Sunteți pe pagina 1din 93

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. ANDREEA BĂLTĂREȚU
Absolvent:
STANCA T. ION-SORIN

BUCUREȘTI
2019
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Căi de valorificare turistică superioară a oraşului


Baia-Mare

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. ANDREEA BĂLTĂREȚU
Absolvent:
STANCA T. ION-SORIN

BUCUREȘTI
2019

2
CUPRINS:

INTRODUCERE........................................................................................................5

1.CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 7

1.1 Așezarea geografică a județului Maramureș.....................................................................7


1.2 Resursele turistice naturale..............................................................................................8
1.2.1 Relieful........................................................................................................................9
1.2.2 Clima.........................................................................................................................10
1.2.3 Reţeaua hidrografică.................................................................................................10
1.2.4 Vegetaţia și fauna......................................................................................................12
1.2.5 Arii naturale protejate................................................................................................12
1.3 Resursele antropice........................................................................................................15
1.3.1 Resursele cultural-istorice..............................................................................................19
1.3.2 Cetăţi........................................................................................................................19
1.3.3 Biserici și lăcașe de cult.............................................................................................21
1.3.4 Monumente arhitecturale și elemente specifice edificiilor locale.............................22
1.3.5 Cimitirul de la Săpânţa..............................................................................................25
1.4 Destinaţii turistice în jud. Maramureș............................................................................26
1.5 Baza tehnico-materială și circulaţia turistică a judeţului Maramureș.............................29

2.CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BAIA-


MARE......................................................................................................................................43

2.1 Localizare geografică......................................................................................................43


2.2 Căile de acces.................................................................................................................43
2.3 Scurt istoric al apariţiei și dezvoltării turistice a orașului Baia-Mare..............................44
2.4 Analiza componentei umane și economice și impactul acesteia asupra sectorului turistic 45
2.5 Analiza și valorificarea potenţialului turistic al orașului Baia-Mare................................47
2.5.1 Potenţial turistic natural...........................................................................................47
2.5.2 Potenţial turistic antropic..........................................................................................52
2.6 Baza tehnico-materială și circulaţia turistică a orasului Baia-Mare.................................58

3
3.CAPITOLUL III. MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A JUDEȚULUI
MARAMUREȘ ȘI A ORAȘULUI BAIA-MARE.................................................................65

3.1 Propunere de eficientizare turistică în Judeţul Maramureș...............................................65


3.2 Potenţarea turismului rural și a agroturismului în Judeţul Maramureș..............................68
3.3 Căi de dezvoltare turistică superioară a orașului Baia-Mare..............................................70
3.4 Modalităţi de îmbunătăţire a turismului în orașul Baia-Mare pe baza potenţialului turistic
cultural…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..73
3.3 Propuneri de dezvoltare turistică a orașului Baia-Mare……………………………………………………75

CONCLUZII………………………………………………………………………..85

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................89

ANEXE......................................................................................................................92

4
INTRODUCERE

În literatura științifică de specialitate, turismul este descris ca o soluție la toate problemele


economice ale unei țări sau regiuni, fiind, totodată, responsabil de echilibrarea balanței de plăți ca și
generator de investiții de capital în multe domenii de activitate. De aceea, industria turistică este
legată în special de crearea de noi locuri de muncă, generarea de venituri pentru populația gazdă și
impozite și taxe pentru bugetul localsau național precum și de dezvoltarea regională .1
Turismul, în lume, reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ce caracterizează
ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Activitate de mare complexitate, cu profunde implicații
economice, sociale, cultural-educative și religioase, turismul în lume a reușit „să conviețuiască”
cu globarizarea, cu crizele regionale/mondiale și chiar cu acțiunile de terorism.
Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic, care, prin atractivitatea sa,
are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, regiuni, țări cu vocație turistică în circuite
interne și internaționale și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.2
Pe un teritoriu relativ restrâns ca întindere România posedă o mare varietate de forme de
relief (munți și dealuri submontane înalte, podișuri și dealuri joase, câmpii și lunci largi, o deltă
amplă și un țărm marin), toate acestea conferindu-i o caracteristică unică pe continentul european.3
Potențialul turistic de excepție al României este marcat prin două componente esențiale,
componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului,
condițiile climatice favorabile, valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali de cură și
componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul
României din vremuri imemoriale, monumente și obiective de artă laică sau religioase, muzee și
colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumusețe și originalitate, realizări
actuale de prestigiu.
Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este
disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte și
sporturi extreme la turism cultural și religios.
Dacă sunteți iubitor al naturii, cu siguranță veți iubi peisajele montane și ale văilor, care vă lasă
fară respirție. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști line, pline de iarbă în timpul verii și
de zăpadă în timpul iernii, munți acoperiți de păduri veșnic înverzite, toate se oglindesc în ape
limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.

1
Nicolae Neacșu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinaţii turistice în România,
București,2016,pag. 13
2
Idem,pag. 5
3
Idem,pag. 56
5
Baia Mare este orașul de reședință al județului Maramureș și, totodată, unul dintre centrele
aurifere care și-au cunoscut gloria în secolele XIV-XV. Pe lângă importanța resurselor subterane,
Baia Mare s-a făcut remarcat datorită potențialului turistic pe care îl prezintă. În zilele noastre Baia
Mare reprezintă un pol economic, cultural și social important pentru nord-vestul țării și, în următorii
ani, se dorește dezvoltarea acestuia și ca un centru turistic însemnat.
În Capitolul 1 voi pune accent pe prezentarea generala a județului Maramureș. Aici voi
prezenta așezarea geografică a județului Maramureș, resursele turistice naturale, resursele antropice.
Baza tehnico-materiala și circulația turistică din județ.
La Capitolul 2 se va face o analiză ce va conține stadiul actual de dezvoltare a orasului Baia
Mare. De asemenea, voi prezenta localizarea geografică, căile de acces, un scurt istoric al apariției
și dezvoltării turistice a orașului, vom scoate în evidență analiza componentei umane și economice
și impactul acesteia asupra sectorului turistic, se va analiza și valorificarea potențialului turistic cât
și baza tehnico-materială și circulația turistică.
Capitolul 3 va fi despre modalitați de dezvoltare turistică a județului Maramureș și a orașului
Baia Mare. În acest capitol se va scoate în evidență propunerile de eficientizare turistică cât și
potențarea turismului rural și a agroturismului din județ. În plus voi încerca sa scot în evidență căile
de dezvoltare turistică superioară a orașului Baia Mare cât și modalități de îmbunătățire a turismului
pe baza potențialului turistic cultural. La finalul capitolului se va pune accent pe propunerile de
dezvoltare turistică a orașului Baia Mare.
Lucrarea iși propune să scoată în  vedere a tât pote nți a lul na tura l și  a ntropi c a l tărâmului  ma ra 
mure șe a n, cât și  oportuni ta te a  de zvoltări i  turi sti ce  în zonă, întrucât consi de r că pote nți a lul re gi uni i 
nu e ste  pe  de pli n va lori fi ca t. Acea sta  temă poa te fi înca dra tă ca  fiind una  din cele ma i interesa nte
teme lega te de turismul din România  da torită turismului ma ra murșea n foa rte va ria t. În a fa ra  de
turism, a cest județ se ma i rema rcă și printr-o istorie deosebită și reprezenta tivă de-a  lungul timpului.
În județul Ma ra mures se pra ctică ma i multe forme de turism și a nume turism de pelerina j, de rela xa 
re, rura l, de a grement da r si ba lnea r. Am considera t ca  pot a duce o contribuție prin ideile mele de va 
lorifica re a  potenția lului încă la tent a l a cestei zone, a tât la  nivel județea n, cât și a l loca lității Ba ia 
Ma re. România , însă și ta rgeta t, tărâmul ma ra mureșea n, dispune la  nivel ma croturistic de multe
resurse ca re a r putea  fi va lorifica te la  potenția l ma xim, inclusiv printr-o ma i bună coeziune în ceea 
ce privește comunica rea  de ma rketing și constituirea  unui pa chet turistic tema tic ca re poa te fi oferta t
cu succes, a tât turiștilor români, cât și străini.

6
1. CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI
MARAMUREŞ

Prin conţinutul şi rolul său, turismul reprezintă un fenomen ca ra cteristic civiliza ţiei a ctua le,
una  din componentele ma jore a le vieţii economice şi socia le ce pola rizea ză interesul unui număr tot
ma i ma re de ţări. Receptiv la  prefa cerile lumii contempora ne, turismul evoluea ză sub incidenţa  a 
cestora , dina mica  sa  integrându-se procesului genera l de dezvolta re. La  rândul sa u, prin va stul
potenţia l uma n şi ma teria l peca re îl a ntrenea ză în dezvolta rea  sa , ca  şi prin efectele benefice a supra 
domeniilor cu ca rese interferea ză, turismul a cţionea ză ca  un fa ctor stimula tor a l progresului.
Conform Orga niza tiei Mondia le a  Turismului, a ctivita tea  turistică este concepută ca  o formă a  ma 
nifestărilor cultura l-educa tive şi de recreere a le societăţii moderne. Cu deplin temei se poa te vorbi a 
stăzi de o a deva ra tă industrie a  turismului ca re, în linii ma ri, cuprinde a ctivita tea  întreprinderilor
hoteliere şi de a limenta ţie publică, a ctivita tea  firmelor ca re se ocupă de tra nsportul turiştilor,
precum şi a ctivita tea  tuturor a genţiilor şi a socia ţiilor ca re a u ca  obiect a l a ctivităţii lor pregătirea ,
promova rea  şirea liza rea  presta ţiilor de servicii turistice. Va ri e ta te a  forme lor de  re li e f, cum a r fi :
conuri le  vulca ni ce , stânci  a brupte , coloa ne  a nde zi li ti ce , che i , de fi le uri , de pre si uni  i ntra monta ne , ne 
de zvălui e  o mi ri fi că lume  de  ba sm. Pe  a ce st front s-a  a cumula t un boga t te za ur de  cultură popula ră
e xpri ma t pri n obi e cte  de  a rtă, producţi i  folclori ce  a ute nti ce  şi  ori gi na le , obi ce i uri  şi  da tori i  ca re  a u
răzbătut pri n i stori e  până în zi le le  noa stre . Numărul foa rte  ma re  de  obi e cti ve  turi sti ce  na tura le  şi  a 
ntropi ce  confe ră Ma ra mure şului  a tri butul de  zona  turi sti că de  i nte re s ma jor.

1.1 Așezarea geografică a județului Maramureș


Judeţul Ma ra mureş, situa t la  gra niţa  nordică a  României cu Ucra ina , cuprinde vechile
"pământuri" a le Ma ra mureşului, Chioa rul, Lăpuş şi Depresiunea  Ba ia  Ma re. Municipiul Ba ia  Ma re
este reşedinţă a dministra tivă a  a cestui judeţ. Judeţul se învecinea ză în nord cu Ucra ina , în est cu
judeţul Sucea va , în vest cu judeţul Sa tu Ma re, la  sud cu judeţele Cluj, Săla j, Bistriţa  Năsăud. Acest
judeţ a re o supra fa ţă de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul ţării şi a re o popula ţie de 519.057
de locuitori (la  1 iulie 2003), reşedinţa  fiind la  Ba ia  Ma re. Judeţul este situa t în regiunea  Tra nsilva 
nia  din România . Din punct de vedere a l culturii tra diţiona le, a ctua lul judeţ Ma ra mureş este a lcătuit
din pa tru zone (etno-folcorice) distincte: Ţa ra  Chioa rului, Ţa ra  Lăpuşului, Ţa ra  Ma ra mureşului
(jumăta tea  de sud a  Ma ra mureşului Istoric) şi Ţa ra  Codrului (pa rtea  de est), la  ca re se a da ugă Zona 
Metropolita nă Ba ia  Ma re. Judeţul este boga t în elemente etnogra fice şi folclorice. Arta  popula ră
este conserva tă într-o formă specifică a cestei zone: ca se şi porţi din lemn, unelte, cera mică, biserici
de lemn-unice în lume, obiceiuri popula re. Judeţul Ma ra mureş a re porţile deschise pentru turiştii ca 
7
re doresc să cunoa scă origina lita tea  culturii popula re prin muzeele din Ba ia  Ma re şi Sighetu Ma rma 
ţiei; prin cele peste 200 de monumente de a rhitectură popula ră de la  Borşa , Izvoa rele şi Mogoşa .
Extrem de origina le sunt sa tele situa te pe văile Izei, Ma rei, Vişeului şi Tisei ca re formea ză un a 
devăra t muzeu în a er liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din sa tul Săpânţa . În a cest judeţ se
găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de a rhitectură şi 13 zone
istorice situa te în ora şe şi sa te. Da torită bogăţiilor în a ur, a rgint, plumb, zinc, sa re, pa şuni întinse,
păduri şi terenuri a gricole, fa una  şi flora , a u făcut ca  a cest judeţ să fie locuit cu mii de a ni în urmă.

1.2 Resursele turistice naturale


Ma ra mure şul, si tua t în cursul supe ri or a l râului  Ti sa , forme a ză în pri vi nţa 
topohi drogra fi că un te ri tori u închi s di n toa te  la turi le , de  de a luri  ma ri  şi  munţi  îna lţi , ca  o
ce ta te , a vând ca  poa rtă locul îngust lângă Hust, unde  Ti sa  părăse şte  locul său na ta l. Râuri 
curg di n toa te  ma rgi ni le  până la  mi jlocul ţi nutului , unde  Ti sa  le  a dună, pri mi nd di n stânga  râuri le 
Ma ra , Iza
şi  Vi şe u i a r di n dre a pta  Apşa , Ta ra şul, Ta la borul şi  râul
Ne a gova . Toa te  a ce ste  râuri  se  ra mi fi că în văi  şi  vâlce le  de  o ra ră frumuse ţe  na tura lă. De scri e re a 
cupri nde  între g spa ţi ul Ma ra mure şului  i stori c, a di că a  Ţări i  Ma ra mure şului , di n ca re  a stăzi  ma i  mult
de  două tre i mi  se  a flă în dre a pta  Ti se i , în ţa ra  ve ci nă, Ucra i na . Di n supra fa ţa  tota lă de  10.354 km cât
a ve a  fostul comi ta t Ma ra mure ş îna i nte  de  pri mul război  mondi a l, la  sud de  Ti să a  ma i  răma s o supra 
fa ţă de  3.381 de  ki lome tri , cât re pre zi ntă
a ctua lul Ma ra mure ş. Ace a stă zonă e ste  si tua tă în pa rte a  de  nord a  Ca rpa ţi lor Ori e nta li ,
ca re  sunt ma rca ţi  de  ma si vul Rodna , Ca rpa ţi i  Vulca ni ci  de  Nord şi  re spe cti v Munţi i 
Ma ra mure şului .4 Li mi tă de  nord a  zone i  se  supra pune  pe  gra ni ţa  cu Ucra i na , gra ni ţa 
ma rca tă de  râul Ti sa  înce pând de  la  sa tul Pi a tră până la  vărsa re a  Vi şe ului  în Ti să. Gra ni ţa 
se  conti nuă pe  cumpăna  a pe lor di n Munţi i  Ma ra mure şului  până di ncolo de  Izvorul Căţe le i , i zvor a l
Ce re muşului .5 Spre  e st Ma ra mure şul se  înve ci ne a ză cu Bucovi na , a ctua lul jude ţ
Suce a va , până la  Bi stri ţa  Auri e . La  sud, Ma ra mure şul se  înve ci ne a ză cu jude ţul Bi stri ţa -
Năsăud pe  Bi stri ţa  Auri e , urcă în Pa sul Pri slop şi  în conti nua re  pe  cumpăna  a pe lor, pe ste 
Rodna  urme a ză la nţul munţi lor Ţi ble şului , Lăpuşului , Gutâi ului , Igni şului  şi  Oa şului . La 
sud-ve st se  înve ci ne a ză cu De pre si une a  Ba i a  Ma re .

4
Bulin, Daniel, Turismul, Axa prioritara de crestere economica durabila a Romaniei, Editura ProUniversitaria, 2017,pag.
81
5
Coceanu Pompei, Vlăsceanu Gheorghe, Necjoiescu Bebe, Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press,
București, 2005,pag. 53
8
1.2.1 Relieful
Zona  se  ca ra cte ri ze a ză pri ntr-un re li e f de stul de  va ri a t, ca re  pre supune  cre şte ri  şi  de scre şte 
ri -între  două li mi te  e xtre me , de  la  lunci le  râuri lor la  cre ste le  munţi lor, punctul ce l ma i  jos ca re  se  a 
flă în De pre si une a  Si ghe tului , pe  ma lul Ti se i , e ste  si tua t la  204 me tri , i a r înălţi me a  ce a  ma i  ma re  o
consti tui e  vârful Pi e trosul Rodne i  de  2303 me tri . Ca  supra fa ţă, ponde re a  pri nci pa lă o ocupă zone le 
cupri nse  în Ca rpa ţi i  Ori e nta li : Munţi i  Rodne i , Munţi i  Ma ra mure şului , Ca rpa ţi i  Vulca ni ci  de  Nord şi 
De pre si une a  Ma ra mure ş. În Ma ra mure ş se  a flă doa r pa rte a  nordi că a  Munţi lor Rodne i  cu Vârful Pi e 
trosul, 2303 m. Munţi i  vulca ni ci  a i  Ma ra mure şului , di ntre  va le a  Ti se i  şi  va le a  Sălăuţe i , cu a lti tudi ne 
re dusă, în me di e  600-l000 m, se  pre zi ntă sub formă de  pla touri  cu conuri  vulca ni ce  de a supra .
Construcţi a  pe trogra fi că şi  forme le  de  re li e f domi na nte  justi fi că împărţi re a  a ce stor munţi  în două
grupe : De pre si une a  Ma ra mure ş e ste  domi na tă de  două ca te gori i  de  re li e f, una  a r fi  ce a  ca re  cupri 
nde  de a luri le  şi  pi e monturi le  şi  a lta  în ca re  i ntra  văi le , ba zi ne te le  şi  mi ci le  de pre si uni . Între  pi e 
monturi le  Ma ra mure şului  pot fi  a mi nti te  Pi e montul Ma ra -Săpânţa , Pi e montul Gutâi ului , Pi e montul
Văra te cului  şi  Pi e montul Boti ze i , Va le a  Vi şe ului  cu a flue nţi i  săi  a  pe rmi s în ti mp de zvolta re a  unor
mi ci  de pre si uni  ca  ce le  a le  Borşe i , Vi e şului , Ruscove i  şi  ba zi ne te le  Bi stre i  şi  Va le a  Vi şe ului .6 Culoa 
rul Ize i  cupri nde , de  a se me ne a , se ri e  de  ba zi ne te  şi  mi ci  de pre si uni  fa vora bi le  a şe zări lor, a mi nti nd
în a ce st se ns ba zi ne te le  Săce l, Săli şte a  de  Sus, Dra gomi re şti , culoa rul Roza vle a , mi ci le  de pre si uni 
Bârsa na  şi  Va dul Ize i . Râuri le  şi  a flue nţi i  a u da t na şte re  la  mi ci  de pre si uni  ca re  le  poa rtă nume le :
Ma ra , Cosău, Rona  şi  de si gur Si ghe t, de pre si une  si tua tă la  conflue nţa  Ize i  cu Ti sa  ca ra cte ri za tă de  te 
ra se  joa se  şi  lunci ; râule ţul Săpânţa  a  cre a t De pre si une a  Săpânţa , în ca re  s-a  de zvolta t a şe za re a  cu a 
ce la şi  nume , de  ma re  fa i mă în ţa ră şi  în lume .
Situa ţi la  est de râul Ca za re in Ma ra mures Vişeu şi în pa rtea  nord-estică a  Ţării Ma ra 
mureşului, Munţii Ma ra mureşului fa c pa rte din Munţii Ca rpa ţi şi sunt forma ţi doa r dintr-un şir
principa l, ca re merge dinspre nord-vest spre sud-est. Aceştia  formea ză o ba rieră na tura lă între Ma ra 
mureş şi Bucovina , la  est, şi se extind depa rte, în Ucra ina . Aceştia  a u a proa pe 100 km lungime, cu o
supra fa ţă tota lă de a proa pe 1,500 km pătra ţi. Cel ma i îna lt vârf este Vârful Fa rcău (1,957 m). Munţii
Ma ra mureşului sunt cel ma i îna lt ma siv monta n situa t pe gra niţa  de sta t a  României, punct de
convergenţă a  ma i multor regiuni etnogra fice (Ma ra mureşul românesc, Za ka rpa tia , Bucovina  de sud
şi Bucovina  de nord, Ga liţia ).
Situa ţi în pa rtea  nordică a  Ca rpa ţilor Orienta li, Munţii Ma ra mureşului se învecinea ză la  est
cu Obcinele Bucovinei. Văile tra nsversa le a le Ruscovei, Va serului, Ţâşlei şi Ţibăului delimitea ză
sectoa re ca re se ra cordea ză la  o crea stă principa lă (pe ca re este gra niţa  de sta t cu Ucra ina ), cumpănă
de a pe între ba zinele Vişeului, Tisei şi Ceremuşului. Sectorul nordic este delimita t la  sud de Va lea 

6
Băltăreţu Andreea, Turism internaţional. De la teorie la practică, Editura Sylvi, București, 2004, pag. 211
9
Ruscova  şi a fluentul ei Rica , a vând o supra fa ţă de 356 kmp; este frecvent denumit, după vârful cel
ma i îna lt, Munţii Fa rcăului. Afluenţii Ruscovei delimitea ză ma i multe compa rtimente cu individua 
lita te pregna ntă. Ma sivul Pop Iva n este cuprins între Vişeu, Ruscova  şi Repedea . Cele ma i îna lte
vârfuri se situea ză pe crea sta  principa lă (Poloninca , 1622 m; Şerba n, 1793; Holova ci, 1546; Nenia 
sca , Micu Ma re, 1817 m), ca re culmină în Vf. Pop Iva n (Pip Iva n în ucra inea nă) (1937 m), munte
numit în Evul Mediu drept Uglei, din ca re se desprinde spre sud culmea  Pa ltin (1711), Tomna tec
(1618). Vf. Şerba n (1793) era  denumit în diplome Mons Formozus, Formoza  sa u Furmolza , în
sensul de Muntele Frumos; de la  el a  răma s denumirea  Râului Frumuşa ua  (Cra sna ) şi a  loca lităţii
Cra sna  Vişeului. Ma sivul Fa rcău se situea ză între Văile Repedea , Ruscova  şi Socolău, crea stă nord-
sud ca re culminea ză în Vf. Fa rcău (1957 m), la  sud de a cesta  fiind Vârfurile Miha ilec (1918 m) şi
Pietricea ua  (1555 m). Ma sivul Stogu Copila ş este situa t între Văile Roşoşu Mic, Roşoşu Ma re şi
Rica , principa lele vârfuri fiind pe linia  crestei principa le: Corbu (1696 m), Stogu (1651 m), Copila 
şu (1611 m).

1.2.2 Clima
Cli ma  zone i  Ma ra mure ş e ste  mode ra tă de  ti p te mpe ra t conti ne nta l. Ie rni le  sunt de stul de 
ge roa se , cu zăpa dă a bunde ntă, la povi ţă şi  ploi  re ci  şi  se  înti nd pe  o pe ri oa dă lungă. În munţi , pre ci pi 
ta ţi i le  sunt mult ma i  a bunde nte , i a r stra tul de  zăpa dă a ti nge  grosi mi  de  pe ste  80-100 cm şi  se  păstre a 
ză până la  200 de  zi le  di n a n. În cova ta  di n ve rsa ntul nordi c a l Pi e trosului  Rodne i , va ră se  ve de  stra 
tul gros de  zăpa dă. Te mpe ra turi le  me di i  a le  a e rului  va ri a ză între  00C în re gi uni le  monta ne  îna lte  şi 
9, 40C în de pre si uni .7 Te mpe ra tura  ma xi mă a bsolută 39, 40C a  fost înre gi stra tă la  16 a ugust 1952 în
loca li ta te a  Se i e ni , i a r te mpe ra tura  mi ni mă a bsolută -31, 60C la  26 i a nua ri e  1954 la  Vi şe ul de  Sus. În
pe roi a da  de  i a rnă sunt fre cve nte  i nve rsi uni le  de  te mpe ra tură în a ri i le  de pre si ona re , pre cum şi  i nva zi i 
le  de  a e r re ce . Vânturi le  sunt mode ra te  şi  ba t în ge ne ra l di n nord şi  ve st, di nspre  munţi ; nu sunt vi 
forni ţe  şi  vi je li i . Cli ma  re gi uni i  e ste  be ne fi că pe ntru pra cti ca re a  turi smului , e a  fa vori zând drume ţi a 
şi  turi smul sporti v în pri nci pa le le  forme  de  re li e f a tât va ra  cât şi  i a rna  pe  tra se e  ma rca te . De a se me ne 
a  cli ma  e ste  fa vora bi lă turi smului  de  a gre me nt, de  re cre e re  sa u tra ta me nt.

1.2.3 Reţeaua hidrografică


Re gi mul pre ci pi ta ţi i lor de te rmi nă, la  ni ve lul jude ţului  Ma ra mure ş, o re ţe a  hi drogra fi că
boga tă şi  de nsă, însumând o lungi me  de  pe ste  3100 km, în me di e  0, 5-0, 7 km/km2. În zona  a lpi nă
scăde re a  de bi te lor se  da tore a ză pe ri oa de lor înde lunga te  de  înghe ţ, 6-7 luni  pe  a n, pre ze nte i  ci rcuri 
lor şi  văi lor gla ci a re  da tori tă cărora  pe  supra fe ţe  înti nse  se  de zvolta  numa i  cursul pri nci pa l a l râului ,
cât şi  e fe ctului  cumpe ne i  de  a pă, unde  se  re si mte  li psa  une i  re ţe le  de  râuri  cu scurge re  pe rma ne ntă.

7
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2002, pag. 211
10
În zone le  ma i  joa se , cu de pozi te  de  ve rsa nţi  ma i  groa se , ploi le  boga te  contri bui e  la  o fra gme nta re 
ma i  i nte nsă a  re li e fului . Ai ci  e xi sta  a pe  fre a ti ce  di n a bunde nţă, ca re  a si gura  a li me nta re a  cu a pă a 
râuri lor mi ci . Ali me nta re a  pluvi a lă e ste  ca ra cte ri sti ca  ma i  a le s în luni le  ma i -i uni e , când în re gi uni le 
de pre si ona re  a u loc vi i turi  de stul de  ma ri .8 Re ţe a ua  hi drogra fi că se  înscri e  în două ba zi ne  hi drogra fi 
ce  di sti ncte , Ti sa  şi  Some ș, se pa ra te  de  la nţul muntos vulca ni c Gutâi -Ti ble s şi  munţi i  Rodne i , ca re 
forme a ză o a xă ce  străba te  jude ţul pe  di re cţi a  NV-SE, re spe cti v V-E. Hi drogra fi a  zone i  Ma ra mure ş,
a pe le  pri nci pa le  a le  Ma ra mure şului  sunt cole cta te  de  râul Ti să, Vi şe ul, Iza  şi  Săpânţa  cu a flue nţi i 
lor, i a r o mi că pa rte  cum e ste  Ţi băul şi  Bi stri ţa  Auri e  sunt cole cta te  de  râul Bi stri ţa , i a r Izvorul Căţe 
le i  me rge  spre  Ce re muş, Ucra i na . Râul Vi şe u i zvorăşte  de  sub pa sul Pri slop, 1416 m a lti tudi ne , şi  se 
va rsă în Ti sa  în loca li ta te a  Va le a  Vi şe ului . De  la  i zvoa re  şi  până la  Borsa -Moi se i  se  nume şte  Borşa 
sa u Vi şe ul. Pe  pa rte a  stângă, Vi şe ul a re  ca  a flue nţi  pe  ce i  di n Munţi i  Rodne i -Va le a  Fântâne lor,
Podul Izvorului , Ci mpoi e şu, Ne goi e scu, Pi e troa să, Vre muşu, Pârâul Hota rului , Va le a  lui  Dra goş,
Izvorul Ne gru. Di n pa rte a  dre a ptă Vi şe ul pri me şte  ca  a flue nţi  Va şe rul şi  Ruscova . Râul Iza  i zvorăşte 
de  sub vârful Bătrâna  di n Munţi i  Rodne i , 1380 m a lti tudi ne , şi  se  va rsă în Ti sa , străbătând pe ste  83
km. Aflue nţi i  Ize i  pe  pa rte a  stângă sunt: Băle a sa , Ba i cu, Sla ti na , le di şorul, Boti za , Slăti oa ra , Ma ra ,
pârâul Sugăului . Pe  pa rte a  dre a ptă, ce l ma i  i mporta nt a flue nt e ste  pârâul Roni şoa ra , lung de  22 km.
Râul Ma ra  a re  i zvorul sub vârful Ie zuri le  di n Munţi i  Igni ş, 1040 m a lti tudi ne . Râul Săpânţa  îşi  a re  i 
zvorul sub vârful Rotundu, 1150 m a lti tudi ne , în Munţi i  Igni ş. Ca ra cte ri sti ca  râului  e ste  de bi tul ma 
re  şi  consta nt, da tora t păduri lor nume roa se  ca re  a tra g şi  me nţi n umi di ta te a  în sol.9 O ma re  bogăţi e  a 
zone i  a tât di n punct de  ve de re  pe i sa gi sti c cât şi  a l re ze rve i  de  a pă sunt la curi le . Ma i  nume roa se , da r
mi ci , sunt ce le  gla ci a re  di n Munţi i  Rodne i  şi  ce le  de  ti p pe ri gla ci a r di n Munţi i  Ma ra mure şului , Ve 
nde re lu di n Munte le  Mi hăi le scu, la curi le  de  sub a brupturi le  Gutâi ului , Ie ze rul Ma re , Ie ze rul Mi c,
Tăul lui  Dumi tru. Di ntre  la curi le  gla ci a re  a mi nti m Buhăe scu Ma re , Ie ze rul Pi e trosului , 18 la curi . În
mi ne le  de  sa re  de  la  Ocna  Şuga ta g s-a u forma t opt la curi , ce l ma i  înti ns la c de  mâna  di n Români a  fi i 
nd la cul Ga vri lă, i a r re stul Tăul fără Fund, La cul Bătrâna , La cul Roşu şi  încă pe ste  30 de  la curi  mi ci 
în coli ne . Ape le  săra te  şi  la curi le  ca re  s-a u forma t la  Ocna  Şuga ta g şi  Costi ui  a u pe rmi s în ti mp de 
zvolta re a  în ce le  două loca li tăţi  a  unor sta ţi uni  de  a gre me nt şi  ba lne a re , cu la rgi  posi bi li tăţi  de  tra ta 
me nt a l boli lor re uma ti sma le .

1.2.4 Vegetaţia și fauna


Soluri le  zone i  cupri nd grupa  ce lor spe ci fi ce  zone lor monta ne  şi  de pre si ona re , ca re  de te rmi nă
ve ge ta ţi a  şi  fa una  ca ra cte ri sti că a ce stora . În ge ne ra l ve ge ta ţi a  Munţi lor Rodne i  şi  a  Munţi lor Ma ra 

8
Cocean, P., Dezsi, Şt., Prospectare și geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
pag. 42
9
Firoiu D., Peţan I., Gheorghe C., Turismul în Perspectiva Globalizării, Editura Pro Universitaria, București, 2008, pag. 36
11
mure şului  e ste  ca ra cte ri za tă de  păduri  de  coni fe re  şi  pa ji şti  a lpi ne . Eta jul a lpi n, la  pe ste  2000 m,
cupri nde  o floră boga tă şi  cu multe  ra ri tăţi , rogozul, ure che lni ţa , a za le e a  pi ti că e tc. Ie rburi le  boga te 
sunt fa vora bi le  păstori tului .10 Eta jul suba lpi n se  înca dre a ză în ge ne ra l între  1900 m şi  1700 m a lti 
tudi ne , coborând une ori  până la  1400 m. Coni fe re le , cu pre ponde re nţă moli dul, ocupă zone  înti nse 
în Munţi i  Ma ra mure şului  (ve zi  a ne xa  1), Gutâi  şi  Ţi ble ş. Pe ntru foi oa se  di sti nge m răşi noa se , fa g,
gorun, ste ja r. Ve ge ta ţi a  va ri a tă şi  boga tă a  Ma ra mure şului  a  de te rmi na t şi  pre ze nţa  une i  fa une  a de 
cva te . Pe ntru zone le  a lpi ne , ca pra  ne a gră, Rupi ca pra  rupi ca pra , a  fost una  di n bogăţi i le  şi  mândri i le 
Ma ra mure şului , cu ma re  gri jă a  fost re popula tă înce pând cu a nul 1964. Se  ma i  găse şte  ma rmota , Ma 
rmota  ma rmota , a pre ci a tă pe ntru bla na  şi  pe ntru grăsi me a  folosi tă în me di ci na  popula ră. Păsări le  a 
lpi ne  şi  suba lpi ne  sunt pre ze nte  într-un ma re  număr, pe ste  30 de  spe ci i . Ami nti m a cvi la  de  stâncă,
brumări ţa , ra ţa , cocoşul de  munte , vânture ţul roşu.11 În păduri le  de  răşi noa se  găsi m spe ci i  de  a ni ma 
le  şi  păsări  într-un ma re  număr, urşi , lupi , ci ocăni toa re a  cu tre i  de ge te , forfe cuţa  ga lbe nă, pi ţi goi ul
de  brăde t. Păduri le  de  foi oa se  a dăposte sc o ma re  va ri e ta te  de  a ni ma le :ce rbul ca rpa ti n, ursul brun,
râsul, căpri orul, mi stre ţul, lupul, vulpe a , i e pure le , jde rul de  pădure , jde rul de  pi a tră, ve ve ri ţa ,
bursucul. Lume a  păsări lor în păduri le  mi xte  e ste  ma i  va ri a tă, pe ste  60 de  spe ci i  cui băre sc a i ci . Ape 
le  de  munte , Ti sa , Vi şe u, Ruscova  şi  Va şe r, sunt boga te  în pe şti  ca :lostri ţa , păstrăvul curcube ul, ţi pa 
rul, şti uca , cle a nul, mra na , scoba rul e tc. ca re  însume a ză pe ste  23 de  spe ci i .

1.2.5 Arii naturale protejate


PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de
47.202 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților,
cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.Administraţia
Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR) s-a înfiinţat în luna mai, anul 2004. Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor-actualmente Ministerul Mediului în calitate de autoritate publică
centrală care răspunde de mediu, a încredinţat pe bază de contract de administrare Regiei Naţionale
a Pădurilor-Romsilva, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2014-2024.

LOCALIZARE
Munții Rodnei, care etalează cele mai înalte altitudini din Carpații Orientali (Vf. Pietrosu -
2303 m, Vf. Inău 2279 m, Vf. Inăuţ 2222 m), sunt localizați în partea de nord a României. Fiind
cuprinsi în cadrul grupei nordice, cunoscută și sub denumirea de Carpații Maramureșului și ai
Bucovinei, acești munți domină peisajul, cele mai mari diferențe de nivel înregistrându-se față de

10
Matei, Elena, Ecoturism, Editura Universitară, 2011, p. 54
11
Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000, p. 68
https://www.parcrodna.ro/ , accesat la data de 03.07.2019
https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-natural/muntii-maramuresului , accesat la data de 03.07.2019
12
Depresiunea Maramureșului, situată la nord.Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde în
județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.Parcul Naţional Munţii Rodnei nu include întregul lanţ al
Munţilor Rodnei ci numai o parte a acestora. De la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de
aproximativ 55 km (de la Pasul Şetref până la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime
de 25 km, de la Pasul Prislop până în localitatea Valea Vinului - judeţul Bistriţa Năsăud. Din punct
de vedere administrativ, suprafaţa parcului se întinde pe raza judeţelor : Bistriţa - Năsăud -80% şi
Maramureş -20%, fiind înconjurat de o "salbă" de 17 comune limitrofe.

MUNȚII MARAMUREȘULUI - cel mai mare parc natural al României


Parcul Natural Munții Maramureșului se întinde pe una dintre cele mai pitorești zone
istorice din țară, în care tradiția se îmbină cu natura, dând naștere unei atracții aparte. Este cel mai
mare parc natural din țară, iar diversitatea peisajului și tradițiile zonei, atrag an de an din ce în ce
mai mulți turiști. Este de asemenea unul dintre puținele locuri din România în care mai putem
admira cocoșul de mesteacăn.
Înființat în anul 2004, parcul este situat în partea de nord a României, mai exact în județul
Maramureș, până la granița cu Ucraina. Se întinde pe o suprafață de 133 418 ha, ce reprezentând
peste 10% din totalul zonelor protejate din țara noastră. Cuprinde 171 km de trasee turistice
marcate, 3 trasee de bicicletă și 4 trasee tematice.
Datorită vecinătății cu granița de stat, teritoriul parcului nu este fragmentat de drumuri și
reprezintă o nișă ecologică pentru carnivorele mari. Învecinarea cu Rezervația Biosferei Carpați din
Ucraina și cu Parcul Național Munții Rodnei duce la formarea unor foarte bune coridoare de
migrație a speciilor din lanțul carpatic.
Nu doar munții sunt vizitați de către turiști în această zonă, ci și localitățile care intră în
incidența parcului, Vișeu de Sus, Vișeu de Jos, Borșa, Moisei, Bistra, Repedea, Poienile de sub
Munte, Leordina, Petrova și Ruscova. Aici, turiștii nu regăsesc doar o arie naturală cu peisaje
specifice, ci și un mediu tradițional ale cărui particularități sunt păstrate cu sfințenie de către
oamenii locului.
FLORA
Aria extinsă pe care se întinde parcul maramureșean, precum și diversitatea reliefului, sunt
reflectate în flora și vegetația pe care o putem găsi pe aici în cele 27 de tipuri de habitate, dintre
care 18 fiind documentate în formularul standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0124, iar alte 9 fiind
identificate în urma unor studii efectuate ulterior.
Atât etajul alpin, întâlnit la altitudinea de peste 1900 metri, precum și etajul subalpin sunt
bine delimitate pe întreg teritoriul parcului. Printre arborii și arbuștii pe care îi putem întâlni pe
aceste etaje se regăsesc: molidul, paltinul, scorușul, arinul de munte, bradul, molidul, laricea, pinul,
tisa, fagul, carpenul, ulmul, ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul și altele. Dat fiind faptul că în

13
arealul parcului se mai găsesc și soluri mlăștinoase, aici s-au dezvoltat și două tipuri de plante
carnivore: foaie grasă și roua cerului.
Printre speciile de plante care se regăsesc pe întrega suprafață a parcului (drețe, lopățea,
clopoței, gălbinele, cărbuni, pipirig, păiuș, arnică, etc.), se numără mai multe flori, atât de pajiște,
cât și de stâncărie, pe cale de dispariție, cum ar fi: floarea de colț, firuța de munte, papucul doamnei,
iarba gâtului, vârtejul pământului și lingurea. Există aici 26 de endemite carpatice.
FAUNA
În arealul parcului se găsesc specii de animale specifice altitudinilor mai ridicate din
Carpații Orientali. Evitând zonele circulate (drumurile forestiere) sau locuite, râsul poate fi întâlnit
în zonele Lutoasa, Culmea Făget, Pietrosul Bardău și Piatra Socalăului. În jumătatea vestică a
parcului, cu precădere în zonele de pășuni subalpine, poate fi întâlnit lupul. Se estimează că pe
toate suprafața parcului ar mai exista în jur de 80 de exemplare. Ursul brun poate fi întâlnit destul
de frecvent între 700 și 1300 metri, mai ales în zonele stâncoase Bardău, Valea Morii, Comanu Mic,
Valea Rea și Rica.
Printre mamiferele care se mai pot întâlni în parc amintim: vidra, cerbul, căprioara, vulpea,
jderul, mistrețul, nurca europeană, liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun cu potcoavă etc.
Dintre păsări, pe lângă specii mai comune aici, cum ar fi: acvila de munte, șorecarul comun,
cocoșul de munte, uliul porumbar, uliul păsărar, corbul, ciocănitoarea de munte și altele, trebuie
remarcată prezența cocoșului de mesteacăn, pasăre care mai trăiește doar în câteva locuri din
România.
Fauna de fluturi diurni ai parcului formată din 126 de specii, reprezintă 62% din totalul
întâlnit la noi în țară.
În zona  Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  e xi stă următoa re le  a ri i  na tura le  prote ja te : Re ze rva ţi a  fosi li 
fe ră Chi uzba i a , cu o supra fa ţă de  50ha , de  ti pul pa le ontologi că. La cul a lba stru-Ba i a  Spri e , Ampla sa t
într-o mi că de pre si une  forma tă în urma  surpări i  lucrări lor mi ni e re  de  e xploa ta re  de  pe  fi lonul
Domni şoa ra  în a ni i  1919-1920, La cul Alba stru a re  ori gi ne  a ntropi că. Ca  urma re  a  conţi nutului  de 
sulfuri  di n ve chi le  e xca va ţi i  mi ni e re , a pa  a cumula tă în la c a re  o culoa re  ve rde  i nte ns. Pri n chi mi 
smul a pe lor sa le , La cul Alba stru e ste  uni c în Români a .
Pe şte ra  Văle ni i  Şomcute i  fost de scope ri tă în a nul 1977 şi  se  a flă la  a lti tudi ne  de  30 m, a vând
de zvolta re a  de  176 m, o si ngură i ntra re  şi  a re  supra fa ţa  de  5. 00 ha . Pe şte ra  e ste  un si t a rhe ologi c di 
n e poca  bronzului , loc ri tua l cu re sturi  ce ra mi ce  a ce ste a  fi i nd moti ve le  ca re  a u dus la  ocroti re a  e i .
Tăul lui  Dumi tru, a fla t pe  te ri tori ul a dmi ni stra ti v a l muni ci pi ului  Ba i a  Ma re , în loca li ta te a  Bli da ri , a 
re  supra fa ţa  de  3, 00 ha . Turbări a  Tăul lui  Dumi tru e ste  a mpla sa tă pe  pla toul consti tui t di n a nde zi te 
pi roxe ni ce , si tua t pe  culme a  di ntre  Va le a  Sturului  şi  Va le a  Bra zi lor. În mi jlocul turbări e i  se  a flă un

14
ochi  de  a pă, a vând di me nsi uni  de  15 x 20 m, cu de ve rsa re  spre  ve st, Va le a  Sturului , da r e ste  dre na tă
şi  spre  e st, spre  Va le a  Bra zi lor. Re ze rva ţi a  Cre a sta  Cocoşului  e ste  a mpla sa tă în Munţi i  Gutâi , în
jude ţul Ma ra mure ş, la  o di sta ntă de  a proxi ma ti v 35 km de  ora şul Ba i a  Ma re .
În ca drul re ze rva ţi e i  se  e vi de nţi a ză Cre a sta  Cocoşului , ca re  dă nume le  re ze rva ţi e i , re pre ze 
ntând o coli nă a scuţi tă, cre ne la tă, de  ci rca  200 m lungi me , a fla tă la  o a lti tudi ne  me di e  de  1200 m, cu
o ori e nta re  spa ţi a lă a proa pe  ve rti ca lă, după di re cţi a  NV-SE.12 La  sud de  cre a stă pri nci pa lã se  a flã ce 
ntre le  mi ni e re  Ba i a  Ma re , Ba i a  Spri e  şi  Ca vni c, ce ntrul turi sti c Mogoşa  şi  Comple xul Şui or, i a r la 
nord, pe i sa jul i di li c cupri nde  tăuri le  de  munte  Che ndroa i e i  şi  Morăre ni lor.13 Ari a  na tura lă prote ja tă
Che i le  Tăta rului  e ste  si tua tă în comună De se şti , sa tul Ma ra , în supra fa ţă de  15, 00 ha  şi  lungi me a  de 
0, 7 km. De pre si une a  vulca ni că Tăta ru, ca re  a re  o re ţe a  hi drogra fi că i mporta ntă, a  fost dre na tă pri n
Che i le  Tăta rului , a pe le  sculptând un de fi le u în roci  vulca ni ce  dure . Re ze rva ţi a  Coloa ne le  de  la  Li 
mpe de a  se  a flă în loca li ta te a  Ba i a  Ma re , ca rti e rul Fe rne zi u, a vând supra fa ţa  de  3. 00 ha . Re ze rva ţi a 
Arbore te lor de  ca sta ni  come sti bi li  se  a flă în nordul loca li tăţi lor Tăuţi i  Măghe răuş, Va le a  Borcutului ,
Ba i a  Ma re  şi  Tăuţi i  de  Sus în ve rsa ntul sudi c a  munţi lor Igni ş şi  a re  supra fa ţa  de  500 ha . Scopul a 
dmi ni strări i  re ze rva ţi e i  e ste  ce l de  conse rva re  a  ha bi ta te lor na tura le , a  flore i  şi  fa une i  sălba ti ce , a  di 
ve rsi tăţi i  bi ologi ce , pre cum şi  de zvolta re a  dura bi lă a  zone i .

