UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA
"ION IONESCU DE LA BRAD"
Facultatea de Horticultura.

Infiintarea unei plantatii de prun,de 23 hectare in

localitatea Targul Frumos
PROIECT DE AN
LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

Indrumator,
Set' lucrari. Dr. Zlati Cristina

Student,
SARMA ANCA
HORTICULTURA AN IV

2018-2019
1
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE $1 MEDICINA
VETERINARA
"ION IONESCU DE LA BRAD"
Facultatea de Horticulture

PROTECT DE AN
LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

• ,‘
Indrumator,
Set' luerari. Dr. Dad. Cristina

Student,
Cojocaru Madalina-Ioana
Anul IV, grupa 481

2016-2017

1
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA
"ION IONESCU DE LA BRAD"
Facultatea de Horticulture

PROJECT DE AN
LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

Titlul proiectului:

infiinjarea ci intrefinerea unei plantafii de prun, de

23 hectare in localitate gaveni, judepl Botoymi

Indrumator,
Set' luerari. Dr. Dad Cristina

Student,
Cojoearu Madalina-Ioana
Anul IV, grupa 481

2016-2017

2
 = CUPRINS =

I. PIESE SCRISE
1. MEMORIUL DESCRIPTIV
1.1 Obiectul si necesitatea proiectului.
1.2 Situatia geografia i administrativa a zonei
1.2 Studiul factorilor social-economici
1.3 Caracterizarea cardului natural
1.4.1 Studiul climatic (temperaturi medii lunare i anuale; temperaturi
minime absolute, suma precipitatiior medii anuale repartitia lor,
umiditatea relativa a aerului, durata de stralucire a soarelui, accidente
climatice).
1.4.2 Studiul pedologic (profilul solului, structura, continutul in
macroelemente).
1.4.3 Studiul vegetatiei pomicole spontand i cultivata.
1.4.4 Concluzii privind aprecierea generala a condiliilor in care se
planteaza.

2. MEMORIUL JUSTIFICATIV
2.1 Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de
intoarecere, amplasarea constructiilor).
2.2 Stabilirea sortimentului -de soiuri in functie de sistemul de culturd,
tipul de sol, zona climatica amplasarea soiurilor in parcele.
2.3 Stabilirea distantelor de plantare
2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
2.4.1 Pregatirea terenului
2.4.2 Plantarea pomilor
2.4.3 Intretinerea plantatiilor /Ana la intrarea for pe rod
2.4.4 Imprejmuirea plantatiilor
2.4.5 Instalarea mijloacelor de susbinere
2.4.6 Instalarea sistemului de irigare

3
3.MEMORIUL TEHNIC
3.1 Planul de plantare
3.2 Antemasuratori Devize pe categorii de lucrari privind:
3.2.1 Antemasuratoarea 1 — Privind pregatirea terenului in vederea plantarii
3.2.2 Antemasuratoarea 2 — Privind procurarea materialului saditor Si
plantarea pomilor
3.2.3 Antemasuratoarea 3— intretinere platatiei de prun in anul infiintarii
Intretinerea plantatiilor in anul II de la plantare
3.2.4 Antemasuratoarea 4— Intretinerea plantatiilor in anul II de la plantare
3.2.5 Antemasuratoarea 5- Intretinerea plantatiei in anul III de la plantare
3.2.6 Antemasuratoarea 6- completarea golurilor in anul I si II de la
plantare
3.2.7 Antemasuratoarea 7- instalarea mijloacelor de sustinere
3.2.8 Antemasuratoarea 8 Imprejmuirea plantatiilor

3.3 Devize centralizatoare:

3.3.1Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea inei
plantatii
3.3.2 Centralizatorul costurilor directe de investiii pentru un ha de plantatie
3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantatie
3.3.4 Valoarea productiei globale (V.P.G.)

II. PIESE DESENATE

4.1Schita de ansamblu a plantatiei la scara 1: 2000.

4.2Schita amplasarii soiurilor si a polenizatorilor.

III. BIBLIOGRAFIE.

4
I. PIESE SCRISE
 I. MEMORIEL DESCRIPTI V

1.1 OBIECTUL SI NECESITATEA PROIECTULUI

Infiintarea plantatiei de prun are drept scop obtinerea unor productii corespunzatoare atat din
punct de vedere cantitatativ cat i caliatativ pe o suprafata de 23 de hectare.
Prunul cultivat Prunus domestica face parte din familia Rosacee,subfamilia Prunoideae.
Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, find caracterizat
ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana In zona dealurilor subcatpatice i
uneori pana la poalele muntilor.
De-a lungul anilor, prunul produsele sale au constituit mij loace de existenta ale taranilor,
contribuind totodata la faima tarii.
Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clime si sol, a facut ca prunul sa creased si sa
produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor find practic fare limite.
In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si
Europa, find si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate.
Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de 2000, este
rezultatul unei culturi stravechi, ale cdrui inceputuri se pierd in antichitate.
Faptul ca in peninsula Balcani corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara noastra creste
salbatic porumbarul semicultivat goldanul§si corcodusul, sunt dovezi, ca aceste culturi
dateaza si la not Inca din vechi timpuri.
De la Plinius (sec. 1 i.e.n.) a ramas cunoscuta expresia - ingeus turba prunorum - care
dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. Se presupune, ca
acest prun a fost adus in sudul si vestul Europei din Caucaz, unde ar fi avut loc formarea lui, prin
incrucisarea naturald a porumbarului si corcoduvlui.
In prima jumatate a secolului I, romanii au extins arealul de culturd al soiurilor de pomi in Galia,
Belgia, Anglia, si in Germania pana in valea Rinului. In timpul imparatilor romani Probus
(Roma, 276-282) si Diocletian (Bizant, 274-305) s-au facut intinse plantatii de prun pe malurile
raurilor Drava si Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul eel mai
insemnat de cultura a prunului comun.
Intensificarea culturii prunului in Europa a avut loc abia in secolul al XVII-lea meat este de
presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai mult in tarile romane§ti.
Se stie, ca prunele se consume in stare proaspata dar si deshidratata, sunt utilizate la
fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu In ultimul
rand vestita tined de prune romaneasca.
Florile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de
frumusete pentru regiuni intregi.
Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritive cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte
fructe. Continutul fructelor in zahantri este cuprins intre 16-20% (acidul malic si
in cantitati mici acizii citric si benzoic) prunele avand proprietati diuretice, laxative,
depurative, stimulent nervos si descongestionant hepatic.
Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea vietii
normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na lmg%, Fe 0,5
mg%, Cl 1,5 mg% etc.
Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%, caroten 0,9 mg%,

6
 -

B 10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele.

Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si cavale din
fume.
Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere al
vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substance nutritive sau reglatoare ale
metabolismului uman
Plant*le pomicole comerciale au ca scop obtinerea unor productii mari, destinate
comercializarii in diferite forme. Acest tip de plantatie cuprinde 1-3 specii, cu un numar
redus de soiuri, care permite o eficienta sporifa a tehnologiilor de ingrijire.

In vederea infiintarii plantatiei se vor avea in vedere urmatoarele etape:

stabilirea sistemului de cultura

alegerea terenului favorabil culturii
organizarea terenului in unitati de exploatare
pregatirea terenului pentru plantare.

7
 1.2 SITUATIA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A ZONEI

Judetul Iasi este situat in nord-estul tarn noastre, avand ca vecini judetele
Botosani la nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud. Spre est
raul Prut formeaza granita dintre tam noastra si Republica Moldova. Se intinde
pe o suprafata de 5476 km patrati ceea ce reprezinta 2,3% din
suprafata totala a tarlalei.

Relieful este reprezentat in jumatatea nordied printr-o parte deluroasa a depresiunii

Jijiei, cu coline domoale care nu depasesc 200 m. Altitudine, spre est se intinde o zona de
campie in lungul Prutului, iar spre vest zona de terase inalte de pe inalul stang al
Siretului, care fac parte din zona sud-estica a podisului Sucevei, cu inaktimi mai maxi
de circa 300 m. si culmineaza in sud-vest cu prelungirea nordica a culmii Dealu Mare care
atinge altitudinea maxima de 593m.

Plantatia ce face obiectul acestui proiect, urmeaza a fi amplasata pe o suprafata de

23 ha suprafata totala, din care 21,99 ha suprafata cultivate in Targul Frumos.

1.3 STUDIUL FACTORILOR SOCIAL-ECONOMICI

Pentru realizarea acestui project s-au luat in considerare posibilitatile de executie dar
si conditiile pedoclimatice ale zonei
.Forta de munca este asigurata prin pregatirea profesionala i experienta
acumulata in timp, a oamenilor din zona, dar si de populatia localitatilor inconjuratoare.
Calle principale de transport rutier situate in imediata apropiere a plantatiei, face ca
transportul productiei obtinute pana la pietele de desfacere cat si OM la principalii
beneficiari, reprezentati de supermarketurile din judet, sa nu produca deprecierea
prunelor pe timpul transportului. Totodata imediata apropiere, a cailor de transport,
faciliteaza accesul personalului calificat in incinta plantatiei.
Directia de productie pentru recolta ce urtneaza a fi obtinuta, vizeaza consumul de
fructe in stare proaspata dar i deshidratata.
Buna organizare si locatia plantatiei, prin studiile de plata efectuate, cat i prin
posibilitatile de irigare si de asigurare a unor conditii ridicate de vegetatie si fructificare a
soiurilor alese pentru infiintarea acestei plantatii, preconizeaza productii ridicate, atat prin
cantitatea for cat prin calitatea fructelor obtinute, deprecierea productiei dorindu-
se a fi cat mai redusa.
Agricultura a definit profilul activitatii economice a judetului, in prezent aceasta se
situeaza pe locul I , fund o ratnura de baza in care se desfac o parte din produsele
industriale principal producator de bunuri agro-alimentare, cat si o sursa importanta de
materii prime pentru industrie.

