S1. Contabilitatea naţională.

-introducere;
-def. contabilitatea naţională şi sistemul conturilor naţionale;
-clasificarea agenţilor. economici după cele 7 sec instituţionalizate (*Bonus –*B);
-prezentarea operaţiunilor economice (i.e. op. asupra bunurilor şi serviciilor, op. de reparţiţie şi op.
financiare);
-circuitul economic (fig. pag. 157);
-prezentarea celor 9 conturi din cadrul sistemului contabilităţii naţionale;

S2. Indicatori macroeconomici sintetici.

-funcţiile indicatorilor (4);
-prezentarea celor 2 sisteme de indicatori macroec. (sist. producţiei materiale şi sist. conturilor
naţionale);
-prezentarea principalilor indicatori macroec. (PGB, PIB, PIN, PNB, PNN).

S3. Conceptul şi delimitările creşterii economice şi a dezvoltării economice.

-conceptul de creştere economică (definiția în sens larg şi în sens restrâns);
-conceptul de dezvoltare economică (2 def.);
-asemănări şi deosebiri între creşterea ec. şi dezvoltarea ec.;
-definiția progresului economic şi a progresului social.

S4. Factorii şi tipurile creşterii economice.

-prezentarea celor două categorii de factori ( f. cu acţiune directă şi f. cu acţiune mediată);
-analiza factorilor de creştere economică sub aspect cantitativ, calitativ şi structural;
-descrierea principalilor factori sub aspect calitativ şi cantitativ -după caz (factorul uman, capitalul
uman, cultura unui popor, valorile morale; factorul material –resursele naturale şi stocul de capital,
progresul tehnic; inovarea tehnologică);
-prezentarea celor 2 tipuri fundamentale de creştere economică (tipul extensiv, tipul intensiv) +calea
intermediară ;
-clasificarea creşterii economice după calitatea acesteia (creştere ec. negativă, creştere ec. staţionară –
zero, creştere ec. echilibrată, creştere ec. eficientă, creştere economică optimă;

S5. Modelarea creşterii economice.

-def. modelării economice + modele de creştere economică -MCE;
-cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească MCE (izomorfe, operaţionale, calculabile);
-clasificarea MCE: a) după sfera de cuprindere -monosectoriale, multisectoriale,
b) orizontul de timp –statice, dinamice;
c) scopul utilizării –decizionale, descriptive;
-descrierea principalelor MCE:
1. Modele neoclasice –funcţia de producţie Cobb-Douglas (f. de tip Harrod; Solow, Hicks);
2. Modelele Keynesiene –modelul Harrod – cele 3 ipostaze ale creșterii ec. prin rata garantată,
rata naturală și rata de facto; evoluția ciclului industrial;
3. Modele structurale –modelul lui Leontieff sau modelul input-output sau balanța legăturilor
dintre ramuri; -cadranele I- IV; formule de calcul –enumerare indicatori –Consumul intermediar în
ramura j, Consumul total intermediar; Valoarea adăugată brută în ramura j, Valoarea adăugată brută
totală; Valoara adăugată netă în ramura j, Valoarea adăugată netă totală; Produsul Intern Brut pe ramură
i; Produsul intern brut total; Produsul național brut.
4. modele de creștere economică care abordează problemele globale ale omenirii – criza de
materii prime și resurse energetice, problemele mediului înconjurător, producția agricolă,
subdezvoltarea, cursa înarmărilor etc.

