Sunteți pe pagina 1din 16
ulntocmai ca tine, si eu am crezut la inceput cdi le stin pe toate ... ca dupa aceea si fiu us sit invat siraple cuvintel” EZVOLTAREA COGNITIVA La str scestul capitol vet putea sk: 1 deserig is evalua teoria demvotici cognitive « Ii Prope: 2) discutaiabordarea psometict a funcjonai cognitive; 5) aveli o vziune de ansimblo supra celorlalte. aborict privind dezvottarea cognitva, incluxind abordille Iai Vigo, Bruner si pe cele ale cercedtorilor din perpectiva proces! informatie, pecifce snl counitive; 1) evalua erie ‘cereale i woile asupea achiieh limbajuh INTRODUCERE Termenul,eopntv deriva din latinsea eognaec (veuno8§- 12), se referd la toate acce ctv implicate in achuziia, procera, corganizarea si ulizarea eunoytijelor ~ eu alte cuvinte, fete acle stilt asocate cu gindirea si cunoaseea. Prooesele cognitive ale ‘ere memorie sunt eee mal amu studi. Abille cognitive Incl, de ssemenes,iatligenja evaluat 4 copii, nivluile de ghndiv gi chiar, ura oarecre misues, 90_rsmtov061 DEzvouninn ine Shimbt puro feneare comnts pe mast ce opined ve nee 2, amt sunt tori esposabil pen acest schimbi eran al sel sting opine De asemenee ere incann, ect 08 cu devote performance inleen—sbordaea psiomeriet a fincentf cog Controverse in cercetarea dezvoltirit cognitive dint a an cose i demos cogative ca car oe anon cle dol probieme mejor aa See deri copter ut ne ee ‘analizim studiul dezvoltci cognitive, ° [Maturirare vermis nvijare ri GanOVET sma din ite suntem nc ncapabit mente aaacines ne matrizre~ hints angen ‘ene lois contingents, car a oe ming ey Dexvetare comnts 9t Amajare~ schinbiesurvnie prin exptienfele ave de individ In medial ambiental. Problema are legatrd cu dscujin refertoars(p intracinesfactoilor biologi social in deevoltare (0: cp.) ar ti doco vet revedea, Competent i performanta ea den doun contovers i-a precupat pe ml cerettri a Stor activate de cece aimpliatstudulcoptlor din pict ‘& vals Uncoriapar probleme la difeeniren a ceea ee cunase realitatecopi si ceea ce fc ei adie, conpetenta masa nears opi fac wz de abiltaten lor dea rezolva diverse saci oboe dis, performana, Copi pot deine abit pe arene utlonel Im anumit situa Problema competene si performanei poate f stat int-un studi in care copii precolarh erau rusai a surese cbc ‘spartinind diferitorcategoi (vehicle, copac,camen’, mobil). Ei va fost rug sl pun obictle din acecayi estegorie fein shtlej de Plastic separa, fie pe diferite col de hte. Copii au avat nas uth Succes in srtareaobicalor ind li - spose plane sll, lest stuneicind au fst rgati ole plasece pe calle de hae Po uma, copia care nua reusit a8 punt obicele ce mprrene s2htei pe sngu onl de Mie ~ fen perforant tro etnut competent de njelegere a concept (pe cre nal Tmenren ‘opts dar nam demonstrat (Maken cla 1981), ‘Motive petra cae perforant cop ‘mod adecrat competena sunt complene gi nuns in util doenace ani, sau msi mult, acestea au fost uate in consierare, Conental ‘elevans situa in care coptuleste operaiona,interpretarea nt bul fost de cercetitor si timate despre intent cereot, {oral st ftv eare pot feta performana copii, deta despre erectile lui Bryn si Donalson, menjina se sfgiad cesta apt, 22_Psiowor vezvourénu ‘TEORIA DEZVOLTARI COGNITIVE, ALUI PIAGET, ‘Majoriateapsibologlor sust de acrd et Piaget (1936-1952) a fost el mai influent psibolog (in domenialpsbologiet dezoltri) din ‘sccolul al XX-Lea. In mare pare ca recut a etvi sale, cep u fig anlar "$0, eogniiaoeupd un loc important in cercearea ezvoltii coil in vee cénd lure sale a fst rade din francezt in engl. ‘Timp de mat bine de jundtate de secol, Paget fit observa etalate ale aeviloe cop, diseuat cu ace, asc cum ‘vorbese uni cu lj, a elabort si prezenttcopllor mumeroase teste" de gine. Metods li de studi, care a inclas interval clinic $i ‘observaia netral (¥. capt), se fla ia-o contadiic totals cu Imetoele riguoase ji stict convoateutlizate de bebaviorig. In faceste studi, Piaget nu a manipulat vaibilele in maniera expe. ‘imenteler formale. mul siu program de cerceare a ineret mai \degrabl si dserie ipl de gir caracterisice copilr de pias in perioudaedolescene. In continua, ineesul ul Plagat aera Srienat spre uniciatea copilor, ci mal degabl spre asemniile Ainge copt de viet apeaximallyechvalete, Rezlatele objnute Hau condus pe Piaget la formularea ne teocil a modului In care copit formensa concepele implicate Tn fendi ~ adic, © tore care sugereacd ‘el, dept consecingd a ‘maturizai, copil dezvol@ modality de gindire mai sofisteate. ‘Concept esc idoea pe gare © ate individ despre o clash specifics de obiece (nclusiv abjectle animate) sau eveniments, ‘rupate Toasts in func de Tueurile pe care le a In commun. Pris ‘oneepte sunt eapabil st gindim sis dim un sens lumi Asada, ‘opi ya aven concept deat, yl” sau matt Je ctnel ‘aU drat”, de usr ic ira mar, mai mult dec” nal pun deat” Cind cop Se eonfruna eu objet yi expeienfe ol Inceare st le dea un sens adapnduelaconcepee exitets De exemplu, fei in virstt de 2 ani a format concept de ,pasize™ Dewohureacognivs 93 aun obzt care show pe cr nto ovat on avon ‘Mera sl soci conta de -pnieDer tall marines A fms nu so pouivene cones extne ‘Bek i nen Fin et vor aapunde cron cunt now pvr exp dif Tent ne pp svnane, rin wae emia cops ag ones ch molten oct apbil de forma si dea face a oncopsor se schimba pe mir ce trecem it piri in prods alescen Gindiet ul cop mses org Simpl oversne mal putin nora edt eas sul ie ae es na test pert, a Schemele si operatile (structurile cognitive variante) Piaget dfineste structrainelestuli th termenitschemelor gi oper. Schema constiuie repezentaea intend a uel anumite sun flake sau metal specifics, Copii now-ndscut considera cl ste Ingest un aumar de scheme inniscute care corspund as. ppnsurlor reflexe, de exemplu schema despre observare, schema Aespre apucae, schema despre supt cle. Pe misurd ce copill se ‘dervol neete scheme lndscute se competeazh recipros 9 devin ‘al elaborate, lar tole scheme sunt format in tntregime cind cop ‘ispunde media’ ambient Sehemeleconstiuite dsteunogtincle despre obiectelevenimen- te si canogtinfle despre modal de elaborare a ucrurier sunt fur- flamentale In deavotarea inteligens. In orice acne intelectual sau ica, Inttdeauna exist © schema dat, un tip de plan (eau hur ‘ogni pe cae indivi foloee pena a ce ffs une probleme paniculare “Operatia reprezitso sroctur mental de nivel superior ca ny este prznts ln nasere 5, de obie, nu este dobindts pind in perionda copliriet miloci. Operaia impli coplul in cunoastere 94 _psmovocn vezvourign repute ‘Sve pn inmate (Oberalfgum 3.2 5 ti problema 1, formula de Paget $-2 Pus intrebarea finals "Are ,cdrmatul acecagi cantitate de nk ce pit spans dat den coilde trae eae foe dite de spans nt dew cop Se Faas § aah nee copilul de 8 ani va rispunde fara ezitare _Desigur, ele sunt aceleasi* Tp, opi de an pune: cimatu cons panna Bsns det pet Gs copie Sd neces omit