-

DIN P. LI B- L1C A IIL E

«INSTITUTULLII PEDAGOGIC ROMAN»
- Director PROF. G. Q. ANTONESCU

G. a AN TONESCU §i IOSIF I. GABREA

OR GA NIZAREA
iNVÁJÁM'1/4ANTULUI
IN

ROMANIA ALBANIA ANGLIA AUSTRIA

BELGIA BULGARIA CEHOSLOVACIA
DANEMARCA EL V ETIA FINLANDA
FRANTAGERMANIA GRECIAIRLAND A
ITALIAJUGOSLAVIA--JAPONIANORVEGIA
OLANDAPOLONIA PORTUGALIARUSIA
SOVIETICN SCOTIA SPANIA STATELE
UNITESUEDIATURCIAUNGARIA

EDITLIRA «INSTITLITULLII PEDAGOGIC ROMAN»

BUCLIRESTI. 1933.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIILE -
eINSTITUTULUI PEDAGOGIC ROMAN,
Direcior : PROF. G. G. ANTONESCU

G. G. ANTONESCU §i IOSIF 1. GABREA

ORGANIZAREA
INVA.' TzSiMANTULUI
IN

ROMANIA ALBANIA ANGLIA AUSTRIA

BELGIA BULGARIA CEHOSLOVACIA
DANEMARCA ELVETIA FINLANDA
FRANTAGERMANIA GRECIAIRLANDA
ITALIAJUGOSLAVIAJAPONIANORVEGIA
OLANDAPOLONIA PORTUGALIARUSIA
SOVIETICA SCOTIA SPANIA STATELE
UNITESUEDIATLTRCIAUNGARIA

tr

EDITURA cINSTITUTULUI PEDAGOGIC ROMAN>

BUCURESTI, 1933.

www.dacoromanica.ro
I. 1NTRODUCERE

www.dacoromanica.ro
 L Scopul lueririi.
Organizarea învàtàmântullui in principaiele teiri din
lume in acelea, care ne intere,seaza pe noi mai mult, este o
lucrare de okra informatie, nu de doctrinci. Ea se datoreste
initiativei Biroului International de Educatie dela Geneva,
care a publicat in vara anului trecut L'organisation de l'in-
struction publique dans 53 pays% din care am luat expurnerea
organizeirii a 28 de sisteme scolare streine in comparatie cu al
Romeeniei, ceiruia i-am dat o desvoltare mai mare.
De0, la Institutul Pedagogic Ronahn din Bucuresti, avem
materialul informativ necesar pentru o expunere doctrinaret
a sistemelor de inveiteimant din Wile mai importante, am pre-
ferat deocamdatei, pentru o informare imediatei, sei folosim ex-
punerite din «L'organisation de l'instruction publique dans 53
pays» pentrucei ele prezintei un interes cu totul deosebit: sunt
verificate i completate de Ministerele de Instructie ale Virilor
respective.
La aceasta s'a ajuns in modal urmeitor: fostul Prim Mi-
nistru i Ministru de Instructie al Frantei, d. Ed. Herriot, a ce-
rut Biroului International de Educatie dela Geneva infornialii
asupra modului cum diferitele state ale Europei au regimen-
tal trecerea copiilor dela invettcimeintul primar obligator in
inveitamtintul secundar si, in genere, in inviiteinaintul supe-
rior; in special, in ce mod se stabileste legiituraIntre diferitele
grade de invittiimant, pentru a ingeidui elevilor circulatia in-
liuntrul sistemului scolar potrivit aptitudinilor lor, feirei nici-
un f el de piedici: de naturel socialci, prof esionalci, religioa-
set', etc.

1) Geneve, Rue des Maraichers, 44, 376 pag. Pret: 10 fr. elvetieni.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA triNqUitiiNTULUI