S6. Problemele globale și dezvoltarea economică

-def +datarea problemelor globale (i.e. P.G.);
-aspecte contradictorii ale P.G. (ritm de creștere fără precedent a W, dimensiunea consumurilor…)
1
-studiile privind P.G. prezentate la cea de-a 31 sesiune a Adunării Generale a ONU –Limitele creșterii –
grupul Meadows; Raportul Mesarovici –Pestel; Raportul RIO –grupul Tinbergen; Modelul Latino-
American

S7.Creșterea economică și mediul înconjurător

-efectele creșterii economice asupra mediului înconjurător:
- -modificare componenței biochimice a atmosferei prin creșterea concentrației de bioxid de
carbon și reducerea stratului de ozon;
- sporirea concentrației de CO2 din atmosferă –efectul de seră;
- utilizarea energiei nucleare ca resursă energetică –deșeurile radioactive, accidente nucleare;
restrângerea suprafeței pădurilor și degradarea fondului forestier;
- în agricultură ritmul formării de noi straturi fertile în paralel cu ritmul eroziunii solului;
-concepții privind relația dintre creșterea economică și mediul natural:
- concepția geocentrică;
- concepția biocentrică;
- concepția antropocentrică;
-definirea conceptului de dezvoltare durabilă;
-direcțiile în care trebuie acționat pentru realizarea dezvoltării durabile.

S8. Raportul dintre demografie și creșterea economică

-introducere
-teoria demografului american Frank Notestein –tranziția demografică
clasificarea societăților prin apartenența lor în una din următoarele trei etape istorice:
a) Etapa I –societățile premoderne;
b) Etapa a II-a –societățile moderne;
c) Etapa a III-a a procesului demografic;
-statistici privind populația globului (i.e. 6,9 mld. prezent)

S9. Echilibrul economic

-definiția echilibrului economic (EEc);
-clasificarea EEc după modul de manifestare în timp (static și dinamic: dinamic pe termen scurt și
dinamic pe termen lung);
-clasificarea EEc în raport cu nivelurile de agregare în cadrul economiei naționale ( microeconomic,
mezoeconomic și macroeconomic);
-clasificarea EEc în funcție de modul de expunere a rezultatelor economice și de conținutul proceselor
economice ( material, valoric: e monetar, e. bugetar și e. valutar; al resurselor de muncă);
-echilibrul ecologic;

S10. Echilibrul pe diverse piețe

A) echilibrul pe piața
B) bunurilor: relația de echilibru –oferta globală egală cu cererea globală; condiția de echilibru pe
piața unui bun economic: prețul bunului înmulțit cu cererea excedentară să fie egal cu zero;
C) echilibrul pe piața valutară: relația de echilibru –oferta de monedă egală cu cererea de monedă;
D) echilibrul pe piața muncii: relația de echilibru –oferta de muncă egală cu cererea de muncă;
-definiția dezechilibrului economic și formele sale: dezechilibrul normal și dezechilibrul anormal;
-forme de manifestare a dezechilibrului : starea de presiune și absorția;

S11. Consumul
-definiția;
-clasificare a) după subiectul consumului: consum privat și consum public;
b) după obiectul consumului: consum de bunuri materiale și consum de servicii;
c) după durata consumului: consum de bunuri de folosință curentă; îndelungată
d) în funcție de modul de procurare a bunurilor și serviciilor: consum de bunuri marfare
și autoconsum;
2
-definirea unor concepte: consumul pe locuitor; costul vieții; bugetul de familie;
- raportul dintre consum și venit se exprimă: rata consumului și înclinația marginală spre consum;
-legea psihologică fundamentală exprimată de J.M. Keynes și legea distribuirii cheltuielilor de consum
(E. Engel);
-factorii obiectivi și subiectivi care influențează mărimea cheltuielilor de consum;

S12. Economiile și investițiile

-definiția economiilor+relație;
-înclinația marginală spre economii;
-relația dintre înclinația marginală spre consum și înclinația marginală spre economii (i.e. s+c=1);
-definiția investițiilor;
-tipologia investițiilor (i.e. brute și nete);
-factori care influențează evoluția investițiilor;
-multiplicatorul investițiilor –raportul dintre creșterea venitului dintr-o perioadă pe seama sporirii
investițiilor într-o perioadă anterioară;
-eficiența economică a investițiilor definiție + indicatori de eficiență (i.e. coeficientul de eficiență,
termenul de recuperare, investiția specifică; cheltuielile totale)