1.3 Resursele antropice


Di ve rsi ta te a  forme lor de  re li e f, înti nde re a  păduri i  cu boga tul fond ci ne ge ti c, spe ci fi cul e 
tnogra fi c şi  folclori c, pre ze nţa  unor monume nte  i stori ce  şi  de  a rhi te ctură, mulţi me a  i zvoa re lor mi ne 
ra le  şi  pre ze nţa  sta ţi unui lor cli ma te ri ce  confe ră jude ţului  Ma ra mure ş un va loros pote nţi a l turi sti c.
Di ntre  toa te  a ce ste a , ca drul e tnogra fi c e ste  ce l ca re  a tra ge  în mod de ose bi t turi şti i  pri n frumuse ţe a  şi 
di ve rsi ta te a  ca se lor, porţi lor tra di ţi ona le , une lte lor, ţe sături lor, ce ra mi ci i , bi se ri ci lor, da ti ni lor şi 
folclorului , uni ce  pri n se mni fi ca ţi e , ve chi me  şi  de sfăşura re . Pri vi tă în a nsa mblu, a şe za re a  ma ra mure 
şe a nă a re  ca  domi na ntă bi se ri ca , ca re  în ge ne ra l e ste  a mpla sa tă în mi jlocul sa tului  sa u în mi jlocul ce 
lor două părţi , şuşa ni  şi  josa ni . Bi se ri ca , în ge ne ra l e ste  a mpla sa tă pe  un pa tri moni u, de  unde  domi 
nă sa tul. În jurul bi se ri ci i  e ste  ci mi ti rul sa tului . Me şte şuguri le  ţărăne şti  a u a părut pe ntru a  sa ti sfa ce 
ne voi le  omului , în spe ci a l în pe ri oa da  când sa te le  e ra u închi se , guve rna te  de  un si ste m a uta rhi c.14
Oda tă cre a te , e le  s-a u pe rfe cţi ona t, păstrându-se  vi i  până în zi le le  noa stre . Ambi a nţa  i nte ri orului  ca 
se i  di n Ma ra mure ş e ste  a rmoni za tă de  pre ze nţa  te xti le lor ca re , pri n va ri e ta te a  lor, bogăţi a  forme lor,
moti ve lor de cora ti ve  da u o notă spe ci fi că zone i .

12
Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România, Editura Green Steps, 2009, pag. 45
13
http://zidezi.ro/turism/baia-mare-cea-mai-mare-rezervatie-naturala-de-castan-comestibil.html, accesat la data de
08.06.2019
14
Matei, Elena, Ecoturism, Editura Universitară, 2011, pag. 44
15
Te hni ci le  de  confe cţi ona re  a  ţoluri lor şi  covoa re lor sunt în ci ur şi  în pri nse  sa u fi re  între 
pătrunse . Se  lucre a ză la  război ul de  ţe sut ori zonta l, numi t ti a ră, di sta nţa  între  sta ti ve  fi i nd în funcţi e 
de  lăţi me a  covorului . După funcţi a  ţe sături lor în ca drul ca se i  se  di sti ng:ţe sături  de  uz cure nt, ce rga ,
ţolul, ţoli nca , le pe de ul, fa ţa  de  pe ri nă, şte rga re le , fa ţa  de  ma să;ţe sături  cu ca ra cte r de cora ti v; ţe sături 
le  de  ri tua l. Me şte şugul pre lucrări i  le mnului  se  justi fi că pri n bogăţi a  păduri lor de  foi oa se  şi  răşi noa 
se , păduri  ca re  şi  a stăzi  a cope ră o ma re  pa rte  a  te ri tori ului . Vi a ţa  de  a zi  a  i mpus în Ma ra mure ş noi  te 
hni ci  şi  ma te ri a le  de  construcţi e . Me şte şuga ri i  de  ca se  şi  porţi , pre ze nţi  în toa te  sa te le  zone i , folose 
sc şi  a stăzi  ve chi le  te hni ci  tra di ţi ona le :ci opli tul le mnului  cu se cure a , făţui tul cu ba rda , tăi a tul şi 
crăpa tul le mnului  gros cu fi e răstrăul şi  joa gărul, se curi re a  pe ntru drăni ţi t, ri nde le , dălţi , sfre de le .15 În
ca drul Ma ra mure şului , comună Săpânţa  fa ce  o notă a pa rte  în pri vi nţa  a rte i  le mnului . Încă se  ma i 
păstre a ză în ca se le  ma ra mure şe ni lor pi e se  ve chi  de  ce ra mi că prove ni te  di n zona  Săce l, Si ghe t, Ie ud
a se mănătoa re  cu ce ra mi că a rhe ologi că di n La  Te ne -ul da ci c. Efe ctul de ose bi t a l ce ra mi ci i  de  la  Săce 
l îl consti tui e  forma  şi  culoa re a  roşi e  ne smălţui ta . Ce ra mi că de  Săce l a  a vut o la rgă răspândi re , pi e se 
de  ma re  ra fi na me nt a rti sti c pătrunzând în cole cţi i le  muze e lor zona le , na ţi ona le  şi  în multe  cole cţi i 
pa rti cula re . O i mporta nţă de ose bi tă în te hni ca  olări tului  de  la  Săce l o a re  cuptorul de  a rs oa le le , ca re 
e ste  de  formă se mi sfe roi da lă-ovoi da lă, cu va tră ne orga ni za tă, si mplă şi  ca re  se  înca dre a ză în ca te 
gori a  cuptoa re lor de  ti p roma n. Una  di ntre  ocupa ţi i le  pri nci pa le  a le  ma ra mure şe ni lor fi i nd cre şte re a 
a ni ma le lor, e ste  fi re sc ca  ma te ri i le  pri me  ofe ri te  de  a ce ste a , re spe cti v lâna  şi  bla na  de  oa i e , să fi e 
folosi te  la  confe cţi ona re a  pi e se lor de  îmbrăcămi nte . Pe ntru tăbăci tul pi e i lor de  oa i e  sa u de  mi e l se 
folose sc te hni ci  si mple  şi  e fi ci e nte . Di n pi e i le  tăbăci te  se  confe cţi one a ză cojoa ce  şi  cujme , căci uli .16
Brode ri a  se  fa ce  cu la nă fi nă, colora tă în di ve rse  nua nţe  de  roşu, a vând ca  moti ve  spe ci fi ce  până
păunului  şi  ci zma  cucului . Încălţămi nte a  tra di ţi ona lă a  ma ra mure şe ni lor a  fost încă di n ce le  ma i 
înde părta te  ti mpuri  opi nca . În ge ne ra l, opi nci le  se  confe cţi ona u di n pi e le  de  porc sa u de  vi tă. Ce e a 
ce  a  i mpus me şte şugul opi nca ri tului  a  fost ce re re a  foa rte  ma re  de  produse  şi  i mposi bi li ta te a  sa ti sfa 
ce ri i  a ce ste i a  în ca drul gospodări e i . Spre  de ose bi re  de  opi nci le  di n a lte  zone  e tnogra fi ce  a le  ţări i , ce 
le  di n Ma ra mure ş a u că spe ci fi c gurgui ul mi c şi  la te ra l. Pa rte a  di n fa ţă a  opi nci i  a re  pe  ma rgi ne  şi  la 
îmbi na re  e le me nte  de cora ti ve  re a li za te  di n cure luşe le  subţi ri  ca re  înche i e  opi nca , pre cum şi  cre ţuri 
şi  chi a r colţi . Găsi m opi nca ri  în sa te le  Bârsa na , Boci coe l, Dra gomi re şti , Bre b, Strâmtura  e tc.
Ate stări le  a rhe ologi ce  pe  pa rcursul mi le ni i lor dove de sc că Ma ra mure şul e ra  un i mporta nt ce 
ntru de  producţi e  a  une lte lor şi  a rme lor di n bronz. Ce rce tări le  a rhe ologi ce  a u e vi de nţi a t şi  pre lucra re 
a  fi e rului  ca  o înde le tni ci re  spe ci fi ca  locului  încă di n vre muri  înde părta te . În re şe di nţa  Bogdăne şti 
lor de  la  Cuhe a  s-a  de scope ri t un ma re  număr de  obi e cte  di n fi e r, pre lucra te  rudi me nta r în a te li e re 

15
www.hoinari.ro, accesat la data de 08.06.2019
16
Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului și a Călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București,
2008, p. 44
16
săte şti : pi roa ne , cui e , ta ta ni  de  uşă. În fi e ca re  sa t di n Ma ra mure ş e xi sta  şi  ma i  e xi sta  şi  a stăzi  ce l
puţi n un fi e ra r pe ntru de se rvi re a  popula ţi e i  comuni tăţi i , în a nul 1972 e xi sta u în sa tul Poi e ni le  Ize i  şa 
se  ţăra ni  ca re  a ve a u fi e rări e  şi  ca re  o folose a u numa i  pe ntru ne voi le  fa mi li e i , e ve ntua l îi  ma i  se rve a u
şi  pe  ve ci ni ;în ge ne ra l, a stăzi  e xi sta  în fi e ca re  sa t fi e ra ri  spe ci a li za ţi .17 O bună pa rte  di ntre  obi e cte le 
confe cţi ona te  de  fi e ra ri i  sa te lor ma ra mure şe ne  sunt gra ti i le  de  fe re stre , roşte i e , ca re  a pa r ma i  a le s la 
ca se le  ve chi . Pri vi tă în a nsa mblu, gospodări a  ţărăne a scă tra di ţi ona lă se  înca dre a ză în ti pul
gospodări i lor cu curte  dublă. Fi e ca re  spa ţi u di n gospodări e  e ste  ocupa t de  o construcţi e  cu de sti na ţi e 
spe ci a lă. Gospodări a  ma ra mure şe a nului  cupri nde  două compone nte : gospodări a  propri u-zi să, grădi 
na , li va dă, grădi ni ţă, curte a  cu ca sa  şi  ocolul vi te lor, şi  te re nuri le  di n a fa ra  gospodări e i , fâne ţe ,
pământ a ra bi l, pădure . Arta  ma ra măre șe a nă tra di ți ona lă cupri nde :

Fig.1.1 Arta  ma ra măre șe a nă tra di ți ona lă


Sa tul ma ra mure şe a n, până în pri me le  de ce ni i  a le  se colului  nostru e ra  pus sub se mnul ci vi li za 
ţi e i  le mnului . Toa te  compone nte le , de  la  poa rta  de  i ntra re  până la  ca să, e ra u confe cţi ona te  di n le mn,
la  fe l ca  şi  mori le , pi ve le , vâltori le  şi  ule i ni ţe le , da r şi  construcţi i le  a dmi ni stra ti ve . Di n le mn e ra u şi 
se mne le  de  mormânt-cruci le -şi  troi ţe le  de  hota r şi  ca  o si nte ză a  ge ni ului  cre a tor ţărăne sc tot di n le 
mn e ra u construi te  şi  bi se ri ci le  ma ra mure şe ne . Ma ra mure şul, sub a spe ctul cre a ţi e i  popula re , e ste  o
zonă uni ta ră cu ca ra cte ri sti ci  spe ci fi ce  de  ne conte sta t. Un loc i mporta nt în dome ni ul a ce ste i  cre a ţi i  îl
de ţi ne  portul popula r. O pri vi re  re trospe cti vă a supra  folclorului  ma ra mure şe a n re le va  vi a ţa  oa me ni 

17
Cristea A., Gestiunea activităţilor de turism, Editura Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, București, 2003, pag.
66
17
lor de  pe  a ce ste  locuri , cu bucuri i le  şi  ne ca zuri le  lor.18 Folclorul ma ra mure şe a n e ste  un a ct si ncre ti c,
te xte le  ve rsi fi ca te  fi i nd însoţi te  de  me lodi e  încânte ce  şi  de  ri tm în stri gături .
Zona  Ma ra mure şului  e ste  domi na tă de  a şa -zi sa  hore , cânte c ve rsi fi ca t, sa u de  hore a  lungă ca 
re  se  cânta  şi  di n frunză. Spe ci fi ce  zone i  sunt, a lături  de  hore a  lungă, şi  a lte  hore  de  dra goste , de  dor
şi  ja le . În ca drul folclorului  core gra fi c di sti nge m în Ma ra mure ş jocuri  bărbăte şti , fe me i e şti  şi  mi xte .
Di ntre  ce le  bărbăte şti  a mi nti m: Ba rba te scu, Fe ci ore scu, De  sări t, De  bătut în pa lme , di ntre  jocuri le 
fe me i e şti : De -a  ba be lor pri n ca să şi  Jocul druşte lor, i a r di ntre  jocuri le  mi xte  Învârti ta . Ma ra mure şul
şi -a  lăsa t a mpre nta  pe  pământul mi le na r pri n construcţi i le  de  le mn, ca se  şi  bi se ri ci , mori  şi  se mne  de 
mormânt, a ca re turi  gospodăre şti  şi  une lte .19 Pre ze nţa , în toa te  sa te le  Ma ra mure şului , a  bi se ri ci lor de 
le mn, e ste  e xpre si a  rolului  pe  ca re  l-a u a vut a ce ste a  de -a  lungul ve a curi lor în vi a ţa  şi  spi ri tua li ta te a 
române a scă de  pe  a ce le  me le a guri . Di n punct de  ve de re  a l pla ni me tri e i , la  bi se ri ci le  ma ra mure şe ne 
se  consta tă uni ta te a  de  conce pţi e , e di fi ci i le  fi i nd ri di ca te  pe  si ste mul de  pla n folosi t de  între a ga  a rhi 
te ctură me di e va lă române a scă şi  ca ra cte ri sti că cultului  ortodox. Ca ra cte ri sti c a rhi te cturi i  bi se ri ci lor
ma ra mure şe ne  e ste  supra înălţa re a  bolţi i  na osului , ce  se  spri ji nă nu pe  pe re ţi i  clădi ri i , ci  pe  un si ste m
de  gri nzi  şi  console . Ele me nte  de  de cor vi n să susţi nă a rhi te ctura  ma i e stuoa să a  construcţi e i . Înca dra 
me nte le  uşi lor ma si ve  de  la  i ntra re , pre cum şi  a le  fe re stre lor, poa rtă înse mne  de cora ti ve  pe  ca re  le 
găsi m fre cve nt şi  la  ca se le  tra di ţi ona le  şi  ca re , sunt e xpre si a  unui  li mba j ce  se  la să gre u de  de sci fra t,
a vând o încărcătură si mboli sti că mi le na ră, a stăzi  tre cută în pla nul a rti sti cului . Între  monume nte le 
Ma ra mure şului , un loc a pa rte  îl a u troi ţe le  de  hota r, a tât de  spe ci fi ce  sa te lor române şti .20 În Muze ul
Etnogra fi c a l Ma ra mure şului  di n Si ghe tul Ma rma ţi e i  se  ma i  păstre a ză e le me nte  compone nte -
sculpturi  ca  Sf. Ioa n, ma i  multe  răsti gni ri  Ii sus Hri stos, Sf Ma ri a  cu Pruncul re cupe ra re  de  la  troi ţe le 
di n se cole le  a l XVII-le a  şi  a l XVIII-le a . Ma ra mure şul a re  puţi ne  monume nte  ve chi  di n zi d, de  pi a 
tră, pământ, cărămi da . Pri ntre  a ce ste a , ce tăţui a  da ci că cu supra pune re  me di e va lă de  la  Once şti , a şe 
za re a  forti fi ca tă de  pe  De a lul Ce tăţi i  di n munci pi ul Si ghe tul Ma rma ţi e i , da ta tă la  sfârşi tul e poci i 
bronzului  şi  înce putul e poci i  fi e rului . Un e le me nt i mporta nt a l gospodări e i  ma ra mure şe ne  îl consti 
tui e  porţi le , a de se a  cu o înfăţi şa re  monume nta lă. Poa rta  ma ra mure şe a nă cla si că şi  ce a  ma i  de s
întâlni tă e ste  a lcătui tă di n tre i  stâlpi  de  ba ză, confe cţi ona ţi  di n le mn de  ste ja r, di spuşi  pa ra le l şi  în a 
ce la şi  pla n. Poa rta  ma ra mure şe a nă e ste , în a fa ră de  a tri bute le  de ja  de scri se , şi  o ma rcă de  i de nti ta te 
cultura lă, zona lă şi  loca lă. Poa rta  rămâne  ca  un si mbol a l Ma ra mure şului , re înnoi ndu-se  a n de  a n pe 
a ce e a şi  structură, pe  a ce la şi  mode l.

18
Dan Ghinea, op.cit.,p. 82
19
https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/ , accesat la data de 08.06.2019
20
http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&category=traditional_crafts&lg=RO , accesat la data de
08.06.2019
18
1.3.1 Resursele cultural-istorice: potențial antropic local
În jude ţul Ma ra mure ş se  găse sc 8 muze e , 67 de  locuri  şi  monume nte  i stori ce , 363 monume 
nte  de  a rhi te ctură şi  13 zone  i stori ce  si tua te  în ora şe  şi  sa te . Re surse le  turi sti ce  a ntropi ce  sunt re pre 
ze nta te  de  a ce le  obi e cti ve  cre a te  de -a  lungul ti mpului  de  a cti vi ta te a  uma nă. Ma ra mure şul i stori c
pose dă un pote nţi a l turi sti c a ntropi c, comple x şi  uni ta r, re pre ze ntând o zonă re numi tă pri n e le me nte 
de  e tnogra fi e  şi  folclor, în ca re  s-a u păstra t a proa pe  ne a lte ra te  a rta  popua la ră de  o pre gna ntă ori gi na 
li ta te : ca se , porţi , une lte , ţe sături , ce ra mi că, bi se ri ci , da ti ni  şi  folclor, uni ce  pri n frumuse ţe , se mni fi 
ca ţi e , ve chi me  şi  de sfăşura re .21 Toa te  a ce ste a  sunt întâlni te  ma i  cu se a mă în a şe zări le  de  pe  văi le  Ma 
re i , Cosăului  şi  Ize i , da r pre ze nte  şi  pe  văi le  Ti se i  şi  Vi şe ului ; multe  di ntre  e le  sunt a de văra te  muze e 
în a e r li be r. Ţi nând se a ma  de  a nsa mblul e le me nte lor na tura le , i stori ce , a rhi te ctura le  şi  e tnogra fi c-
folclori ce , ce  compun pote nţi a lul turi sti c, se  di sti ng următoa re le  zone : zona  e tnogra fi c-folclori că a 
Ţări i  Ma ra mure şului , zona  turi sti că monta nă, zona  muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  şi  împre juri mi le  şi  zona 
Chi oa r-Lăpuş. Tra se e le  ce le  ma i  fre cve nta te  pe ntru va lori le  e tnogra fi ce  şi  folclori ce  sunt: văi le  Ma 
re i  şi  Ize i , Si ghe tu Ma rma ţi e i  şi  Săpânţa , ce  poa te  fi  conti nua t, pe ste  pa sul Huţa , în pi tore a sca  şi  nu
ma i  puţi n i mporta ntă Ţa ra  Oa şului . În conti nua re  vom pre ze nta  pri nci pa le le  zone  şi  obi e cti ve  turi sti 
ce  ma ra mure şe ne , împre ună cu re surse le  a ntropi ce  pre ze nte  în fi e ca re  zonă.

1.3.2 Cetăți
Ca stelul Ka rolyi se a fla  in mijlocul municipiului Ca rei, din judetul Sa tu Ma re si a  fost
construit in a nul 1482, pornind de la  o ca sa  inta rita  ridica ta  de ca tre Ka roly La szlo. Respectiva 
constructie a  sta rnit impotrivirea  nobililor din comita tul Sa tma r, fiind nevoie de interventia  directa  a 
regelui roma n de pe tronul unga riei, Ma tei Corvin, pentru a pla na rea  conflictului. In a nul 1592, da 
torita  deselor incursiuni a le trupelor turcesti, Ka roly Miha ly ia  decizia  de a  inta ri si ma i mult
constructia  existenta . Constructia  veche a  fost inconjura ta  cu ziduri puternice, intrerupte cu ba stioa 
ne, a va nd un sa nt exterior inta rit cu pa lisa de, peste ca re trecea  un singur pod suspenda t. De a 
semenea , in fortifica tie este prezenta  o ga rnizoa na  ina rma ta . Centrul politic și milita r a l domeniului
Chioa r, Ceta tea  de Pia tră a  fost ridica tă în secolul a l XIII-lea  (însă menționa tă a bia  în 1319) pe un
câmp izola t, într-o cotitură a  râului Lăpuș: „Ceta tea  este situa tă la  peste 400 m a ltitudine, pe șea ua 
unui dea l înconjura t de a pa  Lăpușului, ca re rea lizea ză la  poa le un defileu între stânci” (Viorica 
Ursu, Tra ia n Ursu, 1980). În a nul 1378, Ceta tea  a  fost dona tă voievozilor Ba lc și Dra g și fra telui lor
Ioa n, urma șii voievozilor Dra goș din Ma ra mureș, ca re a u păstra t-o până la  stingerea  ultimului
reprezenta nt a l fa miliei (1555). Dintr-un document din 1556 rezultă că domeniul Cetății cuprinde 67
de loca lități. Între 1599 și 1600, ceta tea  și domeniul „s-a  a fla t din nou în mâini românești”,

21
http://cultura-maramures.ro/ , accesat la data de 08.06.2019
19
„predându-se” lui Miha i Vitea zu, unifica torul principa telor române. La  a cea  da tă, Chioa rul devine
district - pa rte a  unui comita t (județ) cu o a nume a utonomie. După 1662, Miha i Teleki este numit în
funcția  de căpita n a l Cetății Chioa r, ulterior fa milia  extinzându-și influența  a supra  întregului ținut.
Spre sfârșitul secolului, răscoa la  lui Rákoczi mătură Tra nsilva nia , ia r chiorenii profită de oca zie și
se ridică împotriva  lui Teleki. După Pa cea  de la  Sa tu Ma re (1711), „a utoritățile nobilia re a ustriece
hotărăsc dărâma rea  Cetății Chioa r, pentru a  se evita  regrupa rea  a ici a  forțelor a ntiha bsburgice”,
fiind a runca tă în a er în 1718 (vezi Gra iul... zonei Chioa r, 1983).
Loca lita tea  Pribilești, comuna  Sa tulung, a  a pa rținut domeniului Cetății Chioa r și a  făcut pa 
rte din proprietățile căpita nului Miha i Teleki. Ca stelul a  fost construit de Geza  Teleki, ca  și
reședință de va ră. În 1897, edificiul a  fost supra eta ja t și moderniza t. După Al Doilea  Război Mondia 
l, fa milia  Teleki a  emigra t în străinăta te, ia r ca stelul a  fost na ționa liza t servind ca  sa lă de cinema ,
depozit pentru cerea le și sediu a l CAP. În prezent, se a flă într-un sta diu a va nsa t de degra da re.
Construit între a nii 1740-1780, ca stelul este renova t în 1821. Administra rea  moșiei a  fost prelua tă,
în 1845, de Șa ndor Teleki, ca re lea gă o strânsă prietenie cu poetul Petöfi Șa ndor. Acesta  din urmă va 
găsi necesa r să-și petrea că la  Coltău luna  de miere împreună cu tânăra  lui soție, Julia  Szendrey,
prilej cu ca re va  scrie 28 de poezii. Ultimul proprieta r a l ca stelului, contele Ioa n Teleki, părăsește
pentru totdea una  sa tul, în 1937, și donea ză comunei Coltău vechiul ca stel. A slujit, ulterior, ca  și
depozit a l CAP, cămin cultura l și punct sa nita r, ia r după 1989 a ici funcționa  școa la  prima ră,
grădinița  și biblioteca  comuna lă. Muzeul Teleki s-a  deschis în 1960.
Situa tă pe ma lul drept a l Someșului, comuna  Gârda ni și-a  „plimba t” va tra  sa tului în
numeroa se loca ții de-a  lungul timpului. Da că la  început „băștina șii locuia u în poienile pădurii, în
cla nuri de fa milii înrudite”, după 1700 noile loca ții prefera te era u în Dea lul Sa tului, pe Diuță, pe
Ierta ș, la  Izvor etc. Pe Dea lul Sa tului, loca lnicii construiesc o biserică de lemn, pe ca re o vând în
1790, loca lității Arduzel. În 1780, contele Blomberg „primește ca  da nie de la  împăra tul Imperiului
Ha bsburgic, Iosif a l III-lea , un domeniu în Gârda ni de 500 de hecta re teren și 1.500 de hecta re de
pădure. În a cela și a n, a  început construcția  ca stelului Blomberg, ca re s-a  termina t în 1821. În jurul
a estei proprietăți, gârdălenii a u pus ba zele unei noi a șezări” (Muzeogra fie Gârda ni, 2007). Fa milia 
Blomberg părăsește România  după 1945, ia r ca stelul este tra nsforma t în școa lă. Din 1957 până în
1963, pe perioa da  verii, devine ga zda  unor ta bere școla re republica ne. În 1963, școa la  specia lă
pentru copii cu deficiențe minta le de la  Coștiui este tra nsfera tă în fostul ca stel a l ba ronului
Blomberg din Gârda ni. Pa tru decenii ma i târziu, când „ca sele de copii” (invenția  regimului
comunist) se desființea ză, ca stelul își reca pătă liniștea  și sobrieta tea  de a ltăda tă. Nume le  sa tului  vi 
ne  de  la  Ca ste lul cămări i  re ga le  a  sări i , ca re  domi na  a şe za re a  şi  de spre  ca re  se  şti e  pre a  puţi n. De 

20
scope ri ri le  ca re  s-a u făcut i ndi că e xi ste nţa  sa tului  în se c. XIII-XIV, ca ste lul a pa rţi nând la  un mome 
nt da t fa mi li e i  Apa ffy.

1.3.3 Biserici și lăcașe de cult


Maramureșul este țara multor biserici din lemn, opt dintre ele făcând parte din Patrimoniul
Mondial UNESCO-Amsamblul „biserici din lemn în Maramureș” (înscrise în anul 1999) – sit
cultural. Este vorba de bisericile din lemn situate în satele Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Sisești,
Poienile Izei,Târgu-Lăpuș. Acest ansamblu reprezintă o selecție a opt exemple remarcabile de stiluri
arhitecturale diferite din diverse perioade si zone. Ele sunt înzestrate cu picturi caracterizate printr-o
varietate a designului și măiestriei. Sunt construcții din lemn înalte dar înguste, cu turnuri cu ceas si
cu unul sau două acoperișuri cu șindrile. Sunt caracteristice peisajului cultural montan din nordul
României. Aceste biserici sunt exemple remarcabile ale arhitecturii religioase naționale în lemn ce
rezultă din întâlnirea dintre tradițiile religioase ortodoxe cu influențe gotice împletindu-se într-o
interpretare specific națională a tradițiilor construcției din lemn, aratând un înalt nivel al maturității
artistice și îndemânării meșteșugarilor.22
Biserica din Ieud-din Deal  datând din secolul al XVII-lea, a fost pictată de Alexandru
Ponehalschi în secolul al XVIII-lea. În podul ei a fost găsit „Codicele de la Ieud”, cea mai veche
pravilă în limba română (probabil 1391). Este una dintre cele mai vechi biserici din lemn din
România, motiv pentru care a fost supranumită „catedrala din lemn”.Aici se păstrează o colecție de
icoane vechi pe lemn, din secolele XVII-XVIII, o colecție de icoane pe sticlă din centrul de iconari
Nicula (primul centru transilvănean de pictură pe sticlă), valoroase cărți și documente.
Biserica Sfântul Nicolae din Budești (Josani) a fost înălțată în anul 1643 pe locul uneia din
secolul al XV-lea. Biserica din bârne groase de lemn, așezate pe o fundație de piatră, a fost pictată
în culori calde și luminoase, plăcut armonizate, pe la 1672, de către Alexandru Ponehalschi, unul
dintre cei mai activi pictori maramureșeni. Din păcate, pictura s-a păstrat bine doar pe pereții de sud
și vest ai pronaosului.
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei datează din secolul al XVII-lea. Este
considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate monumente din întreg
Maramureșul. Deosebit față de alte biserici este altarul, cu patru laturi, ca în vechime. Pictura
executată în anul 1794, impresionează prin stilul electric, combinând elemente iconografice
tradiționale cu altele specifice epocii respective.
Biserica din lemn „sfinții Arhangheli” din Rogoz datează din secolul al XVII-lea și a fost
construită în anul 1663. Este unul dintre cele mai interesante lăcașuri de cult din Transilvania.
22
Nicolae Neacșu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinaţii turistice în România,
București,2016,pag. 428
21
Turnul clopotniță este flancat de patru turnulețe, amplasate pe colțuri. Sub streașină se află
numeroase console, sculptate în formă de capete de cai. Unicitatea bisericii este dată de intrarea
sudică, de acoperișul asimetric și de îmbinarile din consola grinzii.
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Desești a fost înalțată în anul 1717. Arhitectura ei se
înscrie în linia tradițională. Modul de îmbinare a elementelor constructive, echilibrul formelor și
volumelor, armonia de ansamblu conferă impresia de simplitate și eleganță. Originalitatea
monumentului este dată de bârnele din partea superioară, care susțin șarpanta acoperișului,
prelungite și sculptate în scară. Biserica păstrează o valoroasă pictură murală, executată în anul
1780 de zugravii Radu Munteanu și Gheorghe Vișoveanul.
Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bârsana datează din anul 1720 și
oferă un exemplu tipic de arhitectură maramureșană. Se remarcă prin dimensiunile mici, fiind
pictată în anul 1806 cu influențe baroce. Frescele interioare au fost pictate în stil baroc. O
particularitate a construcșiei este acoperișul cu streașină dublă.
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Plopiș a fost construită la sfârșitul secolului al XVII-lea
de meșterul Ioan Macarie și pictată în anul 1811 de zugravul Ștefan din Șișești. În ciuda
dimensiunilor relativ modeste, această biserică este remarcabilă prin proporțiile bine echilibrate,
fiind una dintre cele mai unitare și bine închegate construcții din Maramureș.
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Șurdești a fost construită în anul 1776 de meșterul Ioan
Macarie și pictată în anul 1783 de Ștefan din Șișești. Este considerată cea mai înaltă construcție de
lemn din țară, prin elementele sculptate de factură barocă, policromate și aurite și prin icoanele
pictate cu fonduri de aur. .23

1.3.4 Monumente arhitecturale și elemente specifice edificiilor locale


Spe ci fi c Ie udului  e ste  si ste mul de  a mpla sa re  a l gospodări i lor ca re  sunt di spuse  pe  a ce e a şi  li 
ni e , pe rpe ndi cula r pe  a xa  drumului . Ie udul a  păstra t tra di ţi i  şi  le ge nde  ca re  a mi nte sc de  e roi i  înte me i 
e tori , de  cti tori  de  mănăsti ri  şi  bi se ri ci , de  da scăli  şi  pre oţi , de  ma rti ri , sa cri fi ci i , de  bucuri i  şi  ne ca 
zuri . În Ie ud se  a flă o bi se ri că ve che  da tând di n a nul 1364, Bi se ri ca  di n De a l sa u Bi se ri ca  Ba lcului;
în bi se ri că se  păstre a ză i coa ne  ve chi  pi cta te  pe  le mn, o va loroa să cole cţi e  de  i coa ne  pi cta te  pe  sti clă
de  Ni cula , covoa re  şi  şte rga re  cu moti ve  ge ome tri ce , vopsi te  în colora nţi  ve ge ta li  şi  mi ne ra li , mobi li 
e r spe ci fi c şi  câte va  cărţi  de  ma re  va loa re , pri ntre  ca re  se  numără şi  Ti pări turi le  lui  Core si  Între ba re 
Cre şti ne a scă, Bra şov 1560, şi  Apostolul, Bra şov 1563. Un a lt monume nt de  a rhi te ctură în le mn, de 
ma re  frumuse ţe  şi  ca re  pe  dre pt cuvânt e ste  consi de ra t ca te dra lă în le mn a  Ma ra mure şului , e ste  Bi se 
ri ca  di n Şe s di n Ie ud, gre co-ca toli că. Bi se ri ca  e ste  e di fi ca tă în a nul 1718; în bi se ri că se  păstre a ză o

23
Nicolae Neacșu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, op.cit, pag. 429-430
22
cole cţi e  de  i coa ne  pe  sti clă, covoa re  ma ra mure şe ne , mobi li e r spe ci fi c şi  de si gur ca rte  ve che  române 
a scă de  ma re  va loa re  di n pri nci pa le le  ce ntre , Râmni c, Bla j, Buzău, Ia şi . Ie udul a  păstra t şi  o se ri e  de 
monume nte  de  a rhi te ctură ţărăne a scă la i că: ca se  şi  a ne xe  gospodăre şti , i nsta la ţi i  te hni ce  a cţi ona 
te  de  a pă, mori , vâltori , e tc. di n se cole le  XVII-XVIII. Une le  di ntre  a ce ste a  a u i ntra t în pa tri moni ul
muze e lor, Muze ul Sa tului  di n
Bucure şti , Muze ul Ma ra mure şului  di n Si ghe tul Ma rma ţi e i . În a ni i  1993-1994, s-a  construi t în ce 
ntrul sa tului  o bi se ri cuţă di n le mn de  ste ja r pe ntru cultul gre co-ca toli c şi  e ste  în curs de  fi na li za re  o
bi se ri că tot di n le mn, pe ntru un vi i tor ce ntru ma năsti re sc ortodox. Ambe le  sunt cre a ţi i  a rhi te ctoni ce 
de ose bi te , i nspi ra te  di n tra di ţi a  ve chi lor bi se ri ci  ma ra mure şe ne  di n le mn. De  la  i ntra re a  în sa t, de -a 
lungul şose le i , da r şi  pe  străzi le  la te ra le , pe  dre a pta  şi  pe  stânga , a proa pe  la  fi e ca re  ca să s-a u ri di ca t
porţi  noi , construcţi i  monume nta le  di n le mn de  ste ja r, sculpta te  cu măi e stri e  în spi ri tul tra di ţi e i .24
Porţi le , a de văra te  a rcuri  de  tri umf, sunt mândri a  bârsăne şti lor, consti tui nd o ma rcă de  i de nti ta te 
cultura lă i nconfunda bi lă. În ce ntrul comune i , în curte a  şcoli i  ge ne ra le  ce ntra le  s-a  re sta ura t şi  conse 
rva t o ve che  şcoa la  confe si ona la , gre co-ca toli că, si ngura  construcţi e  de  a ce st ge n păstra tă în Ma ra 
mure ş, ca re  a stăzi  a dăposte şte  muze ul săte sc ce  cupri nde  o boga tă cole cţi e  de
obi e cte  e tnogra fi ce  şi  o se ri e  de  docume nte  le ga te  de  i stori a  sa tului . Sa tul, în zi le le  de  sărbătoa re  de 
vi ne  a tra cti v pri n pre ze nţa  oa me ni lor costuma ţi  în portul tra di ţi ona l, grupa ţi  în ce ntrul ci vi c pe 
grupuri  de  vârstă, ve ci nătăţi  şi  ne a muri , în fa ţa  porţi lor unde  sta u la  sfa t. Tot a cum se  orga ni ze a ză şi 
Jocul, hora  sa tului . Comună a ute nti că a  Ma ra mure şului  Istori c, Bârsa na  a tra ge  pri n frumuse ţe a  şi  va 
ri e ta te a  pe i sa jului , a  a rhi te cturi i  construcţi i lor ţărăne şti , pri n pi tore sc şi  ori gi na li ta te .
În Bârsa na  se  a flă una  di ntre  ce le  ma i  frumoa se  mănăsti ri  di n Ma ra mure ş. De  a se me ne a  se 
poa te  vi zi ta  ca sa  me şte rului  popula r Toa de r Bârsa n, a ce sta  fi i nd consi de ra t unul di ntre  ce i  ma i  ve 
sti ţi  me şte ri  popula ri  în le mn di n ţa ră. Comuna  Once şti  si tua tă la  65 km. de  Ba i a  Ma re  şi  8 km. de 
Si ghe tul Ma rma ţi e i  pe  cursul supe ri or a l râului  Iza , se  a li ni a ză sa te lor ma ra mure şe ne  păstrătoa re  de 
tra di ţi i  popula re . Comună Şi e u e ste  si tua tă la  89 km. de  Ba i a  Ma re , pe  Va le a  Ize i . Obi e cti ve le  turi sti 
ce  ce le  ma i  i mporta nte  sunt: bi se ri ca  di n le mn a te sta tă docume nta r di n a nul 1400 a vând pi ctura  e xe 
cuta tă pe  pânză li pi tă pe  le mn, i conosta sul ve chi  ortodox ma nufa ctura t după a nul 1800. În zona  turi 
sti că Va le a  Ma re i  întâlni m loca li ta te a  De se şti . Ce ntru de  comună de  ca re  a pa rţi n a dmi ni stra ti v sa te le 
Ma ra  şi  Hărni ce şti , loca li ta te a  a pa re  în docume nte  încă di n 20 ma rti e  1360, a lături  de  ce le la lte  sa te 
de  pe  Va le a  Ma re i , ca re  făce a u pa rte  di n cne za tul de  va le  a l Drăgoşe şti lor. Aşe za re a  se  a flă la  41 km
de  Ba i a  Ma re  şi  26 km de  Si ghe tul Ma rma ţi e i .25 Si tua tă pe  de a luri le  şi  coli ne le  de  la  poa le le  munţi 
lor vulca ni ci  Gutâi , De se şti ul e ste  un sa t de  ti p a gro-pa stora l domi na t de  grădi ni  şi  li ve zi  cu pomi 