de epiena bictlr. Mai ml dst aut ey caps labore opera mental de reverie see ental a mode tat Str cognitive ale copie sesh o dat ct avansarea {in virst. Prin urmare, Paget defe mele” $f Frac ein mar, Piget deine scheme” 1 yopeaiet ‘Adaptarea la mediul ambiental (Canctitinvariante) Piast fananent tsa din peopetina boi, ar ea repeznsconcepl-cheie Penta a apie ee “ete se aapen eine ei ximler §\ comedar.Asiniaea eee peel eo sau un cbiec nou ese ines In temen cone Denotes cognitive 98 ‘ctor chem) pe care soil dj ae, Asomodaen erin Proce conplemenar pin terre cata india mo Fret concept stipes sorespnde ner sual obec 20 nto ‘St retnieri exempl ders anor rity f opt care conta pene pt tn nape il ‘tess find 9 pose ete un exp eine = col {sist aval in She despre pute La ecko no informa dspe exact ti von col se como ‘oll snip n omc sabre o sheng a, rover idnte Seas aomoda contin pe tt real vii po misc conportmen glare none se spect cco nschinbe Ac te rosea in ‘need cris nn face fat nor stop olen fia sire schemelor exten Acomodary, pe de at pare ese rocesl ear implies molec scheme tise sn cab hore noi ccna se dsoresst ator shin aco roca pcre Piaget enfin inate. innit achniortonfomati no coil e af ito sare pe care Paget a demumivn sity et amos op) ina casts sar de echt ee seta and pile Cone frm neva nou stu 9 erin poses de mre lo Scomodre treble, Page safe ein um pecs de ‘chive cae atone inveeen somali seme psn ‘Sie iar sci ex menint pin mame eer du Ta team fae ke modes sitar mane site com site vaca pra Stadiile de dezvoltare propuse de Piaget Piaget a identifct un numir de sai dstinete de dezvoltare intelectual. Copilul, demonstra Page, tere prin fear dntesceste stai,succeiv i Ia aproximativ virtele mentions In ontinuare Rapidttea cu ‘care coplul ese prin fecare stadt, des ete inflenatd de experienfele particulare ale cop, este tm mod 96 _psiovocia pezvouranu scl contolas prin proceste de maturizare determinate biologie. Proceso nu poate f grit ~ coil uebue Te apt (in pune de vedere al maturizc) 8 progreseze fn urmitorul adi. La fecare ‘Sadiy nou, repeorululsogntiv al coplulul | se ada nvelr de indie mai sofia, Stadlul 1 Senzoriomotor (aproximatiy dela nastere pangla2 ani) In acest stain, copilul experimenteard lamea mei ales prin percept imediate pin activate fica, rk 0 indie aga culm © ‘cunose ali, De exemplu, pas Ia virt de 8 Tun nici un copil na etneconceptal de permanend a oblecelr. Pink tun 10 aca ce se afl in afar cimpalu vizual se aff afara mini iar opal ma va Icerea 58 se ute dupa un objet viibil anterior care exe last In faa cimpalu vial, Gindirea coil exe dominat de prinepial, ‘alc gi acum’, O dat cu achizifia conceptual objexulu la celor- ite mijloace de cancastre, cum a fi memoria gimbal, einehele Stadiul senzoromorer.Acum copilul poate aneipa vitoral yi poate indi despee tect. Stadiut2~ Preoperaion (aproximatiy de a2 ania 7 ai) ste staal de dezvolure cel mai ntens studiat de Piaget. ‘Acosta marcheszS o perioadt lungh de tranzitic care culminesz’ cu ‘pai Bindini operajonale, Oda cu dezvottarea Limbajulu, cop Tul este acum capil de gindiresimbolist, desi Plagt demonsteara apttudne intclectale ale copiullsut fet puteraie dominate de ere mpi de ese conceals # sitio eve Plage desrieo serie de imitiriu eerie la gai copia in acest stadia de denvotare Tgocentrismel se referi In inabiltats coplului de a vedea umes slfldect din punta a de vedere, Cop nu este capabil sh Devwotareacogntind 97 Ingleage& pot