Sectia de Organizare si Legislatie Scolarg. a Biroului In-

ternational de Educatie a adunat i coordonat informatiile ne-
cesare. Le-a trimis apoi Ministerelor de Instructie din teirile
respective pentru a fi reveizute $i completate. Biroul dela Ge-
neva lc-a refcicut in sensul indicatiilor Ministerelor, ccirora
le-a trimis incdodat'd expunerea sistemelor $colare spre a fi
a doua oarei revazute.
latd pentruce am crezut al e bine sei redcim organizarea
inveitamântului din diferite tdri, afa cum ea a fost verificatcl
de Ministerele de Instructie ale tdrilor respective.
Faptul cd expunerile sunt inegale, ca extindere $i anti"-
nunte, se datore$te tocmai imprejurdrii cci fiecare din ele are
un alt autor: Ministerul de Instructie al teirii respective.
Inteun anume sens, s'a realizat totu$i o unitate in ex-
puneri: fiecare se referei numai la schema generala a organi
ziírii: grade de inveiteimcint, cate gorii de qcoale,legittura intre
unele altele, etc. A fost Wahl' ca totul la o parte organizarea
interioard, spiritualá, a $coatelor: metodele $i pro gramele de
educatte
Faptul acesta poate sei facei lucrarea prea schematical
ii deci mai greu de inteles. Ea trebuie privitei nsà ca o lu-
crare, al ccirei scop este de a inlesnì o comparatie intre dife-
ritele sisteme scolare, in aspectul lor structural, de articulatie
intre diferitele grade si categorii de scoale. Pentru acea.sta,
evident cei amcinuntele nu era,u necesare.

Limuriri pentru intelegerea diagramelor.

Pentru o mai u$oarii intelegere a expunerii, prea sche-

maticA uneori, cititorul se va referi mn continuu la diagrama
sistemului de invaliimânt res pectiv. Se va tine seamei de fap-
tul cd mn. diagrame sunt infeitisate numai $coalele oficiale,
nu $i cele particulare, de,cì In unele tdri acestea sunt foarte
numeroase i mai frecventate decal cele oficiale.
De asemenea, spre a nu complica prea mult diagramele,
nu s'au infali$at in ele nici $coalele speciale (pentru anormali,
orbi, etc.) precum nici toate $eoalele pro fesionale (foarte va-
riate In unele sisteme $colare).

www.dacoromanica.ro
7 INTRODUCERE

Swalele pentru copii mici. Prima categorie de ?wale,

indicate in diagramei prin litera A, sunt qcoalele pentru copii
mici. Prin acestea se inteleg instiiwiile mai mult educative,
decett instructive, care primesc copiii innainte de varsta fcola-
riteítii obligatorii (Jardins d'enfants, Kindergarten, &des
rnaternelles, Nursery schools, etc.). Intre anii de studii, notati
In diagramd la steinga, n'au fost socotiti cei petrecuti la qcoala
de copii mici, ci numai cei dela scoala primará (inclusiv)
In sus.
Scoalele primare sunt reprezentate in diagrama' prin-
teun larg dreptunghiu, purtasnd litera B (afard de cazul
gcoalelor primare superioare). A fost greu sa se faca totdeauna
o distinctie precisa, intre gradele de inveiteimant: primar, se
cundar si superior. Foarte adesea, scoala primará dureaza
pasnii la 14 ani, in timp ce scoala secundara incepe la 11 ani.
Asa cif nu este totdeauna posibil de a stabili o limita precisa
mire cele cloud grade, dupd veirsta elevilor. Printre punctele
importante, avute in vedere, in expunere i In diagrame, a fost
mentionarea scolaritätii obligatorii i durata stuiliilor primare
$i secundare. In majoritatea tárilor,scolaritated aligatorie nu
scoboarei sub 7 sau 8 ani de studii. Se intampla astfel di ea
depaseste durata studiilor primare; in acest caz, copiii sunt o-
bligati a urrna scoalele complementare sau alte scoale ( prof e-
sionalc, de regulei).
Scoalele secundare, de culturä generalä. Situate,in prin-
cipiu, la dreapta diagramei, ele sunt reprezentate prin drept-
unghiurile in guste i mentionate prin literele C si D. Se
intelege, sub denumirea de scoale secundare, colegiile, liceele,
gimnaziile, scoalele reale, medii, intermediare. In adeveir, im-
portanta cea mai mare o are infitisarea raporturile mire scoa-
lele primare si secundare, durata studiilor, impartirea in dif e-
rite cicluri sau sectii, raporturile dintre ele, ca qi, legatura roa-
lelor secundare cu fcoalele prof esionale i superioare.
Scoalele superioare sunt infeitisate ;Ina mai schematic
deca,'t cele primare si secundare. De cele mai multe ori scoalele
superioare sunt reprezent ate pe diagramci prin acelas triun-
ghiu, aoezat pe dreptunghiul din dreapta al scoalelor secun-
dare. Natural, aceasta nu inseamnd cá elevii celorlalte tipura
scoale secundare n'au dreptul de a infra in scoaléle supe-