9
 1.4 CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

1.4.1. STUDIUL CLIMATIC

In scopul caracterizarii climatice a teritoriului adiacent orasului Iasi s-au folosit

date de la statia meteorologic Iasi.
Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat are un climat temperat continental de nuantd excesiva, cu veri calde §i secetoase
§i iemi geroase.
Temperatura medie anuala din localitatea Targul Frumos are valori aproximativ egale cu cele din resedinta de judet, Iasi,
unde are valoarea de 8,6°C, amplitudinea medie multianuald find de 23,7°C, ceea ce atestd continentalismul din regiune.
Valoarea indicelui de ariditate este de 30,5.

Regimul termic in judelul Iasi este prezentat sintetic in urmatoarele tabele:

A. Temperatura medie lunarii anualii (°C)

Tab.2.

Statia LUNA
ANU
AL
Ia*i I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t C -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19.4 21.3 20.6 16.3 10,1 4.1 -0.8 9.6

B. Temperatura aerului — media maximelor zilnice lunare (°C)

Tab.3.

Statia LUNA
ANUAL
Ia§i I H III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t °C
- 7 1.3 8,1 16,7 22,9 26,3 28.2 27,.8 23.3 15.9 8.4 2.0 35,7
M 0'

C. Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare (Y)

Tab.4
.
Statia LUNA

ANUAL
Ia§i I II III IV V VI VII III IX X XI XII

tcv m -18.9 -16.8 -3.2 -2.1 3.7 7.6 10.4 8.8 3.2 -2.5 -8.3 -14.4 -28.1

10
 Numiirul mediu anual al zilelor cu inghel este de circa 120. Caracterul climatic mai
este de de frecven;a viscolelor violente iarna, ca si de producerea unor secete
indelungate in unii ani, in anotimpul de yard.

Tab.5.
Statia Ia0 Specificare Data

Data
Cel mai timpuriu 2 martie
primului
inghet Cel mai tarziu 9 noiembrie
Data
Cel mai timpuriu 23 martie
ulthnului
inghet Cel mai tarziu 24 mai

Regimul de precipitalii anuale au valoare de 569 mm i sunt repartizate neuniform in

cursul unui an.
Aceste date atesta climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric la
inceputul verii (lunile iunie-iuiie cu 81.6 , respectiv 81,4mm) si un minim in luna
februarie, de 24,5mm.

Precipitatii anuale repartizate pe luni (mm)

Tab.6.

Statia LUNA
ANUAL
Iasi I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

cantitatea 28.3 24.5 25.9 44.4

6
6- 81.6 81.4 48.7 65.5 39.0 33.6 30.1 569
mm

Umiditatea relativli a aerului — media lunarti anualii (%)

Tab.7.

Statia LUNA
ANUAL
Iasi
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

84 82 79 74 73 74 74 76 78 80 83 84 78

11
 Num'," rul zilelor ce cer noros lunar ci anual
Tab.8.

Statia LUNA
, ANUAL
Iasi
I H III IV V VI VII VIII IX X XI XII

NR. Zile 7.1 7.4 9.1 9.7 12.4 12.7 11 10.7 9.3 9.3 9.0 6.4 114.7

Numtirul zilelor ce cer senin lunar ci anual

Tab.9.
LUNA
Statia
ANUAL
Iasi I II III IV V VI VI I VI I I IX X XI XI I

Nr. Zile 9.4 5.3 7.4 8.2 8.7 9 13.3 14.6 14 10.6 9.9 4.3 106.7

Viteza vantului

Masele de aer, prin marea for mobilitate, constituie factorul climatogen care
genereaza varialiile neperiodice ale vremii, determinand diferentierea esentiald a
aspectului stdrii vremii si ca urmare oscilatia valorii elementelor climatice.
Cea mai mare intensitate a vanturilor o au cele din NV, SE, N, S.

Masele de aer In functie de direcfie, frecvenja si vitezd

Tab.10.

Directia N NE E SE S SV V NV CALM

Frecventa 10.7 6.4 1.7 18.7 4.3 4.3 2.1 23.6 28.2

Viteza 2.3 1.0 2.7 1.7 2.2 1.8 3,4 3.4 -

Numiirul de zile cu viteze ale viintului mai marl sau egale cu l6m/s.
Tab.11

LUNA
ANUAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr.
0.4 0.5 0.9 0.2 0.4 0.2 0.1 0.5 0.3 0.4 0.5 0.4 4.8
Zile

12
13
 Fenomenele atmosferice deosebite

Diferitele elemente ale vremii si modul cum acestea se asociaza genereaza

diferite fenomene atmosferice cu caracter excesiv ce sunt specifice climei continentale.
Aceste fenomene se carcterizeaza prin discontinuitate in timp si repartitie neunif orma in
spatiu, manifestandu-se sub forma de grindina, rota, ceata, bruma, polei, chiciurd,
viscol, etc.
Grindina este indeosebi caracteristica pentru 'unite iunie, iulie, mai puffin august,
producandu-se in medie cate 1-2 caderi lunar, mai rar 3, provocand pagube vegetatiei,
animalelor, chiar omului, in functie de intensitatea acesteia. Grindina insoteste ploile
torentiale.
Roua se formeaza prin condensarea vaporilor de apa existenti la partea
inferioara a atmosferei pe suprafata activa, racita prin radiatie in timpul noptilor senine si
linistite din anotimpul cald. Numarul zilelor cu roux creste din luna martie, cand apare doar
sporadic, pang in august cand nurnarul zilelor cu roux este maxim, scazarld treptat /Ana in
decembrie.
Ceala in regim churn are o densitate maxima noaptea si mult mai redusa ziva;
frecventa anuala maxima a cetii este in sezonul rece, iar cea minima in sezonul cald. In
sezonul rece frecventa maxima a cetii este in decembrie. De obicei, anual, numarul
zilelor cu ceata este mai mare de 40.
Bruma, fenomen specific anotimpului rece, se poate remarca prin efectele
negative pe care le are asupra vegetaiei. Se manifesta in medie 40 de zile pe an, in
intervalul octombrie-aprilie, dar inregistreaza o frecventa lunara maxima in noiembrie (de
7-8 zile) si una in martie.
Chiciura are o frecventa redusa, de 3,5 cazuri pe iama la Botosani.

Nunitirul de zile media cu brumaTab.14

Statia LUNA Anual

I II III W V VI VII VIII IX X XI XII
1,1 1,0 2,9 1,2 0,5 - - - 0,8 4,7 6,0 2,1 20,3
Iasi

Numarul de zile mediu cu chiciura Tab.15

Statia LUNA Anual

1 II III TV V VI VII VIII IX X XI XII
1,4 0,7 - 0,4 - - - - - - 0,1 0,9 3,5
Iasi

14
 1.4.2. STUDIUL PEDOLOGIC

Analiza interpretarea inveliului pedologic al localitatii Saveni se bazeaza pe

studiul pedologic asupra localitalii SA'veni, efectuat de catre OJSPA Botosani in anul
2005, la care se adauga alte materiale bibliografice si unele observatii de teren.
Complexul factorilor pedogenetici a determinat aparitia Si evolutia unor soluri
zonale din clasa cernisolurilor, dar si a unor soluri azonale sau intrazonale (protisoluri,
hidrisoluri, salsodisoluri sau antrisoluri).
In zona de infiintare a plantatiei pomicole tipul de sol predominant este
cernoziomul cambic.
Cernoziomurile evolueaza in general pe depozite argiloase loessoide, inclusiv la
nivelul versantilor afectati de procese de eroziune de suprafata fenomene de saraturare
Avand in vedere specificul materialului parental, textura este mijlocie mijlocie-
fina, iar reactia variaza, ca in cazul faeoziomurilor, de la slab acids la slab alcalind
(6,7-8,7).

Cernoziomurile cambice tipice, prezinta urmatoarea secventa morfologica: Am — AB

— By — C sai Cca•
Orizontul prezinta grosimi de 45-52 cm; de culoare brun foarte inchis (10YR-
2/2) in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis(10YR — 3/2); cu structura poliedrica
subangulara mica si foarte mica, bine dezvoltata; cu pori foarte fini si fini slab pana la
moderat compact, jilav, cu frecvente radacini, trecere treptata.
Orizontul de trecere AB prezinta grosimi de 18-20 cm, de culoare brun cenusiu
foarte inchis (10YR — 3/2) in stare umeda si brun cenusiu inchis (10YR — 4/2) in stare
uscata, cu structura poliedrica subangulara mare, medie sau mica, bine dezvoltata, cu
numerosi pori fini si foarte fini, moderat compact, trecere treptata.
Orizontul prezinta grosimi de 70-75 cm, de culoare brun inchis(10YR — 3/3) in
stare umeda si brun galbui inchis (10YR — 4/4) in stare uscata cu structura poliedrica
subangulara si angulara mare, bine spre moderat dezvoltata, cu numerosi pori foarte fini si
fini, moderat compact, jilav, trecere neta.
Orizontul C sau Cea apare la adancimi de 120-130 cm, de culoare brun galbui
deschis (10YR — 6/4) in stare umeda si brun foarte pal (10 YR — 7/4) in stare uscata, cu
structura poliedrica subanugulara medie sau mare, slab dezvoltata, cu numerosi pori fini si
foarte fini, slab compact, friabil, cu numeroase concretiuni mici, mijlocii si man de
carbonat de calciu, efervescenta putemica.

insugri chimice.

Continutul in humus variaza intre 2,7 si 4,5 g/100g sol ( in medie 3,8 g/100 g sol) in
orizontul An, care scade apoi, treptat pe profil, mentinandu-se cu valori de 1,0 — 1,5 g/100g
sol pana la adancimi de 80-100 cm. Con;inutul in N total este de 0,16-0,20 % , iar valorile
raportului C:N intre 11,1 si 14,8.
Capacitatea de schimb cationic variaza intre 24 Si 39 me/100 g sol; gradul de
satura;ie in baze prezintd valori intre 85 si 88 %, iar reactia chimica este slab acids pans la
neutra (ph= 6,3 — 6,8) in orizontul Am. Printre cationii schimbabili predomina calciul
magneziul ( Ca2+ = 65-75 %; Mg2+ = 7-17%).