24
http://cultura-maramures.ro/ , accesat la data de 08.06.2019
25
Velcea Ion, Velcea Valeria Amelia coord., Sinteze de geografie generală și regională, Editura Universităţii Lucian Blaga,
Sibiu, 2008,pag. 142
23
fructi fe ri . Sa tul păstre a ză încă o bună pa rte  di n a rhi te ctura  tra di ţi ona lă în le mn: ca se  şi  a ca re turi ,
porţi  monume nta le , şopronuri  pe ntru fân şi  bi se ri ca  di n le mn, ca  o chi nte se nţă a  ge ni ului  cre a tor
ţărăne sc. Construcţi i le  conte mpora ne , ma jori ta te a  di n cărămi dă pe  funda ţi i  ma si ve  di n be ton, pre i a u
a numi te  e le me nte  tra di ţi ona le  în a rhi te ctura  e xte ri oa ră, pri dvoa re  de  le mn cu stâlpi  şi  a rca de 
sculpta te  în spi ri tul tra di ţi e i  loca le . Inte ri orul, în mod fre cve nt, a re  o încăpe re  a ra nja tă cu mobi li e r
tra di ţi ona l şi  împodobi tă cu te xti le , covoa re , ce rgi , şte rga re , a de cva te .
Multe  di n porţi le  di n le mn, lucra te  după război , sunt cre a ţi i le  me şte rului  Pop Ta i na , a l cărui  urma ş a 
înte me i a t în zi le le  noa stre  fi rma  Ta i na  Le mnului , spe ci a li za tă în re sta urări  de  monume nte  în le mn,
în spe ci a l bi se ri ci , şi  în construcţi i  noi  în le mn spe ci fi ce  zone i  şi  a da pta te  la  ne voi le  conte mpora ne .
Bi se ri ca  a ctua lă, cu hra mul Cuvi oa sa  Pa ra schi va , s-a  ri di ca t în a nul 1770 de  către  loca lni ci . Na va  a 
re  un pla n re cta ngula r, i a r a bsi da  e ste  de croşa tă, de  formă poli gona lă. Nu a re  pri dvor. În sa t se  pot
ve de a  încă în funcţi une  mori  cu roa tă ve rti ca lă, pi ve , vâltori , i nsta la ţi i  te hni ce  ţărăne şti , a cţi ona 
te  de  a pă, de  o de ose bi tă i nge ni ozi ta te  te hni că, a ducând de  pe ste  se cole  o cultură şi  ci vi li za ţi e  ţărăne 
a scă de  e xce pţi e .26 Sa tul Bre be şti  a pa rţi ne  de  comună Gi ule şti  şi  a pa re  pri ma  da tă în docume nte le 
me di e va le  la  7 a pri li e  1402, în le gătură cu propri e tăţi le  voi e vozi lor Ba le , Dra g şi  Ioa n Românul di n
Ma ra mure ş. Sa tul e ste  le ga t de  tra di ţi a  cne za tului  de  va le  a l Cosăului , a lături  de  Fe re şti , Căli ne şti ,
Ba lote şti , Bude şti , Vi nte şti  şi  Văle ni . Şi  a stăzi  sa tul me nţi ne  frumoa se le  tra di ţi i  loca le  cu spe ci fi cul
lor i nconfunda bi l. Ca se le  ve chi  di n le mn sunt pe  ca le  de  di spa ri ţi e , da r noi le  construcţi i  a u pre lua t,
în spe ci a l la  e ta j, e le me nte  di n a rhi te ctura  ve che  di n le mn. De  a se me ne a , s-a u păstra t şi  porţi le , mult
îmbogăţi te  în părţi le  sculpta te . În zi le le  de  sărbători  oa me ni i  se  îmbra că în portul tra di ţi ona l. În pa 
rte a  de  jos a  sa tului , se  păstre a ză ce a  ma i  ve che  troi ţă de  hota r, cunoscută sub nume le  de  Troi ţa  Re 
dni ce ni lor şi  da ta tă în a  doua  pa rte  a  se colului  a l XVIII-le a . În sa t se  păstre a ză foa rte  bi ne  portul,
da nsuri le , obi ce i uri le . Copi i i  şi  ti ne ri i  pe  ca te gori i  de  vârstă sunt consti tui ţi  în grupuri  folclori ce . Bi 
se ri ca  sa tului  e ste  construi tă la  înce putul se colului  a l XIX-le a  pri n gri ja  pre otului  Pe tru Bârle a , pa rti 
ci pa nt la  Ma re a  Uni re . În sa t s-a u păstra t până nu de mult ca se  foa rte  ve chi  di n se cole le  XVII şi 
XVIII.
De mn de  re le va t e ste  grupa jul de  ca se  ca re  a  a pa rţi nut fa mi li e i  Pop Toma nu. Di ntre  a ce ste 
a , una  a  fost tra nsfe ra tă la  Muze ul sa tului  di n Bucure şti , una  la  Muze ul Tra nsi lva ni e i  di n Cluj-Na 
poca  şi  una  la  Muze ul di n Ba i a  Ma re .27 Toa te  poa rtă i nscri pţi i  şi  da tări  ce rte  pe  pa rcursul se colului  a 
l XVIII-le a  şi  înce putul se colului  a l XIX-le a . Ca se le  sunt di n le mn de  ste ja r, pe re ţi i  di n bârne  i mpre 
si ona nte , pe  mode lul cla si c, foa rte  bi ne  conse rva te . În zi le le  de  dumi ni că şi  sărbători , oa me ni i  i e s la 
pli mba re  pri n ce ntrul sa tului , într-o a de văra tă de fi la re  a  portului  tra di ţi ona l. În zona  turi sti că Va le a 

26
http://www.cultura-traditionala.ro/, accesat la data de 08.06.2019
27
Muntele L., Iaţu C., Geografia turismului, concepte, metode, forme de manifestare spaţio-temporală. Editura Sedcom
Libris, București, 2003,pag. 144
24
Roni şoa re i  întâlni m loca li ta te a  Coşti ui . Loca li ta te a  e ste  a şe za tă pe  D.N. 18 pe  ruta  Si ghe tul Ma rma 
ţi e i -Rona  de  Sus. Coşti ui  e ste  o ve che  a şe za re  mi ne re a scă, a stăzi  o mi că sta ţi une  ba lne ocli ma te ri că
de  i nte re s loca l. Mi ne le  de  la  Coşti ui  a u fost e xploa ta te  încă di n pre i stori e , i a r ma i  târzi u sunt puse 
în le gătură cu pre ze nţa  roma nă. S-a u de scope ri t mone de  de  a rgi nt şi  de  a ur, de  pe  vre me a  împăra ţi 
lor roma ni  şi  bi za nti ni , Comodus, Tra i a nus Consule , Ma rci a n, Vi te lli us, Ve spa si a nus, Se pti mi us Se 
ve rus.28 La  Coşti ui , pe  lângă Ca ste l, a stăzi  şcoa lă, se  ma i  poa te  vi zi ta  Ca lva ri a  St. Ioa n, construi tă în
1742, şi  bi se ri ca  roma no-ca toli că, construi tă di n pi a tră în sti l ba roc în pe ri oa da  1807-1814. În bi se ri 
că, pi ctura  di n a lta r a pa rţi ne  pi ctorului  Si mi on Hollosy Corbul; tot a i ci  e xi stă şi  o orgă, da ta tă în
1888. În sa t a  e xi sta t şi  o bi se ri că ve che  di n le mn, 1730, ca re  a  a rs. În zona  turi sti că Va le a  Ti se i 
întâlni m loca li ta te a  Re me ţi  si tua tă pe  D. N. 19, pe  cursul râului  Ti sa  pe  ruta  Si ghe tul Ma rma ţi e i -Ne 
gre şti . Pe  şose a ua  spre  Ne gre şti , îna i nte  de  a  urca  de a lul ne  întâmpi nă Popa sul Huţa , loc de  odi hnă
într-un pe i sa j sple ndi d. Huţa  e ste  un cătun ca re  a lături  de  Te ce ul Mi c a pa rţi ne  de  Re me ţi , a i ci  funcţi 
one a ză o mi că fa bri că, fostă ma nufa ctură, de  sti clă-a stăzi  pe ntru cri sta lul rubi ni u. Popula ţi a  e ste  mi 
xtă: ma ghi a ri , rute ni , slova ci . În sa t e xi stă o bi se ri că ca toli că, două şcoli  cu cla se le  I-IV, cămi n
cultura l. Te ce u sa u Te ce ul Mi c-sa t a pa rţi nător de  comună Re me ţi , e xce le a ză pri n frumuse ţe a  pe i sa 
jului  coli na r propi ce  li ve zi lor. Popula ţi a  e ste  mi xtă: ma ghi a ri , rute ni , români , slova ci , ge rma ni . În sa 
t e xi stă o bi se ri că gre co-ca toli că şi  o şcoa lă cu cla se le  I-VIII. Şose a ua  ne  conduce  pri n se rpe nti ne  a 
cope ri te  de  coroa ne le  păduri i  de  fa g spre  pa sul Huţa , unde  în vârf se  a flă Ha nul Sâmbra  Oi lor, ca re 
ma rche a ză şi  locul unde  va ra  vi n oşe ni i  la  sărbătoa re a  mulsul măsuri i . De  a i ci  se  de schi de  o pa nora 
mă sple ndi dă spre  De pre si une a  Ţări i  Oa şului , o a ltă zonă turi sti că şi  e tnofolclori că de  re nume  na ţi 
ona l şi  e urope a n. Comuna  Săpânţa  e ste  a şe za tă pe  ma lul de  sud a l Ti se i  în dre ptul Văi i  Ta ra şului , pe 
D. N., la  18 km di sta nţă de  muni ci pi ul Si ghe tul Ma rma ţi e i .

1.3.5 Cimitirul de la Săpânța


Săpânţa  e ste  una  di n comune le  ma ri  a le  Ma ra mure şului ; hota rul comune i  a ti nge  hota rul muni 
ci pi ului  Ba i a  Ma re , a şe za re a  e ste  domi na tă de  Pi a tră Săpânţe i , un a brupt vulca ni c de  ma re  frumuse 
ţe  şi  a tra cti vi ta te  turi sti că şi  de si gur de  râul Săpânţa  ca re  i zvorăşte  de  sub Vârful Rotundu 1500 m a 
lti tudi ne  şi  se  va rsă în Ti sa  228 m a lti tudi ne . În Săpânţa  s-a u păstra t până în zi le le  noa stre  ma i  multe 
ca se  monume nta le  di n se c. XVII-XVIII construi te  di n le mn; una  di ntre  a ce ste a  e ste  ca sa  Sta n, re 
sta ura tă în Muze ul Sa tului  Ma ra mure şe a n. Ce e a  ce  a  dus fa i ma  Săpânţe i  e ste  a şa -zi sul Ci mi ti r Ve se 
l, cre a ţi e  a  re numi tului  sculptor de  cruci  Sta n Ioa n Pa tra ş. Ma ni e ra  propri e  de  re a li za re  a  a ce stor se 
mne  de  mormânt, cruci , a  făcut di n ci mi ti rul de  la  Săpânţa  un a de văra t mi t. Arta  lui  Sta n Ioa n Pa tra ş
constă în fa ptul că a  re uşi t să si nte ti ze ze  vi a ţa  ce lui  di spărut într-o i ma gi ne 
pla sti că sculpta tă în te hni ca  ba sore li e fului , a dăugând de  ce le  ma i  multe  ori  şi  câte va 
ve rsuri  ca re  re da u pre ocupări le  ce lui  di spărut.29 Ma ni e ra  na i vă de  tra ta re  pla sti că şi 
ve rsuri le  însoţi toa re  trăde a ză un opti mi sm robust şi  o a numi tă ve se li e  ca re  a u de te rmi na t
28
http://cultura-maramures.ro/ , accesat la data de 08.06.2019
25
pe  uni i  ce rce tători  să de nume a scă ci mi ti rul di n Săpânţa  Ci mi ti rul Ve se l. Sta n Ioa n
Pa tra ş, colora  le mnul sculpta t pe ntru cruce , folosi nd ca  fond a lba strul, i a r pe ntru
subli ni e ri , ga lbe n, a lba stru şi  roşu. Sta n Pa tra ş a  sculpta t şi  mobi li e r ţărăne sc, i mpunând
un sti l spe ci fi c, a nume , pre lucra re a  a rti sti că a  le mnului , pri n vopsi re a  lui . Ni căi e ri  în
Ma ra mure ş le mnul nu se  vopse şte , numa i  la  Săpânţa  se  folose şte  a ce st proce de u.
Me şte rul a  a vut ma i  mulţi  uce ni ci  ca re  îi  urme a ză înde le tni ci ri le .30 Săpânţa  a re  ma i  multe  locuri 
frumoa se  de  vi zi ta t: Ci mi ti rul, Ca sa -muze u Sta n Ioa n Pa tra ş, popa sul de  la  Borcut cu re numi ta  a pă
mi ne ra lă de  Săpânţa , Păstrăvi a , Ca sca dă, Pi a tra  Săpânţe i , vâltori le  şi  hori nci le , da r ma i  a le s ca se le 
frumos a me na ja te , cura te  şi  de schi se  întotde a una . Ce a  ma i  i mporta ntă zonă de  a gre me nt a  jude ţului 
Ma ra mure ş o re pre zi ntă sta ţi une a  Borşa . Si tua t la  12 km nord-e st de  ce ntrul ora şului  Borşa , e l e ste  a 
mpla sa t la  poa le le  Munţi lor Rodna  şi  Ma ra mure ş, la  700-850 de  me tri  a lti tudi ne , pe  va le a  supe ri oa 
ră a  Vi şe ului , în a propi e re  de  Pa sul Pri slop. Ai ci  e xi stă va ri a te  posi bi li tăţi  de  pra cti ca re  a  turi smului 
monta n şi  a  sporturi lor de  i a rnă: nume roa se  tra se e  ma rca te , pârti i  de  schi  cu di fe ri te  gra de  de  di fi 
culta te , tra mbuli nă oli mpi că na tura lă, 113 me tri , a me na ja tă pe ntru sări turi  cu schi uri le , li ni a  de  te le 
fe ri c, de  1900 lungi me  şi  500 me tri  di fe re nţa  de  ni ve l, şi  te le schi , 790 me tri , ca re  le a gă Comple xul
Borşa  cu vârful Runcu Şti orului , 1611 me tri . În a propi e re a  ora şului  Ba i a  Spri e  se  a flă ca ba na 
Mogoşa , 731 me tri  a lti tudi ne , unde  e xi stă un te le sca un ce  urcă până la  vârful Mogoşa , 1346 me tri  a 
lti tudi ne .31 De  a i ci  coboa ră o pârti e  de  schi  de  2100 me tri  lungi me , cu o di fe re nţă de  ni ve l de  500
me tri , una  di n ce le  ma i  bune  di n ţa ră pe ntru probe le  de  sla lom. Alte  uni tăţi  de  a gre e me nt sunt re pre 
ze nta te  de  nume roa se le  cluburi , te re nuri  de  sport, te nni s de  câmp, fotba l, ha ndba ll, ba sche t, e tc, di 
scote ci , ba ruri , e xi ste nte  în ma ri le  ora şe  a le  jude ţului .

1.4 Destinaţii turistice în județul Maramureş


Re ze rva ţi a  Pi e trosul Ma re  cupri nde  pe ste  3000 ha , di n ca re  1200 ha  gol de  munte , i a r pe ste 
1500 ha  sunt păduri . Este  si tua tă în li mi te le  loca li tăţi lor Borşa  şi  Moi se i . Di ntre  spe ci i le  de  floră de 

Fig.1.2 Obiective turistice din Maramures


ti p a lpi n sa u suba lpi n consi de ra te  ca  ra re  şi  prote ja te  a mi nti m: Guşa  porumbe lului , Si le ne  vulga ri s,
sa u Ga rofi ţa , Lychni s ni va li s, Clopoţe lul, Ca mpa nula  ca rpa ti că, Ghi nţura , Ge nţi a na  puncta tă, Floa re 
a  de  colţ, Le ntopodi um a lpi num, şi  Cruce a  pământului , He ra cle um ca rpa ti cum, e tc. Zona  e ste  boga 
tă şi  în fa ună di ntre  ca re  a mi nti m ca pra  ne gră, Rupi ca pra rupi ca pra , ma rmota , Ma rmota  ma rmota ,
râsul, Lynx lynx, ce rbul ca rpa ti n, Ce rvus e la phus, ursul brun, Ursus a rctos, a cvi la  de  stâncă, Aqui la 
chrysa e tos, cocoşul de  munte , Ttra o uroga llus, vi pe ră, Vi pe ra  be rus, e tc. Toa te  sunt puse  sub prote 
29
Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia Serviciilor, Aplicaţii și studii de caz, Editura Pro Universitaria,
București, 2006,pag. 164
30
http://www.sapantamaramures.ro/ , accesat la data de 08.06.2019
31
Olaru, O., Turismul, fenomen economic-social specific epocii contemporane, Editura ProUniversitaria, 2011,pag. 172
26
cţi a  le gi i .32 Re ze va ţi a  Cornu Ne de i i -Ci ungi i  Bălăsi ni i  e ste  si tua tă în Munţi i  Ma ra mure şului , cupri 
nde  goluri le  de  munte  şi  s-a  cre a t spe ci a l pe ntru ocroti re a  cocoşului  de  me ste a căn. Ma i  sunt de cla ra 
te  re ze rva ţi i  a le  na turi i , şi  puse  sub ocroti re  pri n le ge , Mla şti ni le  Vlăsi ne scu, Tăul lui  Dumi tru de  pe 
pla toul Izvoa re lor, Poi a na  Bra zi lor şi  La cul Morăre ni lor la  hota rul sa tului  Bre b. Che i le  Tăta rului  de 
pe  pârâul Bra zi lor sunt forma te  di n a nde zi te  ba za lti ce . La cul More ni lor di n hota rul sa tului  Bre b, s-a 
forma t în urma  une i  a lune cări  de  te re n, a vând o formă ci rcula ră, cu un luci u de  a pă de  4300 mp şi  o
a dânci me  de  20 m. Este  a li me nta t de  un pârâu în Va le a  Ma re , a flue nt a l râului  Ma ra . Ma i  mult de 
jumăta te  di n supra fa ţa  la cului  e ste  ocupa tă de  tri foi ul de  ba ltă. În jurul la cului , pe  o supra fa ţă de  20
ha  se  întâlne şte  o i nte re sa ntă a soci a ţi e  ve ge ta lă, ca re  i nclude  spe ci i  de  cri n, a lun, plop, spe ci i  de  a 
lge  de  ori gi ne  nordi că.

Fig.1.3 Rezervatii din jud. Maramures


Re ze rva ţi a  de  ca sta n come sti bi l sa u dulce  di n jurul muni ci pi ului  Ba i a  Ma re . Re ze rva ţi a  se 
înti nde  pe  o supra fa ţă de  a proxi ma ti v 450 km. Spe ci a  de  ca sta n come sti bi l se  de zvolta  între  240 şi 
700 me tri  a lti tudi ne , pe  te ra sa  de  pe  dre a pta  râului  Sa sa r şi  pe  pri ma  tre a ptă a  munţi lor ca re  sunt
forma ţi  di n roci  vulca ni ce . De  la  Ba i a  Ma re  se  poa te  re a li za  o i nte re sa ntă călători e  în de pre si une a 
numi tă Ţa ra  Ma ra mure şului  de  ca re  ne  de spa rt culmi le  te şi te  a le  munţi lor vulca ni ci  Gutâi  şi  Ţi ble 
ş. Porni m, ma i  întâi , spre  Si ghe tu Ma rma ţi e i  pe  drumul pri n Ba i a  Spri e , ve chi  ce ntru mi ni e r, pe  la 
Poi a na  Şui orului , loc pi tore sc de  popa s cu o ca ba nă, te re n de  ca mpi ng şi  pa rchi ng, pri n sa te  cu re ma 
rca bi le  bi se ri ci  di n le mn ca  De se şti , Gi ule şti  şi  Văd. Ma i  a poi  a junge m la  Si ghe tu Ma rma ţi e i , unde 
pute m vi zi ta  un muze u cu profi l e tnogra fi c. De  la  Si ghe t pute m coborî spre  comple xul turi sti c de  la 
Borşa  fi e  pe  Va le a  Vi şe ului , fi e  pe  Va le a  Ize i . Este  de  pre fe ra t a ce st di n urmă drum ca re  ofe ră un
număr ma i  ma re  de  a tra cţi i  turi sti ce  cum a r fi : Once şti , Năne şti , Bârsa na , Strâmtura , Roza vle a , Şi e 

32
Ionescu Silvia, Ghidul Turistic al României, Editura Publirom, Iași, 2006,p. 142
27
u.33 După Şi e u se  a flă sa tul Ie ud cu ce a  ma i  ve che  bi se ri că ma ra mure şe a nă. În conti nua re  se  tre ce 
pri n Bogda n Vodă, fosta  re şe di nţă voi e voda lă în se c. a l XIV-le a , Dra gomi re şti , Moi se i , unde  se  îna 
lta  i mpre si ona ntul monume nt a l sculptorului  Vi da  Ghe za , de di ca t ce lor 29 ţăra ni  uci şi  a i ci  în 1944.
Se  tre ce  ma i  a poi  pri n Borşa , pe ste  pa sul Pri slop şi  se  i ntră în de pre si une a  Ţa ra  Dorne lor, di n nordul
Moldove i .34 În drum sunt întâlni te  loca li tăţi le  Cârli ba ba , Ci ocăne şti  şi  Ia cobe ni , ve chi  ce ntru mi ni e r.
Re ve ni nd la  Si ghe tu Ma rma ţi e i  tre bui e  să a rătăm că de  a i ci  se  poa te  vi zi ta  şi  o a ltă zonă e tnogra fi 
că foa rte  i nte re sa ntă Ţa ra  Oa şului . Vom porni  pe  şose a ua  ce  duce  la  Se i ni , tre când pri n i ni ma  Oa 
şului , pe  la  Ne gre şti . Tra se ul e ste  pi tore sc şi  di na mi c în obi e cti ve  turi sti ce : Săpânţa , sa t cu un ci mi ti r
ori gi na l, a de văra t muze u de  a rtă popula ră, pa sul Huţa  di ncolo de  sa tul Te ce u unde  se  a flă ha nul turi 
sti c Sâmbra  Oi lor, Ce rte ze , cu un i nte re sa nt port popula r, Ne gre şti , pri nci pa la  loca li ta te  di n Ţa ra  Oa 
şului ; Va rna , i mporta nt ce ntru de  ce ra mi că. Se i ni  e ste  o comună ma re  unde  întâlni m podgori i , o fe 
rmă horti colă unde  s-a u a cli ma ti za t mi gda li  şi  lămâi , o ca ri e ră de  pi a tră pe ntru pa va j şi  chi a r două
mi ci  fa bri ci , una  de  drojdi e  de  be re  şi  una  de  a bra zi ve . În a propi e re a  comune i , pe  de a lul Bra dului ,
loca lni ci i  a u folosi t un înti ns lumi ni ş, 4000 mp, pe ntru a  scri e  cu li te re  forma te  di n bra zi  nume le  ma 
re lui  poe t Mi ha i l Emi ne scu. Me rgând spre  ve st, vom întâlni  ma re a  comună Me di e şul Auri t, unde  se 
îna lţă o ce ta te  di n se c. a l XII-le a . Între  zi duri le  e i , i oba gi i  răscula ţi  în 1848 a u închi s ma i  mulţi  la ti 
fundi a ri  di n re gi une . Pe ntru e li be ra re a  lor a  tre bui t să i nte rvi nă a rma ta , ca re  a  tre cut a poi  la  sânge 
roa se  re pre sa li i . Ma ra mure şul înse a mnă un uni ve rs în ca re  se  înge măne a ză, cu a tâta  fi re sc, a rha i 
smul sa te lor şi  a l oa me ni lor cu puri ta te a  na turi i , ca  într-un ne sfârşi t şi  ma gi c ce re moni a l.35 Un ţi nut
a l mi ste re lor, cu le ge nde  de spre  fe me i  de  pe  ce lăla lt tărâm, ca re  se  a ra tă zi ua  pri n lumi ni şuri  de 
pădure , cu coli nde  ca re  urcă pământul până la  ce r, cu oa me ni  în costume  vi u colora te , ca re  e xe rse a 
ză de  multă vre me  a rta  ospe ţi e i  şi  a  mi tologi e i . Atra cţi a  ţi nutului  e ste  fără e ga l şi  re sorturi le  e i  ta i ni 
ce  re zi dă di n oa me ni i  locului . Eşti  pri mi t în lume a  lor cu re spe ct, da r şi  cu de mni ta te . Sunt curi oşi 
să a fle  ce  se  ma i  pe tre ce  pri n uni ve rsul ma re  şi  sunt ga ta  să pove ste a scă şi  să a ra te  ce -i  cu vi a ţa  lor
de  ţăra ni , ca re  trăi e sc într-un fe l de  pa ra di s da t de  Dumne ze u, da r înfrumuse ţa t a poi  de  mâna  şi 
gândul omului . Sple ndoa re a  ţi nutului  e ste  da tă de  lume a  sa te lor, în ca re  fi e ca re  a şe za re  a pa re  ca  un
mi c mi ra col, gre u de  de fi ni t pe ntru străi ni .
La  înce put de  nou mi le ni u, când ulti ma  te hnologi e  a  roboti za t e xi ste nţa , i a tă că e ste  posi bi l
să a me ste ci  toa te  a ste a  într-un ba sm cu oi  şi  ca i , cu locomoti ve  cu a buri  şi  me şte ri  ci opli tori  în le mn,
cu ri tua luri  ce -ţi  ta i e  re spi ra ţi a  şi  te ri bi le  ri tmuri  de  da ns, ori  cu a tâte a  şi  a tâte a  chi puri , pri ve li şti  şi 
trăi ri . Da că e şti  ve ni t di n a lte  colţuri  de  lume , vre i  să te  convi ngi  că ce e a  ce  ve zi  e ste  a i e ve a  şi  nu un
vi s di n a lte  vre mi . Sta re a  de  ui mi re  a  turi ști lor spore ște  cu a tât ma i  mult când e ste  vorba  de  fa buloa 

33
Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România, Editura Green Steps, 2009,pag. 66
34
Firuţă Corina, Ion Cori, Obiective turistice, Editura Alcor, București, 2002,pag. 66
35
Idem,pag. 67
28
se le  chi puri  pe  ca re  le  ca pătă le mnul. Ţi nutului  i  s-a  spus până nu de mult, Ţa ra  Le mnului , păduri le 
re pre ze ntând, la  înce putul se colului  tre cut, 90 la  sută di n supra fa ţa  Ma ra mure şului .36 De  la  cruce  şi 
ca pca ne  pe ntru a ni ma le le  codrului  şi  până la  li nguri , mobi li e r, poa rtă ori  ca să, a rta  ci opli tori lor dăi 
nui e  ca  una  di ntre  vi rtuozi tăţi le  me le a gului . Toa te  sunt i nconfunda bi le  pri n monume nta li ta te a  şi 
bogăţi a  moti ve lor de cora ti ve , pre domi na te  de  se mnul soa re lui  şi  a l funi e i , si mboluri  ce  se mni fi că fi 
rul vi e ţi i . Bi se ri ci le  di n le mn di n Ma ra mure ş-une le  ve chi  de  pe ste  jumăta te  de  mi le ni u-a lcătui e sc
un spe cta col uni c e urope a n, încântând pri n te hni ca  i ne di tă a  construcţi e i , pri n înălţi me a  turle lor, pri 
n a rmoni a  proporţi i lor. Jude ţul Ma ra mure ş a re  porţi le  de schi se  pe ntru turi şti i  ca re  dore sc să cunoa 
scă ori gi na li ta te a  culturi i  popula re  pri n muze e le  di n Ba i a  Ma re  şi  Si ghe tu Ma rma ţi e i  pri n ce le  pe ste 
200 de  monume nte  de  a rhi te ctura  popula ră de  la  Borşa , Izvoa re le  şi  Mogosa . Extre m de  ori gi na le 
sunt sa te le  si tua te  pe  văi le  Ize i , Ma re i , Vi se ului  şi  Ti se i  ca re  forme a ză un a de văra t muze u în a e r li be 
r. Uni c în lume  e ste  Ci mi ti rul Ve se l di n sa tul Săpânţa . Locuri le  pi tore şti , a fla te  lângă ora şul Ba i a 
Spri e  sunt vi zi ta te  de  turi şti  da tori tă frumuse ţi i  la cului  de  a cumula re  de  la  Fi ri za . Ca ra cte ri sti c a ce 
stui  jude ţ sunt re surse le  hi dromi ne ra le , pe ste  100 de  i zvoa re , în spe ci a l lângă Ba i a  Borşa , Vi se ul de 
Sus, Băi uţ şi  Poi a na  Boti zi i . Jude ţul Ma ra mure ş a re  62 de  te re nuri  de  vânătoa re  cu o supra fa ţă de 
587. 000 ha .37 De a se me ne a  se  ma i  a flă şi  opt re ze rva ti i na tura le . Jude ţul e ste  boga t în e le me nte  e 
tnogra fi ce  şi  folclori ce . Arta  popula ră e ste  conse rva tă într-o formă spe ci fi ca  a ce ste i  zone : ca se  şi 
porţi  di n le mn, une lte , ce ra mi că, bi se ri ci  de  le mn-uni ce  în lume , obi ce i uri  popula re .

1.5 Baza tehnico-materială și circulația turistică a județului Maramureș


Ba za  te hni co-ma te ri a lă a  județului Maramureș e ste  re pre ze nta tă pri n: uni tăţi  de  ca za re  şi  a li 
me nta ţi e , mi jloa ce  de  tra nsport, i nsta la ţi i  de  tra ta me nt sa u a gre me nt şi  e ste  condi ţi ona tă în pri mul
rând de  de zvolta re a  şi  mode rni za re a  ba ze i  te hni co-ma te ri a le  e xi ste nte . Volumul fluxuri lor turi sti ce  e 
ste  de te rmi na tă a tât de  ce re re  cât şi  fa ctori i  a ce ste i a , da r şi  de  gra dul de  dota re  te hni că a  te ri tori i 
lor.38 Uni tăţi le  de  ca za re , i ndi fe re nt de  a pa rte ne nţa  la  se ctorul come rci a l sa u noncome rci a l, sunt di vi 
za te , după modul de  obţi ne re /ofe ri re  a  se rvi ci i lor în uni tăţi  cu se rvi ci i  pre sta te , hote luri , ha nuri , fe 
rme , ca se  de  oa spe ţi , şi  uni tăţi  cu a utose rvi re  în ca re  se  a si gură doa r găzdui re a  propri u-zi să, se rvi ci i 
le  de  curăţe ni e , pre pa ra re a  hra ne i  fi i nd procura te  i nde pe nde nt sa u re li a za te  de  turi şti , ca mpi ng-ca ra 
va ni ng, vi le , a pa rta me nte  închi ri a te , e tc. Hote lul re pre zi ntă uni ta te a  de  ca za re  de sti na tă în pri nci pa l
turi smului  a utomobi li sti c. Ca te gori i le  sa le  de  cla si fi ca re  se  înca dre a ză între  1 şi  5 ste le  şi  poa te  fi  de 
ca pa ci ta te  ma re , mi că şi  mi jloci e . În jude ţul Ma ra mure ş sunt întâlni te  hote luri  ce  se  înca dre a ză di n
punct de  ve de re  a l cla si fi cări i  între  1 şi  4 ste le . În pri vi nţa  structuri i , a ce a ste  uni tăţi i  de  ca za re  pot fi 
36
Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000,pag. 88
37
Vasile Glăvan, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economică, București, 2003,pag. 92
38
Neguţ Silviu, Geografia turismului, Edutura Meteor Press, București, 2003,pag. 124
29
a borda te  di n ma i  multe  unghi uri , folosi nd cri te ri i  di fe ri te  de  se gme nta re  ca : ti pul uni tăţi i , ca te gori a 
de  confort, formă de  propi e ta te , pe ri oa da  de  funcţi ona re , a mpla sa re a  în spa ţi u, i mporta nţa , e tc.39
Mote lul e ste  o uni ta te  de  ti p hote li e r de  di me nsi uni  mi ci , a mpla sa tă de obi ce i  de -a  lungul şose le lor şi 
ca re  ofe ră posi bi li tăţi  spe ci a le  de  pa rca re , ca za re , hra nă, se rvi ci i , ca rbura nţi i . În jude ţul Ma ra mure ş,
mote luri le  sunt construi te  lângă re surse le  a ntropi ce  sa u na tura le  de oa re ce  turi şti  să be ne fi ci e ze  de 
cât ma i  mult de  e le . Comple xe le  turi sti ce  sunt uni tăţi  de  ma ri  di me nsi uni  şi  spe ci fi c lor e ste  fa ptul
că ofe ră toa tă ga ma  de  se rvi ci i  sub a ce le şi  a dăpost:se rvi ci i  de  ca za re , de  a li me nta ţi e , de  tra ta me nt şi 
de  a gre me nt.
Ta belul 1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Anul Anul Anul Anul Anul


2014 2015 2016 2017 2018
Total 168 197 225 277 264
Hoteluri 21 25 28 29 34
Hosteluri 5 6 7 7 3
Moteluri 6 7 7 7 7

Vile turistice 3 1 1 1 3
Cabane turistice 2 2 3 3 4

Campinguri 0 3 3 2 1

Popasuri turistice 0 0 1 1 1
Tabere de elevi si 2 2 1 1 1
prescolari
Pensiuni turistice 58 72 70 79 66
Pensiuni 71 79 104 147 144
agroturistice
Sursă: Anuarul Statistic al României, INSSE, http://www.maramures.insse.ro

Din tabelul nr. 1.1 rezultă ca între anii 2014-2017 numărul total al structurilor de primire
turistică în județul Maramureș a fost în creștere continuă, în anul 2017 ajungând la un total de 277,
iar în anul 2018 această evoluție scade ușor, aceste unități având un total de 264.

39
Vasile Glăvan, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economică, București, 2003,p. 94
30
Figura nr.1.4. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Graficul de mai sus ne arată că pensiunile agroturistice se mențin pe primul loc în ceea ce
privește numărul de locuri existente. De asemenea, pensiunile turistice dețin un număr mare de
locuri. În acest top urmează hotelurile.
Cele care dețin un număr mic de locuri sunt popasurile turistice, taberele de elevi și
preșcolari, campingurile, vilele turistice, hostelurile și motelurile.

Ce l ma i  i mporta nt compe x turi sti c di n jude ţul Ma ra mure ş e ste  Compe xul turi sti c Şui or, Ba 
i a  Spri e , a ce sta  a vând ca te gori a  de  3 ste le .Ace sta  e ste  a mpla sa t la  a lti tudi ne a  de  688m la  poa le le 
Munţi lor Guta  şi  di spune  de  multi ple  a tra cţi i  turi sti ce , sporti ve  şi  de  a gre me nt. El e ste  compus di n
tre i  uni tăţi  hote li e re : Iza  cu două ca me re  si ngle , opt ca me re  duble  şi  pa tru cu pa t ma tri moni a l; Ma ra 
cu două ca me re  si ngle , opt ca me re  duble  şi  pa tru pa t ma tri moni a l și  Igni ş cu 6 ca me re  cu pa t ma tri 
moni a l ca re di spun şi  de  sa ună.40 Fa ci li tăţi le  ofe ri te  de  Comple xul Turi sti c Şui or sunt: re stura nt, sa lă
de  confe ri nţe , room se rvi ce , te le fon, fi tne ss, sa lon pe ntru se rvi re a  mi cului  de jun, orga ni za re a  de  pe 
tre ce ri , fa x, sa ună, te le vi zor, mi ni ba r, i nte rne t, te re nuri  de  sport, te ni s de  câmp, ha ndba l, fotba l, ba 
sche t, şi  cu o pârti e  de  schi  cu o lungi me  de  1200m şi  o di fe re nţă de  ni ve l de  550 m, spălători e , e tc.
Pe nsi uni le  turi sti ce  sunt o structură de  pri mi re  turi sti că cu o ca pa ci ta te  de  ca za re  de  până la  10 ca me 
re , tota li zând ma xi mum 30 de  locuri  în me di ul rura l şi  până la  20 de  ca me re  în me di ul urba n, funcţi 
onând în locui nţe le  ce tăţe ni lor sa u în clădi ri  i nde pe nde nte , ca re  a si gură, în spa ţi i  spe ci a l a me na ja te ,

40
Olaru, O., Turismul, fenomen economic-social specific epocii contemporane, Editura ProUniversitaria, 2011,p. 176
31
ca za re a  turi şti lor şi  condi ţi i le  de  pre găti re  şi  se rvi re  a  me se i .41 Da tori tă nume roa se lor a tra cţi i  turi sti 
ce , a  ce lor pe ste  100 de  i zvoa re  mi ne ra le , pe ste  60 de  te re nuri  de  vânătoa re , multi tudi ne a  de  la curi 
na tura le  şi  a rti fi ci a le , cultura  şi  tra di ţi i le  fa c di n Ma ra mure ş un căuta t ce ntru turi sti c şi  di n a ce st
moti v s-a u înfi i nţa t foa rte  multe  pe nsi uni  urba ne  şi  rura le . Pe nsi uni le  a groturi sti ce  sunt pe nsi uni  turi 
sti ce  ce  pot a si gura , ca za re  şi  a li me nta ţi e , da r însă, o pa rte  di n a li me nta ţi a  turi şti lor e ste  re a li za tă cu
produse  di n producţi a  propri e  a  gospoda ri lor. Ampla sa re a  lor tre bui e  să fi e  în locuri  fe ri te  de  polua 
re  şi  de  ori ce  e le me nte  ca re  a r pune  vi a ţa  sa u sănăta te a  turi şti lor în pe ri col. Pe  te ri tori ul jude ţului 
Ma ra mure ş sunt întâlni te  pe ste  140 de  pe nsi uni  a groturi sti ce . Pe nsi uni le  a groturi sti ce  sunt ce le  ma 
i  nume roa se  uni tăţi  de  ca za re  di n jude ţ, i a r e voluţi a  numărului  lor e ste  într-o conti nuă cre şte re .
Agroturi smul dă posi bi li ta te a  cunoa şte ri i  ma i  bi ne  a  spa ţi ului  rura l cu toa te  va lori le  sa le  na tura le ,
spi ri tua le , şi  ocupa ţi ona le , de  către  popula ţi a  di n me di ul urba n. Uni tăţi le  de  a li me nta ţi e  publi că di n
jude ţul Ma ra mure ş nu re pre zi ntă un punct de  a tra cţi e  turi sti că, de şi  sunt foa rte  va ri a te , însa  pe ntru
ga stronomi e  sunt ma i  căuta te  pe nsi uni le  a groturi sti ce . Re sta ura ntul cu spe ci fi c na ţi ona l e ste  uni ta te a 
de  a li me nta ţi e  publi ca  ce  pune  în va loa re  tra di ţi i le  culi na re  a le  unor na ţi uni , fra nţuze sc, Ita li a n, chi 
ne ze sc, e tc., se rvi nd o ga mă di ve rsi fi ca tă de  pre pa ra te  culi na re , băuturi  a lcooli ce  şi  ne a lcooli ce  de 
se rvi re  sunt spe ci fi ce  ţări i  re spe cti ve . Di ntre  re sta ura nte le  cu spe ci fi c i nte rna ţi ona l e xi ste nte  în jude 
ţul Ma ra mure ş sunt: Cra ma  Ve che - Ba i a  Ma re , He xa li t-Târgul Lăpuş, Ca sa  Ve che , Re sta ura nt Doi 
Păuni , Re sta ura nt Uni on, Re sta ura nt, Pla zza  Re be l. Pe  lângă uni tăţi le  a mi nti te  ma i  e xi sta  şi  fa st-
food-uri , pi zze ri a , uni tăţi  de  ti p e xpre s, bra se ri i , cofe ta ri i , pa ti se ri i , e tc. Uni tăţi  de  ca za re  di n jude ţul
Ma ra mure ş: hote luri , mote luri , pe nsi uni  turi sti ce , a groturi sm, vi le , ca ba ne , ca mpi nguri . Se cţi une a 
cupri nde  i nforma ţi i  de spre  posi bi li tăţi le  de  ca za re  di n di ve rse  zone  a le  Ma ra mure şului  : Ba i a  Ma re ,
Si ghe tu Ma rma ţi e i , Borşa , Tg Lăpuş, Ba i a  Spri e , Ca vni c, Bude şti , Bre b, Ocna  Şuga ta g, Săpânţa ,
Boti za , Va dul Ize i , Poi e ni le  Ize i , Vi şe u.