S13. Acțiunile
-definiție;
-drepturile deținătorului;
-categorii de valori ale acțiunilor: valoarea nominală; valoarea de emisiune; valoarea contabilă a unei
acțiuni; valoarea de piață –cursul acțiunii;
- clasificarea : a) după posibilitatea de transmitere (i.e. la purtător și nominative);
b) după drepturile pe care le conferă deținătorului (i.e. obișnuite și privilegiate);
c) din punct de vedere al naturii aportului adus de acționari (i.e. acțiuni de numerar și
acțiuni de aport);
-definiția dividendelor și tipuri (i.e. dividend obișnuit, fix și plătit în avans);
-politici de dividende (i.e. politica reziduală, ratelor, stabilizată);
-evaluarea acțiunilor –indicatori (i.e. dividendul pe acțiune, randamentul unei acțiuni, rata de distribuire
a dividendelor; profitul pe acțiune, coeficientul de capitalizare bursieră).

S14. Obligațiunile
-definiție+elemente definitorii (i.e. valoarea nominală, rata dobânzii, durata de viață, scadența
obligațiunii,
-clasificare : obligațiuni clasice; cu dobândă variabilă; convertibile în acțiuni; indexate; cu cupon zero;
ipotecare; asigurate; „precare”;
-modalități de rambursare a împrumutului (i.e. la finalul perioadei; prin anuități; sub forma cuponului
unic);
-valoarea reală a obligațiunii –prețul obligațiunii;
-paralelă între acțiuni și obligațiuni;

S15. Structura pieței financiară

-definiția pieței financiare;
-piața primară -prezentare;
-piața secundară -prezentare;
-bursa de valori –definiție +exemple

S16. Cererea de muncă

-definiția cererii de muncă;
-factorii care influențează mărimea cererii de muncă –prețul acesteia adică nivelul salariilor,
dimensiunea cererii pentru un anumit bun;
-maximizarea mărimii profitului –figura de la pagina 226;

3
- factorii care influențează elasticitatea cererii forței de muncă: elasticitatea cererii unui anumit bun în
funcție de preț; posibilitatea substituirii muncii cu alți factori de producție; elasticitatea ofertei
factorilor substituiți; ponderea costurilor salariale în costul total; durata de timp pentru care se
analizează elasticitatea;

S17. Oferta de muncă

-definiția ofertei de muncă;
-factorii care influențează mărimea ofertei de muncă –mărimea populației totale apte de muncă (PAD);
factorii instituționali –vârsta legală și legislația salarială (i.e. Codul muncii); opțiunile populației între
muncă și odihnă;
-aspectele muncii pentru fiecare individ: aspectul de utilitate și aspectul de dezutilitate (figura 15.2. de
la pagina 228);
-evoluția ofertei de muncă în raport cu salariul –figura 15.3. de la pagina 227;
-efectul de substituție și efectul de venit;
-factorii care determină ridigitatea relativă a ofertei de muncă: formarea resurselor de muncă –evoluția
demografică; timpul indelungat necesar formării ofertei de muncă –vârsta legală; mobilitatea relativ
scăzută a forței de muncă; oferta și cererea de muncă nu sunt omogene.

S18. Salariul
-definiție (preț, venit, cost);
-piața muncii –piața cu concurență perfectă (B);
-formarea salariului pe piața muncii –salariul de echilibru definiție +prezentare (figura de la pagina
230);
-restricții privind oferta de muncă (B);
-salariul minim –prezentare, consecințe;
-creșterea locurilor de muncă –creșterea cererii (figura de la pagina 232).