15
 1.4.4. CONClUZII PRIVIND APRECIEREA GENERALA A
CONDITIILOR IN CARE SE PLANTEAZA

Avand in vedere cerintele speciei prun fata de factorii pedo-climatici: temperatura

medie anuala 8-10.5°C; temperatura medie in perioada de vegetatie 15-17°C;
temperatura minima absoluta -30...-32°C; suma precipitatiilor medii anuale 500-700 mm;
reactia optima a solului pH 6.2-8.2.
Analiza temperaturilor medii lunare si anuale (8.6°C), duce la concluzia ca cea mai
ealduroasa luna din cursul unui an este luna iulie , • iar cea mai rece este luna ianuarie,
media temperaturilor maxime zilnice lunare este de 10,3 °C, iar media minimelor zilnice
este de 6,8 °C.
Temperatura minima cea mai scazuta inregistrata in luna februarie -13.2°C. Cel mai
timpuriu inghet s-a inregistrat la 23 septembrie, iar cel mai tarziu la 9 noiembrie.
Regimul anual al precipitafilor in judetul Iasi este de tip continental,
caracterizat printr-un singur maxim in luna iunie (81,6 mm). Media anuala a
precipitatiilor atmosferice este de 569 mm, si din acest motiv trebuie efectuata lucrarea de
irigare, iar media anuala a umiditatii relative a aerului este de 78%, are valoarea cea mai
scazuta in luna mai (73%).
Luna cu cel mai ridicat numar de zile cu vant mai mare de 16m/s este luna martie (0,9
zile). Reactia solului (pH) a cernoziomului este cuprins intre (6,7-8,7).
Din analiza factorilor naturali, in complexitatea for rezulta ea zona in care se afla
terenul pe care se va infiinta planatia pomicold prezinta condijii favorabile pentru
cultura prunului permitand obtinerea unor produc;ii mari in conditii de eficienta
economics ridicata.

16
 2.MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1. ORGANIZAREA TERE1VULUI (parcelarea, trasarea drumurilor, zone

de intoarecere, amplasarea constructiilor).

Plantatia pomicola are o suprafata totala de 23 hectare suprafata acesteia este

Impartita in 4 parcele, doua dintre ele cu suprafata de 6 ha si doua cu suprafata cupinsa intre 7
si 4 ha toate insumand un total de 21,41 ha suprafata adica 93,08% livada in folosinta din
suprafata totala de teren. In cadrul suprafetei agricole sunt incluse si zonele de intoarcere
de 6 m latime cu o suprafata de 0,58 ha reprezentand 2,53 % din suprafata totala.
In cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce insurneaza suprafata de 1,01 ha intra:
drumurile principale ce ocupa suprafata de 0,56 ha ceea ce reprezinta aproximativ 2,44 % din
plantatie iar cele secundare ocupd suprafata de 0,36 ha adica 1,6% din total. Centrul de
expoatare e fermei ocupa suprafata de 0,08 ha adica 0,34%.
Modul de folosinta a terenului rezultat in urma organizarii teritoriului in vederea

Dimensiunile
Nr. Parcela (specia) Lungimea Latimea Suprafata
Crt.
nr M ha %

l
' 1. Tuleu gras .2.25 Z'° 6 26.08
2. Vinete romfinesti 225 ..2.) 50 7 30.43
3. d'Agen 225 2) -5.° 6 26.08
4 Early Rivers (RiversTimpuriu) 22) tz_ .2, 50 4 17.39
TOTAL LIVADA ha. 2. 21.41 93.08
Alei tehnologice - -
3. Zone de intoareere 0.58 2.53
A. TOTAL TEREN AGRICOL ha. 21.99 95.60

4. Drumuri de exploatare principale 0.56 2.44

5. Drumuri de exploatare secundare 0.36 1.6
6. Centru de exploatare ferma 0.08 0.34

B. TOTAL TEREN NEAGRICOL 1.01 4,39

TOTAL GENERAL ha. 23 100

17
 2.2. STABILIREA SORTIMENTULUI DE SOIURI IN FUNCTIE DE
SISTEMUL DE CULTURA.

La alegerea soiurilor am tinut seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de

longevitatea economics, tipul de plantatie, directia de productie (consum intern si
industrializare ).
In cadrul fermei pomicole, s-au luat in cultura 4 soiuri de prun cu perioade diferite de
maturare a fructelor pentru asigurarea unei perioade mai man de recoltare si valorificare a
fructelor ,folosirea eficienta a fortei de mimed si a spatiilor de sortare si depozitare temporara.
Aceste soiuri de prun sunt cu perioada de maturare pe tot parcursul lunii iunie cu
productivitate ridicata ,ce asigurd polenizarea, de vigoare mijlocie care sa corespunda
sistemului de cultura anuala. Aceasea metoda de culturd este mai recenta decat cea clasicd
avand uncle avantaje economice. Cultura se realizeaza numai in conditii de irigare si numai cu
stoloni "liberi de virusuri".
Prin mentinerea plantelor numai un ciclu de productie, stolonii nu au timp sa ramifice
mult ceea ce permite folosirea unor densitati mai mari la unitatea de suprafata. La plantele
tinere, fructele se matureaza mai devreme cu 3-5 zile. fata de plantele mai batrane, ceea ce
pennite vaiorificarea unei parti din productie la preturi mai bune. De asernenea, la cultura
anuala, plantele nu mai sunt afectate semnificativ de bolile virotice, datorita timpului scurt cat
plantele raman pe teren, boala nu are timp sa infecteze planta si sa afecteze vizibil productia.

Soiurile alese pentru infiinfitrea plantafiei sunt:

1. Mien gras-Soi romanesc, originar din zona Leordeni—Arges.Pomul creste

foarteviguros in pepiniera i in prirnii ani de livada,dupd care vigoarea incepe sa scadd
treptat.Are afinitate pe corcodus, dar se desprinde usor la vanturi puternice in pepiniere; se
prefers altoirea pe portaltoi franc.Ramurile de schelet au unghi mic de insertie, ceea ce are ca
efect dezbinarea for sub greutatea rodului. Fnictifca pe buchete de mai si
ramuri mijlocii. In conditii de agrotehnica bund produce mult, dar inconstant, recoltele bune
alternand cu cele mediocre. Intarzierea recoltatului contribuie la alternanta de
rodire. Inflore to la mijlocul epocii de inflorire a prunului, este androsteril, cu stamine
atrofiate,limonii i lipsite de polen, avand nevoie de polenizare cu soiurile d'Agen,
Stanley,Anna Spath.
Este sensibil la monilioza i prezintdi simptome de varsat numai pe frunze.
Fructul este mijlociu, elipsoidal, de culoare rosietica find considerat in continuare cel mai
bun soi din punct de vedere gustativ, pulpa nu este aderentd la sambure. Se
recomanda atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru prelucrare, deshidratare si
distilare.Se matureaza in decada a treia a lunii august.

2. Vinete romfinesti-Soi vechi romanesc, cu numeroase populatii in diferitele zone din

tard.Pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana invers piramidala, cu ramuri de
schelet fungi si cu fructificare pe buchete de mai si ramuri mijlocii si destul de
rezistent la seceta. Totusi, in conditii de seceta prelungita si caldurd mare produce putin. Este
foarte sensibil la varsatul prunelor si PPV. Infloreste foarte tarziu, este partial
aautofertil, avand nevoie de polenizare cu soiurile d'Agen, Stanley,Anna Spath,
RenclodAlthan.
Fructul este mic, elipsoida, de culoare albastra, aromat,cu sambure mic si neaderent. Se
recomanda pentru distilare, deshidratare i prelucrare sub
forma de gem. mannelada. Se matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie.

I8
 3. d'Agez1 Este originar din Franta. find o selectie locala.Pomul este de vigoare
mijlocie. cu coroana globuloasa, cu ramuride schelet relativ sub iri i destul de sc
Stanley, Early Rivers. Anna Spath. Renclod Althan. Vinete romanesti. Gras ameliorat. Este
precoce, productiv, rezistent la ger si seceta. Soiul nu se recomanda a fi cultivat in zona
dealurilor mai inalte de 300 — 400m din cauza insuficientei de caldura, a
compactita ii solurilor umidita ii ridicate. Este sensibil la varsatul prunului,
determinand o cadere precoce a fructelor cu pulpa aderentala sambure. in zahar. find
recomandat pentru deshidratare, distilare prelucrare sub forma de marmelada si gem. Se
matureaza la sfarsitul lunii august.

4. Early Rivers (RiversTimpuriu).Soi de origin engieza. Pomul este de vigoare mare, cu

coroana fivers piramidala, relativ rare, cu rodire pe buchete de mai si ramuri mij locii.
Infloreste la mijlocul perioadei de inflorire a prunului; find autosteril are nevoie de
polenizatori precum Anna Spath, d'Agen, Renclod Althan, Stanley. Produce moderat, este
rezistent la ger, pretentios fats de conditiile de sol i clime. sensibil la seceta,
sensibil la varsatul prunului, manifestand simptome numai pe frunze. Este unul dintre cei mai
buni genitori in programele de ameliorare.
Fructul este mijlociu, sferic, albastru, dulce, cu sambure neaderent,destinat pentru
consum in stare proaspata.
Se matureaza in prima decade a lunii iulie avand coacere esalonata , find cel mai
timpuriu soi de prun.