exist si ale opin Aste, dacd un bee este rgat ‘sh spund cee aft in cells parte a camere,e va descrielncruile ‘umai din pespectiva luo ei var pune cl are o Sort, dar va nega ‘cu puere ch sora ei are o sori! Figura 3.1 preziaus ,Probacelor wei ‘uni, destna 3 ilustreze egocentrimslcopilr. CCenteareaimplictoremtaea ate (centrarea pe) asupraunei singure tésituri a stujet si ignorarea celriate, indiferent de relevanta lo. Inabiitatea cop dea se decentra este init fuimoacele pre de conserare elaborate de Paget, unele dite ele find descrise n figura 3.2. in proba 1, copiul din stil preoperaional va prezenta 0 inabilate de a conserva ~ adic, va fi incapabil si ofeleags cd proporia (cantitatea) de plastlind rimine aceeasi chiar dad ij Schimba forma, Similar, n proba 2, chiar duc copill a fost de acord ‘ch cele doud pahare gre" conn cecal eanttate de lichi, cind ‘confnatl una este tansvaatit-an pahar inal, subi, copiul va ustine avem mai mult Hichid deci inant per simpl motiv et nivel de Fichids creseu. Accasta lutea inabiliatea copii de ‘conserva volumul In proba 3, copia din sada! preopraional va ‘usin cl cele dou gir din prea aI experimental n contin cla uma de et. "Toute aceste experimente de conservare sunt simile: primal implies 0 far in care copula se prezint oud ent este rupat sonfinme cf ele sont yaceesg™ Apo! Infigarea uni enti este ‘wansformatd in tmp ce copie 0 observa; In srt, copia este raga 1 judece dat cle dus lcrri sunt ttl aceleag Piaget a elaborat robe smilare oa suprafee, lung, gous ets. Ireversibilitatea ~ experimentele de conservare ne ara, de ssemenes,iabilitstea copilor din stadiol preopeatonal de face ‘opera mentale reversible. Reciidiscuia efertoare Ia importa reversibilitiin deavolaea gindri opraionae. $8_psinov0an pezvorrien @ tn tse oo Sareea ae ee er acteatinn thang ens Fig 2.1. Probemurea (aps Paget nhl, 1985, Prob mute ezat el man! In vedere) oma (pean Desir cogs _ 99 PRopat ‘Conservareaeubetans 1. Cop! 50 oat dou tte ere. dn plestng, cto Inebat: (Rest open so snoraaione 2. onimertao dana Ui patting wu fora ul nat Co etalk be nea cota oe pants apse? @Q @-aa> © Ram vtesadene ash ure ol da ne pahe ets Plein oe ances crtata dele cap poh Cops sue EET paar ar secuy crate deat Ss o BS 2. Aol sh ath ot pee” ot at a ge Stiee Se ils St Bae ‘bares ete seeoy const do lotemean (hea eau) Ss os Ua rosa Conservaresnumertor 1. Copa 9 at oat paste nous net ence (A 6). Cope ‘iSync Se doe gl cn ona sono. ns 90008 eee ee 2. Emperor svange loi” eile dh gag 8. Cop ena ‘rset Srn cn ano rand Seely? Aceves 5 _e0en "ig 32, role de connec igsee 00 _PsuoLocia Dezvowrinut Stadiul 3 Al operaplor concrete (Gproximatv dein 7 anita 11 an) Prinepalle sur ale acest stain sunt 1 achiziia gin reverie, 2) abiliateadedecentare. Prin urmare, copa confnat eu probele dé conservare ext capabil sh ijleagh concepts! larianfe, tue i a seam e3 ‘eansfrmarea forme, volumului, distribu spatiale ee. este sopast reversibilitii, iar pe de alth pate gindvea‘copilulut nu mal este ominaa deo sing wisi a sas Plage susie eh procesl de conserare apare Into ordine left, ma ni apre conservaren numerctr la 6 sau 7 ans ape ‘onservarea volumulud Ia varia de I] sau 12 ani, De asemenes, pill ma este ati de epocer, find capabil s vaddobictle {evenimentele din punctal de vedere a celal (O ais tistir importants » aces stadia este ablitates crezouh a copilli de a opera cu concept, de exemp elanficare ~ silitatca de grpa logie bietele