Ta be l 1.2. Număr locuri cazare  turi sti că cu funcţi une  de  ca za re  turi sti că
Ti p uni ta te  ca za 
2014 2015 2016 2017 2018
re /a n
Hote luri  1167 1664 1537 1716 1716

Hoste luri  24 25 25 95 139

Pe nsi uni  urba ne  47 210 21 465 443

Pe nsi uni  rura le  48 492 739 990 1001

Mote luri  95 139 139 181 171

41
Stănescu D., Voicu L. O., Sztruten G., Particularităţi Tehnologice în Serviciile de Alimentaţie, Editura Pro Universitaria,
București, 2008,p. 194
32
Vi le  turi sti ce  22 36 49 92 103

Tota l 1403 2566 2510 3539 3573


Sursă: www.insse.ro-TEMPO-ONLINE
Di n Ta be lul 1.2. se  poa te  obse rva  că în pe ri oa da  2014-2018 a  a vut loc o cre şte re  a  numărului 
uni tăţi lor de  ca za re  la  ni ve lul județului Maramureș, de  la  1403 la  3573 de  uni tăţi , a ce st lucru fi i nd re 
zulta tul, cre şte ri i  ce re ri i  pe ntru turi sm şi  a  i nte re sului  pe ntru de volta re a  turi smului  cultura l di n a ce st
jude ţ în spe ci a l.
Ta be lul 1.3. Ca pa ci ta te a  şi  cazarea în funcţi une  (locuri -zi le )

2014 2015 2016 2017 2018

Hote luri  647196 682216 721733 808668 861250

Hoste luri  73730 54996 83545 117222 78785

Mote luri  68985 83161 84823 83189 67412

Vile turistice 35145 40131 22201 20440 20440

Cabane turistice 23667 22030 29703 41822 42265

Campinguri 0 33464 32688 25424 20634

Popasuri turistice 0 0 2392 0 2392

Casute turistice 0 0 0 2392 0


Tabere de elevi si
113665 113333 82341 39420 39312
prescolari
Pensiuni turistice 349900 363264 413875 448856 517710
Pensiuni
367002 436009 596254 770751 796076
agroturistice
Tota l 1679290 1830604 2069555 2358184 2446276
Sursă: www.insse.ro-TEMPO-ONLINE

Ca pa ci ta te a  turi sti că în a nul 2014 a  fost de  1679290 locuri -zi le . În următori i  patru  a ni , re spe 
cti v 2015-2017, se  obse rvă o cre şte re  constantă, pe ntru ca  în a nul 2018 ca pa ci ta te a  turi sti că tota lă a 
județului Maramureș să crească pa nă la  va loa re  de  2446276 locuri .42 Ca pa ci ta te a  de  ca za re  turi sti că
di fe ră de  la  a n la  a n fi i nd i nflue nţa tă de  ce re re a  locuri lor de  ca za re  ve ni tă di n pa rte a  turi şti lor.

42
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table , accesat la data de 08.07.2019
33
Fig. 1.5. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în perioada 2014-2018

Conform graficului, putem observa că hotelurile hotelurile se află în topul preferinţelor


turiştilor. De asemenea, aceştia preferă și pensiunile agroturistice și pensiunile turistice. Cele mai
slab căutate sunt popasurile turistice și căsuțele turistice.
Iubi tori i  de  sport vor fi  încânta ţi  să a fle  că în a ce a stă pri vi nţă e xi stă o ga mă la rgă de  posi bi li 
tăţi  în Ma ra mure ş. Sporturi le  de  sa lă pot fi  pra cti ca te  ma i  a le s în ora şe  sa u în sta ţi uni . Pri ve li şte a  va 
ri a tă a  ţi nutului  propune  o ofe rtă la rgă pe ntru sporturi le  ca re  se  de sfăşoa ră în a e r li be r. Drume ţi i le 
rămân una  di n a cti vi tăţi le  ce le  ma i  pra cti ca te  în re gi une . Munţi i  încântători , de a luri le  şi  câmpi i le  pot
fi  de scope ri te  urmând cărări le  ma rca te  sa u ne ma rca te . Excursi i le  combi na te  cu ca mpi ngul sunt, de  a 
se me ne a , foa rte  fre cve nte , de şi  sunt puţi ne  ca mpi nguri  ca re  să a i bă şi  fa ci li tăţi . Vâna tul e ste  de stul
de  popula r. Pri ntre  vâna tul ma i  ma re  se  numără căpri oa ra , căpri orul, ca pra  ne a gră, ursul, vulpe a ,
lupul şi  porcul mi stre ţ, i a r în ca te gori a  vâna tului  ma i  mi c se  întâlne sc i e puri  de  câmp şi  păsări  pre 
cum cocoşul şi  găi na  de  munte  şi  fa za ni i . Vâna tul se  fa ce  cu propri a  a rmă sa u pri n închi ri e re a  une i a 
de  la  AGVPS, Asoci a ţi a  Ge ne ra lă a  Vânători lor şi  Pe sca ri lor Sporti vi  di n Români a , pe ntru a proa pe 
30 €. Pe scui tul în Ma ra mure ş poa te  fi  făcut a tât în la curi le  di n Ba i a  Ma re  şi  di n a lte  ora şe , cât şi  în
râuri  pre cum Lăpuş, Some ş, Ti sa , Iza , Ma ra  şi  Vi şe u. Pri ntre  spe ci i le  de  pe şti  se  re găse sc ca rpul,
păstrăvul, şti uca , cle a nul, dra cul-de -ma re  şi  a lte le . Pe scui tul e ste  i nte rzi s între  ma rti e  şi  mi jlocul lui 
i uni e , da r sunt şi  une le  zone  în ca re  pe scui tul e ste  i nte rzi s cu scopul de  a  prote ja  spe ci i le  pe  ca re  de 
di spa ri ţi e . Te le sca unul şi  pârti a  de  ski  di n Sta ţi une a  Borşa : sporturi le  de  i a rnă sunt foa rte  popula re 
în Ma ra mure ş, zonă în ma jori ta te  muntoa să, a cope ri tă cu zăpa dă ti mp de  ma i  multe  luni . Schi a tul e 
ste  pra cti ca t ăn ma i  multe  sta ţi uni  ca re  a u pârti i  mode rne , pre cum Borşa , Izvoa re , Mogoşa , Ca vni c

34
şi  Şui or, da r a ce st sport poa te  fi  pra cti ca t şi  în a fa ra  pârti i lor.43 Ce l di n urmă ca z e ste , totuşi , re coma 
nda t, doa r schi ori lor e xpe ri me nta ţi . Pârti i le  de  schi  a u fa ci li tăţi  şi  pe ntru snowboa rd, săni uş, bob, e 
tc. Alpi ni smul pe  ghe a ţă e ste  posi bi l pe  une le  ca sca de  în ti mpul i e rni i , cum a r fi  Ci uroi , Strungi  şi 
Izvorul Ca i lor.
Alpi ni smul pe  stânci  poa te  fi  pra cti ca t în ma i  multe  locuri : în munţi i  Rodne i  şi  a i  Ma ra mure 
şului , vârful Pi e trosu, Pi a tra  Re a , Pi a tra  Arsă, Coma nu Mi c, e tc., în munţi i  Igni ş-Gutâi -Ţi ble ş, Cre a 
sta  Cocoşului , Pi a tra  Ti se i , Pi a tra  Bi se ri ca  Vulpi i , Pi a tra  Custuri , Pi a tra  Săpânţe i , Che i le  Tăta rului ,
Pi a tra  Şoi mului , vârful Igni ş, e tc.44 Nume roa se le  drumuri  fore sti e re  pe rmi t a tât sporturi  cu motor,
motocross, off-roa d, cât şi  me rsul cu bi ci cle ta  pri n munţi i  Ma ra mure şului , Rodne i  şi  Gutâi , pri n
păduri  de  pi n sa u moli d, sa u pe  drumuri  ca re  însoţe sc cursul a pe lor. Me rsul cu pa ra pla norul în Ma ra 
mure ş ofe ră nu doa r plăce re a  zborului , ci  şi  a dmi ra re a  unor pe i sa je  de ose bi te . Sunt ma i  multe  locuri 
pe ntru pla na t: pe  vârful Pe a k a proa pe  de  Ca vni c, De a lu Mi ne i  a proa pe  de  Ba i a  Spri e , vârful Ţi ble ş,
Cre a sta  Cocoşului , vârful Pi e trosu, Pi a tra  Re a , vârful Bătrâna , e tc. Pe ntru e ntuzi a şti i  în ce e a  ce  pri 
ve şte  me rsul cu pluta , ca noe  şi  ka ya k, sunt ma i  multe  locuri  pri vi le gi a te  pe ntru a stfe l de  sporturi .
Râuri le  Vi şe u, Va se r, Ma ra , Iza , Săpânţa , Ca vni c şi  Lăpuş sunt foa rte  re coma nda te  în ti mpul luni lor
ma rti e -a pri li e m când zăpa da  ca re  se  tope şte  în munţi  ri di că ni ve lul a pe i  şi  fa ce  ca  râuri le  să fi e  ma i 
bi ne  na vi ga bi le . În ulti mi i  a ni , nume roa se  a lte  sporturi  pe ntru e xte ri or a u de ve ni t foa rte  popula re .
Excursi a  pri n pe şte ri  e ste  posi bi lă în nume roa se le  pe şte ri  di n re gi une , Pe şte ra  Iza  şi  Pi a tra  Re a  în
Munţi i  Rodne i , Pe şte ra  Oa se lor şi  Ponorul Ji ţe lor în Munţi i  Ti ble s, în multe le  pe şte ri  frumoa se  di n
Munţi i  Ma ra mure şului .45 Fotogra fi a tul na turi i  şi  obse rva re a  vi e ţi i  sălba ti ce  pot fi  pra cti ca te  în tot a 
ce st la nţ muntos. De  a se me ne a , de  un ma re  i nte re s sunt nume roa se le  re ze rva ţi i  na tura le , în ca re  i ubi 
tori i  na turi i  vor a ve a  plăce re a  de  a  de scope ri  spe ci i  ra re  de  pla nte  şi  a ni ma le , prote ja te  pri n le ge .

Circulaţia turistică
Indi ca tori i  ce i  ma i  re pre ze nta ti vi  şi  fre cve nt uti li za ţi  pe ntru e xpri ma re a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  şi 
a  pri nci pa le lor e i  ca ra cte ri sti ci  sunt: numărul turi şti lor, numărul me di u zi lni c de  turi şti , număr zi 
le /turi st, dura ta  me di e  a  se jurului , înca sări le  di n turi sm, de nsi ta te a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  şi  pre fe ri nţa 
re la ti vă a  turi şti lor. Ana li za  ci rcula ţi e i  turi sti ce  a  județului Maramureș se  va  re a li za  în urma  ca lculări 
i  următori lor i ndi ca tori :
Numărul me di u zi lni c de  turi şti  a ra tă i nte nsi ta te a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  într-un a numi t i nte rva l.
NT me di u = Σ T / n, unde : ΣT-suma  turi şti lor înre gi stra ţi  într-o pe ri oa dă

43
Vasile Glăvan, Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economică, București, 2003,p. 96
44
Mitrache S., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturismul și turismul rural, Editura Fax Press, București,
2003,p. 166
45
Muntele L., Iaţu C., Geografia turismului, concepte, metode, forme de manifestare spaţio-temporală. Editura Sedcom
Libris, București, 2003,p. 178
35
n-numărul zi le lor di n pe ri oa da  re spe cti vă
Ta be lul 1.4. Numărul de  turi şti  sosi ţi  în județul Maramureș, între  a ni i  2014-2018

2014 2015 2016 2017 2018


Tota l 121136 154633 188988 217028 255812
Români
99643 125463 155440 181625 218266

Străi ni  21493 29170 33548 35403 37546
Sursă: Anuarul Statistic al României, INSSE, Bucureşti
Numărul turi şti lor sosi ţi  între  a ni i  2014-2018 în județul Maramureș e ste  în continuă creștere.
Atât numărul turi şti lor străi ni  cât şi  a l ce lor di n ţa ră e ste  în trend crescător  di n a nul 2014 până în
2016; în a nul 2018 se  poa te  obse rva  o cre şte re  mai accelerată, de  la  181625 în a nul 2017 la  218266
în 2018, români , şi  de  la  35403 în 2017 la  37546 în 2018, străi ni .
Ta be lul 1.5 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri,
pe județe și localități
Tipuri de Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
structuri de
primire turistică

Total 121136 154633 188988 217028 255812

Hoteluri 70261 93930 111099 125056 154850

Hosteluri 7715 2781 2301 2735 2052

Moteluri 3758 6389 6493 6528 6030

Vile turistice 1961 2302 2003 1606 1879

Cabane turistice 655 646 1812 2367 3136

Campinguri 0 458 707 1099 919

Popasuri 0 0 53 0 420
turistice

Căsuțe turistice 0 0 0 120 0

Tabere de elevi 2407 2072 1543 433 768


și preșcolari

Pensiuni 20921 28094 30294 32692 33840


turistice

Pensiuni 13458 17961 32683 44403 51918


agroturistice
Sursă: www.insse.ro-TEMPO-ONLINE

36
Din tabelul de mai sus se poate constata că turiștii sosiți este în continuă creștere între anii
2014-2018, aceștia preferând să se cazeze în mare parte în hoteluri.

Fig. 1.6. Reprezentare grafică cu sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri
de structuri, pe județe și localități

Conform graficului, putem observa că hotelurile dețin puterea în ceea ce privește numărul de
turiști cazați. De asemenea, pensiunile turistice au un număr important în comparație cu
campingurile, popasurile turistice și căsuțele turistice.

Ta be lul 1.6. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județe și


localități
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

Total
205038 281027 338511 384092 468165
Sursă: www.insse.ro-TEMPO-ONLINE
Numărul înnoptări lor înre gi stra te  în uni tăţi le  de  ca za re  turi sti că a le  jude ţului  în pe ri oa da 
2014-2018 crește într-un ritm accelerat, de la 205038 în anul 2014, ajungând la un număr de 468165
în anul 2018.

37
Fig. 1.7. Reprezentare grafică a înnoptărilor în structuri de primire turistică pe tipuri de
structuri, județe și localități

Din figura de mai sus putem observa că numărul înnoptărilor a crescut constant în perioada
2014-2018.

Ta be lul 1.7. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de


turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Tipuri Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
de
turiști

Total 205038 281027 338511 384092 468165

Români 170485 233967 281876 324790 403197

Străini 34553 47060 56635 59302 64968

Sursă: www.insse.ro-TEMPO-ONLINE

Se observă o creștere accelerată a înnoptărilor în perioada 2014-2018, atât numărul


turiștilor români crescând în perioada analizata de la 170485 în anul 2014, cât și numărul turiștilor
străini ajungând de la 34553 în 2014, la 64968 în anul 2018.

38
Fig. 1.8. Reprezentare grafică a înnoptărilor în structuri de primire turistică pe tipuri de
structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

În conformitate cu reprezentarea grafică a figurii 1.8. putem observa că numărul


înnoptărilor în structurile de primire turistică a turiștilor români este net superior în comparație cu
turiștii străini, ambele categorii de turiști adoptând o tendință crescătoare în perioada 2014-2018.
Ta be lul 1.8. Ca lculul numărului  me di u zi lni c de  turi şti  sosi ţi  în județul Maramureș
între  a ni i  2014-2018

2014 2015 2016 2017 2018


Tota l 257 245 236 216 219
Români
221 194 193 169 171

Străi ni  33 42 43 47 48
Sursă: date rezultate din prelucrare
Se  obse rvă o scăde re  a  i nte nsi tăţi i  ci rcula ţi e i  turi sti ce  în pri mi i  4 a ni  i a r a poi  o uşoa ră cre şte 
re  în a nul 2018. O pri mă ca uză a  a ce ste i  scăde ri  di ntre  a ni i  2014-2018 e ste  li psa  i nve sti ţi i lor di n uni 
tăţi le  de  ca za re  şi  sla bă promova re  a  zone i . Astfe l, turi şti i  a u căuta t zone  cu boga te  re surse  turi sti ce 
a tât na tura le  cât şi  a ntropi ce , zone  ca re  pe  lângă li ni şte , odi hnă şi  re cre e re , le  ofe ră şi  progra me  turi 
sti ce  de  a gre me nt şi  tra ta me nt, cu a jutorul noi lor a pa ra te  di n te hnologi a  mode rnă.

Ta be lul 1.9. Ri tmuri le  de  e voluţi e  pri vi nd numărul turi şti lor sosi ţi  în uni tăţi le  de  ca za 
re  turi sti că în județul Maramureș

2015/2014 2016/2015 2017/2016 2018/2017


39
Tota l 0, 95 0, 96 0, 91 1, 01
Români  0, 91 0, 95 0, 87 1, 01
Străi ni  1, 19 1, 01 1, 09 1, 02
Sursă: date rezultate din prelucrare
Di n a ce st ta be l pute m obse rva  ri tmul e voluţi e i  pri vi nd numărul turi şti lor sosi ţi  în uni tăţi le  de 
ca za re  în județul Maramureș pe  pe ri oa da  a ni lor 2014-2018. Ri tmul e voluţi e i  pri vi nd numărul turi şti 
lor români  e ste  osci la nt, a ce sta  cre şte  şi  sca de  de  la  un a n la  a ltul; a ce e a şi  si tua ţi e  o pre zi ntă şi 
numărul turi şti lor străi ni , ca re  ne găsi nd ce va  nou în a ce a stă zonă a u înce put să ca ute  a lte  de sti na ţi i .
Numărul de  înnoptări  sa u număr zi le /turi st re pre zi ntă fluxul de  turi şti  ce  a u călători t şi  s-a u ca za t în
di fe ri te  uni tăţi  turi sti ce  di ntr-o a numi tă zonă într-o pe ri oa dă de  ti mp. Numărul de  înnoptări  sa u zi 
le /turi st di n județul Maramureș se  pre zi ntă a stfe l:
Ta be lul 1.10. Ri tmul de  e voluţi e  pri vi nd numărul de  înnoptări  înre gi stra te  de  uni tăţi le 
de  ca za re  turi sti că di n județul Maramureș

2015/2014 2016/2015 2017/2016 2018/2017


Tota l 0, 89 0, 10 0, 97 0, 90
Români  0, 84 0, 98 0, 97 0, 88
Străi ni  1, 19 0, 98 0, 98 1, 00
Sursă: date rezultate din prelucrare
Ri tmul e voluţi e i  pri vi nd numărul de  înnoptări  di n uni tăţi le  de  ca za re  turi sti că e ste  următorul:
în ca zul turi şti lor români  ri tmul e ste  osci la nt; a ce sta  cre şte  în a ni i  2016/2015 şi  2018/2017 la  0, 98
re spe cti v 0, 97 de  la  0, 84 în a ni i  2015/2014, i a r a poi  sca de  în a ni i  2018/2017 la  0, 88. Turi şti i  străi 
ni  a u un ri tm de scre scător de  la  1, 19 în a ni i  2015/2014 la  0, 98 în a ni i  2016/2015 şi  2017/2016, cre 
scând a poi  la  1, 00 în a ni i  2018/2017.
Dura ta  me di e  a  se jurului  re fle ctă posi bi li ta te a  ofe rte i  turi sti ce  de  a  re ţi ne  turi stul într-o a 
numi tă zonă.
Dsme di u = Σ nzt / T, unde : nzt-număr zi le /turi st, înnoptări ,
T-număr turi şti 

Ta be lul 1.11. Ca lculul dura te i  me di i  a  se jurului  (zi le ) în județul Maramureș


între  a ni i  2014-2018

2014 2015 2016 2017 2018


Tota l 2, 3 2, 2 2, 2 2, 4 2, 1
Români  2, 3 2, 2 2, 3 2, 5 2, 2
Străi ni  2, 2 2, 0 2, 0 1, 8 1, 7
Sursă: date rezultate din prelucrare
40
Se  obse rvă o scăde re  a  dura te i  me di i  a  se jurului  pe  tota l în pe ri oa da  2014-2015, o pri mă ca 
uză a  a ce ste i  scăde ri  fi i nd li psa  i nve sti ţi i lor mode rne  di n uni tăţi le  de  ca za re  şi  a  pe rsona lului  pre găti 
t şi  spe ci a li za t în dome ni ul turi smului . În pri vi nţa  turi şti lor români , dura ta  me di e  a  se jurului  osci le a 
ză de  la  a n la  a n, i a r în ca zul turi şti lor străi ni  se  a flă în conti nuă scăde re , pri ntre  ca uze  numărându-
se  şi  li psa  promovări i  a de cva te  a  pote nţi a lului  turi sti c a l zone i .
De nsi ta te a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  în ra port cu popula ţi a  pune  în le gătură di re ctă ci rcula ţi a  turi sti că cu
popula ţi a  re zi de ntă a  zone i  re ce ptoa re .
D = Σ T / P, unde : T-numărul turi şti lor
P-numărul popula ţi e i 
Ta be lul 1.12. Ca lculul de nsi tăţi i  ci rcula ţi e i  turi sti ce  în ra port cu popula ţi a  în jude ţul
Ma ra mure ş

2014 2015 2016 2017 2018


Tota l 0, 18 0, 17 0, 17 0, 15 0, 15
Români  0, 15 0, 14 0, 14 0, 12 0, 12
Străi ni  0, 02 0, 03 0, 03 0. 03 0, 03
Sursă: date rezultate din prelucrare
De nsi ta te a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  sca de  de  la  0, 18 în a nul 2014 la  0, 17 în a ni i  2015 şi  2016 şi 
la  0, 15 în a ni i  2017 şi  2018, fa pt ce  di mi nue a ză ri scul produce ri i  unor confli cte  soci a le  între  popula 
ţi a  ga zdă şi  turi şti , re duce  a glome ra re a  şi  polua re a  foni că pre cum şi  posi bi li ta te a  furturi lor şi  a  i mi 
tări i  comporta me ntului  turi stului .
De nsi ta te a  ci rcula ţi e i  turi sti ce  în ra port cu supra fa ţa 
Supra fa ţa  jude ţului  Ma ra mure ş e ste  de  6 304 km2.
D = Σ T / S, unde : T-numărul turi şti lor
S-supra fa ţa 

Ta be lul 1.13. Ca lculul de nsi tăţi i  ci rcula ţi e i  turi sti ce  în ra port cu supra fa ţa  în județul


Maramureș (turi şti /km2)

2014 2015 2016 2017 2018


Tota l 14, 89 14, 18 13, 67 12, 50 12, 70
Români  12, 82 11, 24 11, 17 9, 76 9, 90
Străi ni  1, 92 2, 46 2, 50 2, 75 2, 81
Sursă: date rezultate din prelucrare
În ca zul de nsi tăţi i  turi sti ce  în ra port cu supra fa ţa  si tua ţi a  e ste  bună, se  a flă într-o uşoa ră
scăde re , ne producându-se  supra a glome rări  sa u de gra da re a  supra fe ţe i  de  te re n. Coe fi ci e ntul de  uti li 
za re  a  ca pa ci tăţi i  de  ca za re , Cuc, ste  un i ndi ca tor suge sti v de  a pre ci e re  a  e fi ci e nţe i  ca zări i , ca lcula t
41
că ra port între  ca pa ci ta te a  de  ca za re  e fe cti v uti li za tă la  un mome nt da t sa u într-o pe ri oa dă de  ti mp şi 
ca pa ci ta te a  de  ca za re  ma xi m posi bi lă.
CUC = (capacitatea efectiv utilizata (nr. innoptari) / capacitatea teoretica sau maxim
posibila) X 100
Ta be lul 1.14. Ca lculul coe fi ci e ntului  de  uti li za re  a  ca pa ci tăţi i  de  ca za re  în județul Maramureș
(%)

2014 2015 2016 2017 2018


Cuc 12,20 15,35 16,35 16,28 19,13
Sursă: date rezultate din prelucrare
Coe fi ci e ntul de  uti li za re  a  ca pa ci tăţi i  de  ca za re  e ste  în conti nuă creștere , a nul cu ce l ma i 
bun coe fi ci e nt fi i nd 2018 cu 19,13%. Ana li za  a ce stor i ndi ca tori  ofe ră o vi zi une  globa lă a supra  a cti vi 
tăţi i  turi sti ce  în jude ţul Ma ra mure ş.

2. CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE A


ORASULUI BAIA-MARE

Re ţe a ua  hi drogra fi că e ste  forma tă di n râul Sa sa r, ca re  tra ve rse a ză de  la  e st la  ve st ora şul, ra 
ul Fi ri za  di n a propi e re  cu la cul de  a cumula re  de  la  ba ra jul Strâmtori , la cul Bodi  de  la  Fe rne zi u şi  la 
cul de  la  Mogosa . Re gi une a  a re  o cli mă te mpe ra t oce a ni ca -i e rni  re ci  şi  ve ri  răcoroa se . Te mpe ra tura 
a nua lă me di e  e ste  de  9, 6°C. Ve ge ta ţi a  re gi uni i  e ra  a lcătui tă în proporţi e  de  80% di n păduri  de  foi oa 
se , fa gi , ca rpe ni  şi  ste ja ri , ca re  a u fost de fri şa te  şi  i nlocui te cu culturi  a gri cole . Pe  ra ma  de pre si uni i 
Ba i a  Ma re  pre domi na  păduri le  de  gorun în a me ste c cu ca rpe n. Spe ci fi ce  re gi uni i  sunt supra fe ţe le 
înti nse  cu ca sta ni  come sti bi li , e le  fi i nd ce a  ma i  ma re  supra fa ţă împăduri tă cu ca sta ni  di n Români a .

42
Fa una  cupri nde  multe  spe ci i  cunoscute  di n zona  ca rpa ti că: ce rb, căpri or, lup, vulpe , i e pure , jde r, ve 
ve ri ţă. Păsări le , pre ze nte  ma i  a le s în zona  păduri lor de  fa g, sunt: i e runca , porumbe l de  scorbură,
huhure zu ma re , uli u porumba r, bufni ţa , şoi mul. În râuri le  de  munte  trăi e sc lostri ţa , păstrăvul, scoba 
rul şi  şti uca . Exi sta  ma i  multe  re ze rva ţi i  na tura le : Che i le  Tăta rului , Cre a sta  Cocoşului , La cul a lba 
stru di n Ba i a  Spri e .

2.1 Aşezarea geografică a oraşului Baia-Mare


Ba i a  Ma re  se  a flă în ve stul jude țului  Ma ra mure ș, pe  cursul Râului  Săsa r (ve zi  a ne xa  3). Cu o
supra fa ță a  i ntra vi la nului  de  234,7 km2, muni ci pi ul cupri nde  a dmi ni stra ti v și  loca li tăți le  Bli da ri , Fi 
ri za , Va le a  Ne a gră și  Va le a  Borcutului . Da tori tă pozi ți e i  ora șului  la  poa le le  Ca rpa ți lor Ori e nta li , în
proxi mi ta te a  ora șului  se  a flă ma i  multe  de a luri  și  munți , ca  De a lul Flori lor, 367 m, De a lul Morgău,
633 m, De a lul Cruci i , 501 m, Igni ș, 1. 307 m, Mogoșa , 1. 246 m, Gutâi , 1443 m, Cre a sta  Cocoșului ,
1450 m, Pi a tra  Șoi mului , 839 m, Ple ști oa ra , 803 m, De a lul Bula t, 683 m.

2.2 Căile de acces


Re ţe a ua  ruti e ră de  a stăzi  e ste  mode rni za ta , drumuri le  spre  Ma ra mure ş sunt a sfa lta te , fi i nd a 
cce si bi le  pe ntru ma şi ni . Drumuri le  urme a ză în ge ne ra l fi rul văi lor pri nci pa le  şi  se cunda re  pe  ca re 
sunt di spuse  a şe zări le  ome ne şti  cu toa tă frumuse ţe a  şi  pi tore scul lor. Căi le  ruti e re  a le  jude ţului  sunt
re pre ze nta te  de  drumul e urope a n E60 ca re  străba te  tra se ul Bucure şti -Cluj Na poca , E571 spre  De j şi 
DJ1C spre  Ba i a  Ma re . Ce ntrul de  conve rge nţă a l tuturor drumuri lor ruti e re  e ste  muni ci pi ul Si ghe tu
Ma rma ţi e i , fosta  re şe di nţa  de  voi e voda t, comi ta t, şi  ma i  târzi u de  jude ţ, ti mp de  pe ste  600 de  a ni .
Acce sul în Ma ra mure ş di nspre  Ba i a  Ma re  se  fa ce  pe  şose a ua  na ţi ona lă nr. 18, ca re  tre ce  pri n pa sul
Gutâi , 989 m, una  di n, porţi le  de  i ntra re  în zona -coboa ră munte le  în se rpe nti ne , pri nde  fi rul râului 
Ma ra  şi -l urme a ză până la  Si ghe tu Ma rma ţi e i . O a ltă, poa rta  a  Ma ra mure şului  e ste  pa sul Pri slop, ca 
re  le a gă între  e le  a şe zări le  de  pe  Va le a  Ma re i , o pa rte  di n a şe zări le  de  pe  Va le a  Ti se i  şi  Rone i  cu ce le 
de  pe  Va le a  Vi se ului  şi  Borse i , pre cum şi  ora şe le  zone i : Si ghe tu Ma rma ţi e i , Vi şe u de  Sus şi  Borşa .
Drumul ca re  se  consti tui e  şi  într-o a xă e tnogra fi ca  a  Ma ra mure şului  e ste  ce l ca re  porne şte  de  la  Si 
ghe t şi  urme a ză fi rul Văi i  Ize i , cupri nzând toa te  a şe zări le  de  pe  a ce a sta  va le , pre cum şi  ce le  de  pe 
văi le  la te ra le .46 Tot de  la  Si ghe t un a lt drum urme a ză fi rul Văi i  Ti se i , i a r pri n pa sul Huta  de schi de 
poa rta  spre  Ta ra  Oa sului . Drumuri  la te ra le , drumuri  fore sti e re  şi  de  căruţe , pote ci , înle sne sc a cce sul
omului  în toa te  locuri le  ta i ni ce  a le  Ma ra mure şului , dând posi bi li ta te a  i ubi tori lor de  na tură şi  de 
cultura  popula ră să-şi  umple  sufle tul, să se  bucure  de  cre a ţi i le  omului  şi  a le  lui  Dumne ze u. Căi le  fe 
ra te  ofe ră o a ltă posi bi li ta te  de  a cce s spre  Ma ra mure ş. Pri ma  re ţe a  de  ca le  fe ra tă s-a  da t în folosi nţă
în a nul 1875, când a  de ve ni t funcţi ona la  şi  ga ra  Si ghe t. Înce pând di n 6 de ce mbri e  1996 s-a u da t în

46
Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000,p. 92
43
folosi nţă noi  tra se e , pe  ca le a  fe ra tă, înspre  Ucra i na . Ca le a  fe ra tă însuma  232 km lungi me  la  sfârşi tul
a nului  2000, cu o de nsi ta te  de  40 km/1000 km, structura ta  pe  două di re cţi i : Sa tu Ma re -Ba i a  Ma re -
Bucure şti , cu ma i  multe  ra mi fi ca ţi i ; Si ghe tu Ma rma ţi e i -Vi se ul de  Jos-Sa lva -Be cle a n, cu ra mi fi ca ţi e 
spre  Vi se ul de  Sus-Borşa .

2.3 Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a oraşului Baia-Mare


Ora șul a  fost a te sta t docume nta r în a nul 1329 într-un a ct a l ca nce la ri e i  re ge lui  Ca rol Robe rt
și  s-a  de zvolta t ca  un ce ntru a uri fe r în se cole le  14-15. În 1446 ora șul de vi ne  propri e ta te a  fa mi li e i  lui 
Ia ncu de  Hune doa ra . În 1469, sub conduce re a  re ge lui  ma ghi a r Ma ti a  Corvi nul, fi ul lui  Ia ncu de 
Hune doa ra , ora șul e ste  forti fi ca t. Ba i a  Ma re  e ste  ora şul de  re şe di nţă a l jude ţului  Ma ra mure ş şi ,
totoda tă, unul di ntre  ce ntre le  a uri fe re  ca re  şi -a u cunoscut glori a  în se cole le  XIV-XV. Pe  lângă i 
mporta nta  re surse lor subte ra ne , Ba i a  Ma re  s-a  făcut re ma rca t da tori tă pote nţi a lului  turi sti c pe  ca re  îl
pre zi ntă.47 Ba i a  Ma re , ora şul si tua t la  poa le le  Munţi lor Guta i , a  fost a te sta t la  înce putul se colului  a l
XIV-le a  şi  a  re uşi t să se  de zvolte  da tori tă re surse lor subte ra ne  ce  se  găse sc în jurul a ce stui a . La 
jumăta te  se colului  a l XV-le a  a  de ve ni t propri e ta te  a  fa mi li e i  lui  Ia ncu de  Hune doa ra  şi , da tori tă pozi 
ţi e i  stra te gi ce , a junge  să fi e  forti fi ca t şi  întări t la  sfârşi tul a ce lui a şi  se col. Într-un docume nt di n a nul
1411 e ste  pome ni ta  pe ntru pri ma  da tă mone tări a  Ba i a  Ma re , unul di n ce le  ma i  ve chi  şi  ve sti te  a te li e 
re  de  a ce st ge n di n Tra nsi lva ni a . În 1446, dome ni ul Ba i a  Ma re , împre una  cu mi ne le  sa le  e ste  tre cut
în propri e ta te a  fa mi li e i  Corvi ne sti lor, dre pt răspla tă pe ntru fa pte le  de  vi te ji e  a le  lui  Ia ncu de  Hune 
doa ra  împotri va  i nva zi e i  otoma ne . Di n di spozi ţi a  lui  a  înce put construcţi a  une i  ca te dra le , numi tă
Sfântul Şte fa n, ca re  a ve a  ca  a ne xa  un turn i mpoza nt, Turnul Şte fa n.48 În a nul 1469, Ma te i  Corvi n e 
mi te  un docume nt de  ma re  înse mnăta te  pe ntru băi măre ni , pri n ca re  le  a corda  a ce stora  dre ptul de  a -
şi  întări  si ste mul de  a păra re  cu zi duri  îna lte  pre văzute  cu ba sti oa ne , şa nţuri  şi  pa li sa de  me ni te  să pre 
întâmpi ne  a ta curi le  di n a fa ră. Ba i a  Ma re  a  căpăta t înfăţi şa re a  une i  ce tăţi  pute rni ce , fa pt ce  re zulta  şi 
di n uti li za re a  e xpre si i lor de  ca strum sa u ca ste llum, a dăuga te  ulte ri or la  nume le  loca li tăţi i , pe ntru a -l
e vi de nţi a  ca ra cte rul forti fi ca t. Ulte ri or, în se cole le  ce -a u urma t, Ba i a  Ma re  s-a  de zvolta t într-un ri tm
a le rt şi  a  de ve ni t un i mporta nt ce ntru cultura l şi  e conomi c pe ntru zona  Ma ra mure şului . În zi le le  noa 
stre , Ba i a  Ma re  re pre zi ntă un pol e conomi c, cultura l şi  soci a l i mporta nt pe ntru nord-ve stul ţări i  şi ,
în următori i  a ni , se  dore şte  de zvolta re a  a ce stui a  şi  ca  un ce ntru turi sti c înse mna t. Da tori tă pozi ţi e i  sa 
le  ge ogra fi ce  a va nta joa se , Ba i a  Ma re  întrune şte  a tri bute le  unui  înse mna t nod ruti e r şi  fe rovi a r,
consti tui nd punctul de  conve rge nţă pe ntru loca li tăţi le  di n împre juri mi : Ba i a  Spri e , Re ce a , Tăuţi i 
Măghe răuş (ve zi  a ne xa  4).

47
Erdeli, George, Arsene, Ramona, Turismul în România după 1990, Revista Română de Statistică nr. 5, Universitatea
din București, 2010,p. 122
48
http://www.cultura-traditionala.ro/, accesat la data de 15.06.2019
44
2.4 Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra
sectorului turistic
Economi a  ora șului  Ba i a  Ma re  s-a  de zvolta t în strânsă le gătură cu a cti vi ta te a  mi ni e ră spe ci fi 
că zone i . De pre si une a  Ba i a  Ma re  e ste  si tua tă în zona  de  conta ct di ntre  Pla tforma  Some șe a nă și  Ca 
rpa ți i  Ori e nta li . La  sfârși tul Pli oce nului , a ce a stă re gi une  făce a  pa rte  di ntr-un ba zi n ma ri n. În ti mpul
Ne oge nului , în zonă a  a vut loc o a cti vi ta te  vulca ni că i nte nsă, pe  fondul căre i a  s-a  de zvolta t un la nț
muntos de  50 km lungi me : Văra te c-Gutâi -Oa ș. Roci le  e rupti ve  di n a ce ste  ma si ve  muntoa se  a u în
compone nță mi ne re uri  a uro-a rgi nti fe re  și  de  me ta le  ne fe roa se : plumb, zi nc, cupru, a ur în sta re  li be ră
și  a rgi nt.49 Pri me le  a cti vi tăți  mi ni e re  în a ce a stă zonă sunt a te sta te  di n se cole le  a l II-le a  și  a l III-le a  d.
Hr. În jurul a ce stor a șe zări  mi ni e re  a  a părut și  s-a  de zvolta t ora șul Ba i a  Ma re . La  înce putul mi le ni 
ului  ÎI, mi ne le  di n re gi une  e ra u în propri e ta te a  re gi lor Unga ri e i , i a r în Evul Me di u, pri nci pi i  Tra nsi 
lva ni e i  și -a u e xe rci ta t controlul a supra  a cti vi tăți lor e conomi ce . În se colul a l XIV-le a , în Ba i a  Ma re 
funcți ona  o mone tări e . În ti mpul domni e i  lui  Ma te i  Corvi n, după a nul 1468, pe  mone de le  bătute  în
Ba i a  Ma re , a pa r două ci oca ne  de  mi ne r încruci șa te , ca re , ulte ri or, vor fa ce  pa rte  a tât di n si gi li ul, cât
și  di n ste ma  ora șului . La  1 i a nua ri e  2016, popula ţi a  muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  e ra  de  141.097 pe rsoa 
ne . Ra porta t la  numărul popula ţi e i  ce lorla lte  muni ci pi i  di n ţa ră, Ba i a  Ma re  ocupă locul 17 di n tota 
lul de  95 muni ci pi i . Conform re ce nsământului  e fe ctua t în 2018, popula ți a  muni ci pi ului  Ba i a  Ma re 
se  ri di că la  123.738 de  locui tori , în scăde re  fa ță de  re ce nsământul a nte ri or di n 2017, când se  înre gi 
stra se ră 137.921 de  locui tori . Ma jori ta te a  locui tori lor sunt români , 77,67%. Pri nci pa le le  mi nori tăți 
sunt ce le  de  ma ghi a ri , 10,3%, și  romi , 2,51%. Di n punct de  ve de re  confe si ona l ma jori ta te a  locui tori 
lor sunt ortodocși , 67,19%, da r e xi stă și  mi nori tăți  de  roma no-ca toli ci , 7,19%, re forma ți , 5,18%, gre 
co-ca toli ci , 4,52%, pe nti costa li , 3,59%, ba pti ști , 3,48%, și  ma rtori  a i  lui  Ie hova , 1,14%.50 Ba i a  Ma re 
a  fost ca pi ta la  mi ne ri tului  şi  a  i ndustri e i  me ta lurgi ce  di n Români a , însă în pre ze nt a  schi mba t profi 
lul său e conomi c, da tori tă si stări i  a cti vi tăţi i  mi ni e re . Astfe l, în e conomi a  muni ci pi ului  pre domi nă a 
cti vi tăţi le  i ndustri a le , construcţi i le  şi  se rvi ci i le . În ulti mi i  a ni , se  re ma rcă cre şte re a  substa nţi a lă a  se 
ctorului  se rvi ci i lor, ce e a  ce  pe rmi te  de fi ni re a  e conomi e i  ora şului  ca  fi i nd una  de  ti p post-i ndustri a l.
Da tori tă pozi ţi e i  sa le  ge ogra fi ce , Ba i a  Ma re  întrune şte  a tri bute le  unui  înse mna t nod ruti e r şi  fe rovi a 
r, consti tui nd punctul de  conve rge nţă pe ntru loca li tăţi le  di n împre juri mi : Ba i a  Spri e , Re ce a , Tăuţi i 
Măghe răuş. Totuşi , Muni ci pi ul Ba i a  Ma re  şi  între a ga  re gi une  Nord-Ve st nu sunt tra ve rsa te  de  ni ci 
un Cori dor Pa ne urope a n, ce e a  ce  li mi te a ză a cce si bi li ta te a  ruti e ră şi  fe rovi a ră a  ora şului  fa ţă de  re 
stul Uni uni i  Europe ne .
Români i  de ţi n o ponde re  în popula ţi a  muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  de  82. 85%, în cre şte re  cu 2.
62% fa ţă de  1992, chi a r da că numărul lor a  scăzut cu 5401 pe rsoa ne , re spe cti v cu 4. 5%. O scăde re 
49
http://jurnalmm.ro/plaiurile-maramuresene-un-taram-de-poveste/ , accesat la data de 15.06.2019
50
www.maramures.insse.ro , accesat la data de 15.06.2019
45
se mni fi ca ti vă s-a  produs în rândul popula ţi e i  de  e tni e  ma ghi a ră de  la  17. 39% la  14. 79%, -5536 pe 
rsoa ne ;de  e tni e  ge rma nă de  la  0. 64% la  0. 35%, -81 pe rsoa ne ;de  e tni e  e vre i a scă de  la  0. 06% la  0.
04%, -34 pe rsoa ne . Pe rsoa ne le  ca re  s-a u de cla ra t de  e tni e  rromă, cu 5. 3% ma i  mulţi  de cât la  re ce 
nsământul a nte ri or, +104 pe rsoa ne , de ţi n în tota lul popula ţi e i  o ponde re  de  1. 50%. Popula ţi a  de  e tni 
e  ucra i ne a nă înre gi stre a ză o uşoa ră cre şte re , de  la  339 pe rsoa ne  la  346 pe rsoa ne , de ţi nând o ponde re 
în tota l de  0. 25%. Popula ţi a  de  re li gi e  ortodoxă, în număr de  98042 pe rsoa ne , e ste  pre ponde re ntă,
re pre ze ntând 71. 06% di n tota l. În proporţi e  de  99. 32% popula ţi a  şi -a  de cla ra t a pa rte ne nţa  la  o re li 
gi e , confe si une , în ti mp ce  pe rsoa ne le  ca re  s-a u de cla ra t fără re li gi e , 258 pe rsoa ne , sa u a te i , 165 pe 
rsoa ne , re pre zi ntă sub 0. 3%. De  re ma rca t e ste  fa ptul că numărul a te i lor şi  a  ce lor ca re  nu şi -a u de 
cla ra t re li gi a  a  cre scut a cum cu 50 la  sută fa ţă de  1992, da r a  scăzut, în a ce la şi  ti mp, la  38. 8%
numărul pe rsoa ne lor fără re li gi e . În ce e a  ce  pri ve ște  a dopta re a  te ndi nțe lor, popula ți a  pre zi ntă profi 
lul une i  ma jori tăți  ti mpuri i  ce  opte a ză pe ntru forme  tra di ți ona le  de  di ve rti sme nt, conce rte  în a e r li be 
r, e ve ni me nte  folclori ce , sa u pe ntru e ve ni me nte  și  produse  cultura le  ca re  va li de a ză un sta tut soci a l
și  cultura l, fe sti va luri  de  te a tru, e xpozi ți i  cole cti ve . Consumul ge ne ra l e ste  le ga t de  doi  fa ctori : a 
utori ta te  și  a si gura re , a stfe l de fi ni nduse  o zonă de  confort cultura l. Totuși , da că vi zi une a  cultura lă e 
ste  ma ni fe sta tă și  susți nută de  ca mpa ni i  de  ma rke ti ng, i nte re sul publi c se  mută de  la  cure ntul pri nci 
pa l. În ca drul e ve ni me nte lor pi lot, a m e xpe ri me nta t și  a m pri mi t re a cți i  pozi ti ve  sa u chi a r e ntuzi a ste 
pe ntru proi e cți i le  de  fi lm i nde pe nde nt e urope a n, e xpozi ți i le  de  fotogra fi e  conte mpora nă sa u we e ke 
nd-uri le  de  cultură stra da lă. Ospi ta li ta te a  re pre zi ntă pri ma  va loa re  pe  ca re  locui tori i  și  vi zi ta tori i  o a 
soci a ză cu ora șul Ba i a  Ma re  și  pri nci pa lul moti v pe ntru ca re  turi ști i  sunt dorni ci  să e xplore ze  a tât
ora șul, cât și  jude țul Ma ra mure ș.51 Ma i  mult de cât un sloga n, Cultura  Ospi ta li tăți i  a te stă de schi de re a 
ora șului  nostru, ca pa ci ta te a  sa  de  a  înțe le ge , de  a  găzdui , de  a  i nte gra  și  de  a  a pre ci a  culturi  di fe ri te ,
forme  va ri a te  de  e xpre si e  a rti sti că și  pa ra di gme  de  de zvolta re  succe si ve . Voca ți a  ospi ta li tăți i  e ste 
dova da  supre mă de  tole ra nță, o mărturi e  a  cura jului , o re a cți e  ori gi na lă în fa ța  a dve rsi tăți i . Găzdui re 
a  și  ospi ta li ta te a , de fi ni ți i le  și  li mi te le  a ce stora , re pre zi ntă te me  a sce nde nte  în conte xtul ne li ni ști i  i 
nte rna ți ona le , a  închi de ri i  fronti e re lor și  a  suspi ci uni i  fără pre ce de nt fa ță de  ce lăla lt. Promova re a  a 
ce a ste i  te me  spe ci fi ce  pri n ti tlul de  Ca pi ta lă Europe a nă a  Culturi i  re pre zi ntă un ge st si mboli c ca re  re 
a fi rmă va lori le  funda me nta le  a le  Uni uni i  Europe ne : di a logul cla r, căuta re a  de  ba ze  comune , multi 
cultura li smul fe rti l.