Portaltoii prunului

Pentru soiurile de prun cultivate in Romania au fost inregistrati incepand cu anul 1966 si
introdusi in Catalogul oficial in vederea inmultirii, 19 portaltoi, dintre care 12 cu
inmultire generative si 7 cu inmultire vegetative. Majoritate portaltoilor pentru prun
provin la 3 specii:Pruntts cerasifera, P. insititia P. Domestica. Cu toate acestea, ca si in alte
tari, au continuat sa fie inmultiti in pepiniere portaltoi provenili din amestecuri de semi*
indeosebi, de corcodus (mirobolan), care se gasesc din abundenta, rasar bine
dau productii mari de puieti vigurosi buni pentru a fi altoiti. Ca si in cazul altor specii
pomicole, fermierii iii doresc pomi de vigoare mai mica in livezi si sunt voci care sustin ca
data dorim ca productia de prune (indeosebi pentru consum in stare proaspata) sa ramana
viabila din punct de vedere economic, sunt necesare sisteme mai intensive de.
plantare.Sistemele de plantare intensive au insa nevoie de portaltoi cu inmultire
vegetative, iar la prun din cauza virozelor si indeosebi a Plum Pox-ului, exista o mare retinere
pentru inmultirea for prin marcotaj, deoarece in acest fel se pot raspandi usor si virozele, mai
ales ca exista portaltoi care nu dau simptome pe frunze. dar care au virusul in stare latenta (de
ex.GF 655/2). Plum Pox-ul in schimb, la prun, nu se transmite prin samburi. Prin urmare in
pepiniere nu este suficient doar controlul,‘vizual pentru
depistarea viruswilor, ci este nevoie si de teste virotice specifice.Incercari pentru
intensivizarea culturii prunului s-au realizat cu diverse combinatii soi/ portaltoi, pentru
distance de plantare de 4m intre randuri si respectiv 1,5; 2; 2,5; 3m pe rand.Asemenea plantatii
nu pot fi mentinute mai mult de 15-18 ani.
Portaltoii strain testati in Cara noastra de catre unitatile de cercetare, in zone de cultura a
prunului, s-au comportat mai slab decat portaltoii autohtoni mai bine adaptati conditiilor de
clime sol de la noi. Se afla Inca in testare portaltoiul Saint Julien A, pentru livezi intensive,
pe soluri mai bune. cu con inut de argils mai mic i fare exces de umiditate. in cultura
comerciala a prunului la noi a fost corcodusul. In general, portaltoii de
corcodus an o compatibilitate mai slabs la altoire cu soiurile derivate din grupurile
Renclod si Tuleu gras, dar sunt si portaltoi de prun slab compatibili cu aceste grupe.

19
ceea ce demonstreaza faptul ea, inrudirea botanica nu este o garantie a unei afinitati la
altoire.
Portaltoii de corcodus si prun au radacinile mutt mai rezistente la asfixia radiculara
(comparativ cu radacinile de migdal, cais, piersic. cires) si pun mai putine probleme
legate de replantare. Portaltoii vegetativi, find plante donate, sunt mult mai uniformi in
ceea ce priveste vigoarea imprimata, dar si compatibilitatea la altoire. Multi dintre
portaltoi drajoneaza in livada iar drajonatul se intensifica prin lucrarile mecanice de
intretinere a solului prin care se rdnesc radacinile. Drajonatul constituie
o earacteristica negativa, deoarece Plum Pox-ul se transmite mai rapid de catre vectori prin
drajoni decat prin coroana si, in majoritatea portaltoilor pentru prun existenti nu au o
intluenta majora si semnificativa asupra vigorii soiurilor cu care sunt altoiti, in sensul
micsorarii vigorii pomului, astfel incat nu-i putem recomanda decat pentru utilizare in cadrul
unor livezi clasice, cu 500 pomi / ha (5x4 m). Acesti portaltoi sunt:95
Portaltoi generativ: PF Rosior varatec, PF Buburuz, PF Renclod verde F, PF Galbior, PF
Scoldus, BN68, BN4Kr,Mirobolan C5
Portaltoi vegetativi:Corcodus 163, Miroval, Corval, Oltval.
Urmatorii portaltoi au o influenta urilor altoite, astfel incat combinata cu o forma de
coroana adecvata, sa pennita utilizarea for pentru livezi intensive de prun, cu 1250 pomi
/ ha (4x2 m):
Portaltoi generativi:PF Voinesti Voinesti B. Otesani 8, Porumbar de Iasi, Mirobolan
dwarf (acest portaltoi poate fi inmultit si vegetativ, prin butasi verzi, dar costul pomilor
altoiti creste in medie cu 50% deoarece butasii inradacinati au nevoie de I an
suplimentar pentru a fi fortificati inainte de altoire). Portaltoii Otesani 8 si Porumbar de Iasi
drajoneazd excesiv de mult in livadd si implied costuri suplimentare cu eliminarea
drajonilor.
Portaltoi vegetativi :Otesani 11, Rival, Pinval. Tot in acest stop, dar numai pentru
soiurile de prun ce nu apartin grupelor Renclod Tuleu, poate fi folosit si p (inregistrat
pentru piersic), deosebit de rezistent la asfixia radiculard si care nu drajoneazd in livezile
inierbate pe intervale si erbicidate pe directia rdndurilor.

20
 2.3 STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

Spre deosebire de mar. la care gama deosebit de numeroasa de portaltoi vegetativi cu vigori
diferite, a permis progrese rapide in tehnologiile de cultura, la prun folosirea
aproape in exclusivitate ca portaltoi a corcodusului, de mare vigoare, a obligat la
adoptarea a a zisului sistem clasic. cu distance de 6,0-7,0m intre randuri si 5.0-6,0m intre
pomi pe rand, (respectiv 240 — 333 pomi/ha) de aproximativ 5-8 t/ha.
In perioada 1976-1980 s-a declan at o ac;iune de sporire a densitatii pomilor — asa
numita moderrnizare, care a constat in indesirea pomilor pe rand sau chiar intre randuri.
Tendinta de intensivizare a fost chiar oficializata incepand cu anul
1976, stabilindu-se distanla de 5.0 /4,0 m pe care o consideram aceeptabila si pentru noile
livezi de prun amplasate pe ter nurile in zona de dealuri, in pants.
In prezent exists tendinta de extindere in exploatatiile pentru aceasta specie. cu distance de
plantare de 4x2m(1250 pomi/ha), cu portaltoi de vigoare mica (Saint Julien). cu pomi
condusi sub forma de fus tun, in conditii de fertirigare.

2.4 STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU PRIVIND

2.4.1 Pregatirea terenului

Alegerea terenului pentru infiintarea unei plantain de prun se face tinand cont de
cerintele speciei fata de factorii pedoclimatici, de cei socio-economici si mai ales de
certitudinea valorificarii fructelor obtitute.
Prunul este o specie cu plasticitate ecologica ridicata, putand fi cantonat atat in zona
dealurilor cat si in cea de campie.
In zonele deluroase,cu umiiditate suficienta (peste 600-650 mm) si caldura deficitara, se aleg
pantele cu expozitie sudica si sud-vestica, pentru a asigura o calitate mai buns a fructelor
respectiv un continut ridicat de zahar. Pe versanti se prefera treimea
mijlocie,evitandu-se treimea superioard cu sol erodat si vanturi putemice, precum
treimea inferioara cu curenti de aer i apa in exces In zona dealurilor 300-350 m
plantatiiie se pot amplasa si pe pante cu expozitie vestica, estica sau chiar nordica, de
preferinta pe treimea mijlocie si cea inferioara a pantei. In zonele secetoase de
steps si silvostepa, sunt preferati versantii cu expozitie nord-vestica si nord-estica,
livezile find amplasate la baza acestora sau chiar pe firul vailor lipsite de curenti reci.
Amenajare si a terenului:
- evacuarea excesului de umiditate prin canale de coasts de colectare-evacuare,
modelarea sau bilonarea terenului (unde este cazul) prin efecturea de araturi la connana,
inainte sau dupa plantarea pomilor;
nivelarea de suprafata sau de adancime pentru crearea unei pante care sa asigure
scurgerea apei de suprafata si circulatia ward a agregatelor;
- terasarea versantilor pentru reducerea pantei terenului cu scopul evitarii eroziunii
solului si efectuarii mecanizate a lucrarilor (fara mobilizarea unui volum excesiv de
sol);
- desfundarea terenului la 60-80 cm pentru afanarea solului si incorporarea
ingrasamintele sau scarificarea in doua' directii;
nivelarea ternului desfundat sau aratura adanca pe terenurie scarificate.

Pentru asigurarea desfasurarii procesului tehnico-productiv in condi-CH de eficienta

economica se iau urmatoarele masuri de organizare interioara: parcelarea terenului;
asigurarea cailor de circulatie si trafic tehnologic; construirea centrului

21
 gospoddresc (unde este cazul),amenajarea surselor de apd, de energie si a cailor de
acces; imprejmuirea.

2.4.2 Plantarea pomilor

Sapatul gropilor se poate face mecanizat sau manual. Sdpatul mecanizat al gropilor se
efectueaza cu burghiul de 600 mm diametru, in preziva sau chiar in momentul plantdrii
pomilor, evitandu-se astfel, pe cat posibil pierderile de apa din sol.
Dacd terenul a fost in prealabil desfundat, dimensiunile gropilor vor ft de 0,50 x 0,50 x 0,40
m pentru pomi si 0,30 x 0,30 x 0,30 m pentru arbustii fructiferi. In teren
nedesfundat si pe soluri mijlocii, dimensiunile gropilor vor fi de 1 x 1 x 0,7 m pentru pomi,
iar pentru arbusti de 0,50 x 0,50 x 0,40 m. In solurile grele gropile vor avea
dimensiunile de 1.2 x 1,5 x 0,8 m. In zonele cu soluri subtiri, cu substrat marnos sau gresii,
dimensiunile gropilor vor fi de 2 x 2 x 0,8 m, iar la plantare se va folosi sol
vegetal adus din zonele invecinate. In aceste situatii, gropile se executd cu cateva
saptarnani inainte de plantare.
Pe terenul plan, groapa se sapd manual astfel: Primul rand de cazma (solul fertil) se
aseazd intr-o parte a gropii. Al doilea rand de cazma, mai greu si mai umed se aseaza in
partea opusd. Solul din fundul gropii se mobilizeaza si se lass pe loc. Pe pante cu
inclinare mare si pe versanti neregulati, unde nu s-au executat terase continui, sapatul
gropilor se face concomitent cu terasele individuate Calitatea materialului saditor. Pomii
folositi la plantare sunt sub forma de vargd sau au ramuri anticipate. Acestia
trebuie sa alba. o tulpina dreapta si sandtoasd. Se elimind de la plantat pomii lipsiti de
vigoare, strambi, cu rani deschise, atacati de boli sau ddundtori sau cu radacini putine si
scurte.
Epoca de plantare. In conditiile tarii noastre rezultate bune se pot obtine atat la
plantarea de toamnd cat si la cea de primavard. Plantarea de toamnd se executd dupd
cdderea frunzelor si para la aparitia primelor ingheturi ale solului. Acest moment de
plantare prezinta anumite avantaje cum ar fi: pomii beneficiazd de umiditatea solului de
peste iarna, ranile de pe radacini se caluseazd si se vindecd mai repede. Primavara
pornirea in vegetatie se face mult mai devreme.
In anii cu toamne secetoase si in regiuni cu temperaturi minime foarte scazute in timpul
iernii, unde exists pericolul degerarii, plantarea se face primavara, de indatd ce solul s-a
dezghetat si s-a zvantat, dar inainte de dezmugurire. Plantarea in "ferestrele iernii" este destul
de riscanta datorita sensibility ii man a radacinilor la temperaturi sazute.
Pregatirea materialului saditor in vederea plantarii. Inainte de plantare, se face
fasonatul rddacinilor. Rddacinile prea lungi si care stanjenesc asezarea for in groapd se
scurteazd. Radazinile mai groase de 3-4 mm se lasd netdiate, cele subtiri, dacd sunt
viabile se scurteazd la 7-10 cm, iar dacd sunt uscate.sau mucegaite se tale complet. Dupd
fasonare, raddcinile pomului se mocirlesc intr-un amestec de consistenta smantanii
format din parnant galben, balega de vita si apd. Prin aceasti lucrare radacinile sunt puse
intr-un contact mai intim cu solul, isi vindecd mai usor 'Anne, iar in jurul for se creeazd o
zond mai umedd.
Plantarea propriu-zisa.
Adancimea de plantare. Pe terenurile plane si in desfundatura veche, pomii pe
portaltoi generativi, se planteazd cu coletul mai sus de nivelul solului cu 3-4 cm, pe
terenurile desfundate recent cu 6-8 cm, iar pe dune si interdune, mai adanc cu 50-60 cm. Pe
terenurile situate in pants, adancimea de plantare a pomilor este, de asemenea
diferitd. Spre varfitl pantei coletul se introduce in groapa. cu 3-4 cm, in partea mijlocie a
pantei se planteazd cu 3-4 cm deasupra gropii iar la baza pantei unde solul se depune, se
planteazd mai sus cu 5-8 cm..