fn fnetie de earacterstcle lor omune ~ si srtere~abitatea dea aranja enn srr ordonate, ‘de exempla infuncfedeeuloarea su marines lor ‘Stadiul opeailo concrete pours aceasta denumize inrucit copilal tebuie #8 manipuleze sl wh eperimenteze obiace real, eu Seopa de a rezolva problemeleint-o maniertlogick. De exemple, Copll fat in aces stadiu de dezvltare are dite inreolvarea ‘probleme verte: Joan est mai feat dec Susan Joan este mai sunda decit Mary are dine ele exe cea mai seundi™, dar nu va Invi alco felt act | se dau tel ppusi care le reprint pe Joan, Susan si Mary. ‘Stadiat 4~ Al operagilorformale (@proximaty pete vista de 11 a) ‘Aces tau marcheazt apa abiliaitde a fara Se biza pe cece sau evenimente concrete. Gindieacopiuli se aseamand din etn ce mai mul eu aceea a adult. El est epabil, Denotes cognits 101 si ezolve o problem la nvel metal rin evaluaren sistema # mai fur propels aa np kanes itercrlonars Figura 3.3 iusreaza proba pendluli care fost wilizaté de Piaget a ivestigarea gina operaioalformale « copill ‘Cops se dau mal muta grou 90 tual de Sta wager eu cg, agra an ob ema fer rager™ecaat proba opt rebue a, doptaze coe crest foctot 7 (Sage SM secaber une bale» eo 2 as Copia dn sta de cesvotre preperfenal cede c8 fora de ser et ngun actor por. ‘Cond std de denote person cone va increas lovenghnze scat cer < gray arto, ser ms routings ‘te, carpocosessa ma deybs wimp deel sea ‘Cia an sad de docvotare fms opetajoral tesa car facto. Elermensh otra cul deacon ete rp 8 ess nd can eu fstirwetaste ete pose ig 3.3. Pos pend” dein invent di peo formal Evaluarea teoriei tui Piaget, Considerai metodologice + Inoredeea lui Paget in metods interviuui clinic fost ica, S-asugeat cust nse formule unset de ite i ii © metoda standard de prezentre, exist tendina dea yeonduce™ 102 Psmovoai pezvoerien setae phil cae mean setae or. inet nue content de mecyahen om paeacacetilosa uae meted mlt mal stit conta Mt ie oc 28 Seine e& prteoal clr mai multe probe ill obinerea unr rtspunsr corece ane Piagetene au fet fore Abilis cognitive fn primal an de viata Mai multe cercettri contemporane Devaar copnivs 108 dents cogntins 103, Totus, tite asupra memorieisugrlor (Rove-Collir, 1983) arth ‘8 suger pot fi capable anumitetpur de roprezent interne et ‘mult inninte decit a susjinat Piaget. Rovee-Colcs au demonstrated ‘sugar de 3 luni fi pot amini timp de mai bine de o sitiming ‘simile de lovre cute pentru a deplata un cbiect mobil plsat deasupe pti, Egocentrimul Proba muntlu elaborat de Piaget era desing 88 cvaueze deed copitul va adopta punctul de vedere al unei ake perome, listed acest model, Piaget e indicat 0 performanf soba rezolvarea probe in ctzul copilor sub & ani, Margaret Donaldson (1978) a desrso sere de experiment, efectst de colabortori ei, ‘ate arat ef ine 3 5 copii sant desta de capil sk apreciers pina une’ ate persoane. Figura 3.4 conine desea probe! Baie, {ell i poitstat pleas de Hughes (1973) De ce experimentul deseis de Donaldson podoce real att 2 diferite de ele le ui Piaget cid aula probe muntlu? Mat Indi, in exprimenu Iai Donaldson, sau hat o serie de mls care sh asigure 8 -ijces foarte bine prob 9, in patter, semen Verbului ya ascunds. fn al doles rind, Donalon arta ct sprobe pelijistli are semnificaye penta cop iar interes pent rea, lismul gi valoaren acest a aptat imagiajia copii Probe cere copiui sh sejioneze in modal asemns- toare anumitor sspur pimare umane(evadirea si ure), Din punct de vedere al omalui are sen. acest comext elmo retin nico difeuate in ,decetarc pe care bo auc Plaget...poba munteli™ ese abstraet intran sens patolog foarte important, tn sensul eX ext abstracth din perspective ‘uturorseopuritor umanebezale sentiments nants, (@onalésor, 1978) 10s _rsioLocia pezvourinu & 1. Semontoazd dopey ast nck sstemezeocnss. 