S19. Șomajul, măsurarea și forme de manifestare

-introducere (datarea în timp –începutul anilor ’30 marea criză economică din SUA) +definiție;
-structura populației;
-ocuparea deplină a populației –relație: PO/PA=1
-condiții pentru ca o persoană să fie înclusă în categoria de șomaj;
-indicatori de analiză și caracterizare a șomajului (i.e. nivelul șomajului; durata șomajului, structura
șomajului, intensitatea șomajului);
-clasificarea șomajului: a) după intensitatea acestuia (i.e. șomaj total, parțial și deghizat);
b) după cauzele care determină apariția acestuia (i.e. conjuctural,
structural, tehnologic și sezonier)
-definirea și prezentarea somajului voluntar (J.M. Keynes –figura de la pagina 238; somajul tranzitoriu,
structural și tehnologic);
-definiția somajului la negru;
-definiția somajului involuntar (figura de la pagina 239 și 240);

S20. Implicațiile șomajului și măsuri de combatere

-concluzii desprinse din teoria și practica economică cu privire la somaj;
-măsuri care privesc diminuarea șomajului: a) măsuri care privesc direct pe șomeri;
b) măsuri care privesc populația ocupată;

S21. Băncile și rolul lor în economie

-datarea
-pricipalele funcții ale băncilor (i.e. funcția pasivă și funcția activă);
-alte funcții: funcții noi cu caracter macroeconomic; funcția de intermediere financiară; restricționarea
creditului; crearea de putere de cumpărare adițională; selecționează proiecte de dezvoltare;
-determinarea profitului unei bănci (i.e. profitul bancar brut și bancar net);
-atribuțiile Băncii Centrale;
4
-prezentarea Băncilor comerciale (clasificare+exemple)
-alte instituții financiare cu rol similar băncilor

S22. Conținutul, măsurarea și formele de manifestare a inflației

-definiție;
-forme de creștere a prețurilor (i.e. creșterea anormală, durabilă și generalizată, cumulativă);
-măsurarea inflației (indicele general al prețurilor și tarifelor de consum -IPC; indicele puterii de
cumpărare a monedei- Ipb);
-clasificarea inflației: a) în funcție de valorea IPC (i.e. inflație moderată, galopantă, hiperinflație);
b) intesitatea inflației corelată cu dinamica indicatorilor macroeconomici de
creștere economică.

S23 Cauzele și mecanismele inflației

-cauzele profunde (dezechilibrul între C și O pe piața B&S; factori care det. creșterea cererii; fig. pag
261);
-cauze nemijlocite (creșterea costurilor -cauze + fig 18.2 și 18.3și a masei monetare -cauze);
-cauze social-politice (e.g. războaiele, tensiunile sociale –revendicările sindicale; tranziția la economia
de piață).

S24.Consecințele inflației și politici de combatere

-consecințe în randul populației;
-consecințe în rândul agenților economici (scăderea puterii de cumpărare din cauza prețurilor ridicate;
dim. veniturilor; creșterea cheltuielilor de exploatare);
-politici antiinflaționiste (M. Didier –blocajul monedei; blocajul veniturilor; blocajul cheltuielilor
publice);

S25. Conținutul și formele principale ale integrării economice

-conținutul noțiunii;
-cauzele integrării economice (i.e. internaționalizarea factorilor de producție, multilateralismul,
diviziunea internanțională a muncii; concurența puternică; cauze de ordin politic;
-cauze care favorizează integrarea (i.e. înlăturarea restricțiilor comerciale; lărgirea pieței interne;
inovarea științifică și tehnologică);
-forme de integrare (i.e. zonele de comerț liber; uniunea vamală; piața comună; uniunea economică;
globalizarea).

S26. Principalele etape în realizarea integrării economice din Europa Occidentală

-prima etapă formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului;
-a doua etapă formarea Comunității Economice Europene, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
(Euroatom);
-a treia etapă formarea Comunității Europene (fuziunea celor trei comunități);
-Tratatul de la Maastrich –crearea Uniunii Europene;
-structura instituțională (Comisia Europeană, Consiliul de Miniștri, Parlamentul European, Curtea
Europeană de justiție, Consiliul European, Curtea Europeană de Conturi);
-realizările primelor patru decenii de existență a UE –direcții: Uniunea vamală; Formarea pieței
comune agricole; Libera circulație a factorilor de producție; realizarea Uniunii Monetare Europene.