22
 1NFIINTAREA PLANTATIILOR

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrarli Speciile Ia care se

executare aplica
0 1 2 3
A. PREGATIREA TERENULUI IN VEDEREA PLANTARII
a)Amendarea solului pe Inainte de 4-8 tlha (doza care sa La toate speciile, cu
terenurile cu aciditate desfundare ridice pH la 6, incat exceptia plantatiilor
pronuntata ( cu pH sub 5,5 saturarea in baze sa de castan §i afin care
§i cu saturare in baze sub fie de 80% pe reu§esc bine pe
60%) orizontul pans la 4° solurile acide. La
cm adancime) afin, pentru
acidifierea solului se
recomanda folosirea
turbei ca
ingra§amant organic.
b) Fertilizarea in functie de Inainte de gunoi 40-50 t/ha Pomi si arbu§ti
starea de aprovizionare a desfundare fosfor 150-200 fructiferi
solului cu elemente nutritive: kg/ha s.a.
- pe terenuri care se In groapa, potasiu 150-200
desfunda, la plantare kg/ha s.a. Pomi
In groapa, 20-30 kg gunoi Arbu§ti fructiferi
Ia plantare 5-10 kg gunoi
- pe terenuri care nu se 40-50 kg gunoi
desfunda. 250-300 g fosfor Pomi
 s.a.
150-200 g potasiu
s.a.
c) Dezinfectia solului Inainte de 25-75 kg! ha Pomi §i arbu§ti
desfundare Lindatox-3, in fructiferi
functie de varsta
larvelor

d) Desfundarea terenului : Cu 2-3 luni 60/60/60 cm Pomi

- pe terenuri profunde de Inainte de 40/40/30 cm Arbu§ti fructiferi
minimum 70 cm; plantare 80/80/60 cm Pomi
- gropi individuale pe Cu 2-3 luni
terenuri cu sol superficial i Inainte de
cu alunecari stabilizate plantare
e) Nivelarea terenului Cu 10-15 zile Uniformizarea Pomi si arbu§ti
desfundat Inainte de terenului fructiferi
plantare
f) Sapat gropi in teren Inainte de 60x60x60 Nuc, castan, mar, etc
desfundat plantare Arbu§ti fructiferi
40x40x30

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrarii Speciile Ia care se

executare aplica
0 1 2 3
B. PLANTAREA POMILOR 1 ARBUTILOR FRUCTIFERI
a) Asigurarea materialului Cu 5-10 zile Soiurile prevazute a Pomi §i arbu§ti
saditor Inainte de se planta fructiferi
plantare, - certificat §i C.A.C.
toamna
b) Stratificarea materialului Imediat In §anturi fara Pomi si arbu§ti
saditor Si udarea lui stagnari de apa fructiferi
c) Plantarea propiu-zisa ( Toamna 1 XI-1 Conform tehnologiilor Pomi si arbu§ti
fasonarea, mocirlirea, XII fructiferi
plantarea ) Primavara 1 III-
5 IV
d) Udarea pomilor dupa Imediat dup5 201/groapa Pomi
plantare Ia locul definitiv plantare, 10 I/tufa Arbu§ti fruciferi
primavara. de 2 -3 on Ia nevoie Pomi si arbu§ti
fructiferi
e) Protejarea pomilor Toamna Cu diferite materiale Pomi
Impotriva rozatoarelor
f) Aratura terenului batatorit Dupa plantare, La 15-20 cm, cu Pomi si arbu§ti
cu ocazia plantarii toamna sau rasturnarea brazdei fructiferi
primavara spre randul de pomi
g) Proiectarea coroanei Primavara Ia Conform specificului Pomi si arbu§ti
pornirea in formei de coroana fructiferi
vegetatie proiectata
 Tehnica plantarii. Pomii pregatiti se repartizeazd la gropi. Echipa formatd din 2-3
muncitori intinde sarma de plantare pe directia randului, intre cloud jaloane, astfel incat
semnele marcate pe sannd sa corespunda exact cu mijlocul gropilor. Se introduc
radacinile in gropi, astfel incat coletul sd fie cu 3-4 cm deasupra nivelului solului,
imediat langa marcaj, iar trunchiul pomului sa aibd o pozitie verticals. Dacd gropile sunt prea
adanci, se introduce in groapa pamant reava.n, maruntit, sub radacini, pans ce
coletul pomului ajunge la nivelul dorit. Un muncitor tine pomul langa punctul de
marcaj, iar altul cu sapa, trage pamant reavan peste radacini. Dupd ce toate raddeinile au fost
acoperite cu un strat de 5-10 cm, lucid:tot-al care tine pomul, taseaza pamantul din groapa de la
exterior spre centre. Pe solurile mai sarace sau neingra§ate sufficient la
desfundare se administreaza la groapa 10-15 kg gunoi de grajd bine descompus, Para ca acesta
sa vina in contact cu radacinile pomului. Se trage apoi solul fertil ramas, dupa care se
completeaza cu pdmant Oita ce depaseste marginile acesteia, calcandu-se mereu. Un porn
este bine plantat, data atunci cand se trage de el cu putere nu se smulge.
Mai precizarn ca pomii se planteaza intotdeauna cu punctul de altoire pe directia
randului si a vantului dominant, iar in cazul cand au inceput de coroana, primele
sarpante se orienteaza tot pe directia randului. Dupa plantare fiecare porn se uda cu 15-
20 1 apa, apoi se face un mu§uroi sau un bilon continuu de-a lungul randului, care
protejeaza peste iarna radacinile contra inghetului iar primavara mentine umezeala. In
zonele si pe terenurile cu execs de umiditate plantarea pomilor se face pe biloane inalte de
30-40 cm si late de 1,5-2 m, care se intretin ca ogor lucrat iar intervalele se
inierbeazd.

2.4.3 intretinerea plantatiilor pang la intrarea for pe rod

Irnediat dupa plantare, precum si in primul an, plantatiei nou infiintata i se aplied o serie
de luerati printre care cele mai importante sunt:
- completarea golurilor cu pomi din acelgi soi si portaltoi in toamna;
- inceperea proiectdrii formei de coroana dorite;
combaterea buruienilor i afanarea solului,
- protectia fitosanitara;
protectia impotriva iepurilor sau a altor animate care pot vatarna pomul; .
- in plantatiile neimprejmuite trunchiul pomilor se protejeaza cu folie de polietilena sau
h.rtie perforata, pentru a preveni arsurile scoartei in zilele calduroase; exists si alto
metode in acest stop;
- Imprejmuirea plantatiilor;
- instalarea spalierului acolo unde tehnologia o impune..

2.4.4 Imprejmuirea plantatiei.

Imprejmuirea plantatiei se va face pe pe toate cele 4 laturi aie terenului utilizand

plasa de sdrnui i steilpi de beton , in total 1140 m. Spalerii de beton vor fi motnati la o
distanta de 10 metri intre ei, in total 114 spalieri.
Se va folosi plasa de sarma zincatd cu inaltimea de 2 metri, avand o greutate de
2kg/metru liniar

23
 2.4.5 Instalarea sistemului de irigare

Prunul este o specie rustics, avand o plasticitate ecologica mai larga ce-i confera un
areal de favorabilitate mai mare decat la alte specii pomicole. Cu toate acestea si prunul
necesita aplicarea irigarii, indiferent de portaltoi sau de zona pedoclimatica in care se cultiva.
Desi rezista mai bine la seceta decat multe alte specii pomicole, deficitul de apd manifestat
frecvent in timpul cresterii intense a fructelor in climatul din Romania, face obligatorie
irigarea pentru calitatea fructelor si realizarea productiilor constante, cu
deosebire in plantatiile de mare densitate.
Adanchnea de dezvoltare a sistemului radicular al prunului este de de 30-40 cm
pentru portaltoi de vigoare mica (Saint Joulien, mirobolan dwarf), sau 40-60 cm
adancime pentru portaltoi mai vigurosi (Corcodus). Asigurarea unui regim de apa optim pe
aceste nivele de adancime se poate realiza atat prin picurare cat si prin
microastersiune. Se poate folosi picuratoare cu debite de 4-8 1/h, sau microaspersoare cu cu
distance intre ele corelate cu distantele intre randuri, intre pomi/rand, cu raza de udare a
emitatoarelor de apa. §i cu textura

