MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/a municipiului București
Clasa a VIII-a
2017 Varianta 1

 Timpul de lucru este de trei ore.

 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Subiectele se tratează pe foi separate
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. ”Către coroana Ungariei și către toate țările, în care va veni această prezentă scrisoare.
Salutare. Noi Ștefan voievod, din grația lui Dumnezeu domn al Moldovei (...) tuturor cărora scriu
vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost mult
timp și este nimicitorul întregii creștinătăți, și în fiecare zi se gândește cum să distrugă și să
supună toată creștinătatea. De aceea noi facem cunoscut tuturor domniilor voastre că pe la
Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea și în țara noastră o mare armată în
număr de o sută și douăzeci de mii de oameni (...). Și auzind bine și văzând și noi aceasta
pentru apărare, am luat spada în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeu am mers asupra lor și
i-am călcat în picioare, și i-am trecut prin spadele noastre. Și după aceasta, (...) păgânul
împărat al turcilor își puse în gând să-și răzbune și să vie în luna mai cu toată puterea sa
împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății. (...) Dar dacă această
poartă, care e țara noastră, va fi pierdută (...) atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie.”
(Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini, 1475)
B. ”Precum știu toate națiile pământului, turcii nu încetează a unelti împotriva credinței creștine (...)
și mai ales împotriva lui Ștefan [cel Mare] voievod și a stăpânirilor sale (...) care se află în
regiunile vecine cu turcii, pentru ca supunându-le pe acestea oribilei tiranii, să li se deschidă
drumul spre țările celorlalți creștini. Dar, deși Ștefan, ca un adevărat atlet al credinței creștine,
este dispus să reziste perfidiei și atacurile turcilor înșiși pentru susținerea unei poveri atât de
grele și pentru a o duce la bun sfârșit, propriile lui puteri nu sunt suficiente, sunt necesare multe
din averile și ajutoarele creștinilor, care să contribuie cu bunurile date de Dumnezeu, sau să se
alăture personal, mergând să lupte în armata pregătită de Ștefan însuși.”
(Apelul papei Sixt al IV-lea către principii creștini, 13 ianuarie 1477)
C. ”Provincia mea, Țara Românească, nu e mai departe de scaunul tiranului decât cale de cinci
zile și numai Dunărea o desparte de (...) [Imperiul Otoman]. În această țară aș fi putut trăi liniștit,
singur și fără nici o frică, dacă nu mă simțeam chemat de credința mea față de maiestatea
Voastră și față de întreaga creștinătate. Eu, însă, nevrând să sporesc puterea turcilor prin
ostașii mei, spre distrugerea creștinilor, de bună voie m-am arătat gata de a lua parte la Liga
[Sfântă], fapt prin care mi l-am făcut pe tiran dușman de moarte(...).”
(Memoriul voievodului Mihai Viteazul către împăratul Rudolf al II-lea, 1601)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți, pe baza sursei C, două spații istorice. 4 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 5 puncte
3. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la motivele pentru care otomanii l-au atacat
pe Ștefan cel Mare, susținând-o cu o informație selectată din această sursă. 6 puncte
4. Prezentați două fapte istorice desfășurate de către Mihai Viteazul, unul la care se referă
sursa C și un altul diferit de acesta. 10 puncte
5. Prezentați o caracteristică a luptei antiotomane susținute de către voievodul Iancu de
Hunedoara. 5 puncte
6. Formulați o opinie referitoare la lupta antiotomană la care participă românii în secolul al
XIV-lea, susținând-o cu menționarea a trei fapte istorice. 10 puncte
1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:
A. „Dar amprenta de neșters lăsată de Roma asupra Daciei (...) nu a putut fi ștearsă prin
evacuarea militară; datorită folosirii latinei, mai mult decât datorită coloniștilor veterani și a celor
cives Romani [cetățeni romani], (...) ea a reușit să supraviețuiască și după încetarea dominației
politice a Imperiului asupra Daciei.”
(Gh.I. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român)