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITAMINTIILIJI 8

rioare. Pentru a intelege aceastei legeiturd, trebue sei ne rapor-

tdm totdeauna la comentarul diagramei, care explicei diver-
sele combinatii posibile de trecere din inveiteimeintul secundar
in cel superior.
Ca sei nu se incarce pre& mult diagramele, n'au fost in-
dicate in ele nici diferitele faculfeiti universitare.
Pregatirea corpului didactic. S'a stdruit ma' i ales asu-
pra pregeitirii corpului didactic pentru $coalele de copii mici,
primare $i secundare, ardteindu-se titlurile cerute de stat. Pre-
giitirea prof esorilor de $coale prof esionale este amintitd nu-
niai sumar.
Scoalele profesionale s'au tratat in mod global, tot
pentru a nu complica prea mult diagrama. Ccind veirsta elevi-
lor $i darata studiilor erau identice, au fost grupate in aceleassi
dreptunghiuri sau triunghiuri.
Chestia varstelor $i anilor f cotari prezinztcl multe difi-
cultdti, deoarece varsta prescrisd nu corèspunde totdeauna, nu-
mdrului de ani feolari. Se spune, spre exemplu, 'cii copilul,
pentru a fi admis in $coala prof esionald, trebue sci cad 14 ani
impliniti, dar cii este suficient de a avea terminate patru clase
de qcoalci prin.:arc/. Dar, in general, aceste clase se termind la
etatea'cle 10 ani; ce fac copiii mire 10 $i 14 and In caz de indo-
ialci, asemenea $coale au fost situate, in diagrame, imediat dea-
supra ciclului superior al $coalei primare. In multe tdri, se
gdsesc in $coalele pro fesionale, de acela$ grad, elevi de eteiti
foarte diferite, variind intre 11 $i 20 ani; pentru aceasta, eta-
tea indicatei in graficele respective nu se potrive$te totdeauna
cu anii de studii.
S'a notat, in general, etatea minima $i durata normald a
studiilor in fiecare tip de $coalei; ceind aceasta nu ma posibil,
s'a liisat dreptunghiul deschis, spre a se areita cei etatea mi-
nima- $i maxima' nu erd determinatd. Cif rete indicand etatea
elevilor insemneazd anul implinit.
Inviitämtintul post-scolar n'a fost cuprins in preocu-
pdrile lucrdrii de fatd. .Ar fi trebuit infeitixt in diagrame spe-
ciale, pentru a face dovada complexitätii sale. Deaceea au
fost doar indicate in diagrame, la stelnga, deasupra etdtii de
18 ani, cursursile pentru adulti $i waiversittitile populare $i
pentru lucreitori.

www.dacoromanica.ro
9 INTRODUCERE

8. Examene i legaturi intre scoale. Sub acest titlu s'a

ardtat trecerea dela o $coalci la alta fi s'a mentionat care sunt
examenele cerute pentru aceastd trecere. Termenul de gmatu-
ritate». intrebuintat adesea in lacrarea de fatd, echivaleazd
titlul francez «bacalaureat».

Freeventa i durata ob1igativitäi1 Kealei primare.

(Romania in raport cu celelalte

Din datele statistice, care insotesc expunerea organidirii

fcolare din fiecare lard, reiese o ierarhizare a diferitelor tari.
care nu poate fi trecutd cu vederea, tocmai pentrucd inter-
dependenta mereu crescdndd intre popoarele din intreaga lume
este un fapt de netagaduit. Suntem martori ai modului cum
probleme de cea mai mare importanta pentru statul neamul
nostru se trateazain foruri internationale, foarte sensibile la
vaza, de care ne putem bucura $i la prestigiul, ea care ne pu-
tem, prezenta ca Stat.
desigurr cd, intre multe altele, participarea masselor
mari al6 poporului la o culturd de un grad mai innalt sau mai
scdzut, creiazd tocmai atmosfera, in care se rezolvd proble-
mele, ce ne privesc.
Participarea tineretului la qcolaritatea obligatorie mi-
nima, pe care once stat intelege s'o dea viitorilor sai cetateni,
este fdra indoiald un foarte serios criteriu de ierarhizare intre
state.
6'tim cd la noi se incearca o formuld noud, pentru a se
justifica neparticiparea masselor poporului la invite/turn,. de
carte. Este formula cultura Para. carte.
De sigur, nuthai Uinta de carte nu inseamnd totdeauna
mare ispravd, pentru cineval....
Dar ftiinta de carte este totdeauna mijlocul, instrumen-
tul, cu care cineva îi poctte face mai u$or cultura; iar pedealta
parte, in societatea contemporand cu forme fi institutii a$a de
inevitabil complicate, omul fard ftiintd de carte fi fara tot
ce poate. aduce ea, cdnd este bine inteleasa $i practicata, este
cel mai desorientat om, ce se poate
Deaceea, credem ca e drept sä tragem toate consecintele

www.dacoromanica.ro
ORGANIZA REA INVAUMANTULUI

cuvenite, pentru viitoarea politic-a. scolard a Romdniei, din ur-

mcItoarea ierarhizare a principalelor state din lume, pe baza
frecventdrii scoalei primare de catre tineretul lor:

1. Austria frecuentare colard 100°Io

z. Belgia » » 1000Io
3. Germania » » 10001,
4. Norvegia » » 10011/4

5. Suedia » » 100°Io
6. Cehoslovacia » » 100Vo
7. Japonia » » 99,3°4
8. Elvetia (Zürich ) » » 99°Io
9. « (Vaud) » » 98°Io
10. Polonia » » 96°Io
11. Scotia » » 96°/o
12. Ungaria » » 95°Io
13. Bulgaria » » 94°Io
14. Franta » » 93,5°Io
15. Irlanda » » 93,5°Io
16. Anglia, » » 91°Io
17. Danemarca » >>. 900Io
18. Finlanda » » 80°Io
19. Olanda » » 80%
20. Portugalia » >> 80°10
21. Spania » » 75°Io
22. Grecia » » 75°Io
23. Rusia Sovieticd » » 70elo
24. Jugoslavia » » 69%
26. Albania » » 60°Io
26. Italia » » 60°Io
27. România » » 59,81%
28. Turcia » » 33°Io

De unde se vede ca in privinta participarii tineretului la

fcolaritatea obligatorie, Romania'este penultimul stat!

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

lar in raport Cu

Cehoslovacia frecventare scolard 100°Io

Polonia 960/e
Ungaria 95Vo
Bulgaria 940/o
Rusia Sovietiea 70°/o
,Tugoslavia 690/o
Romania 59,81°A

Romania este ultimul stat !! i ineg la... mare distantil !

Durata obligativitdtii pentru scolaritatea minima nztr'un

stat este de,asemenea un serios criteria de ierarhizare intre
state, pentrucd din ea se poate deduce gradul de cultivare al
masselor populare.
latd cum se grupeazii statele, dupd durata
scoalei primare, (inclusiv scoala complementara"), pentru ti-
nerii, cari VS mai frecventeazd nicio altd scoald n afard de
cea primard:

Seolaritate obligatorie :

de 9 ani Irlanda
.Anglia Jugoslavia
Elvetia (Vaud) Japonia
A' pania,
Scotia
Ungaria. de 7 ani

de 8 ani Bulgaria
Danemarca
Austria Norvegia
Bel gia Olanda
Cehoslova,cia Polonia
Elvetia (Zürich) Romania.
Fratzta Rusia Sovieticd
Germania Suedia

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA. iNVITIMiNTULUI 12

de 6 ani de 5 ani
Italia
Albania
Turcia
Finlanda
Grecia. de 4 ani
1. Portugalia.

Teoretic, adicd legal, fcolaritatea obligatorie ui Romeinia

este de 7 ani. De fapt, prin ne,aplicarea regulatd a legii invd-
feimântului primar, pentru ciclul Il, colaritatea este numai
ee 4 ani; adicei cea mai scurtd fcolaritate obligatorie "din toate

In consecintd, ca stare de fapt, in Rominia avem cel

mai slab procent de frecventare colarä, i cea mai scurt5
scolaritate obligatorie din toate statele din lume, a cAror
organizare scolarfi este expusA in aceastA lucrare.
Tata' ce recomanam oricArui om de scoalá sii retina in
primul rând din lucrarea de fatá, i sh aducá la. rândul sáti
la cuuostinta altora, pentruca sh stie dit mai multi din ce-
tátenii români in ce situatie inferioarh ne afläm pe domPniul
scolar i sh sustinii energic once incercare de a creia scoalei
românesti o situatie mai buná de cat cea din prezent.

IV. Constatar; prineipiale, desprinse din luerai ea de fati

Din compararea sistemelor scolare expuse in kacrarea de
fa f4, se desprind ceiteva constatdri principiale, pe care le men-
tiondm in chip deosebit, fiindcd ele invedereazd totdeodatd
tendinte, ce trebuesc laate in seamd in once incercare de mai
bund organizare a finveitbnântubti.