2.5 Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al oraşului Baia-Mare

51
www.maramures.insse.ro , accesat la data de 15.06.2019
46
2.5.1 Potenţial turistic natural
Relieful şi obiectivele turistice legate de el
Muni ci pi ul Ba i a  Ma re  e ste  si tua te  la  li mi ta  di ntre  munţi i  vulca ni ci  Igni s şi  Guta i  la  nord şi 
de pre si une a  Ba i a  Ma re -Copa lni c, în sud. Înce pând di n nord-ve st până în sud-e st, ora şul e ste  împre 
jmui t de  de a luri  de spărţi te  între  e le  de  văi  lungi  şi  munţi  a cope ri ţi  cu păduri  înti nse , ce  forme a ză pe 
a locuri  pe i sa je  pi tore şti , înălţi me a  a ce stora  a jungând până la  a proxi ma ti v 1500 m.
Re li e ful de pre si uni i  e ste  a lcătui t di n câte va  te ra se  a le  Some sului , Lăpuşului  şi  Sa sa rului , a re  a spe 
ctul unui  a mfi te a tru cu la rgă de schi de re  spre  ve st, i a r la  nord şi  e st se  ri di ca  Munţi i  Igni s şi  Gutâi ,
cu spi nări  rotunji te , a cope ri ţi  cu păduri  şi  pla touri  boga te  în păşuni .52 Di ntre  uni tăţi le  de  re li e f ca re 
se  e vi de nte a za  pri n înălţi me  se  re ma rca  De a lul Murga u, 633m, De a lul Flori lor, 367m, De a lul Cruci 
i , 501m, Pi a tra  Bulzului , Rotundă, Ple a sca  Ma re , Igni s, 1307m. La nţul munţi lor Gutâi  forme a ză o
uni ta te  ge omorfologi că ma i  a pa rte , cu roci  e rupti ve , ca re  pun în e vi de nţă pi scuri le  Mogosa , 1.
246m, Gutâi , 1. 443m, şi  Cre a stă Cocoşului , 1. 428m. În zonă e xi sta  re ze rva ţi i  na tura le  cu ca ra cte r
ge ologi c: Cre a sta  Cocoşului , Che i le  Tăta rului , Coloa ne le  de  la  Li mpe de a , pe şte ra  Văle ni i  Somcute i 
cu spe ci fi c spe ologi c. Re ze rva ţi a  Coloa ne le  de  la  Li mpe de a , a re  osupra fa ta  de  3 ha , a flându-se  în ca 
rti e rul Fe rne zi u di n loca li ta te a  Ba i a  Ma re . Fe nome n ge ologi c curi os, coloa ne le  re pre zi ntă o gi ga nti 
că cre a ţi e  a  na turi i , o orgă de  pi a tră.53 Se  a se a mănă cu o sculptură na tura lă încrusta tă în la va  vulca ni 
că de  odi ni oa ră, ca re  s-a  scurs şi  soli di fi ca t sub formă de  i mpre si ona nte  coloa ne , în se cţi uni  pe nta 
gona le , pe rfe ct ve rti ca le  şi  ui mi tor de  si me tri ce . Di n punct de  ve de re  ge ologi c, coloa ne le  a u fost
consi de ra te  până nu de mult că fi i nd consti tui te  di n a nde zi t ba sa lti c. De te rmi nări le  de  spe ci a li ta te  re 
ce nte , a u sta bi li t în schi mb pre ze nţa  da ci tului  pi roxe ni c. Coloa ne le  a u un di a me tru de  ci rca  un me 
tru, i a r înălţi me a  lor e ste  de  a proxi ma ti v 15 m, fi i nd de cla ra te  monume nt a l na turi i . Turi şti i  a lpi ni şti 
sunt a tra şi  de  Coloa ne , a i ci  e xe cutându-se  e sca la dări  fre cve nte , cu me nţi une a  că tra se e le  de  a i ci  sunt
a me na ja te  pe  un pe re te  a proa pe  pe rfe ct ve rti ca l a lcătui t di n coloa ne  ba za lti ce .

Clima şi rețeaua hidrografică


Cli ma  di n zona  muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  a re  une le  ca ra cte ri sti ci  spe ci fi ce , ma i  a pa rte , da tori 
tă e xi ste nţe i  la nţului  ca rpa ti c ce  înde pli ne şte  rolul be ne fi c de  pa ra va n, împi e di când i nte mpe ri i le  re ci 
di nspre  nord-e st. Afla tă la  a dăpost, de pre si une a  a re  un cli ma t de  nua nţa  me di te ra ne a nă, cu i e rni 
blânde , fără ma ri  vi scole , cu ve ri  răcoroa se , pre lungi te  şi  un e chi li bru a tmosfe ri c fa vora bi l. Te mpe ra 
tura  a e rului  a ti nge  cota  me di e , multi a nua la  de  9, 6°C. Me di a  luni i  i a nua ri e  se  ri di ca  la  -2. 4°C, i a r a 
luni i  i uni e  la  19, 9°C. Pre ci pi ta ţi i le  a tmosfe ri ce  sunt în ge ne ra l consta nte , tota li zând o me di e  a nua lă
52
Erdeli, George, Arsene, Ramona, Turismul în România după 1990, Revista Română de Statistică nr. 5, Universitatea
din București, 2010,p. 136
53
Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, Şimon Tamara, Potenţialul turistic al României și amenajarea
turistică a spaţiului, Editura Universitară, București, 2003,p. 164
47
de  976 mm. Vânturi le  nu pre zi ntă ca ra cte ri sti ci  de ose bi te . Da tori tă i mobi li zări i  ma se lor de  a e r în de 
pre si une , se  înre gi stre a ză pe ri oa de  lungi  de  ca lm a tmosfe ri c, fa pt ce  i nflue te a za  ne ga ti v sta re a  de 
polua re  a  ora şului . Are a lul de pre si ona r a l Băi i  Ma ri  e ste  ca ra cte ri za t de  o fre cve nță cre scută a  pre ci 
pi ta ți i lor, în condi ți i le  în ca re  ca nti ta te a  me di e  a nua lă de  pre ci pi ta ți i  înre gi stre a ză o cre şte re  di nspre 
ve st, 700mm/a n, spre  sud şi  e st, ~1000mm/a n, cu o me di e  de  922 mm/a n la  Ba i a  Ma re  şi  cu o conce 
ntra re  a  ce le i  ma i  ma ri  părți  a  pre ci pi ta ți i lor în a noti mpul de  va ră. Numărul zi le lor cu zăpa dă cre şte 
di nspre  ve stul, 50 zi le /a n, spre  e stul de pre si uni i , 60 zi le /a n.
Între g a re a lul a glome rări i  Ba i a  Ma re  e ste  în ge ne ra l ca ra cte ri za t de  ca lm a tmosfe ri c, re spe cti 
v de  vi te ze  a le  vântului  foa rte  mi ci  pe  toa tă pe ri oa da  unui  a n ca le nda ri sti c. În a nul 2008, în sta ți a 
MM2, în 89% di n zi le le  a nului , în sta ți a  MM3, în 99% di n zi le le  a nului , în sta ți a  MM4 în 60% di n
zi le le  a nului , i a r în sta ți a  MM5 în 65% di n zi le le  a nului  s-a u înre gi stra t vi te ze  a le  vântului  ma i  mi ci 
de  1, 0 m/s, ce e a  ce  de scri e  în mod e vi de nt o si tua ți e  de  ca lm a tmosfe ri c ne fa vora bi l di spe rsi e i .54 Se 
e vi de nți a ză a stfe l si tua ți a  de  ca lm a tmosfe ri c de fi ni tori u pe ntru tot a re a lul a glome rări i  Ba i a  Ma re 
pri n înre gi stra re a  în pe ste  50% di n pe ri oa da  unui  a n, a n de  re fe ri nță 2008, a  unor vi te ze  a le  vântului 
ma i  mi ci  de  1, 5 m/s, consti tui nd o ca uză pri nci pa lă pe ntru a cumula re a  noxe lor în a glome ra re a  Ba i a 
Ma re .55 Di n punct de  ve de re  hi drogra fi c, Muni ci pi ul Ba i a  Ma re  e ste  străbătut de  a pe le  râului  Săsa r
pe  di re cti a  e st-ve st, pe  o lungi me  de  31,6 km, ca re  cole cte a ză a pe le  râuri lor Chi uzba i a  și  Fi ri za , și  a 
pârâuri lor Sf. Ioa n, Usturoi ul, Va le a  Roși e  și  Borcut. Pe  râul Fi ri za , la  5 km di sta nță de  ce ntrul ora 
șului  Ba i a  Ma re  e ste  construi t Ba ra jul Strâmtori -Fi ri za , a mpla sa t pe  la cul de  a cumula re  Fi ri za  cu o
supra fa ță de  110 ha . Pri n ba ra je  a rti fi ci a le  sunt cre a te  totoda tă La cul Bodi  Fe rne zi u și  La cul Bodi 
Ba i a  Spri e , La cul Mogoșa  sa u La cul Pi nte a  Vi te a zul.

Principalele componente ale învelişului biogeografic


În muni ci pi ul Ba i a  Ma re  şi  în i me di a ta  ve ci năta te  soluri le  pre domi na nte  fa c pa rte  di n cla se le 
a rgi luvi soluri , soluri  brune  şi  a rgi loi luvi a le  ti pi ce , brune  luvi ce  ti pi ce  şi  pse udogle i za te , luvi soluri  a 
lbi ce  şi  pse udogle i za te , cla sa  ca mbi soluri , soluri  brune  a ci de  ti pi ce , li ti ce , a ndi ce  şi  cri ptospodi ce ,
brune  e ume zoba zi ce  gle i za te  şi  pse udogle i za te , umbri soluri , a ndosoluri . Ma jori ta te a  cla se lor de 
soluri  di n a ce st a re a l sunt pute rni c a ci de , chi a r holoa ci de , fi i nd pute rni c vulne ra bi le  la  polua re a  cu
me ta le  gre le  şi  di oxi d de  sulf. Ve ge ta ţi a  cupri nde  o ga mă va ri a tă de  spe ci i  i e rboa se  şi  a rbore sce nte ,
în funcţi e  de  va ri e ta te a  te re nului , a  solului  şi  a  cli me i . Păduri le  ocupă 80% di n supra fa ţa  loca li tăţi i .56
De pre si une a  Ba i a  Ma re  fa ce  pa rte  di n a rse na lul păduri lor de  foi a se , fa g, ca rpe n, ste ja r,-a stăzi  în ma 
re  pa rte  de fri şa te  şi  înlocui te  de  culturi  a gri cole  şi  pa ji şti  se cunda re . Eta jul păduri lor de  foi oa se  se 

54
www.maramures.insse.ro , accesat la data de 15.06.2019
55
www.maramures.einformatii.ro , accesat la data de 15.06.2019
56
Dodu P., Tehnici Operaţionale în Agenţia de Turism, Editura Pro Universitaria, București, 2008,p. 134
48
înti nde  pe  a lti tudi ni  cupri nse  între  300 şi  1200 m, formând un brâu ve rde  în jurul ora şului . Pe  ra ma 
de pre si uni i  Ba i a  Ma re  pre domi na  păduri le  de  gorun în a me ste c cu ca rpe n. Păduri le  de  fa g şi  ca rpe n
ocupa  ve rsa nţi i  ve sti ci  şi  sudi ci  a i  munţi lor Guti n. Tre ce re a  de  la  pădure  spre  păşune  său te re n culti 
va t e ste  făcută de  obi ce i  de  o li zi e ră de  a rbust a lcătui tă di n spe ci i  ca  a lunul, şocul, cornul, ca li nul,
sânge rul, le mnul câi ne sc. Spe ci fi ce  De pre si uni i  Ba i a  Ma re  sunt supra fe ţe le  înti nse  ocupa te  de  ca sta 
nul come sti bi l ca re  urca  şi  pe  ve rsa nţi i  cu e xpozi ţi e  sudi că şi  ve sti că până la  a lti tudi ni  de  600 m.
Păduri le  de  ca sta ni  de  la  Ba i a  Ma re  forme a ză ce a  ma i  ma re  supra fa ţă împăduri tă cu a ce a stă spe ci e 
di n Români a . Arbore te le  de  ca sta n come sti bi l di n ba zi nul băi măre a n e ste  un obi e cti v turi sti c na tura l
ocroti t di n a nul 1962, fi i nd ce a  ma i  re numi tă re ze rva ţi e  de  a ce st fe l di n Români a . Pri me le  me nţi uni 
docume nta re  de spre  ca sta nul di n a ce a stă zonă a pa r cu 400 de  a ni  în urmă, da r e l fi gure a ză şi  pe  ce l
ma i  ve chi  si gi li u a l ora şului  Ba i a  Ma re  încă de  pe  la  mi jlocul se colului  a l XIV-le a . Ca sta nul come sti 
bi l, Ca sta ne a  sa ti va , cunoscut de  popula ţi a  loca lă sub nume le  de , ghi sti n sa u, a ghi sti n, a re  ori gi ne 
me di te ra ne a nă, da r s-a  a da pta t e xce le nt la  condi ţi i le  pe docli ma ti ce  loca le , be ne fi ci i nd de  mi crocli 
ma tul cu nua nţe  oce a ni ce  ca ra cte ri sti ce  zone i .57 Se  re ma rcă pri n robuste ţe , fi i nd de stul de  re zi ste nt
la  noxe le  i ndustri a le  şi  puţi n pre te nţi os fa ţă de  sol, ca sta ne tul di n zonă ocupând li mi ta  ce a  ma i  nordi 
că a  a re a lului  spe ci e i  în Europa . Arbore le  fa ce  pa rte  di n fa m. Fa ga ce a e , a re  un corona me nt boga t,
înălţi me a  trunchi ului  poa te  a junge  până la  20-25 m. Frunze le  sunt ca ra cte ri sti ce , oblong la nce ola te 
şi  di nţa te  spi nos pe  ma rgi ni , lungi  de  10-30 cm şi  ta ri . Ca sta nul se  numără pri ntre  spe ci i le  a rbore sce 
nte  ca re  înflore sc ce l ma i  târzi u în zonă, de  re gulă pe  la  mi jlocul luni i  i uni e  când pa rfumul său ca ra 
cte ri sti c e ste  re si mţi t pe ste  între g ora şul. Pla nta ţi a  de  ca sta n ce  împodobe şte  muni ci pi ul Ba i a  Ma re 
spre  nord, a re  şi  o se mni fi ca ţi e  e ologi că de ose bi tă, numărându-se  pri ntre , uzi ne le  bi ologi ce  furni zoa 
re  de  oxi ge n şi  pri ntre , fi ltre le  na tura le  fa ţă de  polua nţi .
Ca sta nul come sti bi l a re  ori gi ne  me di te ra ne a nă, Asi a  mi că şi  ce ntra la , da r s-a  a da pta t bi ne  şi 
în Europa , ora şul Ba i a  Ma re  fi i nd me nţi ona t în lucrări le  de  spe ci a li ta te  ca  fi i nd li mi ta  nordi că na tura 
lă a  spe ci e i  di n Europa . Ce i  ma i  fa lni ci  ca sta ni  sunt pe  de a luri le  de  la  Ta uti i  de  Sus, unde  a ti ng înălţi 
mi  de  pe ste  20 de  me tri , cu vârste  de  pe ste  500 de  a ni . În ce e a  ce  pri ve şte  ori gi ne a  lui  în zonă, uni i 
ce rce tători  susţi n că a ce st a rbore  a  fost a dus în zona  Ma ra mure şului  de  călugări i  gre ci  sa u coloni şti i 
roma ni . Cule sul ca sta ne lor pri le jui e şte  în fi e ca re  a n la  Ba i a  Ma re  în luna  octombri e , orga ni za re a 
unor a mple  ma ni fe stări  cu oca zi a , Sărbători i  Ca sta ne lor, a trăgând un ma re  număr de  turi şti .58 Fa una 
di n spa ţi ul ge ogra fi c băi măre a n cupri nde  a proa pe  toa te  spe ci i le  cunoscute  di n zona  ca rpa ti că, va 
loroa se  şi  di n punct de  ve de re  ci ne ge ti c pre cum: ce rbul, căpri orul, lupul, vulpe a , i e pure le , jde rul, ve 
ve ri ţă. Di ve rsi ta te  de  spe ci i , e xi ste nta  fonduri lor de  vânătoa re  şi  a  ca ba ne lor în proxi mi ta te a  ora 

57
Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România, Editura Green Steps, 2009,p. 68
58
http://zidezi.ro/turism/baia-mare-cea-mai-mare-rezervatie-naturala-de-castan-comestibil.html , accesat la data de
15.06.2019
49
şului , de te rmi na  pra cti ca re a  unui  ti p de  turi sm ma i  e xclusi vi st şi  a nume  turi smul ci ne ge ti c. Păsări le 
sunt bi ne  re pre ze nta te  ma i  a le s în locuri le  unde  pre domi na  pădure a  de  fa g, ma i  bi ne  conse rva tă în ci 
uda  de fri şări lor ma si ve , pri n: i e runca , porumbe l de  scorbură, huhure zu ma re , uli u porumba r, bufni 
ţa , şoi mul. În a pe le  de  munte , i hti ofa una  e ste  re pre ze nta tă pri n: lostri ţa , de cla ra tă monume nt a l na 
turi i , păstrăv, scoba r, şti uca , i a r în a pe le  de  şe s se  întâlne sc spe ci i  pre cum cle a nul dunga t sa u ba be te 
le .

Arii naturale protejate


În zona  Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  e xi stă următoa re le  a ri i  na tura le  prote ja te : Re ze rva ţi a  fosi li 
fe ră Chi uzba i a , cu o supra fa ţă de  50ha , de  ti pul pa le ontologi că. La cul a lba stru-Ba i a  Spri e , Ampla sa t
într-o mi că de pre si une  forma tă în urma  surpări i  lucrări lor mi ni e re  de  e xploa ta re  de  pe  fi lonul
Domni şoa ra  în a ni i  1919-1920, La cul Alba stru a re  ori gi ne  a ntropi că. Ca  urma re  a  conţi nutului  de 
sulfuri  di n ve chi le  e xca va ţi i  mi ni e re , a pa  a cumula tă în la c a re  o culoa re  ve rde  i nte ns. Pri n chi mi 
smul a pe lor sa le , La cul Alba stru e ste  uni c în Români a .
Pe şte ra  Văle ni i  Şomcute i  fost de scope ri tă în a nul 1977 şi  se  a flă la  a lti tudi ne  de  30 m, a vând
de zvolta re a  de  176 m, o si ngură i ntra re  şi  a re  supra fa ţa  de  5. 00 ha . Pe şte ra  e ste  un si t a rhe ologi c di 
n e poca  bronzului , loc ri tua l cu re sturi  ce ra mi ce  a ce ste a  fi i nd moti ve le  ca re  a u dus la  ocroti re a  e i .
Tăul lui  Dumi tru, a fla t pe  te ri tori ul a dmi ni stra ti v a l muni ci pi ului  Ba i a  Ma re , în loca li ta te a  Bli da ri , a 
re  supra fa ţa  de  3, 00 ha . Turbări a  Tăul lui  Dumi tru e ste  a mpla sa tă pe  pla toul consti tui t di n a nde zi te 
pi roxe ni ce , si tua t pe  culme a  di ntre  Va le a  Sturului  şi  Va le a  Bra zi lor. În mi jlocul turbări e i  se  a flă un
ochi  de  a pă, a vând di me nsi uni  de  15 x 20 m, cu de ve rsa re  spre  ve st, Va le a  Sturului , da r e ste  dre na tă
şi  spre  e st, spre  Va le a  Bra zi lor. Re ze rva ţi a  Cre a sta  Cocoşului  e ste  a mpla sa tă în Munţi i  Gutâi , în
jude ţul Ma ra mure ş, la  o di sta ntă de  a proxi ma ti v 35 km de  ora şul Ba i a  Ma re .
În ca drul re ze rva ţi e i  se  e vi de nţi a ză Cre a sta  Cocoşului , ca re  dă nume le  re ze rva ţi e i , re pre ze 
ntând o coli nă a scuţi tă, cre ne la tă, de  ci rca  200 m lungi me , a fla tă la  o a lti tudi ne  me di e  de  1200 m, cu
o ori e nta re  spa ţi a lă a proa pe  ve rti ca lă, după di re cţi a  NV-SE.59 La  sud de  cre a stă pri nci pa lã se  a flã ce 
ntre le  mi ni e re  Ba i a  Ma re , Ba i a  Spri e  şi  Ca vni c, ce ntrul turi sti c Mogoşa  şi  Comple xul Şui or, i a r la 

59
Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România, Editura Green Steps, 2009,p. 69
50
nord, pe i sa jul i di li c cupri nde  tăuri le  de  munte  Che ndroa i e i  şi  Morăre ni lor.60 Ari a  na tura lă prote ja tă
Che i le  Tăta rului  e ste  si tua tă în comună De se şti , sa tul Ma ra , în supra fa ţă de  15, 00 ha  şi  lungi me a  de 
0, 7 km. De pre si une a  vulca ni că Tăta ru, ca re  a re  o re ţe a  hi drogra fi că i mporta ntă, a  fost dre na tă pri n
Che i le  Tăta rului , a pe le  sculptând un de fi le u în roci  vulca ni ce  dure . Re ze rva ţi a  Coloa ne le  de  la  Li 
mpe de a  se  a flă în loca li ta te a  Ba i a  Ma re , ca rti e rul Fe rne zi u, a vând supra fa ţa  de  3. 00 ha . Re ze rva ţi a 
Arbore te lor de  ca sta ni  come sti bi li  se  a flă în nordul loca li tăţi lor Tăuţi i  Măghe răuş, Va le a  Borcutului ,
Ba i a  Ma re  şi  Tăuţi i  de  Sus în ve rsa ntul sudi c a  munţi lor Igni ş şi  a re  supra fa ţa  de  500 ha . Scopul a 
dmi ni strări i  re ze rva ţi e i  e ste  ce l de  conse rva re  a  ha bi ta te lor na tura le , a  flore i  şi  fa une i  sălba ti ce , a  di 
ve rsi tăţi i  bi ologi ce , pre cum şi  de zvolta re a  dura bi lă a  zone i . În zona  Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re , a ri i le 
prote ja te  sunt:
Fig. 2.1 Arii naturale protejate

2.5.2 Potenţial turistic antropic


În ce e a  ce  pri ve şte  a rhi te ctura  ora şului , construcţi i le  băi măre ne  di n zona  ve che  a  ora şului , ce 
ntrul i nstori c, sunt comple ta te  a stăzi  de  ce le  mode rne , cu e le me nte  spe ci fi ce  loca le . Se  e vi de nţi a ză
zonă come rci a lă, ca re  cupri nde  se di i le  bănci lor, a le  unor fi rme  şi  ma ga zi ne le  ce le  ma i  ma ri  di n ora ş.
De şi  pote nţi a lul a ce stui  ora ş nu e ste  uti li za t la  ma xi mum, di n punct de  ve de re  turi sti c, a sta  nu înse a 
mnă că vi zi te le  în Ba i a  Ma re  vor fi  pli cti si toa re , di mpotri vă. Ba i a  Ma re  se  mândre şte  cu o se ri e  de 
clădi ri  i nte re sa nte , împânzi te  în toa te  zone le  ora şului , ce  a pa rţi n ma i  multor sti lul a rhi te ctura le . Pri 
ntre  ce le  ma i  popula re  se  numără: Ca sa  Ia ncu de  Hune doa ra  di n Ba i a  Ma re  e ste  una  di ntre  ce le  ma i 
i mporta nte  clădi ri  di n Ce ntrul Istori c a l ora şului . Si tua tă în a propi e re  de  Pi a ţă Li be rtăţi i , clădi re a  de 
pe  stra da  Mone tări e i  da te a ză încă di n a nul 1446 şi  fa ce  pa rte  di n ca ste l me di e va l ri di ca t de  Ia ncu de 
Hune doa ra  pe ntru soţi a  sa , Eli sa be ta .61 Turnul Măce la ri lor a  făcut pa rte  di n si ste mul de  a păra re  a l
ora şului  Ba i a  Ma re  a proba t de  către  Ma te i  Corvi n în a nul 1469. Ri di ca t în a nul 1547, Ba sti onul
Măce la ri lor re pre ze nta  una  di ntre  ce le  ma i  i mporta nte  construcţi i  di n sudul ora şul. Bi se ri ca  de  le mn
di n Che chi s, muta ta  ulte ri or în Ba i a  Ma re  pe  De a lul Flori lor, e ste  una  di ntre  ce le  ma i  i mporta nte 
construcţi i  di n jude ţ. Astăzi , bi se ri ca  de  le mn re pre zi ntă una  di ntre  ce le  ma i  popula re  a tra cţi i  turi sti 
ce  a le  Muze ului  Sa tului  di n Ba i a  Ma re . Ca te dra la  Adormi re a  Ma i ci i  Domnului  a  fost ri di ca tă între  a 
ni i  1905 şi  1911, i ni ţi a l ca  o si mplă bi se ri ca  pa rohi a lă, însă ma i  târzi u, în a nul 1930, a  pri mi t ti tlul
de  ca te dra lă. Turnul lui  Şte fa n e ste  una  di ntre  ce le  ma i  fotogra fi a te  construcţi i  di n Ba i a  Ma re .
Construi t ca  o a ne xă a  ca te dra le i  cu a ce la şi  nume , Turnul Şte fa n a re  o înălţi me  de  40 de  me tri  şi  e ste 
o construcţi e  goti că supe rbă pe  ca re  n-a i  cum să o ra te zi  în ti mpul vi zi te zi  ta le  în Ba i a  Ma re .

60
http://zidezi.ro/turism/baia-mare-cea-mai-mare-rezervatie-naturala-de-castan-comestibil.html , accesat la data de
15.06.2019
61
http://cultura-maramures.ro/ , accesat la data de 15.06.2019

51
Edificii religioase
Bi se ri ca  de  le mn, construcţi e  ti pi c ma ra mure şe a na , a ce st monume nt de  a rtă popula ră a  fost
ri di ca t în a nul 1630 în sa tul Che chi s. În a nul 1939, a ce st monume nt a  fost a dus în Ba i a  Ma re , consti 
tui ndu-se  în obi e ct de  muze u, a lcătui nd împre ună cu a lte  gospodări i  ţărăne şti  tra di ţi ona le  Muze ul e 
tnogra fi c în a e r li be r. Bi se ri ca  Sfântă Tre i me  a  fost construi tă în pe ri oa da  1717-1720 de  către 
călugări i  i e zui ţi . Este  o construcţi e  în sti l ba roc, a vând doua  turle  i de nti ce  cu a cope ri şul în formă de 
bulb. Folosi tă în pre ze nt e ste  ca  lăca ş de  cult pe ntru cre di nci oşi i  roma no-ca toli ci , a ce a sta  bi se ri că e 
ste  înze stra tă cu pi cturi  mura le , vi tra li i  şi  sculpturi , pre cum şi  cu un mobi li e r ma si v de  le mn. Ca te 
dra la  Sfânta  Tre i me  di n Ba i a  Ma re  e ste  un lăca ș de  cult în construcți e , ca te dra lă a  Epi scopi e i  Ma ra 
mure șului  și  Sătma rului , cu se di ul în Ba i a  Ma re . Este  a  doua  ca te dra lă ca  mări me  di n Români a  după
Ca te dra la  Mântui ri i  Ne a mului  di n Bucure ști . În a nul 2003 a  fost târnosi t a lta rul de  la  de mi sol.62 Ca 
te dra la  ortodoxă Adormi re a  Ma i ci i  Domnului , ri di ca tă în a ni i  1905-1911, a ce a sta  e ste  si tua tă în
zona  de  e st a  ora şului . Re ma rca bi l e ste  i nte ri orul ca te dra le i , ca re  a re  o va loa re  a rti sti că de ose bi tă.
Ca te dra la  Adormi re a  Ma i ci i  Domnului  di n Ba i a  Ma re  e ste  un lăca ș de  cult construi t de  cre di nci oși i 
gre co-ca toli ci  di n Ba i a  Ma re . Edi fi ci ul e ste  de cla ra t monume nt i stori c, a lături  de  pa la tul e pi scopa l a 
l Epi scopi e i  Gre co-Ca toli ce  de  Ma ra mure ș și  fosta  școa lă confe si ona lă, în pre ze nt Șc. Ge n. nr. 2,
toa te  si tua te  pe  stra da  Va si le  Luca ci u di n muni ci pi ul Ba i a  Ma re .

Obiective turistice cultural istorice


Si tua t în Pi a ţa  Păci i , e ste  ce l ma i  ve chi  şi  re pre ze nta ti v monume nt de  a rtă me di e va lă di n Ba i 
a  Ma re , fi i nd cti tori t de  Ia ncu de  Hune doa ra . A a vut i ni ţi a l rol de  clopotni ţă, a poi  de  purtător a l
orologi ului , fi i nd uti li za t şi  pe ntru supra ve ghe re a  stra te gi că a  ora şului  şi  pe ntru pa za  împotri va  i nce 
ndi i lor.63 Turnul lui  Şte fa n, i mpunătoa re a  construcţi e  în sti l goti c di n i nte ri orul zi duri lor ora şului , a 
fost înălţa t între  a ni i  1445-1468. Are  înălţi me a  de  50 de  me tri , la  ba ză fi i nd de  8, 76/8, 26 me tri . Pa 
rte a  de  jos a  turnului  a re  tre i  tre pte  ori gi na le  di n pi a tră, în se mi ce rc. De  la  mi jlocul turnului  se  urcă
pe  tre pte  di n le mn. De a supra  i ntrări i , e ste  o sta tue tă ce -l re pre zi ntă pe  Rola nd, un vi te a z cu pa loşul
în mi nă, ce e a  ce  înse a mnă că Ba i a  Ma re  e ra  un ora ş li be r. Aproa pe  în fi e ca re  se col, turnul a  fost i 
nce ndi a t de  trăsne t, fi i nd de  fi e ca re  da tă re făcut. Ulti ma  oa ră, turnul a  fost trăsni t în se colul XIX, de 
şi  a ve a  pa ra trăsne t. În a nul 1628, un me şte r ce h, Ia cob, a  i nsta la t în turn pri mul orologi u me ca ni c di 
n ora ş. În pre ze nt, ce a sul ve chi  se  a flă la  Muze ul Jude ţe a n. Ce l ca re  se  poa te  ve de a  a cum pe  turn e 

62
http://www.gazetademaramures.ro/casa-de-cultura-din-baia-mare-o-poveste-fascinanta-20579 , accesat la data de
15.06.2019
63
http://cultura-maramures.ro/ , accesat la data de 15.06.2019

52
ste  unul e le ctroni c. În vârful turnului  sunt două clopote , pe  ce l de -a  dre ptul uri a ş scri i nd a nul turnări 
i : 1925. Efortul de  a  urca  până în vârful turnului  me ri ta , de oa re ce  poţi  ve de a  i ma gi ne a  pa nora mi că a 
ora şului  Ba i a  Ma re , cât şi  frumuse ţe a  munţi lor di n împre juri mi . Pri n va loa re a  a rhi te ctura lă şi  i stori 
că încărca tă de  se mni fi ca ţi i , Turnul lui  Şte fa n întrune şte  a tri bute le  unui  ve ri ta bi l si mbol a l ora şului .
Ca sa  Ia ncu de  Hune doa ra  re pre zi ntă o pa rte  di n fostul ca ste l me di e va l conce put de  voi e vod
pe ntru soţi a  să Eli sa be ta . A fost construi t în 1446 şi  e ste  si tua t în Ce ntrul Ve chi  a l ora şului  Ba i a  Ma 
re . În pre ze nt, a i ci  se  orga ni ze a ză di ve rse  e xpozi ţi i , clădi re a  a flându-se  în a dmi ni stra re a  Muze ului 
Jude ţe a n Ma ra mure ş. Si tua t în Pi a ţa  Izvoa re lor, Turnul Măce la ri lor a  fost înălţa t în se colul a l XV-le 
a . Le ge nda  spune  că de  a i ci  s-a r fi  tra s glonţul ca re  l-a  uci s pe  Pi nte a  Vi te a zul, ha i duc a l a ce stor me 
le a guri . Turnul Măce la ri lor se  ma i  nume a  şi  a l Muni ţi i lor, de oa re ce  a i ci  îşi  ţi ne a u solda ţi i  de  la  a ce a 
vre me  a rme le  şi  pra ful de  puşcă. Se  nume a  a l măce la ri lor pe ntru că a ce a stă bre a slă a ve a  înda tori re a 
să-l folose a scă pe ntru a  a păra  ce ta te a  de  e ve ntua le le  a ta curi  străi ne .
De  fa pt, tre bui e  me nţi ona t fa ptul că bre a sla  măce la ri lor e ra  ce a  ma i  ma re  şi  pute rni că di ntre 
toa te  ce le la lte  e xi ste nte  la  a ce a  vre me  în ce ta te a  Băi i  Ma ri . Ve chi ul Ha n a l ora şului  e ste  o clădi re  a 
pa rte  ri di ca tă în se colul a l XVIII-le a , a i ci  se  de sfăşurându-se  în tre cut ve sti te le  târguri  băi măre ne .
Conce put în sti l ba roc, cu zi duri  groa se  şi  ca me re  cu ta va nul bolti t, e di fi ci ul a  se rvi t di n a nul 1870
ca  se di u a l pri mări e i  ora şului .64 În pre ze nt, în a ce a stă clădi re  funcţi one a ză Jude cători a  loca lă, Nota ri 
a tul şi  Cole gi ul de  Avoca ţi . Construi t în pe ri oa da  1734-1737, Loca lul Mone tări e i  a  a vut în tre cut o
de sti na ţi e  e xtre m de  i mporta ntă pe ntru ora ş, pri n a chi zi ţi ona re a  me ta le lor pre ţi oa se , ba te re a  şi  schi 
mba re a  mone de lor, dre ptul de  puri fi ca re  a  me ta le lor. Actua lme nte  e ste  se di ul Muze ului  Jude ţe a n
Ma ra mure ş, se cţi a  i stori că. Te a trul de  Păpuși  Ba i a  Ma re  a  fost înfi i nța t în da ta  de  1 i uni e  1956, sub
oblădui re a  Te a trului  Dra ma ti c Ba i a  Ma re . De  a se me ne a , în împre juri mi le  ora şului  pot fi  vi zi ta te  obi 
e cti ve  pre cum: Ce ta te a  lui  Li zsi bona  Ge le rt, obi e cti v tra se u turi sti c cu ve sti gi i  me di e va le  și  Ca sa  me 
mori a la  Ion Si uga ri u, obi e cti v tra se u turi sti c pe ntru ca re  se  tra ve rse a ză di n Va le a  Borcutului  în Băi 
ţa . Obi e cti ve le  turi sti ce  cultura l i stori ce  ce  pot fi  vi zi ta te  în zona  Ba i a  Ma re  sunt:

64
http://www.cultura-traditionala.ro/ , accesat la data de 15.06.2019
53
Fig.2.2 Obi e cti ve le  turi sti ce  cultura l i stori ce  îîn zona  Ba i a  Ma re

Arta populară şi manifestări entofolclorice


Te a trul Dra ma ti c îşi  a re  se di ul într-o clădi re  proe mi ne nta  ca  sti l şi  proporţi e , construi tă în
forma  a ctua lă în a nul 1967. Holul spa ţi os de  i ntra re  e ste  de cora t în pa rte a  supe ri oa ră cu o fre scă poli 
cromă cre a tă de  pi ctorul Ni cola e  Apostol. Muze ul de  Istori e  şi  Arhe ologi e  a  fost i na ugura t în 1889,
cupri nzând ci rca  28000 de  pi e se  de  a rhe ologi e , numi sma ti ca , a rme , docume nte , obi e cte  de  bre a slă,
ce  re fle cta  e voluţi a  i stori e i  loca le  înce pând cu se colul a l XIV- le a . Cole cţi a  de  i stori e  me di e  constă
într-un pa tri moni u de  a proxi ma ti v 3500 pi e se  ca re  re fle ctă e voluţi a  soci e tăţi i  urba ne  me di e va le  di n
ora şul Ba i a  Ma re  şi  a şe zări le  urba ne  cupri nse  în a re a lul înve ci na t a ce stui a .65 Ma jori ta te a  obi e cte lor
re consti tui e  i ma gi ne a  di na mi că soci a lă a  pe ri oa de i  re spe cti ve , pi e se le  a pa rţi nând se c. XIV-XVIII.
Multe  di n obi e cte  a u o va loa re  i mpre si ona ntă-ti pa re  de  si gi li i  a pa rţi nând bre sle lor ca re  şi -a u de 
sfăşura t a cti vi ta te a  în spa ţi ul ora şului  Ba i a  Ma re  şi  în te ri tori i le  a di a ce nte  lui , une lte  a pa rţi nând bre 
sle lor ma i  re pre ze nta ti ve  cum sunt bre a sla  a rgi nta ri lor, a ura ri lor, croi tori lor, măce la ri lor. Docume nte 
le  şi  sta mpe le  a pa rţi nând cole cţi e i  de  i stori e  me di e  între ge sc a nsa mblul i ma gi ni lor e xi ste nte  în e 
pocă. Cole cţi a  de  a rhe ologi e  me di e va lă cupri nde  ce ra mi că, obi e cte  de  fi e r, a ur, obi e cte  di n pi a tră, pi 