B. „Prezența militarilor romani – ei înșiși recrutați de pe tot întinsul imperiului, întocmai ca și

coloniștii – a antrenat difuzarea limbii latine și romanizarea populației. În jurul castrelor, pentru a
răspunde nevoilor de tot felul ale militarilor romani, au apărut așezări civile – în cadrul cărora
negustorii și meșteșugarii aveau o pondere importantă (...).În interiorul zonelor rurale, alte
focare de romanizare au fost fermele agricole, întemeiate de coloniști, ale căror pământuri erau
cultivate și prin munca băștinașilor. Întâlnirea între coloniștii latinofoni și autohtoni a deschis
calea pătrunderii limbii latine și în satele geto-dace.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

C. „Romanii au organizat Dacia după modelul lor, de la conducerea provinciei (provinciilor) până la
a celei mai mici așezări. Peste tot erau funcționari romani. Ei vegheau mereu ca, prin ordine,
supunere, disciplină, societatea să existe la nivelul cel mai bun, să producă, să funcționeze. Cu
timpul, puținii daci rămași au fost obligați să se apropie de noile autorități spre a-și rezolva
felurite probleme, iar în acest scop au trebuit să învețe limba latină.”
(Ioan-Aurel Pop, Istoria românilor pentru elevi)

Pornind de la aceaste surse, rezolvaţi, în aproximativ trei-patru pagini, următoarea situaţie -

problemă: Componenta lingvistică este esențială în procesul etnogenezei? În elaborarea
răspunsului aveţi în vedere:

- prezentarea a două fapte istorice referitoare la geto-daci, desfășurate în secolul I d.Hr;

- prezentarea altor două fapte istorice referitoare la integrarea geto-dacilor în lumea romană,
desfășurate în secolul al II-lea d. Hr., în afara celor la care se referă sursele A, B și C;
- formularea unei opinii referitoare la situaţia–problemă dată şi susţinerea acesteia prin
selectarea câte unei informații din sursa A, respectiv din sursa B și prin prezentarea a două
fapte istorice desfășurate după secolul al II-lea d.Hr.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea în limita de spaţiu precizată.

2
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană/a municipiului București
Clasa a VIII-a
2017
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 1

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se calculează
prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. câte 2 puncte pentru numirea, pe baza sursei C, a fiecăruia dintre cele două spații istorice
(2px2=4p)
2. 5 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect, stabilită între două informații selectate
din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv, efect).
3. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la motivele pentru
care otomanii l-au atacat pe Ștefan cel Mare.
2 puncte pentru selectarea oricărei informații din sursa B, care susține opinia formulată.
4. Câte 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric precizat în sursa C, respectiv a
oricărui alt fapt istoric desfășurat de către Mihai Viteazul (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat, prin evidențierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la faptul istoric menţionat.
5. 2 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a luptei antiotomane desfășurate de
voievodul Iancu de Hunedoara.
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate, prin evidențierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu.
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la caracteristica menţionată
6. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la lupta antiotomană la care participă
românii în secolul al XIV-lea
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei fapte istorice care susțin opinia formulată.
(2px3=6p)
Total 40 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la geto-daci,
desfășurate în secolul I d.Hr (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice menționate, prin evidențierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la faptele istorice menţionate.
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la integrarea
geto-dacilor în lumea romană, desfășurate în secolul al II-lea d. Hr., în afara celor la care
se referă sursele A, B și C (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice menționate, prin evidențierea
prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici.
(3px2=6p)

3
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la faptele istorice menționate
- 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la situaţia–problemă dată;
Câte 3 puncte pentru selectarea fiecărei informații din sursa A, respectiv din sursa B
(3px2=6p)
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate după secolul al
II-lea d.Hr care susțin opinia formulată, (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice menționate, prin evidențierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la faptele istorice menţionate.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii
 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât textul să probeze
înţelegerea procesului istoric
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
Total 50 de puncte