Se va instala un sistem de irigare prin picurare deoarece prezinta urmatoarele avantaje:

1. Se dozeaza exact apa necesara in diferite etape de dezvoltare a culturii, pentru
fiecare planta, eliminandu-se in acest fel pierderile ;
2. Consumul de apd pentru irigatie este mai redus cu 20-40%, datorita
uniformiatii si randamentului ridicat (90-96%) si reducerii pierderilor prin evaporatia
din sol aer;
3. Alimentand cu apd numai zona ra'ndurilor de plante, spatiul dintre randuri
rimane uscat, ceea ce permite executarea lucrdrilor agricole in conditli bune, inmultirea
buruienilor find mult diminuatd;
4. Udarea directd a solului, Med umezirea plantelor, impiedica aparitia si
inmultirea bolilor si daunatorilor. Se micsoreazd sau se evita unele tratamente chimice, ceea
ce impiedica poluarea recoltelor;
5. Permite administrarea ingrasthnintelor si a diferitelor tratamente in timpul
irigarii si dozarea exacta a cantitatilor - prin fertiirigare;
6. Mentine structura si textura solului astfel incat sistemul radicular al plantelor se
poate dezvolta mult mai bine comparativ cu alte modalitati de irigare;

2
 3. MEMORIUL TEHNIC

3.1. PLANUL DE PLANTARE

Distanta de
Nr.
0 Soi/portaltoi plantare
cd cr2 c,-,
6
-,-- ,ct Total
Q• 5 V intre Intre in
pomi
- FEL V. % t
randur stoloni La ha. N
JD'. s- parcela
v) Soi i pe rand

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tuleu gras 50%

3 ha 5 cm 5 Cm 400 1200 36 1236
Franc
1 6 ha
1 Vinete rornanqti 30%
,8 5 cm 4 Cm 500 900 27 927
ha Franc

d'Agen 20%
1,2 500 600 618
5 crn 4 Cm 18
ha 707/franc

Early Rivers
50 %
3,5 (RiversTimpuriu) 5 4 Cm 500 52,5 1802
cm 1750
- ha
Franc
7 ha
2
3,5 Tuleu gras 50%
5 cm 5 Cm 400 1400 42 1442
ha Franc

d'Agen 50%
3 ha 5 cm 4 Cm 500 1500 45 1545
707/franc
3 6 ha
Vinete romfine§ti 50 %
3 ha 5 cm 5 Cm 400 1200 36 126
franc

50%
arly Rivers 1000 30 1030
2 ha E 5 cm 4 Cm 500
(RiversTimpuriu)
4 4 ha Frja-nc
Vinete romfine§ti 50%
2 ha 5 cm 4 cm 500 1000 30 1030
Franc

Total prun 10550 316,5 9756

25
3.2.1 Antemasuratoare — Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrarilor de pregatire a terenului in
vederea inffintarii unei plantatii de prun

Cap. 1 Manopera

Nr. Nr. articol Denumirea lucrarii ZO TOTAL din care pe categorii

crt din din normete de UM ZO
NTM/92 munca unitatea de I II ill IV
masura §i cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3226 Incarcat gunoi si 0,25 15,00 - 15,00
descarcat in camp cu
transport de la 8-12 km
UM = t: cantit = 60
2 3223 Incarcat gunoi de grajd 0,18 10,80 - 10,08
din platf. si imprastiat
in camp UM =t: cantit
=60
3 3246 Incarcat si descarcat 0,11 0,31 - 0,31
Ingr.chimice 2
operatiuni
UM=t:
cantit =(1 ,4x2)=2,8
4 3091 Maruntit ingras.chimice 0,14 0,20 - 0,20
UM=t: cantit =1,4
5 3136 Deservit MIC - 2 lucrari 0,10 0,20 - 0,20
UM=ha : cantit = 2
6 2863 Defrisat arboret de 18,6 9,30 - 9,30
redusl/2 porumbar,maces,rugi 0
cu 20% grad de
acoperire
UM = ha : cantit = 1

Total ZO uri X 35,81 - 35,81

TOTAL 1 (unu)
MANOPERA ha Total RON X 25 25
ZO
PENTRU
Total RON X 895,25 - 895,25
 Cap. II — Utilaje : lucrari cu tractoare si ma§ini agricole
Nr. Lucrarea Nr.art.din CT Cantitatea
crt Caracteristici §i utilajul folosit NPC/79 coef.de
ha ha .a. n.
anexa 1 transf,
0 1 2 3 4 5
1 Adrninistrat Ingr.chim.cu MIC(2 275 0,20 2 0,40
lucrari)
2 Administrat gunoi de grajd cu MIG-4 192 0,08 1 4,80
60 t / ha
3 Desfundat terenul la 60 cm 245 8,90 1 8,90
ad5ncime
4 Dezinfectat terenul 287 0,43 1 0,43
5 Nivelat cu NT+ discuit (2 lucrari) 251 0,47 2 0,94
TOTAL - Total Ha a. n 15,47
LUCRARI -1 (un) - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE ha - Total pentru un ha RON 3867,5
PENTRU

Ca Materii §i materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
crt RON/U Total transport
M RON
0 1 2 3 4 5 6
1 - Superfosfat Kg 800 1 800 0,8
2 - Sara potasica Kg 600 1 600 0,6
3 - Gunoi de grajd T 60 5 300 60
4 - Sinoratox 5G kg 30 25 750 0,1
TOTAL VALOARE MATERII I PENTRU 1 (unu) hectar 2450 61,5
MATERIALE

Cap.IV — Transporturi de materii i materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanta Cantit.tr Volum total
crt de transp ansport. t/krin
km t
0 1 2 3 4
1 ingra§.chimice + Sinoratox 5 G 50 1,5 75
2 Gunoi de grajd 10 60 600
TOTAL TRANSPORTURI -total tlkm 675
PENTRU 1 (unu) ha -tarif RONt/km 0,375
-total RON 253,1

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.l Cap.II Cap.Ill Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
Pentru 1(un) 895,25 3867,5 2450,0 253,1 7465,85
hectar
 3.2.2 Anternasuratoare - Deviz nr.2
pentru executarea lucrarilor de Infiintare a unei plantatii
de PRUN cu distanta de piantare de 5x4 m i desimea de 500 pomi la hectar

Cap. 1 Manopera :

Z
Nr. Nr.artic Denumirea lucrarii din 0 TOTA Din care pe categorii
ctr dinNTM/9 normele de munch' UM L
2 Unitate de masura si ZO
Cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 - Confectionat picheti 0,66 0,33 0,33 - - -
refolosibili
UM=mb: cantit = 0,5
2 1860 - Pichetat terenul 1,00 1,50 - - 1,50 -
UM=ha cantit=1
3 1863 - Sapat gropi de 12,5 6,25 - - 6,25
50x50
UM=mb cantit = 0,5
4 3226 - Incarcat gunoi i 0,25 5,00 - 5,00 - -
descarcat cu
transp.de Ia 8-12 km
UM=t cantit=20
5 3281 - Incarcat §i descarcat 0,20 0,24 - 0,24 - -
pomi .i pichete
UM=t cantit=1,2
6 1773 - Facut §ant 0,05 0,50 - - 0,50 -
pt.stratif.porni
de 50x50 cm
UM=m1 cantit=10
7 1775 - Stratificat pomi(50 1,82 0,91 - - 0,91 -
buc/m1)
UM=mb cantit=0,5
8 1843 - Fasonat Si mocirlit 3,33 1,67 1,67 - - -
radacinile
UM=mb cantit=0,5
9 1845 - Repartizat pomi Ia 3,13 1,57 1,57 - - -
gropi
UM=mb cantit=0,5
10 1846 - Adus mranita §i pus 8,00 4,00 - 4,00 - -
Ia gropi
UM=mii gropi
cantit=0,5
11 1866 - Plantat pomi +udat 0,02 10,00 - - - 10,00
lucrare completa
UM= buc. cantit =
500
 12 3246 - incarcat ?i desc. 0,11 0,11 0,11 - - -
ingr.chim.(2
operatiuni)
UM=t cantit=(0,5x2)=
1,0
13 1867 - Adrninistrat manual 1,54 0,77 - 0,77 - -
ingr4 chimice.
UM= nib cantit=0,5
14 2019 - Taieri pt.proiectarea 0,84 0,24 0,24 - - -
coroanei
UM=mb cantit=0,5
- Total ZO uri X 33,09 3,92 10,01 9,16 10,00
TOTAL
Tarif X 25 25 25 25 25
MANOPERA 1 ( unu) RON/ZO
PENTRU ha
- Total RON X 827,25 98,00 250,25 229,00 250,00

Cap. H — Utilaje : lucrari cu tractoare §i ma§ini agricole

Nr.cr Lucrarea CT coef.de Cantitatea

t Caracteristici §i utilajul folosit transf. Ha Ha a.n
0 1 2 3 4
1 - Aratura normala in livada 1,30 1 1,30
2 - Discuit aratura cu GD-2,8 0,59 2 1,18
TOTAL -Total ha.a.n 2,48
LUCRARI 1 (un) ha - Tarif RON/ha an 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 620
PENTRU :

Capin - Materii i materiale

Nr. Denurnirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
crt RON/U Total transport
M RON
0 1 2 3 4 5 6
1 - Picheli Buc 500 0,3 150 170
2 - Pomi altoiti cu rezerva de Buc 515 20 10300 1000
3%
3 - Mranita 40 kg/ porn T 20 50 1000 20000
4 - Ingr. chim. Complexe kg 500 1 500 500
(1 kg/pom)
TOTAL VALOARE pentru 1 (unu) hectar 11950 21670
MATERI I IMATERIALE
 Cap.IV — Transporturi de materii si materiale
Nr. Denumirea - Grupa Distanta de Cantit.transport. t Volum total
crt transp km t/km
0 1 2 3 4
1 AO pentru udat 201/pom 2 10 20,0
2 Pomi altoili 50 1,0 50,0
3 Ingr.chim.complexe 50 0,5 25,0
4 Mranita 10 20 200,0
TOTAL TRANSPORTURI 1 (unu) ha -total t/km 295,0
PENTRU -tarif RON/t/km 0,375
-total RON 110,62