1. Unitatea organicá a invAtamg.ntului.

In primal reind, reiese din aproape toate sistemele seo-

lare expuse aci, tendinta de a se asigura fiecdruia o unitate or-
ganicil : adicd de a se stabili mire diferitele grade de invdtd-
meint, dela scoala prima,rd pânala scoalele superioare,
mire diferitele cate poni de fcoale, dela cele de cultura- ge-

www.dacoromanica.ro
13 INTRODUCERE

nera/d (situate de regula' la dreapta, diagrame) 6 peinilla

cele pro fesionale, technice, practice (situate de regu/d la
ganga, in diagrame) astfel de legeituri incdt elevii sá poatel
circula inlduntrul sistemului seolar, fcird dificultdti, spre scoa-
lele (grade si categorii) potrivite cu aptitudinile fieciiruia
mdsura, in care prin diferitele grade si categorii de scoale,
se tinde la pregiitirea, lar nu la primeiduirea echilibrului
social.
Se observa' astf el din diagramele sistemelor de invd Id-
mant cum e posibil pentru elevii, cari au terminat un nr. oare-
care de clase primare, sau fcoala primara- in intregime, sei
treadi, dadi au aptittidini, spre ()rice categorie de scoale:
teoretice, de cultura' generald, practice, pro fesionale, etc. Este
aci realizarea asa zisei scoale unitare (sau unice), pentru care
s'au de pus eforturi insemnate mai ales in tdri/e din Apusul
Europei. Ea a inlocuit conceptia, dupd care scookle erau deo.'
sebite unele de altele, nu pe bazd de aptitudini dovedite ale
elevilor, ci pe criterii de: clase sociale,'profesii, stare materiald
a pdrintilor, etc,
Este o realizare, in organizare, care face posibiki recru-
tarea energiilor sociale de oriunde'se ivesc; evident, cu singura
conditie ca circulatia elevilor inliiuntrul sistemului acolar sii
se f acá numai pe bazi de aptitudini i numai in acord cu in-
teresele organismului social.

2. Individualizarea

O consecintd a unitiitii organice a invdtdmintulai este

individualizarea acestuia; adicd posibilitatea de a da fieedrui
eopil cdt mai mult inveltdmiintul potrivit cu individualitatea
sa ; cee,ace se realizeazd indreptdnd pe fiecare spre cate goria
de fcoale, potrivitd individualiteitii respective, sau grupdnd pe
elevi in asa f el ca sd se realizeze scoale sau clase cu structurd
omogend: normali, supranormali ( dotati), subnormali :
infirmi, etc.
Dar aceasta presupune in prea/abi/ cunoasterea
copiilor, ceeace se fo,ce posibil printeun ?turnar de
e/evi cdt mai mic de fiecare invdtdtor sau profesor (in Ame-
rica 20) 6 prin introducerea cercetdrilor psihologice fdcute

www.dacoromanica.ro
 ORGA sTIZAREA INYkrethaNTULUI 14

asupra copiilor cu ajutorul metodei testelor (ca in Cehoslo-

vacia). Individualizarea invdtdmilntului se mai inlesnevte
prin introducerea principiului optiunilor (in America) sau al
obiectelor de invdtämcint facultative; ceeace constii in oarecare
tibertate leisatä etevi/or de a-vi grupa, dupci aptitudini, obiec-
tele de invdtdmänt, pe care le urmeazd, sau de a se ocupa
(facultativ) i iu alte ranturi, de activitate, pe care le reclama'
inclinatiile fiecdruia.
O consecintä a cunoavterii individualitätii copiilor fi a
individualizärii invä tdmeintului o formeazci inleiturarea not&
rilor obieinuite ale elevilor i promovarea acestora nu pe baza
examenelor, cari adeseori nu dureazd deceit cdteva momente,
ci pe baza rezultatelor obtinute de fiecare in activitatea
dupä inclinatii.

3. Extinderea coIaritàtii obligatorii.

Din sistemele de invätämiint expuse in lu,crarea de fatä,

se observii de asemenea tendinta de prelungirea vcolaritatii
obligatorii. bled mai ales la popoarele, care stau in frunte,
din punct de vedere cultural 1), Ceeace inseamnei a se resimt
din ce in ce mai mutt consecintele solidaritdtii sociale Inereu
cresccinde in viata statelor. E in joc interese vitale ale aces-
tora, pentru a nu läsa pe niciunul din viitorii cetäteni färä
un minimum de culturci elementarä, pe care o dei invá(dmcintul
primar. Si In acelav timp, e convingerea tuturor ed cu cdt
massele mari ale poporului, care nu primesc alt inveigimant, de-
ciit cel primar, vor avea un nivel de culturli mai ridicat, cu
atat prestigiul Stateior spore$te; de aceea se observd noi ten-
dinte de extinderea vcolariteitii obligatorii, ea toate dificultd-
tile financiare, prin care trec toate statele. Ceici necesitätile
din viata statelor se ierarhizeazä ; i stat ele, care-vi cunosc
bine interesele, inteleg sä dea intdietate pro blemelor de edu-
catie i inveiteimint.
1) Vezi tabloul dela pag. 11. De cur-and in Franta s'a propus un proect
de lege pentru prelungirea scolaritatii obligatorii Cu un an §i pentru aplicara
ei tu mat multa severliate.

www.dacoromanica.ro
15 INTRODIJCERE

$e-oala i viata.