65
Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului și a Călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureșt i,
2008,p. 76
54
e se  de  ma re  va loa re  i stori că, dobândi te  în urma  de scope ri ri lor a rhe ologi ce  de  la  Cuhe a , Bogda n
Voda , Gi ule şti , Chi oa r, a de văra te  urme  ma te ri a le  da tând di n e poca  pri me lor şti ri  scri se , ofe ri nd i 
nforma ţi i  pe ntru re consti tui re a  a ce lui  me di u de  vi a ţă soci a lă, poli ti ca  şi  cultura lă române a sca  ma ra 
mure şe a na  di n vre me a , de scăle cări i . Muze ul de  e tnogra fi e  şi  a rta  popula ră şi -a  înce put a cti vi ta te a  în
1968 de te rmi na nta  fi i nd pe ntru înfi i nţa re a  să cre şte re a  cole cţi i lor a ce ste i  se cţi i  a  muze ului  jude ţe a n,
pre cum şi  de ose bi tă va loa re  a  pi e se lor, i mpunându-se  orga ni za re a  unui  muze u e tnogra fi c cu o e 
xpozi ţi e  pa vi li ona ra . Astfe l, di n 1978, clădi re a  Te a trului  de  va ră găzdui e şte  a ce a stă e xpozi ţi e . De -a 
lungul ti mpului  a ce a stă e xpozi ţi e  a  fost re orga ni za tă de  două ori : în 1992, când în e xpozi ţi e  a u fost a 
duse  şi  obi e cte le  de  cult şi  în 2002 când între a ga  e xpozi ţi e  a  fost re orga ni za tă pe  ba za  une i  noi  te ma 
ti ci , pri mi nd un nou a spe ct şi  un nou conţi nut.66 Expozi ţi a  pre zi ntă ocupa ţi i le  tra di ţi ona le , me şte 
şuguri le  popula re , i nsta la ţi i le  te hni ce , portul popula r, obi e cte le  de  cult di n ce le  pa tru zone  e tnogra fi 
ce : Ma ra mure ş, Lăpuş, Chi oa r şi  Codru. Se  re ma rcă în mod de ose bi t: cole cţi a  de  li nguri  păcurăre şti 
cu ce a  ma i  ve che  pi e să da ta tă la  1734, cole cţi a  de  căuce , ce a  de  cânta re , i nsta la ţi i le  te hni ce  di ntre  ca 
re  a mi nti m: pre să pe ntru fa guri  da ta tă 1878 sa u pre sa  de  struguri  da ta tă 1861. Nu ma i  puţi n spe cta 
culoa se  ca  ve chi me , formă şi  cre a ţi e  a rti sti că sunt şi  pi e se le  ce  a pa rţi n nume roa se lor ce ntre  ce ra mi 
ce  ce  a u funcţi ona t în nordul Români e i . Ce le  ma i  spe cta culoa se  şi  ce le  ca re  i mpre si one a ză în mod
de ose bi t publi cul, rămân însă i coa ne le  pe  le mn şi  sti clă.
Cu o va loa re  i ne sti ma bi lă docume nta ră şi  a rti sti că tre bui e  re ma rca tă şi  cole cţi a  de  pe ce ta re  a 
pre otului  Mi rce a  Anta l di n sa tul Bre b. Tot di n ca drul a ce stui  muze u fa ce  pa rte  şi  Muze ul Etnogra fi c
în a e r li be r sa u Muze ul sa tului , i na ugura t în 1984, ca re , pri n e xpona te le  sa le -bi se ri ci  şi  ca se  de  le 
mn- re compune  muze i sti c re a li ta te a  ci vi li za ţi e i  şi  culturi i  popula re  di n zona  Ma ra mure şului . Pe ntru
a  se  orga ni za  a ce st muze u s-a u de pus e forturi  uri a şe  şi  da tori tă fa ptului  că, în a ce le  ti mpuri , un a stfe 
l de  muze u nu e ra  de loc dori t de  ce i  ca re  se  a fla u la  conduce re a  ţări i .67 Argume nte le  pre ze nta te  de 
spe ci a li şti  şi  ma i  a le s te ma ti ca  e xpozi ţi e i  ca re  făce a  di n a ce st muze u un uni ca t în Europa , a u de te rmi 
na t a utori tăţi le  ca  în fi na l să a tri bui e  muze ului  un te re n de  12 ha , pe  De a lul Flori lor în jurul bi se ri 
cuţe i  de  le mn a fla tă de ja  pe  a ce a stă loca ţi e . Muze ul Sa tului  di n Ba i a  Ma re  pre zi ntă pa tru zone  e 
tnogra fi ce  di n nordul Români e i , cunoscute  de -a  lungul ti mpului  că ţări : Ţa ra  Chi oa rului , Ţa ra 
Lăpuşului , Ţa ra  Codrului  şi  Ţa ra  Ma ra mure şului . Fi e ca re  di ntre  a ce ste a  a re  un spe ci fi c a pa rte  bi ne 
subli ni a t de  către  uni tăţi le  de  a rhi te ctură pe  ca re  le  pre zi ntă. În ca drul muze ului  s-a  înce rca t şi  pre ze 
nta re a  ti puri lor de  gospodări i  în funcţi e  de  ocupa ţi a  pri nci pa lă a  locui tori lor di n zona  de  prove ni e nţă
a  gospodări e i . Astfe l a ve m gospodări i  de  a gri cultor di n Ta ra  Lăpuşului , gospodări e  de  vi ti cultor di n
subzona  Ba i a  Ma re , gospodări e  de  pomi cultor di n Ta ra  Ma ra mure şului . Nu a u fost omi se  ni ci  i nsta 
la ţi i le  te hni ce  cum a r fi  oloi ni ţe le , pi ve le , vâltori le  şi  mori le  a cţi ona te  de  a pă. Pri ntre  monume nte le 
66
Firuţă Corina, Ion Cori, Obiective turistice, Editura Alcor, București, 2002,p. 72
67
Matei, Elena, Ecoturism, Editura Universitară, 2011,p. 90
55
de  a rhi te ctură popula ră a chi zi ţi ona te  şi  a fla te  în muze ul di n Ba i a  Ma re  se  numără: ca sa  di n Cărpi ni ş
da ta tă la  1758, ca sa  Gi ule şti  da ta tă 1794, gospodări a  Borşa  da ta tă la  1795, ce a  di n Be rbe şti  da ta tă
1806, ca sa  di n Pri slop de  la  1811, găbăna şe le  di n Che chi ş da ta t la  1794 şi  ce l di n Făure şti  la  1830,
ca sa  di n Bozânta  Ma re  da ta tă la  1847 şi  multe  a lte le  ca re  chi a r da că nu a u o da tă înscri să pe  gri ndă
sunt la  fe l de  va loroa se , consti tui ndu-se  în docume nte  a le  i nge ni ozi tăţi i  me şte ri lor constructori  a 
noni mi . Muze ul de  Artă di n Ba i a  Ma re  e ste  si ngula r în ţa ră, în se nsul că e xpune  e xclusi v lucrări  re a 
li za te  de  a rti şti  ca re  a u lucra t e fe cti v în Coloni a  de  la  Ba i a  Ma re  di n 1896 până a stăzi . Clădi re a  ca re 
găzdui e şte  Muze ul de  Artă, si tua tă la  ci rca  200 me tri  de  ve chi ul ce ntru a l ora şului , e ste  monume nt
de  a rhi te ctură. Ri di ca tă i ni ţi a l cu un si ngur ni ve l, da ta ta  di n 1784 a  a vut me ni re a  de  a  fi  Ofi ci ul Sa li 
na r di n Ma ra mure ş, ulte ri or la  înce putul se colului  XX că propri e ta te  a  a voca tului  dr. Te ogi l Dra goş,
a  fost supra înălţa ta , la  e ta j fi i nd locui nţa  a ce stui a .
Având un profi l di sti nct, bi ne  contura t, Muze ul de  Artă-Ce ntrul Arti sti c Ba i a  Ma re , e xpune 
pe ste  250 lucrări  se mna te  de  90 de  pla sti ci e ni  bi ne  cunoscuţi  pe  pla n na ţi ona l şi  i nte rna ţi ona l-înce a 
rcă să i lustre ze  comple xul fe nome n băi măre a n, ca  e xpe ri e nţa  a rti sti că uni că în fe lul său. În cole cţi i 
le  muze ului  ca re  număra  pe ste  3300 de  pi e se , pe  lângă lucrări le  se mna te  de  a rti şti  ce  a u a cti va t în ca 
drul Ce ntrului  Arti sti c de  la  Ba i a  Ma re , înce pând di n 1896 până în pre ze nt, se  găse sc câte va  va loroa 
se  pi e se  ce  i lustre a ză a rta  e urope a nă di n se cole le  XVIII-XX, pre cum şi  a rta  mode rnă române a sca ,
lucrări  va lori fi ca te  în ca drul unor e xpozi ţi i  te mpora re . Muze ul de  mi ne ra logi e  a  fost de schi s publi 
cului  în a nul 1989 şi  pre zi ntă structura  ge ologi că a  părţi i  de  nord-ve st a  Români e i , pri n nume roa se le 
şi  va ri a te le  e xpona te  cule se  de  pe  între g te ri tori ul Ma ra mure şului  şi  nu numa i . Cole cţi a  de  mi ne ra le 
a  înce put să se  consti tui e  di n a nul 1969 în jurul unui  nucle u de  mi ne ra le  în număr de  1.502 bucăţi 
ne de te rmi na te  şi  ne i nve nta ri a te , a fla te  de  mulţi  a ni  într-o ma ga zi e  a  Muze ului  Jude ţe a n Ma ra mure ş.
Tre pta t, pri n cole ctări  di n subte ra n, a chi zi ţi i  şi  dona ţi i , cole cţi a  a  cre scut nume ri c a jungând în 1975
la  3272 e şa nti oa ne , în 1985 la  14274, ca  a stăzi  să nume re  pe ste  16000 e şa nti oa ne  i nve nta ri a te  şi  de 
te rmi na te . Expozi ţi a  de  ba za  pre zi ntă la  pa rte r a lcătui re a  ge ologi că a  nord-ve stului  Români e i , si ste 
ma ti ca  mi ne ra le lor hi drote rma le  şi  zăcămi nte le  de  me ta le  ne fe roa se  de  pe  ra ma  sudi că a  munţi lor
Oa s-Gutâi  pre cum şi  di n Ti ble s şi  zona  Borşa -Vi şe u. Bi bli ote ca  jude ţe a nă Pe tre  Dulfu îşi  de sfăşoa ră
a cti vi ta te a  într-o clădi re  mode rnă şi  uni că în zonă, noul se di u mode rn fi i nd de schi s în 2003. Ca sa  de 
Cultură a  fost ri di ca tă în a nul 1971, a ce a sta  a vând o sa lă de  spe cta cole  de  700 locuri , pre cum şi  o se 
ri e  de  săli  pe ntru di ve rse  a cti vi tăţi  cultura l-a rti sti ce , holuri le  spa ţi oa se , fi ni sa je le  cu la mbri uri  di n e 
se nţe  le mnoa se  constra sta nte  şi  structura  me şte şugi ta  a  pla fonului , cu o i me nsă da nte lări e  di n pi a tră,
confe ră e di fi ci ului  o notă di sti nctă de  măre ţi e . Uni ve rsi ta te a  de  Nord di n Ba i a  Ma re  e ste  o uni ve rsi 
ta te  de  sta t, multi di sci pli na ră, în conti nuă de zvolta re , pre găti nd, pri n ce le  pa tru fa cultăţi  a le  sa le , spe 
ci a li şti  în: i ngi ne ri e , e conomi e , şti i nţe  e xa cte , fi lologi e , fi losofi e , studi i  cultura le , şti i nţe  a le  comuni 

56
cări i , a si ste nţă soci a lă, te ologi e , a rte  pla sti ce . Învăţământul supe ri or băi măre a n, la  pe ste  pa tru de ce 
ni i  de  e xi ste nţă, conti nuă la  sca ra  e xi ge nţe lor conte mpora ne  o ve che  tra di ţi e  şcola ră, înti nsă pe  câte 
va  se cole . Ina ugura re a  pri mului  Pla ne ta ri u di n ţa ra  noa stră a  a vut loc la  1 i uli e  1969 consti tui nd un
e ve ni me nt de ose bi t pe ntru muni ci pi ul Ba i a  Ma re . Anul următor s-a  da t în folosi nţă şi  clădi re a  Obse 
rva torului  Astronomi c. Insti tuţi a  a  fost dota tă în a ce st se ns cu un a pa ra t de  proi e cţi e  ZKP-1, de 
producţi e  Ca rl-Ze i ss Je na , a pa ra t ca re  funcţi one a ză şi  a cum la  pa ra me tri i  opti mi , un te le scop şi  două
lune te . De sti na t tuturor ca te gori i lor de  vi zi ta tori , Pla ne ta ri ul e ste  ce l ma i  de  pre ţ a jutor, a tât pe ntru
ce i  ca re  vor să cunoa scă ma ri le  a de văruri  de spre  uni ve rsul a stra l, cât şi  pe ntru ce i  ce  vor să şti e  ma i 
multe  de spre  bolta  înste la ta  şi  fe nome ne le  pe  ca re  de se ori  a ve m oca zi a  să le  ve de m a colo.

Alte obiective turistice de natura antropică


Monume ntul osta şului  român e ste  o cre a ţi e  a rti sti că cu înălţi me a  de  10 m, consa cra ta  oma gi 
e ri i  e roi lor ne a mului  române sc. Grupul sta tua r Sfa tul Bătrâni lor si mboli ze a ză sta torni ci a  în ti mp a 
poporului  român fi i nd cre a t de  sculptorul băi măre a n Vi da  Ghe za . Monume ntul de  le mn Arcul Sola r
re pre zi ntă într-o formă si mboli că, sti li za ta , o a soci e re  între  a rcul de  tri umf şi  poa rta  ma ra mure şe a na ,
pre cum şi  tra di ţi a  uti li zări i  le mnului  în di ve rse  construcţi i . Da t în folosi nţă în a nul 1969, Se di ul Pre 
fe cturi i  jude ţului  Ma ra mure ş e ste  ce a  ma i  re pre ze nta ti vă construcţi e  mode rnă di n Ba i a  Ma re .
Păstrând spe ci fi cul a rhi te cturi i  tra di ţi ona le  ma ra mure şe ne , proi e cta nţi i  a u conce put soluţi i 
constructi ve  ori gi na le , ba za te  pe  uti li za re a  e le me nte lor de  be ton îmbi na te  cu ma te ri a le  loca le  dura bi 
le  ca : pla ci  de  a nde zi t, tra ve rti n de  Cărpi ni ş, pi a tra  ci opli tă şi  ta bla  di n cupru. Ba i a  Ma re  se  de zvălui 
e  ca  fi i nd un ora ş ce  pre zi ntă un pote nţi a l turi sti c va loros, a tât di n punct de  ve de re  a l re surse lor turi 
sti ce  na tura le  cât şi  a l un numărului  se mni fi ca ti v de  re surse  turi sti ce  a ntropi ce . Este  un ora ş în pli nă
a sce nsi une  a tât în pla n e conomi co-soci a l cât şi  turi sti c, ca re  dore şte  să-şi  consoli de ze  pozi ţi a  pri n
înce rca re a  de  a -şi  va lori fi ca  cu cât ma i  mult se cce s toa te  ti puri le  de  re surse  a tra cti ve , de zvălui nd
lumi i  între gi  ca  na tura , tra di ţi a  da r şi  mode rni smul se  pot ma ni fe sta  într-o si mbi oză pe rfe ctă. Se  poa 
te  re a li za  şi  o i e ra rhi za re  a  obi e cti ve lor turi sti ce  pe  ca te gori i  şi  a nume :

57
Fig.2.3 Obiective turistice pe categorii

2.6 Baza tehnico-materială și circulația turistică a Orașului Baia-Mare


Baza tehnico-materială reprezintă ansamblul mijloacelor de producție utilizate, în acest
domeniu, în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice destinate consumului turistic.68 Prezența
resurselor turistice asigură satisfacerea doar a unei părți din nevoile turiștilorși anume cele legate de
recreere, îmbogățirea nivelului de cunoaștere, destindere etc.. Însă de-a lungul unei călătorii, turiștii
trebuie să se și odihnească, să se hranească, să se relaxeze, să se refacă după efortul depus. Pentru
satisfacerea tuturor acestor dorințe intervine baza tehnico-materială a turismului. În plus, baza
tehnico-materială a turismului contribuie la valorificarea resurselor turistice naturale și antropice ale
unei destinații.69

Ta belul 1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri

Anul Anul Anul Anul Anul


2014 2015 2016 2017 2018
Total 37 47 44 45 45
Hoteluri 8 12 12 12 15
Hosteluri 4 3 3 3 2
Moteluri 1 2 2 1 1

Cabane turistice 0 1 2 2 1

Tabere de elevi si 2 2 1 1 1
prescolari
Pensiuni turistice 22 26 23 25 23

68
Minciu Rodica, Economia turismului, Ediţia a II-a revăzută, Editura Uranus, București, 2004, pag. 175
69
Băltăreţu Andreea, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București, 2016, pag. 244
58
Pensiuni 0 1 1 1 2
agroturistice
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Din tabelul nr. 1.1 rezultă ca între anii 2014-2016 numărul total al structurilor de primire
turistică în orașul Baia-Mare a fost oscilant, în anul 2015 ajungând la un maxim de 47 unitați, apoi
în anul 2016 scăzând ușor până la 44 unități, iar între anii 2017-2018 a crescut ușor și s-a menținut
un număr constant de 45 unitați.

Figura 2.4. : Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri

Așa cum se poate observa din reprezentarea grafică a figurii anterioare, numărul unităților a
crescut din anul 2014 (17%) în anul 2015 (21%), apoi între anii 2015-1018 s-a menținut periodic
peste pragul de 20%.
Ta belul 1.2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de primire turistică, judeţe și
localităţi
Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018
Total (locuri) 1796 2096 2076 2126 2140
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În ceea ce privește tabelul de mai sus, observăm un număr al locurilor în creștere pentru
perioada 2014-2015, apoi o ușoară scădere în perioada 2015-2016, urmând ca ultimii doi ani
analizați să ne confirme trendul crescător al locurilor de cazare cu capacitate turistică.

59
Figura 2.5. : Reprezentare grafică a capacității de cazare turistică existentă pe tipuri de
primire turistică, județe și localități (locuri)

Conform reprezentării grafice al figurii de mai sus putem observa o creștere mare între anii
2014-2015, apoi o scădere nesemnificativă în perioada 2015-2016, iar în anii 2017 și 2018 se
observă un ritm în creștere ușoară.
Ta be lul 1.3. Ca pa ci ta te a  şi  cazarea în funcţi une  (locuri -zi le )

2014 2015 2016 2017 2018

Hote luri  332627 385466 394537 414630 453304

Hoste luri  69350 35321 59651 94828 74405

Mote luri  9490 13724 14144 10220 10220

Cabane turistice 0 10860 11879 13158 13740


Tabere de elevi si
113665 113333 82341 39420 39312
prescolari
Pensiuni turistice 131431 146980 161488 181765 182136
Pensiuni
1240 15652 480 2882 7370
agroturistice
Tota l 657803 721336 724520 756903 780487
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În cazul hotelurilor, cel mai mare număr de locuri a fost înregistrat în anul 2018 cu 453304
număr locuri-zile. De asemenea, turiştii au preferat pensiunile turistice într-un număr de 182136 în

60
același an. Cabanele turistice obţin un număr de 13740 în 2018. Cea mai mica cifra este obţinută de
către pensiunile agroturistice, având un număr de 7370 în anul 2018.

Figura 2.6 : Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în perioada 2014-2018


Din figura de mai sus putem observa ritmul în continuă creștere din ultimii ani, dacă în anul
2014 acesta se situa sub pragul de 660000, în anii urmatori râmane constant în jurul valorii de
720000, iar în perioada 2017-2018 crește din nou, în anul 2018 depășind valoarea de 780000.

Circulaţia turistică

Modalitățile de obținere a unor informații statistice cantitative și calitative cu privire la


circulația turistică internă și internațională a unei țări sunt diverse și reflectă multiple aspecte ale
fenomenului turistic70

Ta be lul 1.4. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri,
pe județe și localități
Tipuri de Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
structuri de
primire turistică

Total 61118 76088 77999 79867 103305

Hoteluri 40605 57581 59371 60827 82255

Hosteluri 7496 2081 1718 2046 1792

Moteluri 258 653 735 714 760

Cabane turistice 0 255 411 286 533


70
Băltăreţu Andreea, op.cit., pag.131
61
Tabere de elevi 2407 2072 1543 422 768
și preșcolari

Pensiuni 10352 12355 14213 15509 16658


turistice

Pensiuni 0 1091 8 63 539


agroturistice
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În cazul tabelului 1.4. putem constata numărul mare al hotelurilor în ceea ce privește
preferințele turiștilor, pe poziția a doua fiind pensiunile turistice. În ceea ce privește hostelurile cât
și taberele de elevi și preșcolari se constata o scădere a numărului acestora.

Fig. 2.7. Reprezentare grafică cu sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri
de structuri, pe județe și localități

Conform reprezentării grafice a figurii 2.7, se observa că un procent foarte mare din
totalul datelor analizate este reprezentat de hoteluri, la mare distanță fiind urmate de pensiunile
turistice. Numărul de cabane turistice, pensiuni agroturistice, moteuri și hosteluri fiind aproape
nesemnificativ.

Ta be lul 1.5. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, județe și


localități
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

Total
105231 139003 141084 144585 186520
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
62
Conform tabelului de mai sus, se poate observa o creștere constantă a înnoptărilor în
perioada 2014-2018, numărul acestora crescând de la 105231 în anul 2014 și ajungând la 186520 în
anul 2018.

Fig. 2.8. Reprezentare grafică a înnoptărilor în structuri de primire turistică pe tipuri de


structuri, județe și localități

Din reprezentarea grafică a figurii de mai sus se poate observa un procent în continuă
creștere de înnoptări în perioada analizată, având un număr semnificativ în anul 2018.

3. CAPITOLUL III. PROPUNERI DE VALORIFICARE A


DEZVOLTĂRII TURISMULUI LOCAL PE BAZA
POTENȚIALULUI TURISTIC NATURAL ȘI ANTROPIC

63
O e xcursi e  în Ma ra mure ş e ste  o încânta re  pe ntru turi stul dorni c de  cunoa şte re a  va lori lor
mora le  şi  spi ri tua le  a le  locuri lor, spe ci fi ce  poporului  român da r ui ta te  în a lte  zone . Ma ra mure şul e 
ste  pri n e xce le nţă i zvorul ce l ma i  bi ne  păstra t a l tra di ţi i lor strămoşe şti . Este  locul în ca re  si mpli ta te a 
se  îmbi nă a rmoni os cu ome ni a , confe ri ndu-le  a ce a  noble ţe  pli nă de  ha r. Da că sunte ţi  e xcursi oni şti 
pri n Ma ra mure ş cu si gura nţă ve ţi  a ve a  re ve la ţi a  împli ni ri i  pe rsona le , pe ntru că a i ci  sufle tul se  re 
găse şte , trupul se  împrospăte a ză. Vi zi ta re a  Ma ra mure şului  e ste  ca  o le cţi e  de  i stori e , cultură şi  ge 
ogra fi e  fără profe sor. Nu tre bui e  de cât să pri vi ţi  şi  să a sculta ţi  cu ma re  a te nţi e  spe cta colul ce  vă
înconjoa ră. Na tura  se  de sfăşoa ră ma i e stoa sa  de  jur împre jur i a r vi a ţa  loca lni ci lor, a tât de  li ni şti tă da r
a tât de  boga tă, nu vă va  lăsa  i ndi fe re nţi . Ve ţi  dori  să fa ce ţi  pa rte , să a fla ţi , să înce rca ţi . Ga zde le  vă
vor încânta  şi  mi nuna  şi  nu vă va  rămâne  de cât re gre tul pe ntru un conce di u a tât de  scurt. Ţa ra  Ma ra 
mure şului  e ste  o ţa ră cu ma re  di sponi bi li ta te  pe ntru turi sm, confe ri tă de  re surse le  va ri a te , na tura le  şi 
a ntropi ce  cu ca re  e ste  înze stra tă. Pri n di ve rse le  forme  de  re li e f, pri n cli ma  să propi ce  pra cti cări i  turi 
smului  în tot ti mpul a nului , pri n flora , fa una  şi  pri n monume nte le  sa le  i stori ce  şi  a rhi te ctoni ce , poa te 
să sa ti sfa că pre te nţi i le  ce lui  ma i  e xi ge nt turi st, român sa u străi n.

3.1 Propunere de eficientizare turistică în Județul Maramureș


După de ce mbri e  1989, turi smul române sc a  i ntra t într-o nouă e ta pă, şi  a nume  a ce e a  a  re forme 
i  e conomi ce , a  a şe zări i  sa le  pe  pri nci pi i le  e conomi e i  de  pi a ţă. Re forma  e ste  un proce s profund, de 
dura tă şi  supus a cţi uni i  unor fa ctori  ma i  mult sa u ma i  puţi n cunoscuţi . Ca  urma re , în mome ntul a 
ctua l, turi smul române sc se  a flă într-o si tua ţi e  de  cri ză. Infla ţi a  a  făcut ca  ta ri fe le  şi  pre ţuri le  pra cti 
ca te  de  hote luri le  şi  re sta ura nte le  di n sta ţi uni le  tra di ţi ona le  de  turi sm să fi e  i na cce si bi le  pe ntru ma 
jori ta te a  consuma tori lor. Pe  de  a ltă pa rte , ve ni turi le  popula ţi e i  sunt de sti na te  în între gi me  che ltui e li 
lor a li me nta re ; re zultă de ci  că re surse le  pe ntru sa ti sfa ce re a  a ltor ne voi , i mpli ci t pe ntru pe tre ce re a  ti 
mpului  li be r, sunt pra cti c i ne xi ste nte . Da r pe  măsura  i e şi ri i  di n cri ză e conomi că a ctua lă şi  a  cre şte ri i 
ve ni turi lor re a le  a le  popula ţi e i , ce re re a  turi sti că se  va  a me li ora  şi  a vând în ve de re  fa ptul că turi smul
cla si c va  rămâne  în conti nua re  de stul de  scump, se  va  ori e nta  ma i  mult de cât până în pre ze nt către  a 
lte  forme  de  turi sm. Una  di ntre  a ce ste a  o re pre zi ntă tocma i  a groturi smul. Mode rni za re a  şi  de zvolta 
re a  i nfra structuri i  de  turi sm e ste  pri ma  pri ori ta te  a  re gi uni i . Turi smul ofe ră ce a  ma i  bună, şi  în multe 
ca zuri  si ngura  pe rspe cti va  re a li stă pe ntru de zvolta re a  e conomi că. De  a ce e a , pe ntru va lori fi ca re a  a ce 
stui  pote nţi a l, sunt ne ce sa re  i nve sti ţi i  pe ntru cre şte re a  a tra cti vi tăţi i  şi  a cce si bi li tăţi i  unor zone  cu
pote nţi a l turi sti c, promova re a  lor a de cva tă fi i nd o pre condi ţi e  pe ntru sti mula re a  i nve sti ţi i lor pri va te .
Se  consi de ra  ne ce sa ră promova re a  de zvoltări i  se rvi ci i lor în se ctorul turi sti c, pri n ofe ri re a  de  spri ji n
pe ntru i nve sti ţi i le  în i nfra structura  turi sti că şi  în zone le  turi sti ce  a tra cti ve . De zvolta re a  şi  di ve rsi fi ca 
re a  i ndustri e i , îmbunătăţi re a  ca li tăţi i  se rvi ci i lor turi sti ce  şi  de zvolta re a  tuturor se rvi ci i lor sunt stri ct
64
condi ţi ona te  de  mode rni za re a  şi  de zvolta re a  i nfra structuri i  de  tra nsport, comuni ca ţi i  şi  nu numa i . Pe 
ntru pune re a  în va loa re  a  obi e cti ve lor turi sti ce  se  dore şte  a si gura re a  a cce si bi li tăţi i  la  re ţe a ua  a e ri a nă,
fe rovi a ră şi  ruti e ră pri n de zvolta re a  şi  mode rni za re a  a e roporturi lor e xi ste nte , mode rni za re a  ca i lor
ruti e re  şi  e xti nde re a  re ţe le lor te le foni ce  la  ni ve lul tuturor loca li tăţi lor pri n uti li za re a  de  te hnologi i  a 
de cva te . Ace sta  pri ori ta te  vi ze a ză re duce re a  de fi ci tului  i nfra structuri i , urmări nd cre şte re a  compe ti ti 
vi tăţi i  turi smului  române sc şi  cre şte re a  ve ni turi lor re a li za te  pri n a tra ge re a  turi şti lor.
O a  doua  pri ori ta te  re gi ona lă pe ntru turi sm e ste  spri ji ni re a  soci e tăţi lor ca re  a cti ve a ză în
turi sm, în scopul spri ji ni ri i  proce sului  de  cre a re  ma si vă de  locuri  de  muncă. Se  dore şte  a stfe l de 
zvolta re a , sti mula re a  şi  susţi ne re a  unor soci e tăţi  ca re  să a cţi one ze  în dome ni ul turi smului  pri n cre şte 
re a  ca li tăţi i  se rvi ci i lor şi  pri n promova re a  produse lor turi sti ce . Se  consi de ra  că a ce a sta  pri ori ta te  a r
pute a  contri bui  la  de zvolta re a  se ctorului  de  între pri nde ri  mi ci  şi  mi jloci i  şi  mode rni za re a  şi  di ve rsi fi 
ca re a  a cti vi tăţi lor e conomi ce . Altă pri ori ta te  e ste  cre şte re a  vi zi bi li tăţi i  re gi uni i , de zvolta re a  ma rke 
ti ngului  re gi ona l. Pe ntru ca  în vi i tor ponde re a  a ce stui  se ctor e conomi c să cre a scă se mni fi ca ti v, sunt
ne ce sa re  a cţi uni  conjuga te  de  promova re , ca re  să a i bă ca  ţi nta  uti li za re a  i nte gra lă a  obi e cti ve lor turi 
sti ce  di spuse  pe  între a ga  supra fa ţă a  re gi uni i . Pe  lângă i nve sti ţi i le  de  re a bi li ta re  şi  mode rni za re  a  a ce 
stui  se ctor, e ste  ne ce sa ră o re cla mă turi sti ca  bi ne  di ri ja tă şi  susţi nută, ca re  să a i bă dre pt e fe ct cre şte 
re a  vi zi bi li tăţi i  re gi uni i  pri n de zvolta re a , di ve rsi fi ca re a  şi  promova re a  ofe rte i  turi sti ce . O a  pa tra  pri 
ori ta te  re gi ona lă pe ntru turi sm e ste  de zvolta re a  re surse lor uma ne  di n se ctorul turi sti c. Stra te gi a  re 
gi ona lă vi ze a ză cre şte re a  ca pa ci tăţi i  de  a nga ja re  şi  ocupa re  pri n a da pta re a  forţe i  de  muncă la  ne ce si 
tăţi le  pi e ţe i  munci i  şi  soci e tăţi i  şi  e conomi e i  ba za te  pe  cunoa şte re . Măsuri le  di n ca drul a ce ste i  pri ori 
tăţi  îşi  propun i nstrui re a , pe rfe cţi ona re a  pe rsona lului  şi  a  ce lor ca re  a cti ve a ză în turi sm în ve de re a  a 
si gurări i  unor se rvi ci i  de  ca li ta te , pre cum şi  de zvolta re a  i nva ta mna ntului  pre uni ve rsi ta r şi  de  ni ve l
supe ri or în a ce st dome ni u.
În ve de re a  de zvoltări i  turi smului  rura l di n zona  Ma ra mure ş, a r pute a  fi  înfi i nţa te  cla se  spe ci a 
le  de  turi sm şi  a groturi sm la  une le  li ce e  ma ra mure şe ne  în ve de re a  orga ni zări i  unor cursuri  de  pre găti 
re  şi  pe rfe cţi ona re  a  ce lor ca re  lucre a ză în a groturi sm. Un mod de  va lori fi ca re  a  pote nţi a lului  turi sti c
a r pute a  fi  i ntroduce re a  ce le bre i  mocăni ţe  în ca drul unui  vi i tor proi e ct na ţi ona l de  turi sm. Totoda tă
se  poa te  înce rca  de zvolta re a  a cti vi tăţi lor tra di ţi ona le  a le  jude ţului , confe cţi ona re  obi e cte lor di n ma te 
ri a le  ne fe roa se , le mn, ce ra mi că e tc. Informa ti za re a  i ndutri e i  turi sti ce  a  jude ţului  şi  cone cta re a  a ce ste 
i a  la  re ţe le  turi sti ce  a le  ce lorla lte  jude ţe  a r fi  o a ltă moda li ta te  de  va lori fi ca re  a  pote nţi a lului  turi sti c.

Ide i  de  va lori fi ca re  a  turi smului  ma ra mure șe a n:


Acorda re a  fa ci li ta ţi lor fi sca le  pe ntru grupuri le  ca re  promove a ză turi smul e cologi c;

65
Uti li za re a  ve ni turi lor obţi nute  di n pe na li zări , a runca re a  gunoa i e lor în locuri  ne a me na ja te , de  e xe 
mplu, pe ntru de zvolta re a  turi smului  şi  a gre me ntului  e cologi c;
Fa ci li ta re a  promovări i  ca li tăţi i  în turi sm e cologi c pri n mi jloa ce  ma ss me di a , i nsti tuţi ona l cu i 
nstrume nte  spe ci fi ce ;
Orga ni za re a  unui  concurs a nua l sponsori za t cu pre mi i  pe ntru de se mna re a  promotori lor e cologi e i  în
turi sm şi  a gre e me nt;
Re a li za re a  unui  conta ct pe rma ne nt cu comuni ta te a  în pri vi nţa  ni ve lului  e duca ţi e i  turi sti ce , e cologi 
ce ;

Di mi nua re a  i mpa ctului  a supra  numărului  de  spe ci i  prote ja te  pri n pra cti ca re a  turi smului  ne -e cologi c.
De zvolta re a  ne controla tă a  turi smului  poa te  de te rmi na  o pre si une  ma re  a supra  ca drului  na tura l,
ducând la  de gra da re a  a ce stui a , în a ce st se ns fi i nd ne ce sa r i mple me nta re a  conce ptului  de  e coturi sm,
nu numa i  în a ri i le  na tura le  prote ja te ;

Ampla sa re a  pa nouri lor re stri cti ve  în a re a le le  de cla ra te  ca  ha bi ta t na tura l a  spe ci i lor prote ja te .
Fig.3.1 Idei de valorificare a turismului maramureșanidei de Ide i  de  va lori fi ca re turi 

smului  ma ra mure șe a n
 i  de  va lori fi ca re  a  turi smuluure șe a n:
Pe ntru pune re a  la  a de văra ta  va loa re  a  pote nţi a lului  turi sti c di n jude ţul Ma ra mure ş, e xi sta  şi 
câte va  progra me  susţi nute  de  orga ne le  sta tului  sa u di n a fa ră. Pri ntre  a ce ste a  se  numără şi : De zvolta 
re a  zone i  turi sti ce  Borşa , De rula re a  proi e ctului  De zvolta re a  zone lor turi sti ce  Luna  Şe s-Borşa  pri n
Progra m PHARE. Se  va  a me na ja  o pârti e  de  schi  şi  i nsta la ţi e  de  tra nsport, plus a me na jări  la  tra 
mbuli na  e xi ste ntă,Va lori fi ca re a  pote nţi a lului  turi sti c a l văi i  Va se rului -Vi şe u de  Sus, Re a li za re a  la 
Poi a na  Novăţ a  unui  sa t de  va ca nţă, bi se ri cuţă de  le mn în sti l ma ra mure şa n, te re n de  te ni s,
păstrăvări e  şi  a si gura re a  ca na li zări i  şi  cure ntului  e le ctri c. Se  urmăre şte  re a li za re a  une i  pârti i  de  schi 
a lpi n la  Ca vni c; re a li za re  pârti e  de  schi  fond şi  bi a tlon la  Ba i a  Spri e ; re a bi li ta re a  i nfra structuri i  DJ
183 a cce s în sta ţi une a  Izvoa re . Re a li za re a  i nfra structuri i  în zona  pârti e i  de  schi  de  la  Icoa na -Ca vni c,
Ali me nta re  cu a pă şi  re ţe a  de  ca na li za re ; i lumi na re a  pârti e i  de  schi , De ma ra re a  proi e ctului  Turi sm
ba lne a r în Ocna  Şuga ta g, Noi  pe nsi uni  a groturi sti ce , De zvolta re a  turi smului  pri n promova re a  tra di ţi 
i lor, Me şte ri  popula ri  a i  şcoli i  Boti za  conti nua tori  a i  tra di ţi e i -fi na nţa re  Ba nca  Mondi a lă, De rula re a 
Progra mului  guve rna me nta l Inve sti ţi i  în turi sm. Pre lua re a  de  către  Age nţi a  de  De zvolta re  Nord Ve st
a  docume nta ţi i lor pe ntru zona  Borşa  şi  Ocna  Şuga ta g.

3.2 Potențarea turismului rural și a agroturismului în Județul Maramureș


Ca  produse  domi na nt i nta ngi bi le , se rvi ci i le  di n spa ţi ul rura l nu sunt uşor de  promova t. Inta ngi 
bi li ta te a  e  ce l puţi n di fi ci lă de  de scri s în publi ci ta te , i ndi fe re nt da că me di ul e ste  ti pări t, TV sa u ra di 
o. Publi ci ta te a  produse lor turi sti ce  tre bui e  să subli ni e ze  puncte le  ta ngi bi le  ca re  vor a juta  turi şti i  să
înţe le a gă şi  să e va lue ze  se rvi ci i le  pre sta te . Puncte le  pot fi  re pre ze nta te  de  ca ra cte ri sti ci le  fi zi ce  a le 
pre stări i  se rvi ci ului  sa u une le  obi e cte  re le va nte  ca re  si mboli ze a ză se rvi ci ul însuşi , ca  de  e xe mplu
66
-pri n i ma gi ne a  logo-ului  sa u suge re a ză căldura  şi  prote cţi a  forme lor sa u pe nsi uni lor turi sti ce  rura le 
împle ti te  cu tra di ţi a  şi  spi ri tul e cologi c a l e cosi ste me lor ce  găzdui e sc e chi pa me nte le  şi  turi şti i . Turi 
smul rura l în ţa ra  noa stră se  a flă într-o pe ri oa dă de  re a fi rma re  şi  la nsa re  a  produse lor sa le  a tât pe  pi a 
ţa  române a scă, cât şi  pe  ce a  i nte rna ţi ona lă. Sa rci na  în ma rke ti ng şi  promova re  e ste  consi de ra bi lă ne 
fi i nd le ga tă de  promova re a  unui  produs sta bi li t către  o pi a ţă ca re  e ste  conşti e ntă de  a ce a sta . Mult ma 
i  i mporta nt şi  funda me nta l e ste  fa ptul că tre bui e  popula ri za t conce ptul a tât pe  pi a ţa  i nte rnă cât şi  pe 
pi a ţa  e xte rnă. Pri n na tura  lor uni tăţi le  i mpli ca te  în turi smul rura l sunt foa rte  mi ci . Apa re  ne ce sa r un
progra m de  ma rke ti ng ca re  să promove ze  la  sca ră la rgă între gul se ctor, o compa ni e  de  ma rke ti ng de 
coope ra re , sub a ce e a şi  umbre lă, în ca re  vor concura  toţi  ope ra tori i . Pla nul stra te gi c de  ma rke ti ng
urme a ză în mod funda me nta l o a stfe l de  a borda re  pri n ca re  toţi  pa rti ci pa nţi i  vor a ve a  posi bi li ta te a 
de  a  be ne fi ci a  în mod e ga l. Ca ra cte ri sti ci le  ce le  ma i  i mporta nte  a le  progra mului  sunt:

Ide i  de  va lori fi ca re  a  turi smului  ma ra mure șe a n:

Ma rca re a  turi smului  rura l pri n i ma gi ne a  a ce stui a  îmbunătăţi tă înce pe  să se  i de nti fi ce  cu o formă a lte 
rna ti vă a tra cti vă;

Re cunoa şte re a , i de nti fi ca re a  propri e tăţi lor, folosi re a  unor înse mne  uzua le  pe  plăci  de  i de nti fi ca re ;

Promova re a  di re ctă de  către  publi c folosi nd publi ci ta te a  uzua lă, poste re  şi  broşuri  cu i ma gi ni , cu de 
sti na ţi e ;

Ma te ri a l cola te ra l de  a jutor sub forma  unui  ca ta log succi nt ca re  li ste a ză toa te  ca se le  pa rti ci pa nte ;

Se rvi ci i  de  re ze rva re  loca lă şi  ce ntra lă ca re  să fa ci li te ze  re a li za re a  re ze rvări lor;

Ce rce ta re a  pi e ţe i  pe ntru a  de te rmi na  ce  îmbunătăţi ri  tre bui e  făcute  în produs şi  în ma rke ti ng;

Un progra m e duca ţi ona l de  forma re  pe ntru ope ra tori ;

Târguri  re pre ze nta ti ve  come rci a le  şi  pe ntru consuma tori ;

Le gături  şi  coope rări  cu orga ni za ţi i  i nte rna ţi ona le  a nga ja te  în promova re a  şi  de zvolta re a  turi smului 
rura l;

Ale ge re a  logo-ului  şi  a  sloga nului  re pre zi ntă un a spe ct de  ma rca re  a  produsului .