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.11 Cap.III Cap.IV Total
manopera utilaje materiale transport cheltuieli
directe
Pentru 1(un) hectar 827,25 620,00 11950,00 110,62 13507,87

3.2.3 Antemasuratoare — Deviz nr.3 pentru executarea lucrarilor de Intretinere in anul la

plantatiei de PRUN cu desimea de 500 pomi la hectar

Cap. 1 Manopera :
Nr. Nr.artic Denumirea lucrarii din ZO TOTAL Din care pe categorii
ctr dinNTM/9 normele de munca UM ZO
2 Unitate de masura si
I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 - Sapa mare pe 2,63 6,31 - - 6,31 -
rand(500x4,8)
UM= mm il mz cantiit=2,4
2 3135 - Deservit semanatoarea 0,14 0,10 - - 0,10 -
SUP-21
UM=ha cantit=0,70
3 2744 0,09 0,14 - - - 0,14
- Pregatit solutia pt.4
 tratamente a cate 4001
UM=milicantit=1,6
4 3157 - Deservit MSPP la 4 0,06 0,24 0,24 - - -
tratamente
UM=ha cantit=4
5 1907 - Pra§it cu sapa pe 1,22 11,71 - - 11,71 -
randul de pomi 4
lucrarix2,4 mil mp
UM=rnii m2 cantit=9,6
6 1869 - Plivitul lastarilor §i 6,06 3,03 - - 3,03 -
dirijarea lor pe directla
randurilor
UM= mil pomi
cantit=0,5
7 294 - Cosit intre randuri-2 4,00 6,08 - - - 6,08
lucrari
UM=ha cantit=(0,76x2)
1,52
8 312 - Strans fanul §i a§ezat 1,25 1,90 - - - -
ca mulci pe randul de
pomi
UM=ha cantit=1,52
- Total ZO uri X 29,51 0,24 - 21,15 8,12
TOTAL
MANOPERA 1 (unu) - Tarif RON/ZO X 25 25 25 25
PENTRU ha
- Total RON X 737,75 6,0 - 528,7 203,0
5

Cap. II - Utilaje : lucrari cu tractoare §i masini agricole

Nr. Lucrarea Nr.art.din CT Cantitatea

crt Caracteristici §i utilajul folosit NPC179 coef.de
ha ha a. n
anexa 'I transf.
0 1 2 -3 4 5
1 Aratura normala in livada(dupa 242 1,30 1 1,30
plantare)
2 Discuit aratura - 2 lucrari 254 0,59 2 1,18
3 Semanat amestec de ierburi perene 107 0,54 1 0,54
4 Stropit in livada - 4 tratamente 121 0,37 4 1,48
TOTAL - Total Ha a. n 4,50
LUCRARI 1 (un) ha - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 1125
PENTRU

Cap.III - Materii §i materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea J Greut.pentru
 crt RON/ Total transport
UM RON
0 1 2 3 4 5 6
-1 Samanta de lolium Kg 14 10 140 14
perene
2 Samanta de trifoi alb Kg 7 30 210 7
3 Fungicide 1600 I x0,3% Kg 4,8 40 192 4,8
4 Insecticide 1600 I x0,2`)/0 Kg 3,2 80 256 3,2
TOTAL VALOARE MATERII I pentru 1(unu) hectar 798 29
MATERIALE

Ca .IV - Trans orturi de materii si materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanta de Cantit.tr Volum total
crt transp km ansport. t/km
t
0 1 2 3 4
1 Sarnanta si insectofungicide 50 0,03 1,5
2 AO pt.4 tratamente 2 1,60 3,2
- total t /km -A:1(ha) 4,7
- tarif RON / t / km 0,375
- total RON 1,762

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.!! Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
Pentru 1(un) 737,75 1125,0 798,0 1,762 2662,51
hectar

3.2.4 Antemasuratoare Deviz nr.4

pentru executarea lucrarilor de intretinere in anul II a unei plantatii
de PRUN cu desimea de 500 pomi la hectar
Cap. 1 Mano era :
Z
Nr. Nr.artic Denumirea lucrarii din normele 0 TOTAL
ctr dinNTM/ de munca UM ZO Din care pe categorii
92 Unitate de masura si
I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1952 - flied pt.formarea coroanei 2,08 1,04 - 1,04
UM=mii pomi cantit=0,5
2 1835 - Sapat gropi pt. 0,11 - 6,60 - - 6,60 -
completarea golurilor 12%
UM=buc cantit=60
3 1773 - Facut cant de 50x50 0,05 0,10 - - 0,10 -
pt.stocat
UM=ml cantit=2
 4 1775 - Stratificat porn in sant 1,82 0,11 - 0,11 -
UM=mli buc cantit=0,06
5 1843 - Fasonat si mocirlit radacina 3,33 0,20 0,20 - - -
UM=mii pomi cantit=0,06
6 1845 - Repartizat pomi la gropi 3,13 0,19 0,19 - -
UM=mil pomi cantit=0,06
7 1866 - Plantat pomi lucrare 0,02 1,20 - - - 1,20
completa
UM=buc cantit=60
8 1906 - Sapa mare pe 2,63 6,31 - 6,31 -
rand(4,8x500)
2
UM=mii m cantit=2,40
9 1907 - Prasit pe rand- 4 lucrari 1,22 11,71 - - 11,71 -
UM=mii m4 cantit=(4x2,4)
9,6
10 2744 - Pregatit solutia pentru 5 0,09 0,18 - - - 0,18
trat.
UM=mii I cantit=2,0
11 3157 - Deservit MSPP-5 0,06 0,30 0,30 - - -
tratamente
UM=ha cantit=5,0
12 294 - Cosit intre randuri-2 lucrari 4,00 6,08 - - - 6,08
UM=ha cantit=1,52
13 312. - Strans fan si asezat ca 1,25 1,90 - - - 1,90
mulci
UM=ha cantit=1,52
14 1869 Plivit lastari si dirijarea lor 6,06 3,03 - - 3,03 -
pe directia randurifor UM
mii pomi cant. 0,5
- Total ZO uri X- 38,95 0,69 - 27,86 10,40
TOTAL 1(unu) - Tarif lei/Z0 X 25 25 25 25
MANOPE
RA - Total RON X 973,75 17,25 696,5 260,0
PENTRU

Cap. If - Utila e : iucrari cu tractoare i ma ini a ricole

Nr.c Lucrarea CT coef.de Cantitatea
rt Caracteristici si utilajul folosit transf. Ha Ha a.n
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP 5 tratamente 0,37 5 1,85
TOTAL -Total ha.a.n 1,85
LUCRARI 1(un) ha - Tarif RON/ha a.n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 450
PENTRU :

Capin - Materii §i materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru transport
169
crt RON Total
/UM mii lei
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completat goluri Buc 60 20 1200,0 60
12%
2 Fungicide : 2000 I x 0,3% Kg 6 40 240,0 6
3 Insecticide : 2000 I x 0,2% Kg 4 80 320,0 4

TOTAL VALOARE MATERI I SI pentru 1(unu) hectar 1760,0 70

MATERIALE

Cap.IV — Trans orturi de materii si materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanta de Cantit.transport. Volum total
crt transp km t t/km
0 1 2 3 4
1 Pomi 50 0,1 5,0
2 Insectofungicide 50 0,01 0,5
3
- total t /km -A:1(ha) 5,5
- tarif RON / t / km 0,375
- total RON 2,062

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.IIl Cap.IV Total cheltuieli directe
manopera utilaje materiale transport
Pentru 1(un) 973,75 450,0 1760,0 2,062 3185,812
hectar

3.2.5 Antemasuratoare — Deviz nr.5

pentru executarea lucrarilor de Intretinere in anul III
a unei plantatii de PRUN cu desimea de 500 pomi la hectar

Cap. Mano era :

Nr. Nr.artic Denumirea lucrarii din ZO TOTAL
ctr dinNTM normele de munca UM ZO Din care pe categorii
/92 Unitate de mAsura §l I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1954 - Taieri pt.formarea 5,0 2,50 - - - 2,50
coroanei
UM=mii pomi cantit=0,5
2 2037 - Strangerea ramurilor §i 1,44 1,44 1,44 - - -
redus scoaterea lor la alei
3/4 UM=ha cantit=1 ha
3 2744 - Pregatit solutia pt.6 0,09 0,27 - - - 0,27
tratamente a cate 500 I
UM=mii I cantit=3,0
 4 3157 - Deservit MSPP la 6 0,06 0,36 0,36 - - -
Tratamente
UM=ha cantit=6
5 1906 - Sapa mare pe rand (4,8 2,63 6,31 - - 6,31 -
mx500)
UM=mil mL cantit=2,4
6 1908 - Prasit pe rand(4 lucr x 1,22 11,71 - - 11,71
2,4)
z
UM= mil m cantit=9,6
7 3246 - lncarcat si desc ingrchim. 0,11 0,22 - 0,22 - -
-4 operaliuni
UM=t cantit=0,5 x 4=2
8 1868 - Adnninistrat ingrchim.cate 1,54 0,77 - 0,77 - -
1 kg/porn
UM=mii pomi cantit=0,5
9 294 - Cosit Intre randuri 2 4,00 6,08 - 6,08
lucrari
UM=ha cantit=(0,76 x 2)
1,52
10 312 - Strans iarba cosita si 1,25 1,90 - - - 1,90
aezarea ca mulci pe
randul de pomi
UM=ha cantit=1,52
- Total ZO uri X 31,56 1,80 0,99 18,02 10,75
TOTAL 1 (unu)
MANOPERA - Tarif RON/ZO X 25 25 25 25 25
PENTRU
- Total RON X 789,0 45,0 24,75 450,5 268,75

Cap. II - Utilaje : lucrari cu tractoare §i ma§Ini agricole

Nr. Lucrarea Nr.art.din CT Cantitatea
crt Caracteristici si utilajul folosit NPC/79 coef.de
ha ha a. n
anexa 1 transf.
0 1 2 3 4 5
1 Stropit in livada cu MSPP-6 128 0,37 6 2,22
tratamente
2 Administrat Ingrchim. 275 0,17 1 0,17
TOTAL - Total Ha a. n 2,39
LUCRARI 1 (un) ha - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 597,5
PENTRU