Cu toate di doctrina pedagogica, din care se ¡AS pird or-

ganizarea inveltameintului din diferite state este, relativ,
aceea$, organizeirile sunt diferite dela stat la stat. Ceeace in-
seamnd cá sistemul $colar al fiecarui stat, deqi este inspirat
$i motiva t de aceeass doctrind, ia forme de realizari particulare
dupa conditiile de viata i taizuintele fieceirei societati.
AS'coala intelege deci sa fie institutia, care pastreaza le-
gatura scu viata, numai pornind dela viata incearcci set- pro-
moveze societatea spre mai bine.
Legatura $coalei ca viata se constata mai ales din orga-
nizarea inviiteimântului in Frank& Acolo, $coala tiñe seama de
mediul, in care funetioneazei : sat, ora, munte, mare, pentru a
inviitämtintul necesar mediului.
In Norvegia, in anumite cazuri, inviiteimeintul se orga-
nizeazei a$a, incdt elevii sá poatii veni o zi la $coald, $i alta
sei reitneinii la munca de acasei. In afarei de aceasta, vacantele
regionale su9zt foarte frecvente.
In Italia, se fac cursuri speciale de un an, pentru invd-
teitorii, cari functioneazä in mediul rural ci functioneazei qcoale
temporare, pentru nevoi vremelnice.
In Bulgaria, exista o fa,cultate agronomicei, de fiecare
universitate, pentru motivul ca tara este agricolei i$coalele,
chiar superioare, trebuie sá tinei seama de ocupatiile
torilor.

$eoalele profesionale.

Din legatura stransa, pe care qcoala intelege s'o piístreze

ea viata $i din faptul cá viata cere fieceirui ins exercitarea unei
anumite pro fesii, pentru care trebuie set' se pregateascet, se ex-
plied desvoltarea din ce in ce mai mare, pe care o iau fcoalele
prof esionale 'in mai toate statele. Situate in diagrame la steinga,
sunt mult mai numeroase $i mai variate deceit qcoalele de cul-
turd generala sau teoretice.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA. INVITAKARTULUI 16

$scoale profesionale euperioare.

in acela$ timp, se observa tendinta tot mai accentuatel de

a .se continua c oal e e pro fesionale de grad inferior cu $coale
pro fesionale superioare (de grad universitar). Aproape fie-
care categorie de $coale prof esionale inferioare (in sens de se-
cundare) ti are pre/ungirea sa tintr'o coa/d superioarä (tot
prof esionala), in care infra, pe langcl absolventii fcoalelor pro-
f esionale (de grad secundal ) i absolventii de coald secundara
pro priu zisa (gimnazii, licee).
Aceasta inseamnd ca se tinde la o accentuare a pregatirii
profesionale nu numai in suprafata (cate prof esii, atatea cate-
gorii de qcoale profesionale), ci $i in adancime: pregatire pro-
fesionald superioara, pe langa cea inferioarei.

Pregatirea corpului didactic.

Era dela sine inteles cá tendintelor de extinderea duratei

§colaritatii invattitneiniului primar, ca i extinderii $colaritatii
In genere, sei urmeze in chip necesar tendinta de a da o altd
pregatire corptaui didactic. Se observii, in adevar, in foarte
multe state, amplificarea acestei pregatiri: i ca duratd, dar
calitativ. Ca duratd, -num,drul anilor de pregatire se ex-
tinde (la noi din 6 s'aia fficut 7 la co al el e normak) petnace cu-
prinde studii In inviitamtintul superior. Calitativ, prin ac-
eentuarea pregátirii pedagogice, pentru a avea invatatori
prof esori, cari sa fie patrun§i in primal rand de rolul f orma-
tiv, educativ, at invateimantu/ui, de once grad fi de once
tegorie.
In ce privefte corpul didactic pentru ,Fcoala primara, am-
plificarea pregatirii /at (ca durata si calitativ) se face prin
invatamantul superior: sub forma* de Academii Pedagogice,
ca in Germania, Danemarca, Cehoslovacia, Statele-Unite;
Institute Pedagogice, ca in Viena, Bulgaria, Italia; sau direct
/a UniversitAti, ca in Spania, Scotia, Grecia, Irlanda, etc.
Sub o forma sau alta, este fapt cá pregatirea pedagogicti
a corpului didactic primar se incheie in invatameintul superior;
ceeace, de sigur, va insemna malt, pentru ridicarea presti-