Fig. 3.2 Idei de valorificare a turismului maramureșanidei
Promova re a  turi smului  rura l şi  a groturi smului  române sc va  fi  făcută pri n i nte rme di ul ma i 
multor ma te ri a le  publi ci ta re , di n rândul a ce stora  se  re ma rcă ti pări turi le , consti tui te  di n un ghi d a l e 
chi pa me nte lor de  ca za re , pi e se  i ndi vi dua le  promoţi ona le  pe ntru fi e ca re  re gi une  și  poste re . Toa te  a ce 
67
ste  e le me nte  a le  a cti vi tăţi i  promoţi ona le  sunt ca na li za te  şi  spre  e ve ni me nte  promoţi ona le , târguri , e 
xpozi ţi i  şi  confe ri nţe . Pe  pi a ţa  e xte rnă a ve m ca te gori i le  de  turi şti  străi ni  ca re  se  consi de ră a  fi  de schi 
se  către  promova re a  turi smului  rura l, după cum urme a ză: turi şti i  de  tra nzi t, turi şti i  în ci rcui t pri n ţări 
le  ve ci ne  în spe ci a l în Unga ri a  şi  tour-ope ra tori i  di n ţări  a fla te  la  di sta nţe  re zona bi le  fa ţă de  Români 
a  pe  ca le  ruti e ră, în spe ci a l Ge rma ni a , Austri a , Ita li a . Acti vi ta te a  i ni ţi a lă pe  pi a ţa  e xte rnă va  fi  li mi ta 
tă la : promova re a  turi smului  rura l şi  a groturi smului  în a e roporturi  şi  la  puncte le  de  tre ce re  a  fronti e 
re i , folosi nd e xpune re a  de  broşuri  şi  poste re  și  pa rti ci pa re a  împre ună cu Mi ni ste rul Turi smului  la 
târguri le  de  la  Londra , Be rli n, Bucure şti . Pri nci pa li i  fa ctori  a i  a pa ri ţi e i  şi  de zvoltări i  a groturi smului 
sunt re pre ze nta ţi  de : soci e ta te a  i ndustri a li za tă, polua re a  e xce si vă a  zone lor urba ne , ne ce si ta te a  pe tre 
ce ri i  plăcute  a  ti mpului  li be r, a si gura re a  unor ve ni turi  supli me nta re  pe ntru gospodări i le  ţărăne şti , va 
lori fi ca re a  e fi ci e ntă a  re surse lor na tura le  şi  a ntropi ce  e xi ste nte  în zone le  rura le , stopa re a  mi gra ţi e i 
popula ţi e i  de  la  sa te  la  ora şe , pi tore scul a şe zări lor rura le  şi  ospi ta li ta te a  locui tori lor di n sa te le 
române şti , e xce nde ntul de  ca za re  e xi ste nt în gospodări i le  ţărăne şti .
Di n ce le  pre ze nta te  re zultă că a na li za  conce ptului  de  a groturi sm ne ce si tă tra ta re a  a ce stui a  ca 
un dome ni u de ose bi t de  comple x, putând fi  pri vi t ca  un subsi ste m ci be rne ti c în ca drul si ste mului  e 
conomi e i  loca le . Pri n a groturi sm se  re a li ze a ză va lori fi ca re a  supe ri oa ră a  ca drului  na tura l, a  ofe rte i 
de  ca za re  şi  a  di ve rse lor se rvi ci i  a groturi sti ce  puse  la  di spozi ţi a  turi şti lor de  către  fe rme le  şi  pe nsi 
uni le  a groturi sti ce . Agroturi smul tre bui e  a borda t di n punct de  ve de re  conce ptua l ca  un pa che t de  se 
rvi ci i  e conomi ce , soci o-cultura le , sporti ve , de  a gre me nt e tc. puse  la  di spozi ţi a  turi şti lor, urmând ca 
a ce ste a  să se  de sfăşoa re  în ca drul na tura l rura l cu i nve sti ţi i  mi ni me  şi  în condi ţi i  de  prote ja re  şi 
conse rva re  a  me di ului  a mbi a nt. Agroturi smul conduce  la  de zvolta re a  zone lor rura le  pri n: re duce re a 
şoma jului  pri n cre a re a  de  noi  locuri  de  muncă; opri re a  e xodului  ti ne re tului  di n sa te  spre  ora şe ; cre 
şte re a  ca li tăţi i  vi e ţi i , pri n cre şte re a  ni ve lului  de  tra i  a l popula ţi e i  rura le ; de zvolta re a  i nfra structuri i 
loca le , căi  de  a cce s, mi jloa ce  de  comuni ca ţi e , i nsti tuţi i  de  i nte re s publi c, e tc.; mode rni za re a  loca li 
tăţi lor rura le ; cre şte re a  ni ve lului  cultura l şi  e duca ţi ona l a l popula ţi e i  rura le ; obţi ne re a  de  ve ni turi 
supli me nta re  de  către  e xploa ta ţi i le  a gri cole  de ve ni te  a groturi sti ce .
Pri n a groturi sm se  vor re a li za  e fe cte  pozi ti ve  şi  a supra  conse rvări i  va lori lor sa tului  şi  cole cti 
vi tăţi i  rura le , tra nsmi te ri i  şi  pe rpe tuări i  te za urului  folclori c, re luări i  tra di ţi e i  ca se lor me mori a le  şi 
muze e lor, pune ri i  în va loa re  a  monume nte lor i stori ce , a  ve sti gi i lor a rhe ologi ce  şi  a  ce lorla lte  va lori 
spi ri tua le  e xi ste nte  în sa tul române sc. În sa te le  turi sti ce  e tnogra fi ce  şi  folclori ce  di n zona  Ma ra mure 
şului , e x. Bogda n-Vodă, pot fi  ofe ri te  turi şti lor se rvi ci i  de  ca za re  şi  ma să în condi ţi i  a ute nti ce , mobi 
li e r, décor, e chi pa me nt de  pa t în sti l popula r, me ni uri  tra di ţi ona le  se rvi te  în ve se lă şi  cu ta câmuri  spe 
ci fi ce  -fa rfuri i  şi  străchi ni  de  ce ra mi că, li nguri  de  le mn e tc., ce e a  ce  nu e xclude  de si gur posi bi li ta te a 
uti li zări i , la  ce re re , a  ta câmuri lor mode rne . În a ce ste  sa te  se  pot orga ni za  e xpozi ţi i  a rti za na le  pe rma 

68
ne nte , cu vânza re , i a r pe ntru turi şti i  ca re  nu rămân în loca li ta te , ci  numa i  vi zi te a ză, se  pot a me na ja 
una  sa u ma i  multe  gospodări i , cu muze u e tnogra fi c în a e r li be r.
Păstra re a  şi  pe rpe tua re a  folclorului  şi  înde ose bi  a  e tnogra fi e i , portul, te hni ci le  de  lucru, a rhi 
te ctură, mobi la re a  şi  de cora re a  i nte ri oa re lor e tc., în forme le  lor ori gi na le  tra di ţi ona le , se  a flă într-un
de cli n, de ve ni nd tot ma i  i zola te  pe  ha rta  e tno-folclori că a  ţări i . Forme le  şi  conţi nutul de  vi a ţă ci ta di n
a u pătruns şi  conti nuă să pătrundă i mpe tuos şi  i re ve rsa bi l şi  în me di ul rura l. Abordând vi i torul une i 
loca li tăţi  rura le  di n pe rspe cti vă turi sti că şi  a da ptându-le  a ce stui  scop, consi de răm că spe ci fi cul lor e 
tnogra fi c poa te  şi  tre bui e  să fi e  conse rva t şi  pe rpe tua t. Cu ma i  multă re ce pti vi ta te  şi  cu puţi n i nte re s
di n pa rte a  orga ne lor a dmi ni stra ti ve  şi  de  spe ci a li ta te , se  poa te  pe rpe tua , chi a r şi  în condi ţi i le  ci vi li za 
ţi e i  conte mpora ne , spe ci fi cul e tnogra fi c şi  spi ri tua l a l unor sa te  române şti . Ace st de zi de ra t tre bui e 
urmări t cu a tât ma i  mult, cu cât nume roşi  săte ni  di n une le  loca li tăţi  ma ni fe stă vădi t i nte re s pe ntru
me nţi ne re a  sti lului  de  vi a ţă, a ce ste  loca li tăţi  a vând şa nse  să de vi nă ba ze  turi sti ce  pe rma ne nte , de 
popula ri ta te  i nte rna ţi ona lă, de ose bi t de  re nta bi le .

3.3 Cai de dezvoltare turistica superioara a oraşului Baia-Mare


Ca pi ta lul uma n de vi ne  pote nța t și  e chi li bra t pri n consoli da re a  cu une i  comuni tăți  coe zi ve , i 
ncluzi ve , multi cultura le , pri n a si gura re a  une i  soci e tăți  de schi se . Unul di ntre  roluri le  a suma te  în mi si 
une  e ste  a ce la  de  a  a si gura  de zvolta re  comuni ta ră coe zi vă pri n i nte rme di ul culturi i . Obi e cti vul e ste 
se rvi t pri ntr-o se ri e  de  di re cți i  de  a cți uni  stra te gi ce , ca re  se  a ple a că a supra  unor proble ma ti ci  și  ne ce 
si tăți  spe ci fi ce . De zvolta re a  ca pi ta lului  cultura l e ste  se rvi tă de  4 obi e cti ve  ma jore , ca re  ți nte sc toa te 
compone nte le  se ctorului  cultura l: produs, ofe rtă, producător, consuma tor. Cre ște re a  ca li tăți i  produse 
lor cultura le , a rti sti ce  și  cre a ti ve  ne ce si tă cre a re a  unui  me di u concure nți a l, cât și  a  unui  me di u e duca 
ți ona l ca re  pe rmi tă tra nsfe rul de  cunoști nțe  între  ge ne ra tori i  de  conți nut cultura l. Di gi ta li za re a 
culturi i , i ntroduce re a  i nova ți e i  în a ctul cultura l re pre zi ntă un pa s e se nți a l în cre ște re a  ra nda me ntului 
și  a  pe rforma nțe i  produse lor cultura le . Ma i  mult, în a ce la și  mod, e ste  de  încura ja t de zvolta re a  de 
produse  cultura le  si ncre ti ce , comple xe , ca re  înțe le g ne voi a  provocări i  în proce sul de  e voluți e  și 
oportuni ta te a  ge ne ra tă de  mi za re a  a rte lor și  uti li za re a  a ce stora  într-un conte xt i ne di t. De zvolta re a  i 
ndustri i lor cre a ti ve  și  a  turi smului  cultura l consti tui e  fi e ca re , a lte rna ti ve  de  de zvolta re  a  ca pi ta lului 
e conomi c a soci a t culturi i  și  cre a ti vi tăți i . Ca pi ta li za re a  e conomi că a  tra di ți i lor, a lături  consoli da re a 
ora șului  ca  pol a l de si gnului  spe ci a li za t și  de  încura ja re a  a ntre pre nori a tului  cre a ti v pot re pre ze nta 
oportuni tăți  și  pârghi i  de  de zvolta re  e conomi că a  între gi i  comuni tăți i  pri n modi fi ca re a  structuri i  me 
di ului  pri va t, la  ni ve l de  re la ți i , ponde ri  și  producti vi ta te . De zvolta re a  i nova ți e i  în e conomi a  cre a ti 
vă, da r și  i nte gra re a  te hnologi e i  în proce sul cre a ti v a u pute re a  de  a  consoli da  i ndustri i le  cre a ti ve  și 
totoda tă sta tutul e conomi c re gi ona l a l ora șului . De zvolta re a  ca pi ta lului  si mboli c e ste  construi tă și 
consti tui tă pri n de zvolta re a  tuturor ce lorla lte  ti puri  de  ca pi ta l, da r și  pri ntr-o comuni ta te  a te nt ca li 
69
bra tă. Cre ște re a  pre sti gi ului  și  i ma gi ni i  ora șului  pri n cultură poa te  re pre ze nta  o oportuni ta te , a tât ti 
mp cât uti li za re a  ve ctori lor de  i ma gi ne  și  a  e ve ni me nte lor cu ca pa ci ta te  comuni ca ți ona lă e xi ste ntă e 
ste  folosi tă coe re nt de  către  ora ș pe ntru a  pune  în a pli ca re  o stra te gi e  de  re bra ndi ng urba n. Cre ște re a 
pe rforma nțe i  în a dmi ni stra ți a  publi că loca lă în ce e a  ce  pri ve sc te ma ti ci le  și  proble ma ti ci le  cultura le 
e ste  ne ce sa ră, ca  pa rte  compone ntă a  se ctorului  cultura l, pri n le gături le  strânse  și  coordona toa re  pe 
ca re  a ce a stă le  a re  în ra port cu de zvolta re a  cultura lă. Ge ne ra re a  de  noi  structuri  a dmi ni stra ti ve  cu
compe te nțe  în dome ni ul culturi i  poa te  consti tui  o soluți e , uti li zând o poli ti că spe ci fi că și  pe rforma 
ntă de  re surse  uma ne , ca re  să a tra gă ta le nte  pe ntru o ge sti ona re  e fi ci e ntă și  i nte li ge ntă a  buge te lor
de  cultură, în ra port cu obi e cti ve le  propuse  de  pre ze nţa  stra te gi e .
Mi si une a  stra te gi e i  cultura le  e ste  a ce e a  de  a  de zvolta  toa te  ti puri le  de  ca pi ta l cone xe  culturi i 
ca re  e xi stă într-un ora şş: soci a l, cultura l, e conomi că, fi zi c și  si mboli c. Pri n urma re , a cți uni le  stra te gi e 
i  sunt conce ntra te  pe  a ce ste  scopuri  ge ne ra le  și  ope ra ți ona li za te  cu a jutorul unor obi e cti ve  spe ci fi ce ,
a cți onând a supra  si tua ți i lor și  proble me lor cure nte , într-un mod proa cti v, profi tând de  oportuni ta ți le 
cre a te  și  tra nsformându-le  în pove șţi  de  succe s. Se  propune  mode la re a  și  di me nsi ona re  de  proi e cte  i 
nova ti ve , folosi nd mode lul le a n sta rt-up în i ndustri i le  cre a ti ve , cât și  în se ctoa re le  publi ce  și  e duca ți 
ona le , îmbunătăți nd vi te ze le  de  tra nsfe r de  cunoștânțe . Scopul stra te gi e  e ste  a ce la  de  a  promova , te 
sta , i mple me nta  și  e xporta  un nou mode l suste na bi l de  e conomi e  ba za tă pe  cultură și  cre a ti vi ta te .
Una  di ntre  di re cți i le  de  a cți une  se  consti tui e  în de zvolta re a  de  compe te nțe  pri n găzdui re a  unor e xpe 
rți  i nte rna ți ona li , pri n ca sca da re a  tra nsfe rului  de  cunoști nțe  în rândul comuni tăți i  loca le , de zvoltând
ca pa ci ta te a  a ntre pre nori a lă, e mpa ti a , gândi re a  la te ra lă, a bi li tăți le  de  comuni ca re  și  pe  ce le  te hni ce .
În plus, mi si une a  e ste  a ce e a  de  a  ște rge  gra ni țe le  și  ba ri e re le  pri n fa ci li ta re a  cola borări lor, i ni ți e re a 
de  noi  pa rte ne ri a te  și  re zi de nțe  multi na ți ona le , pe ntru a  pute a  i nte nsi fi ca  schi mbul de  produse  și  se 
rvi ci i  cultura le  în spa ți ul Europe i  Ce ntra le  și  de  Est. Schi mba re a  a re  la  ba ză e duca ți a , pra cti ci le 
cultura le  se  forme a ză în fa mi li e , structura  de  re zi ste nță a  comuni tăți i  băi măre ne . Educa ți a  cultura lă
e ste  de zvolta tă și  culti va tă în i nte ri orul te ri tori ului  fe rti l a l fa mi li i lor noa stre . Astfe l, stra te gi a  a  i de 
nti fi ca t fe me i le  și  ma me le  ca  fi i nd ce i  ma i  pute rni ci  a ge nți  a i  schi mbărâi  soci a le , întrucât re pre zi ntă
uni ve rsa li ta te a , ti nd să fi e  ma i  fle xi bi le , ma i  i ntui ti ve  și  hotăra te  și  sunt pri me le  ca re  a doptă și 
promove a ză de zvolta re a  pe rsona lă în pra cti ci le  soci a le . Stra te gi a  de  De zvolta re  Cultura lă a  Muni ci 
pi ului  Ba i a  Ma re  sta bi le ște  9 obi e cti ve  ma jore , core spunzătoa re  ce lor 6 ti pologi i  de  ca pi ta l ca rta te :
uma n, cultura l, e conomi c, pa tri moni a l, si mboli c și  a dmi ni stra ti v. Ace ste  obi e cti ve  sunt ce le  ca re  pe 
rmi t pune re a  în ope ră și  a ti nge re a  vi zi uni i  unui  pol cultura l suste na bi l, prospe r, a cti v și  a tra cti v. Ca 
pi ta lul uma n de vi ne  pote nța t și  e chi li bra t pri n consoli da re a  cu une i  comuni tăți  coe zi ve , i ncluzi ve ,
multi cultura le , pri n a si gura re a  une i  soci e tăți  de schi se . Unul di ntre  roluri le  a suma te  în mi si une  e ste  a 
ce la  de  a  a si gura  de zvolta re  comuni ta ră coe zi vă pri n i nte rme di ul culturi i . Obi e cti vul e ste  se rvi t pri 

70
ntr-o se ri e  de  di re cți i  de  a cți uni  stra te gi ce , ca re  se  a ple a că a supra  unor proble ma ti ci  și  ne ce si tăți  spe 
ci fi ce .
De zvolta re a  ca pi ta lului  cultura l e ste  se rvi tă de  4 obi e cti ve  ma jore , ca re  ți nte sc toa te 
compone nte le  se ctorului  cultura l: produs, ofe rtă, producător, consuma tor. Cre ște re a  ca li tăți i  produse 
lor cultura le , a rti sti ce  și  cre a ti ve  ne ce si tă cre a re a  unui  me di u concure nți a l, cât și  a  unui  me di u e duca 
ți ona l ca re  pe rmi tă tra nsfe rul de  cunoști nțe  între  ge ne ra tori i  de  conți nut cultura l. Di gi ta li za re a 
culturi i , i ntroduce re a  i nova ți e i  în a ctul cultura l re pre zi ntă un pa s e se nți a l în cre ște re a  ra nda me ntului 
și  a  pe rforma nțe i  produse lor cultura le . Ma i  mult, în a ce la și  mod, e ste  de  încura ja t de zvolta re a  de 
produse  cultura le  si ncre ti ce , comple xe , ca re  înțe le g ne voi a  provocări i  în proce sul de  e voluți e  și 
oportuni ta te a  ge ne ra tă de  mi za re a  a rte lor și  uti li za re a  a ce stora  într-un conte xt i ne di t. De zvolta re a  i 
ndustri i lor cre a ti ve  și  a  turi smului  cultura l consti tui e  fi e ca re , a lte rna ti ve  de  de zvolta re  a  ca pi ta lului 
e conomi c a soci a t culturi i  și  cre a ti vi tăți i . Ca pi ta li za re a  e conomi că a  tra di ți i lor, a lături  consoli da re a 
ora șului  ca  pol a l de si gnului  spe ci a li za t și  de  încura ja re a  a ntre pre nori a tului  cre a ti v pot re pre ze nta 
oportuni tăți  și  pârghi i  de  de zvolta re  e conomi că a  între gi i  comuni tăți i  pri n modi fi ca re a  structuri i  me 
di ului  pri va t, la  ni ve l de  re la ți i , ponde ri  și  producti vi ta te . De zvolta re a  i nova ți e i  în e conomi a  cre a ti 
vă, da r și  i nte gra re a  te hnologi e i  în proce sul cre a ti v a u pute re a  de  a  consoli da  i ndustri i le  cre a ti ve  și 
totoda tă sta tutul e conomi c re gi ona l a l ora șului .
De zvolta re a  ca pi ta lului  si mboli c e ste  construi tă și  consti tui tă pri n de zvolta re a  tuturor ce lorla 
lte  ti puri  de  ca pi ta l, da r și  pri ntr-o comuni ta te  a te nt ca li bra tă. Cre ște re a  pre sti gi ului  și  i ma gi ni i  ora 
șului  pri n cultură poa te  re pre ze nta  o oportuni ta te , a tât ti mp cât uti li za re a  ve ctori lor de  i ma gi ne  și  a  e 
ve ni me nte lor cu ca pa ci ta te  comuni ca ți ona lă e xi ste ntă e ste  folosi tă coe re nt de  către  ora ș pe ntru a 
pune  în a pli ca re  o stra te gi e  de  re bra ndi ng urba n. Cre ște re a  pe rforma nțe i  în a dmi ni stra ți a  publi că
loca lă în ce e a  ce  pri ve sc te ma ti ci le  și  proble ma ti ci le  cultura le  e ste  ne ce sa ră, ca  pa rte  compone ntă a 
se ctorului  cultura l, pri n le gături le  strânse  și  coordona toa re  pe  ca re  a ce a stă le  a re  în ra port cu de 
zvolta re a  cultura lă. Ge ne ra re a  de  noi  structuri  a dmi ni stra ti ve  cu compe te nțe  în dome ni ul culturi i 
poa te  consti tui  o soluți e , uti li zând o poli ti că spe ci fi că și  pe rforma ntă de  re surse  uma ne , ca re  să a tra 
gă ta le nte  pe ntru o ge sti ona re  e fi ci e ntă și  i nte li ge ntă a  buge te lor de  cultură, în ra port cu obi e cti ve le 
propuse  de  pre ze nţa  stra te gi e .

3.4 Modalitati de imbunatatire a turismului în orașul Baia Mare pe baza


potențialului turistic cultural
Ca  re șe di nță de  jude ț și  în ca li ta te  de  poa rtă de  i ntra re  în Ma ra mure ș, Ba i a  Ma re  a pa rți ne 
unui  te ri tori u cu un pa tri moni u cultura l, i stori c și  na tura l si ngula r în te ri tori ul na ți ona l cu o pute rni 
că voca ți e  turi sti că, de  i nte re s na ți ona l și  i nte rna ți ona l. Bi se ri ci le  tra di ți ona le  de  le mn, e le me nte le 
de  cultură și  cult, obi ce i uri le  locului , păstra te  de  sute  de  a ni , ca drul na tura l pre ze rva t, pozi ți one a ză
71
Ma ra mure șul într-o si ngula ri ta te , ca re -i  fa vori ze a ză cla sa re a  supe ri oa ră într-o i e ra rhi e  va lori că a  re 
surse lor turi sti ce . Ace st pote nți a l turi sti c e ste  va li da t și  în Pla nul de  Ame na ja re  a  Te ri tori ului  Na ți 
ona l Se cți une a  a  VIII-a  Zonă cu Re surse  Turi sti ce  ca re  înca dre a ză Ma ra mure șul și  zona  muni ci pi 
ului  Ba i a  Ma re  în ca te gori a  cu o conce ntra re  foa rte  ma re  de  re surse  turi sti ce  na tura le  și  a ntropi ce .
Pri ntre  a ce ste a  sunt obi ce ti ve le  cultura le , muze e , ca se  me mori a le , gra di na  zoologi că, a lte  ti puri  de  e 
xpozi ți i  pe rma ne nte  e tc, re ze rva ți i le  na tura le , Arbore tul de  ca sta n come sti bi l de  la  Ba i a  Ma re ,
Coloa ne le  de  la  Li mpe de a , Mla ști ni le  Vlăși ne scu, da r și  sărbători le  tra di ți ona le  și  e ve ni me nte le 
cultura le  cu pe ri odi ci ta te  a nua lă. În tota l, conform Pla nului  de  Ame na ja re  a  Te ri tori ului  Na ți ona l -
Se cți une a  a  III-a  - Ari i  Prote ja te , în tot jude țul Ma ra mure ș sunt înre gi stra te  33 de  a ri i  na tura le  prote 
ja te  de  i nte re s na ți ona l, însă tota lul a ri i lor prote ja te  cupri nde  120:

Fig. 3.3 Arii naturale protejate de interes național


Di ntre  a ce ste a , pe  te ri tori ul a dmi ni stra ti v a l Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re  sunt loca li za te  2 si turi 
na tura  2000 si  4 a ri i  na tura le  prote ja te , de  i nte re s na ti ona l. Age nda  cultura lă a  ora șului  e ste  un fa 
ctor de  i nflue nță în ce e a  ce  pri ve ște  di na mi ca  turi sti că, a tât la  ni ve lul i ma gi ni i , cât și  în ce e a  ce  pri 
ve ște  ofe rta  cultura l-turi sti că. Muni ci pi ul Ba i a  Ma re  și -a  i nte nsi fi ca t, în ulti mi i  a ni , e forturi le  de  a 
consti tui  o a stfe l de  a ge ndă, însă e ve ni me nte le  de monstre a ză o ca pa ci ta te  re dusă a  de  a  a tra ge  un
volum ma re  de  turi ști  pe  fondul consumului  cultura l. Spe ci fi cul a ce stor e ve ni me nte  nu a u un ca ra cte 
r e xpe ri me nta l sa u de  ma re  spe ci fi ci ta te , a stfe l încât să a tra gă un se gme nt de  pi a ță e xte rn, ca re  să nu
re găse a scă o ofe rtă si mi la ră în ora șul de  re șe di nță, de  e xe mplu, di n Re gi une a  de  Nord-Ve st, unde 
Clujul di spune  de  o di na mi că cultura lă mult ma i  bi ne  consti tui tă. Eve ni me nte le  ma jore  ca re  a ni mă
vi a ța  cultura lă băi măre a nă sunt:

Fig. 3.4 Evenimente culturale băi măre a ne


Zi le le  Ora șului  Ba i a  Ma re / Zi le le  Cultura le  a le  Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re , orga ni za te  a nua l de 
Rusa li i , cu o ga mă la rgă de  a cti vi tăți , ve rni sa je  de  a rhi te ctură și  gra fi că, conce rte  de  muzi că cla si că,
cultă, de  ca me ră, spe cta cole  de  fi lm, te a tru și  da ns, târguri  me ște șugăre ști , a te li e re  de  cre a ți e  pe ntru
copi i  și  a dulți , a cti vi tăți  sporti ve  ș.a . Sărbătoa re a  Ca sta ne lor, ce l ma i  cunoscut fe sti va l cultura l di n

72
Ba i a  Ma re , la  de butul se zonului  ca sta ne lor, toa mna ; ce le bre a ză tra di ți i  băi măre ne  și  ma ra mure șe ne ,
ti ne re  ta le nte  di n di fe ri te  dome ni i  a rtusti ce , me ște șuga ri ; a cti vi tăți le  i nclud e xpozi ți i , conce rte  de  ma 
re  a mploa re , se mi na ri i  și  confe ri nțe , târguri  ș.a . Ia rna  Băi măre a nă, progra m de  e ve ni me nte  cultura le 
în pe ri oa da  sărbători lor de  i a rnă, conce rte  de  coli nde , spe cta cole  folclori ce , spe cta cole  de  muzi că
mode rnă, a pri nde re a  i nsta la ți i lor de  i lumi na t a mbi e nta l de  i a rnă, conce rte  de  Anul Nou ș.a . Alături 
de  a ge nda  cultura lă, ora șul di spune  de  o se ri e  de  obi e cti ve  turi sti ce , ca re  fa c pa rte  di n ofe rta  sa  pe 
ntru vi zi ta tori i  e xte rni .. Turnul lui  Ște fa n, si tua t în Pi a ța  Ce tăți i , monume nt de  a rhi te ctură cu va loa re 
i stori că se  re găse ște  în i de nti ta te a  ora șului , fi i nd re pre ze nta t și  pe  bla zonul muni ci pi ului . Construcți 
a  îna ltă de  50 de  me tri  și  re a li za tă în 1347 e ste  cla sa tă ca  a nsa mblu de  a rhi te ctură de  i nte re s na ți ona l
conform Li ste i  Monume nte lor Istori ce . Di n pri dvorul construi t la  pa rte a  supe ri oa ră se  poa te  a dmi ra 
pa nora ma  între gului  ora ș (ve zi  a ne xa  5). Ba sti onul Măce la ri lor, un a lt monume nt de  a rhi te ctură de  i 
nte re s na ți ona l, a  fost re a li za t între  se cole le  a l XIV-le a  și  a l XV-le a , ca  pa rte  a l unui  si ste m de  zi duri 
și  turnuri  re a li za te  în a ce a  pe ri oa dă, în scop de  a păra re  a l ce tăți i  Băi i  Ma ri .
Clădi re a  foste i  Mone tări i  găzdui e ște  a stăzi  Muze ul Jude țe a n de  Istori e  și  Arhe ologi e  Ma ra 
mure ș și  a  fost e di fi ca tă în pri ma  jumăta te  a  se colului  a l XVIII-le a , fi i nd locul unde  se  a chi zi ți ona u
me ta le  și  se  băte a u mone de  pe ntru între gul i mpe ri u. Ca sa  Ia ncu de  Hune doa ra  sa u Ca sa  Eli sa be ta  re 
pre zi ntă o pa rte  di n ve chi ul ca ste l me di e va l ri di ca t de  Ia ncu de  Hune doa ra  pe ntru soți a  sa  Eli sa be ta .
Construcți a  e ste  cla sa tă ca  monume nt de  a rhi te ctură de  i nte re s na ți ona l, da te a ză di n a nul 1446 și  di n
ne fe ri ci re , în pre ze nt, se  a flă într-o sta re  a cce ntua tă de  de gra da re . Toa te  a ce ste  e di fi ci i  fa c pa rte  di n
fondul de  va lori  turi sti ce  a le  Muni ci pi ului  Ba i a  Ma re , a lături  de  Ca te dra la  Adormi re a  Ma i ci i 
Domnului , e di fi ca tă la  de butul se colului  20, ri t gre co-ca toli c, și  Ca te dra la  Ortodoxă Epi scopa lă
Sfânta  Tre i me , e di fi ci u încă ne fi na li za t, cu pre sta nță monume nta lă; va  măsura  96 m înălți me , cu a 
mpla sa me ntul la  i nte rse cți a  a  două bule va rde  ge ne roa se , Uni ri i  și  Re publi ci i .
Muni ci pi ul Ba i a  Ma re  di spune  de  un număr ma re  de  muze e , cu spe ci fi c di ve rs: Muze ul de 
Mi ne ra logi e , ce l ma i  ma re  muze u re gi ona l de  ge n di n Europa , Muze ul de  Etnogra fi e  și  Artă Popula 
ră, cu se cți a  Muze ul Sa tului , Muze ul de  Artă Ce ntrul Arti sti c Ba i a  Ma re , unde  sunt pre ze nta te  ope 
re le  Școli i  Băi măre ne  de  Pi ctură, fe nome n a rti sti c si ngula r în Români a  înce putului  de  se col XX,
Muze ul Flore a n și  Pla ne ta ri ul, pri mul pla ne ta ri u publi c di n Români a , 1969. În Ba i a  Ma re  funcți one 
a ză si ngurul Ce ntru de  Informa re  turi sti că la  ni ve l de  jude ț, Ora șul re pre zi ntă un spa ți u de  tra nzi ți e 
pe ntru turi ști i  ca re  dore sc să vi zi te ze  re numi te le  bi se ri ci  di n le mn di n Ma ra mure ș, pa rcuri le  na tura 
le , zone le  de  a gre me nt sa u a lte  ti puri  de  obi e cti ve . De și  la  ni ve lul muni ci pi ului , e xi stă o li ni e  de  tra 
nsport publi c ca re  re une ște  o pa rte  di n obi e cti ve le  turi sti ce  băi măre ne , se  re ma rcă li psa  unui  tra se u
turi sti c ca re  să le  re une a scă cu obi e cti ve le  di n jude ț, într-o ofe rtă i nte gra tă și  coe re ntă. Pote nți a lul
turi sti c, va li da t de  pre ze nța  pe i sa je lor na tura le  boga te , de  obi e cti ve le  ca re  i lustre a ză i stori a  și 

73
cultura , tra di ți i le  și  obi ce i uri le  băi măre ni lor, tre bui e  e xploa ta t pe ntru a  ofe ri  o a lte rna ti vă de  de 
zvolta re  e conomi că, în a ce la și  ti mp, i mple me ntând progra me  și  proi e cte  de  conse rva re  și  promova re 
a  va lori lor loca le .

3.5 Propunere de dezvoltare turistică a orașului Baia-Mare


Oportunităţile de transformare a municipiului Baia Mare într-un pol de dezvoltare sunt
fundamentul cunoaşterii, informaţiei, schimbării şi a calităţii. În acest context, administraţia publică
locală a dezvoltat o abordare inovativă pentru planificarea oraşului, aceasta fiind considerată un
proces continuu, participativ şi integrat, care să aibă în vedere obiectivele regenerării şi dezvoltării
economice, creării de locuri de muncă, ameliorării condiţiilor de educaţie, de sănătate şi a calităţii
vieţii.Această abordare deschide posibilitatea creării unor coaliţii bazate pe o viziune comună, pe
nevoia de a lucra şi realiza proiecte împreună.

Turism - oraș atractiv, cu o imagine urbană reprezentativă, pol cultural, cu un sector turistic
reprezentativ pentru economia locală

Tabel 3.1. Acţiuni: Crearea unui sistem de spaţii publice iconice

Proiecte Sursă Responsabil Costurile Costurile Orizont de


finanțare implementare investiției investiției imementare
(lei) (euro) a
proiectului

Amenajarea spațiului POR, Municipiul Baia est. 23,6 est. 5,2 2019-2023
public reprezentativ Piața Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Universității Buget Generală de
Local Dezvoltare Publică

Reabilitarea și POR, Municipiul Baia est. 43,8 est. 9,6 2018-2020


reconfigurarea Pieței Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Izvoarele Buget Generală de
Local Dezvoltare Publică

Reabilitarea spațiului POR, Municipiul Baia est. 17,4 est. 3,8 2018-2023
public aferent nodului Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
intermodal Gară- Buget Generală de
Autogară Local Dezvoltare Publică

Proiect complex Centrul POR, Municipiul Baia est. 8,7 est. 1,9 2018-2023
Istoric Baia Mare- Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Reabilitarea Pieței Păcii Buget Generală de
Local Dezvoltare Publică

74
Proiect complex Centrul POR, Municipiul Baia est. 15,7 est. 3,5 2018-2023
Istoric Baia Mare- Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Reabilitarea Pieței Buget Generală de
Libertății Local Dezvoltare Publică

Reabilitarea Pieței POR, Municipiul Baia est. 13 est. 2,9 2018-2020


Revoluției Axa 4/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Buget Generală de
Local Dezvoltare Publică
Sursă: www.baiamare.ro- Strategia integrată de dezvoltare urbană SIDU
În ceea ce privește tabelul 3.1., constatăm că există numeroase proiecte privind crearea unui
sistem de spații publice reprezentative pentru orașul Baia Mare, având ca responsabil de
implementare a acestor acțiuni Direcția Generală de Dezvoltare Publică, durata implementării
proiectelor fiind cuprinsă între anii 2018-2023.

Tabel 3.2. Acțiuni: Restaurarea obiectivelor de patrimoniu și a infrastructurii culturale

Proiecte Sursă Responsabil Costurile Costurile Orizont de


finanțare implementare investiției investiției imementare
(lei) (euro) a
proiectului

Restaurarea POR, Municipiul Baia est. 6,8 est. 1,5 2021-2023


Cinematografului AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Minerul - conversie sală Buget Generală de
multifuncțională de Local/ Dezvoltare
spectacole Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul competentă
Culturi

Reabilitarea Coloniei Buget Municipiul Baia est. 15 est. 3,3 2015-2018


Pictorilor Local Mare, Serviciul MLEI MEUR
Investiții

Reabilitare Teatru Buget Municipiul Baia est. 4 est. 0,88 2019-2020


Municipal și a spațiului Local/ Mare, Direcția MLEI MEUR
public aferent Finanțări Generală de
Ministerul Dezvoltare
Culturii Publică/Autoritate
competentă

Restaurarea Casei Pocol POR, Municipiul Baia est. 16 est. 3,5 2019-2020
AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Buget Generală de
Local/ Dezvoltare
Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul
75
Culturii competentă

Restaurarea Casei POR, Municipiul Baia est. 4 est. 0,88 2020-2023


Wagner AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Buget Generală de
Local/ Dezvoltare
Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul competentă
Culturii

Restaurarea Casei Iancu POR, Municipiul Baia est. 3,2 est. 0,7 2018-2020
de Hunedoara AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Buget Generală de
Local/ Dezvoltare
Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul competentă
Culturii

Reabilitarea Cinema Buget Municipiul Baia est. 4 est. 0,88 2020-2023


Dacia Local/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Finanțări Generală de
Ministerul Dezvoltare
Culturii Publică/Autoritate
competentă

Reabilitarea Casei de Buget Municipiul Baia est. 8 est. 1,76 2020-2030


Cultură Local/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Finanțări Generală de
Ministerul Dezvoltare
Culturii Publică/Autoritate
competentă

Restaurarea rezervorului Buget Municipiul Baia est. 3 est. 0,66 2019-2030


istoric de apă Local/ Mare, Direcția MLEI MEUR
POR, Generală de
AXA 5 Dezvoltare
Publică/Autoritate
competentă

Restaurarea corpului POR, Municipiul Baia est. 6 est. 1,32 2018-2020


istoric al Liceului AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Gheorghe Șincai Buget Generală de
Local/ Dezvoltare
Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul competentă
Culturii/
Ministerul
76
Educație

Restaurare Casa POR, Municipiul Baia est. 4 est. 0,88 2019-2023


Pionierilor AXA 5/ Mare, Direcția MLEI MEUR
Buget Generală de
Local/ Dezvoltare
Finanțări Publică/Autoritate
Ministerul competentă
Culturii/
Ministerul
Educației
Sursă: www.baiamare.ro- Strategia integrată de dezvoltare urbană SIDU
Așa cum se poate observa în tabelul 3.2, Municipiul Baia Mare are numeroase acțiuni
privind restaurarea unor obiective de patrimoniu și a infrastructurii culturale, sursele de finanțare
fiind atât din bugetul local, cât și finanțări de la Ministerul Culturii, iar perioada maximă de
implementare a acestor proiecte de restaurare și reabilitare poate dura pană în anul 2030.

Pol emergent de artă și cultură alternative

Tabel 3.3. Acțiuni: Polarizarea turismului cultural

Proiecte Sursă Responsabil Costurile Costurile Orizont de


finanțare implementare investiției investiției imementare
(lei) (euro) a
proiectului

Realizarea unei agende Buget Municipiul Baia est. 2 est. 0,44 2018-2020
culturale 2017-2020 a Local/ Mare/Fundația Baia MLEI/ MEUR
municipiului Finanțări Mare 2021/ Alte anual
Ministerul entități
Culturii/
Europa
Creativă

Înființarea unei instituții Buget Municipiul Baia est. 4 est. 0,88 2020-2030
de învățământ superior Local/ Mare/Fundația Baia MLEI / MEUR
în domeniul cultural- Alte surse Mare 2021/ Alte anual
artistic Academia de de entități
Arte „Simon Hollosy” finanțare

Program specializare POCU/ Municipiul Baia est. 0,8 est. 0,18 2019-2020
resurse umane și Buget Mare/Fundația Baia MLEI MEUR
formare continuă în Local/ Mare 2021/ Serviciul
domeniul culturii Finanțări Public Asistență
(management cultural) Ministerul Socială
Culturii

77
Cluster de activități Buget Municipiul Baia est. 0,8 est. 0,18 2020-2030
meșteșugărești Local / Mare/Fundația Baia MLEI MEUR
maramureșene POCU Mare 2021/ Asociații
din domeniu

Înființarea Muzeului Buget Municipiul Baia Mare est. 3 est. 0,66 2021-2030
Orașului Baia Mare Local/ MLEI MEUR
Finanțări
Ministerul
Culturii/
Europa
Creativă

Dotare social culturală POR, Direcția Generală de est. 3 est. 0,66 2019-2020
în zona Câmpia AXA 5/ Dezvoltare MLEI MEUR
Tineretului Buget Publică/Autoritate
Local/ competentă
Finanțări
Ministerul
Culturii
Sursă: www.baiamare.ro- Strategia integrată de dezvoltare urbană SIDU
Din tabelul 3.3, se observă dorința de dezvoltare a turismului cultural în orașul Baia Mare,
prin realizarea a numeroase proiecte importante, astfel încât această regiune să devină un pol
emergent de artă și cultură alternative. Aceste acțiuni de dezvoltare au ca sursă de finanțare atât
Ministerul Culturii cât și bugetul local, iar orizontul de implementare al proiectelor este cuprins
între anii 2018-2030.