2. Fusing pea exe ptt pe model asl nt spat vos arte ‘marie uA gh, tr aie Bg C mu bot & visto hue Som Shatucionate 6 port 2 Cop ve 8 Roun ill ste ngs eo pate peo are & ‘rela un ma poie va cepa 4, Prob ele peas de cto en ztd fournia soit care nt Pinte nse pac po mods tcare eee et as ‘pleeze aie sone un pot ml post voaae 45, 80% gto cpl at au plat erect see, aol 8 ric un Sor natetaot Fig 34 Proba,ila polls ‘Un model pez coir prego inn experinent desis, Inve eocetismul (Sua: Donaldson 1978) Desire ogntied 105 Conservarea Mali psibolog! au contestt opin lui Paget conform clrcia opi fain stadia de devoltare preoperional sunt ineapabil de onscrvare. St sublsiat pt ta eae posibild ures i Jmerpretareaeuvinicor in aceeagi modalitate cu aceeaa edule iin tunelecazur, peel in probele de conserare qu se dtoreszh it cultjlor Inte la semnifcailecuvdnuli de exempl ,msi pun ect i mai mult des" ete a'si in proba poljistulu",conteatl poate fi wn factor in porant In experimentele de conserve, Int reproducere & uni um de probe piagetiene, MeGargl (cit in Donaldson, 1978) 2 escopeit, ex gi Piaget, fpul cd pyin copii sub 6 ani au inles| rinepio concert numerelor (proba 3 din figura 3.2). Tot ‘proba n fost repetatt, dar do acs dath 4 ntodus gun usu speasculator™ care a repoztonat srl de ents in timp ce ,c0- Tobia". Cu aceastsocaze, cin cop au fst nea dacdambelo ‘irri coninea acelai nmr de enti, con ma are parte dite ei (63% au da aspunsl core, indiind ebilitates ioe de conserve @ aul De ce itroducerea wurullui neascuhitor* a determina ste de difecen? in primal experiment, susfinea Donaldson, copie ‘ar fi gladit ef, deoarece expevinentatorl (un adult imporant) 3 repotionat ene, prea rezonabil sh considere ef ceva anume 8 schimbat, Acest experiment proba pois sunt exemple ale atu problematice a rela dine competent sl performana co- pil, dictate anterior, Cu tote acest, etudiulrealizat de Eames 5 colab. (1990) nu & putt reproduce rezutatele experiments “rsleul neascultr” ‘Cereettorii au sugerat ck efetle expe ‘iment tn studi lui MeGarigle pot fi responsable de aceast iserepans 106_psmowocia vezvourinu Gindires operajiona-ormals ‘Uneleceretc au att cl tpl de gine abstract deseis de Piaget ~ care apare in simpal staiului operator formule ~ nu este aban de toi cop sau aul. Sud! fl Lewis ara ek roma 50-60% dinte copii de 17 ani s-au flosit de logica operations! format in sarcinile de raolvare a pibblemelor. Keating (1980) si sereazh ef numa aproximatv $0-60% dine copii eu vice tte 17 $4 20 de ani sau foosit de plndieaoperjinal formal i dacd aa Procedat antl ca nua fost angajaté cu conseevens. ‘Concept de sai Piaget sustne ch dezvotaren intletului apare in dif stad, bine contrate™ din puncte vedere clit, pe fondu citer ere log onsite uu nou ive de adap leu eli din sad Cereets uleronre au speijnit acs pote a stad sub forma mosistior comportamentale cognitive (Neimatk, 1975), Alt eeettori sunt mai rite’ argument ef schinbiie dscontinie {in dezvoltren cognitivt sunt improbable si e& deavotarca se Jes ‘goard contin (Keating. 1980}. Bee (1995) afrms ck dovezile nu sun nines lui Pigst do