www.dacoromanica.ro
17 DITRODIJCERE

giului $coalei primare, ca $i pentru intelegerea rostului ei

fiecare stat.
Dar, in afard de pregeitirea necesard innainte de a intra
In invdtdmiint, n multe state s'a inteles cd rolul, pe care-1 in-
depline$te fiecare inviitätor sau profesor, este aqa de impor-
tant, inclit statul are interesul Sd ia meisuri permanente de
pert ectionarea membrilor corputui didactic.
Sei se observe, in deosebi, mdsurite de per fectionarea
m,embrilor corpului didactic in Spania $i Polonia.
Prin faptul cei fi, membrii corpului didactic primar au,
sau vor avea, o pregdtire in invdtdmantui superior, se Untie
todeodatei la o apropiere mai mare intre corpul didactic primar
secundar; apropiere, ce poate merge piind acolo incdt cineva
8d-$i inceapet activitatea didacticd in inveiteimdutul primar
sd poatd 'continua, dacil are pregeitirea necesard, în cel se-
cundar.

8. Pregatirea organelor de adrninistratie *i de control

*colar.

O constatare, pe care credem necesar s'o evidentiem, este

aceea, cd organelor de administratie $colarei ( directorii) $i de
control qcolar (inspectorii) li se dei, in unele tdri, o pregeitire
special& Ñu se recruteazei, Cu alte cuvinte, numai pe baza fap-
tului cd s'au distins, sau se presupone cd s'au distins, in acti-
vitatea didacticd, aldturi de cei, pe care-i administreazd sau
controleazd.
Astf el, in Olanda, directorii $i inspectorii au dela inceput
2 ani de studii in inveiteingintul superior. In Portugalia, in-
spectorii primesc o pregeitire speciald in qcoaleie normaie
perioare. In Turcia, directorii i inspectorii primesc o pre-
gdtire speciald. In Italia, directorii i inspectorii foodelor pri-
mare au pregeitire de pro fesori secundan.
Ceeace, dsigur, nu poate fi deceit spre binele
ca cei chemati .964 indrumeze $i controleze sä aibei
dela inceput, in afard de experienta profesionalei, $i o pregii-
tire special& care sei le sporeascei prestigiul fatet de cei indru-
mati $i caittrolati.
G. G. Anionescu i load 1. ('cabrea Organizarea lovalamintului 2

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMANTULUI 18

Secale de experimentare pedagogicg.

In Statele-Unite ale Americii, exista qcoale experimen-
tale, al ciiror rol este de a face verificarea diforitelor inovatii
pedagogice. Inovatiile, ale caror rezultate au fost dovedite
bune, sunt apoi aduse la cuno?tinta tuturor $coalelor intere-
sate, prin mijlocirea Biroului de Educatie din Statele-Unite
sau prin cAsociatia Nationaa de Educatie». Cu aceeaf me-
nire, exista in Germania afa zisele $coo2e de ncercare (Ver-
suchsschulen).
Avantajul acestor fcoale este din .cele mai mari: pun la
dispozitia membrilor corpului didactic metode noi de educatie
$i invateimant, scutind in acela$ timp elevii de consecintele
gubitoare, pe care le aduce totdeauna introducerea in invitta-
mant a inovatiilor neverificate in prealabil.
Asemenea qcoale, in numdr foarte restrans, credem cd ar
fi potrivite i pentru ificvatamântul romanesc, spre a-i da pu-
tinta sd incerce a se innoi, In partile lui stäpanite de rutind,
numai cu mijloace i metode verificate i dovedite ca bane.
Sistemele scolare din %rile invinse in rgsboiul
mondial.
O Observare, pe care o supunem reflexiei oamenilor de
feoalei, se ref era' la organizarea invatamantuli din state/e
invinse in reisboiul mondial, 1914-1918. Se pare ca orga-
nizarea invdtameintului din aceste tari intrune$te cele mai
multe din desideratele pedagogiei contemporane. Si daca afa
ar fi, sit nu se desprinda nimic din aceasta constatare, pentru
cine nu se indoe?te de adevdrut cuvintelor lui H. Taine, cd
osistemul de invatälmânt este pfirghia cea mai puternicii, de
care se serveste o societate, spre a se dirija, in directia voitiN
17 Ian. 1933.

www.dacoromanica.ro
Il. ORGANIZAREA INVATANIANTULUI

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA

Suprafata tdrii: 294.000 km.2.