Turism sector reprezentativ pentru economia locală

Tabel 3.4 Acțiuni: Încurajarea dezvoltării turistice

Proiecte Sursă Responsabil Costurile Costurile Orizont de


finanțare implementare investiției investiției imementare
(lei) (euro) a proiectului

Realizarea unui program Buget Municipiul Baia est. 1 est. 0,22 2018-2020
complex de promovare Local/ Mare, Direcția de MLEI/ an MEUR
multimedia a imaginii Alte Relații Publice/
turistice a municipiului surse de Direcția Generală de
Baia Mare finanțare Dezvoltare Publică

Program specializare POCU/ Municipiul Baia est. 0,8 est. 0,18 2019-2020
resurse umane și formare Buget Mare/Autoritate MLEI MEUR
continuă în domeniul Local/ competentă
turismului Alte
78
fonduri

Valorificarea turistică a POIM/ Municipiul Baia Mare est. 10 est. 2,2 2023-2030
fostelor mine aurifere POR/ / Auoritatea MLEI MEUR
Buget competentă
Local/
Alte
surse de
finanțare

Realizarea unei noi Buget Municipiul Baia Mare est. 4 est. 0,88 2025-2030
Gradini Zoologice Local/ / Auoritatea MLEI MEUR
Alte competentă
surse de
finanțare
Sursă: www.baiamare.ro- Strategia integrată de dezvoltare urbană SIDU
În ceea ce privește rolul reprezentativ al turismului pentru economia locală, se poate
constata din tabelul de mai sus (tabelul 3.4), unde regăsim patru proiecte prin care se dorește
încurajarea dezvoltării turistice. Aceste proiecte au ca responsabil de implementare Municipiul Baia
Mare, Direcția de Relații Publice și Direcția Generala de Dezvoltare Publică, iar perioada de
implementare a proiectelor este cuprinsă între anii 2018-2030.

Salvgardare patrimoniu local

Tabel 3.5. Acțiuni: Consevarea și valorificarea elementelor locale cu valoare culturală

Proiecte Sursă Responsabil Costurile Costurile Orizont de


finanțare implementare investiției investiției imementare
(lei) (euro) a proiectului

Constituirea unui spațiu Buget Municipiul Baia Mare est. 0,9 est. 0,2 2019-2030
cu valențe turistico- Local/ / Direcția Generală de MLEI MEUR
culturale pentru Alte Dezvoltare Publică
promovarea surse de
patrimoniului local din finanțare
Firiza

Constituirea zonelor Buget Municipiul Baia Mare est. 0,2 est. 0,04 2018-2023
protejate tradiționale Local/ / Autritatea MLEI MEUR
Firiza-Ferneziu Alte competentă
surse de

79
finanțare
Sursă: www.baiamare.ro- Strategia integrată de dezvoltare urbană SIDU
Din tabelul de mai sus (tabelul 3.5) observăm că în Baia Mare se dorește a se pune accent și
pe acțiunile de conservare și valorificare a elementelor locale cu valoare culturală, prin cele două
proiecte, având ca termen de implementare a proiectelor anii 2023, respectiv 2030.

Justificarea proiectelor propuse

Pentru a ilustra înmode obiectiv legătura dintre propunerile de intervenție și nevoile


identificate în cadrul analizei teritoriului s-a ilustrat într-un tabel nevoia căreia îi corespunde fiecare
proiect și modul în care intervenția propusă poate fi oportună pentru situația locală.

Justificările proiectelor în ceea ce privește fiecare denumire a proiectelor, problemele vizate


și beneficiul adus / potențialul de dezvoltare al orașului Baia Mare sunt urmatoarele:

1. Amenajarea spațiului public reprezentativ-Piața Universității - problema vizată - deși are o


semnificație specială în identitaltea locală, amenajarea spațiului public este deficitară, lipsindu-i
elementele de atractivitate. Chiar mai mult, pavimentul este în stare de degradare, prezentând o
rugozitate ridicată și părți lipsă, iar beneficiul adus - va crește atractivitate Pieței, iar activitățile
economie din jur vor beneficia de pe urma intensificării fluxurilor de oameni. De asemenea,
imaginea urbană îmbunătățită va fi un plus pentru turism.

2. Reabilitarea și reconfigurarea Pieței Izvoarele – problema vizată – actuala amenajare a Pieței


Izvoarelor oferă condiții igienico -sanitare insuficiente pentru comercianți, iar conformarea spațiului
adiacent ridică numeroase probleme în trafic din cauza fluxurilor mari de pietoni care traversează
zona și beneficiul adus acestui proiect ar fi că zona pieței va deveni un spațiu modern, civilizat în
care produsele vor fi comercializate în condiții optime. De asemenea vor putea fi tratate problemele
din trafic și lipsa spaților de parcare.

3. Reabilitarea spațiului public aferent nodului intermodal Gară-Autogară – problema vizată -


spațiul public aferent gării este unul în care prezența umană este redusă din cauza lipsei elementelor
de atractivitate. De asemenea nu exită o amenajare care să reunească facilitățile de transport ca
elemente relaționate, iar beneficiul adus este că reabilitarea spațiului va potența imaginea urbană și
va constitui un reper important pentru vizibilitatea turistică a orașului având în vedere localizarea sa
la ieșirea din spațiul gării și al autogării – porți de intrare în oraș.

4. Proiect complex Centru Istoric Baia Mare - Reabilitarea Pieței Păcii – problema vizată - Spațiu
public invadat de autovehicule, neatractiv pentru pietoni. Clădirile cu potențial urbanistic nu sunt
puse în valoare, iar acivitățile economice sunt afectate de traficul pietonal redus. Relația cu Piața
Liberttății este insuficient susținută – beneficiul adus - realizarea unui sistem de spații pietonale de
calitate (Piețele Libertății, Cetății, Păcii), atractive și active din punct de vedere economic.

5. Proiect complex Centru Istoric Baia Mare - Reabilitarea Pieței Libertății – problema vizată -
Spațiul delimitat de fronturile pieței este fragmentat de circulațiile carosabile, iar autovehiculele
parcate agresează imaginea și incomodează activitățile localizate în jumătatea vestică a pieței –
beneficiul adus - realizarea unui spațiu unitar și reprezentativ pentru oraș, dedicat pietonilor atât
localnici, cât și turiști cu valorificarea economică sau culturală a tuturor imobilelor care constituie
80
fronturile pieței. De asemenea, se recâștigă un spațiu care poate fi utilizat pentru organizarea
evenimentelor locale.

6. Restaurarea Cinema Minerul - conversie în sală multifuncțională de spectacole – problema


vizată - Restaurarea Cinema Minerul - conversie în sală multifuncțională de spectacole –
potențialul de dezvoltare - posibilitatea reactivării unei instituții de cultură care în prezent lipsește
pe plan local, filarmonica. De asemenea, fronturile Pieței Libertății vor fi complete din punct de
vedere al activităților desfășurate. Este imperios, atât pentru imaginea urbană, cât și pentru
activitatea turistică, a nu exista elemente fără activitate întrucât ele pot avea un efect negativ asupra
celor din vecinătate, în sensul reducerii numărului de vizitator.

7. Reabilitarea Coloniei Pictorilor – problema vizată - Starea de degradare în care se află clădirile
care formează Colonia Pictorilor nu sunt un mediu propice pentru procesul de studiu, meditație,
creație și expunere a lucrărilor cu valoare artistică a artiștilor locali. De altfel, atractivitatea
ansamblului nu se manifestă în fluxuri consistente de vizitatori din aceleași considerente de stare
constructivă, dar și de promovare – potențialul de dezvoltare - reactivarea Coloniei Pictorilor ca
spațiu de cultură, identitate locală și posibilitatea atragerii turiștilor în scop cultural. De asemenea,
se contribuie la promovarea unei tradiții vechi din secolul al XIX-lea.

8. Reabilitare Teatru Municipal și reamenajare spațiu public afferent – problema vizată -


construcția necesită costuri mari de întrținere și operare din cauza eficienței energetice scăzute, iar
dotările interioare (mobilier și echipamente) au un grad ridicat de uzură. Spațiul public exterior nu
are mobilier urban și o amenajare care să pună în valoare intrarea în clădire – potențialul de
dezvoltare - potențarea activității culturale și punerea în valoare a elementului reper – Teatrul
Municipal prin creșterea fluxurilor de pietoni care utilizează spațiul adiacent.

9. Restaurarea Casei Pocol – problema vizată - starea de degradare a imobilului este avansată și
există riscul pierderii unei clădiri clasate ca monument istoric, acest proces reprezentând un impact
negativ pentru patrimoniul cultural local – beneficiul adus - introducerea în circuitul cultural al
casei, prin realizarea unui centru regional pentru promovarea activităților și produselor tradiționale.

10. Restaurarea Casei Wagner – problema vizată - recuperare patrimoniu material și imaterial -
memorie colectiva, valori culturale – beneficiul adus - dezvoltare culturala, satisfacerea nevoilor
pentru echipamente si spatii pentru cultura.

11. Restaurarea Casei Iancu de Hunedoara – problema vizată - degradare avansată a


monumentului de arhitectură medievală și număr mare de proprietari care conduce la blocaje în
luare unei decizii comune referitoare la funcționalizarea clădirii. Lipsa unui dialog etinic și cultural
pentru promovarea coeziunii sociale în cadrul diversității etnice și culturale – beneficiul adus -
restaurarea construcției și punerea ei în circuit turistic sau cultural prin organizarea unui Centru
InterCultural pentru Tineret.

12. Restaurarea rezervorului istoric de apă – problema vizată - clădirea este abandonată, dar din
punct de vedere structural este stabilă. Ornamentele și finisajele de la intrare sunt afectate parțial de
infiltrațiile apărute de-a lungul timpului – potențialul de dezvoltare - salvarea unei construcții
monument istoric și integrarea în circuitul turistic al orașului.

81
13. Realizarea unei agende culturale 2017-2020 a municipiului – problema vizată - evenimentele
culturale sunt organizate punctual și separat de către privați și instituțiile publice, iar promovarea lor
are un grad de penetrație redus, asemeni participării utilizatorilor la alte activități complementare
sau similar, iar beneficiul adus acestui proiect ar fi creșterea numărului de participanți la
evenimente culturale locale și valorificarea turistică a municipiului în context cultural și de recreere.

14. Program de specializare resurse umane și formare continuă în domeniul culturii


(managementul culturii) – problema vizată - valorificarea insuficientă a capitalului cultural
existent în Municipiu Baia Mare este stâns legată de competențee indivizilor de a disemina
informațiile persoanelor interesate, cu scopul de a le atrage. De asemenea, este nevoie e personal
specializat (experți) care să autentifice și să ateste valoarea patrimoniuui cultural local – beneficiul
adus - creșterea capacității de comunicare a personalului angrenat în activități culurale cu scopul de
a crește beneficiile economice aferente turismului cultural. O cunoatere mai amănunțită a
patrimoniului cultural local și posibilitatea conservării și valorificării mai eficiente a acestuia.

15. Înființarea ”Muzeul Orașului Baia Mare” – problema vizată - istoria evoluției orașului este
ilustrată prin intermediul unor vestigii, artefacte sau documente aflate în diferite stări de conservare,
în muzee, instituții ori colecții private. Prezentarea publică a istoriei orașului legată de zăcămintele
de aur nu este posibilă întrun cadru unitar, deși acestea au reprezentat o parte fundamentală a
dezvoltării economice băimărene – beneficiul adus - readucerea în prim-plan a tradițiilor orașului
în materie de minerit și expunerea istoriei miniere într-un cadru unitar, sub forma unui brand urban.

16. Realizarea unui program complex de promovare multimedia a imaginii turistice a


municipiului Baia Mare – problema vizată - lipsa promovării valorilor locale cu potențial turistic
sub imaginea comună a orașului Baia Mare, în ciuda faptului că județul Maramureș este cunoscut la
nivel național pentru oferta bogată din turism - beneficiul adus - creșterea vizibilității turistice în
scopul conturării activității turistice ca domeniu de bază al economiei locale.

17. Program de specializare resurse umane și formare continuă în domeniul turismului –


problema vizată - calitatea slabă a serviciilor din turism coroborată cu segregarea acestora
diminuează potențialul turistic băimărean și se traduce într-un număr redus de turiști – beneficiul
adus - dezvoltarea unor oferte integrate cu obiective uristice, spații de cazare și petrecere a timpului
liber și transport local cu scopul potențării resurselor turistice și creșterii veniturilor.

18. Valorificarea turistică a fostelor mine aurifere – problema vizată - zonele miniere
dezafectate fac parte din istoria și evluția orașului Baia Mare, putând avea o contribuție economică
și în prezent. În prezent minele sunt contaminate, prezentând constant un pericol de afectare a
factorilor de mediu – beneficiul adus - realizarea unui produs turisic cu valențe istorice și culturale
unic în țară, integrând activități educaționale teoretice cu informații istorice și activități practice din
domeniul minier.

19. Realizarea unei noi Grădini Zoologice – problema vizată - desființarea fostei Grădini
Zoologice ca urmare a necesității de modernizare și extindere a însemnat și pierderea unui obectiv
turistic și de petrecere a timpului liber la nivel județean și chiar mai mare – beneficiul adus
-diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber în municipiul Baia Mare, realizarea unui punct
de atracție turistică la nivel județean și diversificarea oportunităților turistice ale orașului.

82
Toate aceste proiecte sunt cuprinse în Strategia de dezvoltare urbană (SIDU) a orașului Baia
Mare, iar prin finalizarea problemelor vizate se dorește ca beneficiul adus zonei să fie concretizat
prin creșterea continuă a numărului de turiști.

CONCLUZII

În capitolul 1 este realizată o prezentare generală a județului Ma ra mure ş, acesta fiind  consi 
de ra t de  mulţi  sufle tul sa tului  ti pi c române sc. Cu a şe zări le  sa le  pi tore şti , de a luri  înve rzi te  şi  câmpi i 
pli ne  de  flori  sălba ti ce , Ma ra mure şul conce ntre a ză tot ce e a  ce  înse a mnă vi a ţa  la  ţa ră. Vi zi ta tori i  a ce 
stor me le a guri  a u oca zi a  uni că de  a  se  întoa rce  în ti mp, de  a  fi  ma rtori  a i  unor vre muri  şi  a i  une i  vi e 
ţi  ma i  si mple . Ma ra mure şul e ste  o de sti na ţi e  uni că, si tua tă în i ni ma  Europe i , ca re  a  păstra t cu ma re 
gri jă cultura , tra di ţi i le  şi  sti lul de  vi a ţă a l ţăra nului  di n vre muri  tre cute . Re gi une a  ţi ne  locul unui  te 
sta me nt a l tra di ţi ona lului , a l une i  e re  roma nti ce  a  si mpli tăţi i  şi  a  va lori lor mora le  de spre  ca re  în zi le 
le  noa stre  doa r ci ti m sa u a uzi m de  la  buni ci i  noştri i . Puţi ne  obi ce i uri  s-a u schi mba t de -a  lungul se 
cole lor ce  a u tre cut. Fa mi li i le  rămân în a ce le a şi  sa te  ca  şi  strămoşi i  lor. Me şte şuguri le  şi  tra di ţi i le 
sunt tra nsmi se  di n ge ne ra ţi e  în ge ne ra ţi e . Îmbrăcămi nte a  ţe sută ma nua l e ste  încă purta tă cu mândri e .
Bi se ri ca  e ste  în conti nua re  sufle tul sa tului . Ve ci ni i  se  cunosc uni i  pe  a lţi i  şi  se  a jută între  e i .
Vi a ţa  în Ma ra mure ş e ste  învălui tă în mi ste r. Vi zi ta tori i  lui  străba t pa suri le  monta ne , coboa ră
în văi le  însufle ţi te , unde  tra di ţi i le  rura le  se  de zvălui e  în fa ţa  lor ca  un muze u ce  a  pri ns vi a ţă, un pe i 
83
sa j ce  e ste  pe  pla cul şi  ce lui  ma i  ca pri ci os călător. În pre ze nt, Ba i a  Ma re  e ste  de ți nătoa re a  une i 
moşşte ni ri  e te roge ne , cu a va nta je  și  de za va nta je  în ce e a  ce  pri ve ște  e conomi a , soci e ta te a  și  cultura .
Pozi ți a  ma i  curând i zola tă, a tât ge ogra fi c, cât și  i stori c, a  pus-o la  fronti e ra  pri nci pa lului  si ste m
cultura l și  urba n di n Români a . Totuși , a ce st lucru i -a  ofe ri t o oca zi e  e xce le ntă de  a  conse rva  moşşte ni 
re a  a rha i că și  folclori că a  re gi uni i , cât și  de  a  de zvolta  o me nta li ta te  a  de te rmi nări i  și  a  re zi ste nțe i .
De și  Ba i a  Ma re  a  re uși t să se  a da pte ze  la  cola psul e poci i  mi ne ri tului  i ndustri a l, o pa rte  di n structura 
fi zi că, soci a lă și  e conomi că a  ora şşului  conti nuă să pre zi nte  li mi tări  cone xe : e xi stă spa țîi  urba ne  ca re 
sunt conta mi na te , e xi stă oa me ni  ca re  se  confruntă cu sărăci a  și  e xcluzi une a  soci a lă și  a lțîi  ca re  a le g
să lucre ze  în străi năţâţe ; si ste mul de  e duca ți e  nu e ste  încă compe ti ti v și  i nova tor, i a r ca pa ci ta te a  de  a 
clădi  va loa re  a dăuga tă se mni fi ca ti vă și  de  a  fa ce  fa ță une i  compe ti țîi  e urope ne  re a le  e ste  încă de fi ci 
ta ră. Ba i a  Ma re  a re  un pa tri moni u cultura l consi ste nt, de  e xe mplu re numi ta  Coloni e  a  Pi ctori lor, a 
căre i  moşşte ni re  se  consti tui e  a stăzi  în ce a  ma i  ma re  orga ni za ți e  de  a rti șţi  pla sti ci  profe si oni șţi  di n
Români a . În muni ci pi u, își  a re  se di ul una  di ntre  ce le  ma i  a cti ve  bi bli ote ci  publi ce  di n ța ră, cu ce a 
ma i  ma re  ra tă de  ci ti tori  di n nord-ve stul țărâi  și  12 fi li a le  de schi se  în lume . Nu e xi stă ni ci o a ltă zonă
di n ța ră ca re  să a i bă o cultură muzi ca lă folclori că și  a rha i că a tât de  pute rni că, ni ci  ca re  să găzdui a 
scă un ce ntru de  me ște șuguri  tra di ți ona le  a tât de  coa gula t. Te hni ci le  și  pra cti ci le  ma ra mure şşe ne  de 
sculptură și  a rhi te ctura  în le mn sunt uni ce  și  a u fost a pre ci a te  de  orga ni za ți a  UNESCO dre pt va lori  a 
le  pa tri moni ului  uni ve rsa l. În plus, i ndustri i le  cre a ti ve  loca le  sunt pute rni ce  și  i nflue nțe a ză se mni fi 
ca ti v producți a  na ți ona lă de  mobi li e r. Di me nsi une a  și  numărul i ni ți a ti ve lor a ntre pre nori a le  sunt se 
mni fi ca ti ve , în spe ci a l ce le  a le  ti ne ri lor, une le  di ntre  a ce ste a  urcând în vârful cla sa me ntului  di n
dome ni i le  lor de  a cti vi ta te . Înze stra t cu un pote nţi a l turi sti c de ose bi t de  va ri a t, di ve rsi fi ca t şi  conce 
ntra t pri n e xi ste nţa  unor forme  de  re li e f îmbi na te  pe  tot te ri tori ul, a  une i  cli me  fa vora bi le  pra cti cǎri i 
turi smului  pe  a proa pe  tot pa rcursul a nului , a  unui  pote nţi a l fa uni sti c şi  flori sti c boga t în spe ci i  şi  e 
cosi ste me  si ngula re  în Europa , cu fa ctori  na tura li  de  curǎ ba lne a rǎ, cu un pa tri moni u cultura l i stori c
şi  a rhi te ctura l de  re fe ri nţǎ mondi a lǎ, jude ţul Ma ra mure ş se  poa te  înca dra  în rândul de sti na ţi i lor turi 
sti ce  a tra cti ve  di n Români a  şi  chi a r di n Europa . Turi smul se  pra cti cǎ di n vre muri  strǎve chi , însa  a 
cunoscut o de zvolta re  ma jorǎ în ulti me le  doua  se cole ; ma i  cu se a mǎ, pri me le  de fi ni ţi i  a le  turi smului 
a u fost re a li za te  în se colul a l-XIX-le a  de  ma ri  profe sori  a i  dome ni ului  pre cum: Guy Fre ule r,
Edmound Pi ca rd, W. Hunzi ke r, ca re  a u înce rca t sǎ formule ze  şi  sǎ de li mi te ze  urmǎtoa re le  noţi uni :
turi st, e xcursi oni st, cǎlǎtor, vi zi ta tor. Jude ţul Ma ra mure ş a re  o e conomi e  de  ti p i ndustri a l-a gra rǎ, pri 
nci pa le le  ra muri  de  a cti vi ta te  fi i nd a gri cultura , i ndustri a  şi  construcţi i le .
Re li e ful jude ţului  e ste  pre domi na nt muntos, a cope ri nd 43 % di n supra fa ţa  a ce stui a . Cli ma  e 
ste  te mpe ra t conti ne nta lǎ, cu i e rni  a spre  şi  ve ri  rǎcoroa se . Re ţe a ua  hi drogra fi cǎ e ste  boga tǎ da tori tǎ
re gi mului  a bunde nt a l pre ci pi ta ţi i lor în zone le  monta ne , unde  îşi  a u i zvorul ma jori ta te a  râuri lor, şi  a 

84
re  o lungi me  de  pe ste  3000 km. Pri nci pa le le  râuri  a le  jude ţului  sunt: Some ş, Lǎpuş, Iza , Vi şe u, Va se 
r şi  Ma ra . În munţi i  Rodne i  se  gǎse sc şi  câte va  la curi  na tura le : Ie ze re le , Buhǎe scu, însǎ ce l ma i  i 
mporta nt la c a l jude ţului  e ste  Fi ri za  10 ha . Înti nde re a  ma re  a  pǎduri lor a  consti tui t un me di u pri e lni c
pe ntru de zvolta re a  une i  fa une  boga te : ca pra  ne a grǎ, ma rmota  de  munte , ce rbul ca rpa ti n, vulpe a , i e 
pure le  e tc. Tot a i ci  întâlni m ma i  multe  re ze rva ţi i  na tura le , ce a  ma i  i mporta ntǎ fi i nd Pa rcul Na ţi ona l
Munţi i  Rodne i , Re ze rva ţi e  a  Bi osfe re i , cu o supra fa ţǎ de  3 300 ha . Sǎpânţa  ului e şte  lume a  cu
frumuse ţe a  uni cǎ a  Ci mi ti rului  Ve se l, cre a ţi a  lui  Ion Sta n Pa tra ş, în ca re  colori tul cruci lor e vi de nţi a 
zǎ vi goa re a  spi ri tului  române sc ca re  nu se  te me  de  moa rte , nu înge nunche a zǎ în fa ţa  e i , ci  o consi de 
rǎ o si mplǎ tre ce re , ne ce sa rǎ în roti re a  i re ve rsi bi lǎ a  ci clului  vi e ţi i . Ma ra mure şul e ste  ţa ra  oa me ni lor
ta ri  şi  colţuroşi  la  chi p ca  pi a tra , ţa ra  oa me ni lor ha rni ci  şi  buni  la  sufle t ca  pâi ne a  ca ldǎ. Moti ve le 
orna me nta le  a le  porţi lor ma ra mure şe ne , ce rgi le  înflora te , covoa re le , portul, ci opli turi le  mǎrunte , i 
coa ne le  pe  sti clǎ şi  multe  a lte  comori  tra di ţi ona le  pre ze nte  în a ce st jude ţ îţi  vor de zvǎlui  încli na ţi a 
spre  frumos a  ma ra mure şe ni lor, tra nsforma tǎ în mǎi e stri e , în voca ţi e  a tunci  când urmǎre şti  a rhi te 
ctoni ca  a rmoni oa sǎ a  bi se ri ci lor şi  ca se lor di n le mn. Pe ntru a  de ve ni  o de sti na ţi e  turi sti cǎ di n ce  în
ce  ma i  ca uta tǎ jude ţul Ma ra mure ş a re  ne voi e  de  o ba zǎ te hni co-ma te ri a lǎ mult ma i  de zvolta tǎ, ma i  a 
le s di n punct de  ve de re  a l a gre me ntului  ca re , în ulti mi i  a ni , a  de ve ni t o moti va ţi e  foa rte  i mporta ntǎ
în pa ra cti ca re a  turi smului . Jude ţul e ste  re numi t pe ntru pe nsi uni le  a groturi sti ce  unde  turi şti i  pot re ve 
ni  la  o vi a ţǎ si mplǎ, de pa rte  de  ba na lul coti di a n şi  de  toa te  proble me le  le ga te  de  a glome ra ţi a  urba nǎ.
În ca drul a ce stor pe nsi uni , turi şti i  nu numa i  cǎ se  odi hne sc da r pot lua  pa rte  şi  la  a cti vi tǎţi le  spe ci fi 
ce  ţi nutului : olǎri t, ci opli tul le mnului , cusut, broda t e tc. Da tori tǎ pote nţi a lului  na tura l şi  a ntropi c foa 
rte  va ri a t forme le  de  turi sm ce  se  pot pra cti ca  în jude ţ sunt di ve rse : turi sm monta n, ba lne a r, cultura l,
sti i nţi fi c, rura l, a groturi sm. Pri nci pa le le  mǎsuri  ce  a r tre bui  a pli ca te  pe ntru re a li za re a  une i  a cti vi tǎţi 
turi sti ce  de zvolta te  în zona  Ma ra mure şului  sunt: cre a re a  de  progra me  şi  fonduri  pe ntru co-fi na nţa re 
a  de  proi e cte  de  de zvolta re  re gi ona lǎ, core la re a  progra me lor na ţi ona le  cu ce le  de  i nte re s loca l şi  re gi 
ona l, e xti nde re a  comuni ca ţi i lor în zone le  de  i nte re s turi sti c, a  tra nsporturi lor e fi ci e nte  şi  mode rne ,
promova re a  pote nţi a lului  turi sti c zona l pri n pa rti ci pa ri  la  târguri  de  turi sm, pri n re a li za re a  de  ca mpa 
ni i  publi ci ta re , întocmi re a  de  broşuri  cu i nforma ţi i  de spre  pote nţi a lul turi sti c a l zone i  şi  cu i ma gi ni 
suge sti ve  în a ce st se ns, me di a ti za re a  pe nsi uni lor şi  fe rme lor a groturi sti ce . Vi zi ta re a  Ma ra mure şului 
e ste  ca  o le cţi e  de  i stori e , culturǎ şi  ge ogra fi e  fǎrǎ profe sor. Nu tre bui e  de cât sǎ pri vi ţi  şi  sǎ a sculta ţi 
cu ma re  a te nţi e  spe cta colul ce  va  înconjoa rǎ. Na tura  se  de sfǎşoa rǎ mǎi e stoa sǎ de  jur împre jur i a r vi a 
ţa  loca lni ci lor, a tât de  li ni şti tǎ da r a tât de  boga tǎ, încât nu va  lăsa  ni ci un turi st i ndi fe re nt!
La capitolul 2 este prezentat stadiul actual de dezvoltare al orașului Baia Mare, acesta fiind
responsa bil și răspunzător în mod direct pentru stra tegia , ma ngementul, coordona rea , fina nța rea  și
implementa rea  progra mului propus și a  proiectelor conexe. Decizia  de a  folosi o singură jurisdicție

85
urba nă se na ște din ma i multe motive, inclusiv fa ptul că ne-a m a suma t să ga ra ntăm consensul
politic, instituționa l și public privind stra tegia  a suma tă și a sigura rea  unui exercițiu fina ncia r
predictibil. Ne ba zăm pe o cola bora re solidă cu a dministra ția  loca lă și pe pa rteneria te mixte cu
ONG-uri loca le, instituții educa ționa le și cultura le publice, producători cultura li, reprezenta nți a i
grupurilor religioa se, a i industriilor crea tive, investitori și lideri de opinie. Nu vrem să periclităm a 
ctua lul sistem de părți interesa te loca le, întrucât a m investit mult timp și efort în procesul de sta 
biliza re, pentru a  implementa  o stra tegie de comunica re coerentă, precum și pentru a  coordona 
progra mele inter-orga niza ționa le. Totuși, una  dintre cele ma i a precia te ca ra cteristici de către vizita 
tori și locuitori, în ceea  ce privește Ba ia  Ma re, este mobilita tea  sporită pe ca re a cesta  o oferă, fiind
fa cilă a ccesa rea  unui număr ma re de a tra cții na tura le și cultura le în regiune.
Ba ia  Ma re este poa rta  de intra re în Ma ra mureș, cla sa t de Na tiona l Geogra phic ca  fiind unul
dintre cele 20 locuri ca re merită vizita te și o a legere consta ntă pentru călătorii români și europeni,
pentru pa siona ții de na tură și a stronomie, precum și pentru a venturierii din întrea ga  lume. Opt
biserici din lemn a fla te pe lista  Pa trimoniul Mondia l UNESCO sunt a ccesibile în ma xim o oră, cu
ma șina  sa u cu mijloa cele de tra nsport în comun. Două muzee priva te unice, Muzeul de Artă
Contempora nă Florea n și singurul muzeu de etnologie priva t din România , sunt la  doa r pa truzeci de
minute de mers cu ma șina .
Acelea și criterii de a ccesibilita te se a plică la  încă cel puțin pa tru spa ții de concerte în a er
liber testa te, potrivite pentru festiva luri sa u evenimente unice, ca re pot beneficia  de infra structura  de
ca za re deja  existentă. Ma i mult de 350 kilometri de piste ma rca te pentru biciclete tra versea ză
împrejurimile, prin pa tru trecători monta ne, străbătând sa te pitorești și peisa je căuta te de pa siona ții
de fotogra fie, precum și locuri istorice sa u a rii proteja te, pa rte din sistemul de ecoturism. În plus, a 
ctivitățile ONG-urilor din Ba ia  Ma re și proiectele cultura le loca le tra nscend a desea  limitele geogra 
fice a le ora șului, folosind spa ții sa u ra portându-se la  obiective cultura le a fla te în a propia ta  vecinăta 
te.
În ceea ce privește capitolul 3, aici am considerat să prezint modalități de dezvoltare
turistică a județului Maramureș și a orașului Baia Mare. Este foa rte importa nt de știut că regiunea 
nu este un spa țiu cultura l eterogen, ci un a mestec coerent, da r plin de contra ste, între pa tru zone
istorice, a șa  numitele „țări” a le Ma ra mureșului: Ța ra  Chioa rului, Ța ra  Lăpușului, Ța ra  Codrului și
Ma ra mureșul Voievoda l. Fieca re „ța ră” va  fi deschisă pentru a  fi explora tă prin progra me specia le
ce includ excursii, sa fa ri-uri fotogra fice sa u depla sări la  diferite sărbători și evenimente ca re a u loc
în mod tra diționa l în sa tele din vecinăta te. Ne propunem să folosim destina țiile specifice din a fa ra 
ora șului ca  a nexe pentru progra ma rea  noa stră cultura lă, în principa l pentru a ctivități în a er liber
precum concerte sa u reprezenta ții, da r și pentru rezidențe a rtistice și ta bere, proiecte de cerceta re și

86
proiecte privind industria  filmelor. A exista t un schimb istoric consta nt între oa menii liberi din Ma ra 
mureșul rura l și locuitorii ora șului Ba ia  Ma re, concretiza t prin comerț, depla sări a le forței de muncă
și prin expunerea  directă la  cultura  din vecinăta te. Astfel, influențele folclorice a le zonei nu pot fi
nega te de nicio stra tegie de dezvolta re cultura lă, a tât gra ție unicității culturii ma ra mureșene tra 
diționa le, cât și puternicei ei influențe resimțite în interiorul ora șului.
Progra ma rea  cultura lă presupune promova rea  tra dițiilor loca le și a  produselor cultura le tra 
diționa le din Ma ra mureș (folclor, meșteșuguri, tra diții culina re, ritua luri sezoniere a rha ice sa u a 
rhitectură verna cula ră), prin intensifica rea  cola borării dintre comunitățile urba ne și cele rura le, în
proiecte dura bile ca re pun preț pe prezerva re și conserva re. Totuși, considerăm că este da toria  noa 
stră să explorăm noi moda lități de a  tra nsmite publicului interna ționa l dra gostea  pentru simbolurile
regiunii, și a nume cele opt biserici decla ra te Pa trimoniul Mondia l UNESCO și Cimitirul Vesel din
Săpânța .

BIBLIOGRAFIE

1. Băltărețu Andreea, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București, 2016.


2. Băltăre ţu Andre e a , Turi sm i nte rna ţi ona l. De  la  te ori e  la  pra cti că, Edi tura  Sylvi , Bucure şti ,
2004.
3. Bote za tu C., Mi hălce scu C., Ia cob I., Si ste me  i nforma ti ce  cu ba ze  de  da te  în turi sm, Edi tura 
Uni ve rsi ta ră, Bucure şti , 2007.
4. Bra n, Flori na , Ecologi e  ge ne ra lă şi  prote cţi a  me di ului , Edi tura  A. S. E. Bucure ști , 2000.
5. Buli n, Da ni e l, Turi smul, Axa  pri ori ta ra  de  cre ste re  e conomi ca  dura bi la  a  Roma ni e i , Edi tura 
ProUni ve rsi ta ri a , 2017.
6. Burui a nă G., Poli ti ci  ma croe conomi ce  în turi sm, te ză de  doctora t, Bucure ști , 2007.
7. Cânde a  Me li nda , Bra n Flori na , Spa ţi ul ge ogra fi c române sc, Edi tura  Economi că, Bucure şti ,
2001.
8. Cânde a  Me li nda , Erde li  Ge orge , Pe pte na tu Da ni e l, Şi mon Ta ma ra , Pote nţi a lul turi sti c a l
Români e i  şi  a me na ja re a  turi sti că a  spa ţi ului , Edi tura  Uni ve rsi ta ră, Bucure şti , 2003.
9. Coce a n, P., De zsi , Şt., Prospe cta re  şi  ge oi nforma re  turi sti că, Edi tura  Pre sa  Uni ve rsi ta ră
Cluje a nă, Cluj-Na poca , 2001.
10. Coce a nu Pompe i , Vlăsce a nu Ghe orghe , Ne cjoi e scu Be be , Ge ogra fi a  ge ne ra lă a  turi smului ,
Edi tura  Me te or Pre ss, Bucure ști , 2005.
11. Cri ste a  A., Ge sti une a  a cti vi tăţi lor de  turi sm, Edi tura  Uni ve rsi ta te a  Cre şti nă Di mi tri e  Ca nte 
mi r, Bucure şti , 2003.
12. Cri sture a nu Cri sti na , Stra te gi i  şi  tra nza cţi i  în turi smul i nte rna ţi ona l, Edi tura  C.H.Be ck,
Bucure ști , 2006.

87
13. Dodu P., Te hni ci  Ope ra ţi ona le  în Age nţi a  de  Turi sm, Edi tura  Pro Uni ve rsi ta ri a , Bucure şti ,
2008.
14. Erde li , Ge orge , Arse ne , Ra mona , Turi smul în Români a  după 1990, Re vi sta  Română de  Sta ti 
sti că nr. 5, Uni ve rsi ta te a  di n Bucure ști , 2010.
15. Fi roi u D., Dodu P., Dri de a  C., Ghe orghe  C., Industri a  Turi smului  şi  a  Călători i lor, Edi tura 
Pro Uni ve rsi ta ri a , Bucure şti , 2008.
16. Fi roi u D., Pe ţa n I., Ghe orghe  C., Turi smul în Pe rspe cti va  Globa li zări i , Edi tura  Pro Uni ve rsi 
ta ri a , Bucure şti , 2008.
17. Fi ruţă Cori na , Ion Cori , Obi e cti ve  turi sti ce , Edi tura  Alcor, Bucure şti , 2002.
18. Ghi ne a Dan , Enci clope di a  ge ogra fi că a  Români e i , Edi tura  Enci clope di că, Bucure şti , 2002.
19. Ma te i , Ele na , Ecoturi sm, Edi tura  Uni ve rsi ta ră, 2011.
20. Mi hălce scu C., Ba ze le  Informa ti ci i , Edi tura  Pro Uni ve rsi ta ri a , Bucure şti , 2008.
21. Mi nci u R., Economi a  turi smului , Edi tura  Ura nus, Bucure şti , 2000.
22. Minciu Rodica, Economia turismului, Ediția a II-a revăzută, Editura Uranus, București,
2004
23. Mi tra che  S., Ma nole  V., Bra n F., Stoi a n M., Istra te  I. Agroturi smul şi  turi smul rura l, Edi tura 
Fa x Pre ss, Bucure şti , 2003.
24. Munte le  L., Ia ţu C., Ge ogra fi a  turi smului , conce pte , me tode , forme  de  ma ni fe sta re  spa ţi o-te 
mpora lă. Edi tura  Se dcom Li bri s, Bucure ști , 2003.
25. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse și destinații
turistice în România, București,2016.
26. Ne guţ Si lvi u, Ge ogra fi a  turi smului , Edutura  Me te or Pre ss, Bucure ști , 2003.
27. Ola ru, O., Turi smul, fe nome n e conomi c-soci a l spe ci fi c e poci i  conte mpora ne , Edi tura 
ProUni ve rsi ta ri a , 2011.
28. Pose a  G., Ge omorfologi a  Români e i , Edi tura  Funda ţi e i  Români a  de  Mâi ne , Bucure şti , 2002.
29. Sta nci u Eri ka, Flore nti na  Flore scu, Ari i le  prote ja te  di n Români a , Edi tura  Gre e n Ste ps, 2009.
30. Stăne scu D., Voi cu L. O., Sztrute n G., Pa rti cula ri tăţi  Te hnologi ce  în Se rvi ci i le  de  Ali me nta ţi 
e , Edi tura  Pro Uni ve rsi ta ri a , Bucure şti , 2008.
31. Va si le  Glăva n, Turi sm rura l, a groturi sm, turi sm dura bi l, e coturi sm, Edi tura  Economi că,
Bucure şti , 2003.
32. Ve lce a  Ion, Ve lce a  Va le ri a  Ame li a  coord., Si nte ze  de  ge ogra fi e  ge ne ra lă şi  re gi ona lă, Edi tura 
Uni ve rsi tăţi i  Luci a n Bla ga , Si bi u, 2008.
33. Za ha ri a  M., Sta n R., Vădi ne a nu C., Busui oc M., Economi a  Se rvi ci i lor, Apli ca ţi i  şi  studi i  de 
ca z, Edi tura  Pro Uni ve rsi ta ri a , Bucure şti , 2006.
34. Ghi dul Turi sti c a l Români e i , e di tura  Publi rom

Surse  onli ne :
35. www.a groturi sm.com
36. www.a lpi ne t.org
37. www.a pmbm.ro
38. www.borsa .ro

88
39. www.ca rpa ti .org
40. www.e ma ra mure s.ro
41. www.fonduri ue .mfi na nţe .ro
42. www.hoi na ri .ro
43. www.i ncdt.ro
44. www.i nfotra ve lroma ni a .ro
45. www.i nfoturi sm.ro
46. www.i nfoturi sm.ro
47. www.Ma ge st.ro
48. www.ma ra mure s.e i nforma ti i .ro
49. www.ma ra mure s.i nsse .ro
50. www.mfi na nte .ro
51. www.mturi sm.ro
52. www.parcrodna.ro
53. www.pe nsi uni .i nfo.ro
54. www.roma ni a touri sm.ro
55. www.roma ni a tra ve l.ro
56. www.turi sm-ca ta log.ro
57. www.va ca nte si ca la tori i .ro
58. www.ca za re ma ra mure s.ro
59. www.cjmm.multi ne t.ro
60. www.ma ra mure s.i n-roma ni a .ro
61. www.ma ra mure smuze u.ro
62. www.muntiimaramuresului.ro
63. www.statistici.insse.ro

89
ANEXE
Anexa 1. Munții Maramureșului

90
Anexa 2. Turnul lui Ștefan

91
Anexa 3. Așezarea geografică a orașului Baia Mare

Anexa 4. Planul orașului Baia Mare

92
Anexa 5. Panorama orașului Baia Mare

93