Cap.III - Materii §i materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
crt Lei/UM Total transport
RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide : 300 1 x 0,3% Kg 9,0 40,0 360,0 9,0
2 Insecticide : 3001 x 0,2% Kg 6,0 80,0 480,0 6,0
3 Ingra§aminte chimice Kg 500 1 500,0 500,0
TOTAL VALOARE MATERII $1 pentru 1(unu) hectar 134,0 515
MATERIALE

Cap.IV — Transporturi de materii §i materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanta de Cantit.tr Volum total
crt transp km ansport. t/km
t
0 1 2 3 4
1 insectofungicide 50 0,015 0,75
2 Ingrasaminta chimice 20 0,50 10,0
. total t /km 1 (unu) ha 10,75
- tarif RON / t / km 0,375
- total RON 4,031

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.Il Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
A-Pentru 1(un) 789,0 597,5 1340,0 4,031 2730,53
hectar
 3.3 Devize centralizatoare:
3.3.10ENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALE LA PRUN

Nr.antem Denumirea materialelor §i UM Pret / Necesarul Ia Necesarul Ia

deviz categoria de lucrari Ia care UM supr. de un ha supraf.de
se utilizeaza RON .2);t_.: ha
cantit Valoare cantit valoa
RON re
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Pregatirea terenului 2450 Jig, Ira
1.1 - Superfosfat Kg 1,00 800 800 3!4,-i-,Is )
1.2 - Sare potasica Kg 1,00 600 600 A r>-) ,(-,,r, 1?--„scfs
1.3 - Gunoi de grajd T 50,00 60 300 1,2, 5..0 6 an - t,
1.4 - Sinoratox Kg 25,00 30 750 6,9() i 4,3;.7,n

2 Infiintarea plantatiei 11950 33143

2.1 - Pomi altoiti Buc 1,4 515 10300 ) I 8 (,,c /6",5g-3,
2.2 - Mranita T 3,5 20 1000 4 min
2.3 - Ingr. chimice complexe Kg 1,00 500 500 Bay)14Ann
2.4 - Picheti Buc 0,3 500 150 115103c.15)

3 Intretinere in anul I 798 1(/ CO:

3.1 - Fungicide Kg 40 4,8 192 ijOi.f.C/ 1-71,/
3.2 - Insecticide 4 80 3,2 256 72),6 .5,gx g
3.3 - Seminte de lolium perene Kg 10 14,0 140 ..52,23 . . .. 2,_:o
3.4 - Seminte de trifoi alb Kg 3 7,0 210 11c.1 ?_7 R3
4 Intretinere in anul II 1760 40/a)
4.1 - Pomi altoiti pt. complet. Buc 20 60 1200 A ,--)..,&,0 21:.k,00
goluri
4.2 - Fungicide Kg 40 6 240 I t:S ,55.2,0
4.3 - Insecticide Kg 80 4 320 j'.21 -7-, 6-,'-)
—_„
5 Intretinere in anul III 1340 00&C
5.1 - Fungicide Kg 40 9 360 ,,/) :;i_. S.?) ,Q,C
5.2 - Insecticide Kg 80 6 480 /7)g jit()4 6
5.3 - Ingraham. chimice Kg 1 500 500
complexe ii (-)3 1i Z572C,
6 intretinere in anul IV 1340
6.1 - Fungicide Ko_ 40 9 360 M' _280
6.2 - Insecticide Kg 80 6 480 ) r3 jc-V,<--)
6.3 - Ingra§.chimice complexe Kg 1 500 500 dig-cr) 0 -7ar
/
7 intretinere in anul V 2344 7,__:::(2,6
7.1 - Fungicide Kg 40 14,4 576 2$3,/,,Z /2-) 2
7.2 - Insecticide Kg 80 9,6 768 .2.?,_ /7 =:
7.3 - ingra§aminte chimice Kg 1 500 500 i l S m llscon
7.4 - Gunoi de grajd T 5 10 500 _.2,-5n //62,
TOTAL MATERIALE 21982 62350
 3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantafie de prun

Specificare UM Valoarea pentru

lhectar -2hectare
Cap.I Cheltuieli directe pt.realizarea investitiei
- Pregatirea terenului RON 7465,85 1 ./ t.14. fm, z=_.
- infiintarea plantatiei RON 13507,87 ?_.)0 I , 0./
- Lucian de intretinere in anul I RON 2662,51 e 1232_,,:-, _Tz. z-.
- Lucian de intretinere in anul II RON 3185,812 ,7').2,) --Ta .,7; 4;
- Lucrari de intretinere in anul III RON 2730,53 G. _2 8r) .2, . 13
- Lucrari de intretinere in anul IV RON 2935,50 6'4. .4, 81 ,
- Lucrari de intretinere in anul V RON 4194,625 26 ii . a .,,--
TOTAL CAP I RON 36682,70 9 4':-.-> Zfa/a, .
Cap.II Cheltuieli suplimentare pentru :
- Aprovizionare materiale 10% x 21982,7 RON 2198,20 ,5 0 =-,-. _L.: ,
- Diverse §i neprevazute 5% x 36682,70 RON 1834,10 Li2, i :i ,
TOTAL CAP. II RON 4032,30 .2., -r-(1.2,,
TOTAL GENERAL RON 40715,00 2 , 4 4 .c
Curs de schimb RON/Euro 3,6 ?1 r'
TOTAL VALOARE INVESTITIE Euro 11309,7 ), 8" 012, 3 ,

3.3.4 Valoarea productiei globale la cultura PRUN

Specificare UM Valoarea pentru

'Ina .Z.Z-.,..ha
Capacitatea proiectata Ha 1,0 2)
Valoarea totals a investitiei Euro 11310 2Jeo Q
Durata normala de exploatare Ani 25 91 ,7-
Cota anuala de amortisment Euro 452,4 10 40.5.)..i
Cheltuieli anuale de productie Euro 226,6 5.'2311 , g
Productia de fructe t. 20 4 6 a
Cost mediu pe tona de fructe Euro/t. 113,3 -2, :c 0 fT: c'
Valoarea totals a productiei globale Euro 2600 5 '1,g0C1

CHELTUIELI ANUALE DE PRODUCTIE (VPM)

Se compun din :
- cheltuieli tehnologice anuale
(antemasuratoarea-deviz nr.7 majorat cu 20%) 1237,19 Euro
- cheltuieli pentru recoltarea productiei (NTM/92 art.2093) 20 t x 5 zo x 6,94 = 694,81 Euro
Total cheltuieli anuale de productie: 1932 Euro
 3.3.3 CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTITII LA PRUN

Antema Cap.I Manopera Cap.!! Utilaje lucrari Cap.III Cap.IV.Transporturi TOTAL

surd mecanice Materii §i GENERAL

toarea materiale VALOARE PT.

deviz 1 Ha ....:t..Ha 1 Ha .: .'.).Ha valoare pt. 1 Ha ?4,?.).Ha 1 Ha LZ

Nr. RON Ha

z.o. valoare z.o. valoa Ha.a.n. valoare Ha. valoa 1Ha Ha t/km Valoa val
.-23.,'
re an. re re oa

re

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 15 16

1 35,81 895,25 - . _2.,Dajo, 15,47 3867,5 '.,.g88.5•62, 2450,0 iel 675,0 253,1 swi, 7465,85 1"/
C7) -*6 ?)
2 33,09 827,25 ItCApTeam, 2,48 620,0 To/IA. 0 11950,0 :Nz-, 295,0 110,62 Exa"611y. 13507,87 9110,E
r6
3 29,51 737,75
le31;g,
Ts',ID.
4,50 1125,0
g
798,0 maps 4,7 1,762
1
0R,Iaz.;) 2662,51 ;12,1
_2.5 p-, )
4 38,95 973,75 1,85 450,0 421 jo 1760,0 /80 5,5 2,062 tg. 4T,(1 4 3185,812
3b.k 'gg,
:is 5-
5 31,56 789,0 25 1/.k 1 6/ 2,39 597,5 ti ,,A1‘...Tif2 1340,0 --■ 7. 107,5 4,031 /i./2,,a2,,i_ 2730,53 e_2,,
6 33,83 845,75 psk - 740,0 futi-f020 1340,0 26,0 9,75
6
2935,5 g --.T,i,
.:F$,f)ia(&,
111 , (' Q '12141.

2,96 -1° 2,5

7 42,52 1063 T--QY, /.iLA
5.
2,96 740,0 Ggf6 (-)2 2344,0 3 127,0 47,625 co% > . 4194,625 3
it
-----iv
TOTAL 209,46 6131,75 ),ILI to2Do. 32,61 8140,0 /6"c 1842,7,0 21982,0 12)°_!, 1240,7 428,95 2.S..*3g661 36682,697 ;63
E 35--
II. PIESE DESENATE

35
 4. BIBLIOGRAFIE.

1. Gradinariu, G., Istrate, M. - Cultura pomilor arbugilor fructiferi, curs lito.,

U.A.M.V. Iasi, 1996.
2. GrAdinariu G., Istrate M., Basalt' M. - Pomicultura, Edituta Moldova Iasi, 1998.
3. Botez, M., Badescu, Gh., Botan, A. - Cultura arbuVilor _fructiferi, Bucuresti, Editura
Ceres, 1984.
4. Cepoiu, N. - infiintarea unei plantaffi pomicole, Editura. Ceres, Bucuresti, 1994.
5. Cepoiu, N., Monica Murvai - Pomicultura lucrari practice, Lito. Univ. de Stiinle
Agricole Bucuresti, 1991.
6. Cireasa, V. - Pomicultura generalti-curs lito. U.A. Iasi, 1995.
7. Draganescu E. - Pomologie, Editura Mirton Tirnisoara, 1996.
8. Drobota, Mari-Ann - Pomicultura, curs, lito., U.A.M.V. Iasi, 1996.
9. Cojocariu, C- Orasul Saveni. Monografie- , Editura Axa, Botosani 2001
10. Filipov F., Lupascu Gh. - Pedologie. Alcatuirea geneza si clasificarea solurilor,
Editura. Terra nostra

36