Populatie (in 1930): 18.025.237 locuitori.
Copii in vdrstli de fcoald (in 1928-1929): 3.817.236.
Precventeadi fcoalele (In 1928-1929): 59,91%.
$colaritate obligatorie dela 7-14 ani.

I. Organizare scolarà (vezi diagrama).

Inviiteimantul primar.

a) Dispozitii generate.

Este organizat prin legea promulgatà prin Decretul

Regal Nr. 2571 din 24 Iulie 1924. El este primul grad al invit-
mfmtului §i cuprinde:
Scoale pent= copii mici (gradini de copii) (A).
Scoa1e primare (propriu zise) (B).
Scoale si cursuri de adulti (B').
5coale si clase speciale pentru copiii debili si anor-
mali (educabili).
primar se predà in: a) scoalele statului
(publice), b) §coalele sau institutele particulare, autorizate
de Stat (Legea invkiimântului particular D. Regal Nr. 3793
din 19 Dec. 1925) si c) in familie.
Scoalele primare de stat, sau publice, sunt cele infiin-
tate de Stat, precum si cele infiintate de comune sau judete,
cu autorizatia Ministerului, prin care se va face numirea si
plata personalului didactic.
Indrumarea si supravegherea invaUmântului primar
public si particular o face Statul, prin Ministerul Instruc-

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA IIVATAILLNTULUI

tiunii, Cultelor i Artelor. Nicio sau particu-

larà nu se poate infiinta fàrä autorizarea Ministerului In-
structiunii i ffirii a se conforma legii inviitämântului, in
functionarea ei. Ministerul alcskueste regulamentele scolare,
programele pentru scoalele publice. Cerceteazii i aprobil
regulamentele i programele scoalelor particulare.
InvAtAmântul primar este unitar in tot cuprinsul Ro-
maniei, adich functioneazii dupd aceleasi dispozitii si are
aceeas organizare.
InvAtiimantul primar in scoalele Statului se predA
limba romana. In comunele cu populatie de altà limba deck
cea romfina, Ministerul Instructiunii infiinteaza scoale pri-
mare cu limba de predare a populatiei respective, in aceeas
proportie, ca in comunele românesti. In asemenea scoale, stu-
diul limbii române este obligator.
Cetkenii de originA românii, cari au fost deprinsi
vorbeasca alta limbä (ca de ex. limba ungara, cum e cazul
multora din provinciile stäpAnite odinioara de Ungaria) sunt
datori sà-si instruiascii copiii numai in scoalele publice sau
particulare, a cAror limbà de predare este limba romfinA. Ase-
menea cetilteni, chiar dacä fac parte din comune cu populatie
de alth limbg deck limba românfi, nu-si pot da copiii la scoala
primarg, in care invättimiintul s'ar preda in limba populatiei
respective.
In scoalele primare, de once f el, fie publice, fie parti-
culare, nu se pot intrebuinta, pentru invatkurA deck carti
(manuale) aprobate de Ministerul Instructiunii. Invatkorii
Bunt liberi sa-si aleagA, dintre cärile aprobate, pe cele soco-
tite mai bune.

b) Obligativitatea mnvàtnântulüi.

Invätamântul primar este obligator pentru toti copiii

cetätennor români i gratuit in scoalele Statului. Actele rela-
tive la inviitiimântul primar sunt scutite de timbre.
Obligativitatea invätgimântului primar public se intelege
astfel :
Pentru copiii in vfirstà de 5-7 ani: in scoale pentru
copii mici.

www.dacoromanica.ro
23 ROMANLA

Pentru copiii in varsta de 7-16 ani impliniti: in gcoale

p rimare.
Pentru tineri in varsta de 16-18 ani : in gcoale sau
cursuri de adulti.
(Jopiii cetatenilor streini pot frecventa gicoalele primare
publice, in limita locurilor disponibile in gcoala, platind o
taxa.
Sunt scutiti de obligativitate: 1) copiii, cari primesc in-
structia primara in familie sau in gcoalele particulare, 2)copiii,
ai caror parinti n'au locuinta statornica (nici 60 zile inteo
localitate); 3) copiii infirmi (fizic sau intelectual), 4) copiii
atingi de boale, primejdioase Rentru alti copii; 5) copiii, cari
au terminat invatamantul primar de 7 clase, sau 4 clase
primare gi 3 secundare, nu sunt obligati pentru timpul dela
terminarea acestora, pana la implinirea varstei de 16 ani.
Scutirile de mai sus se dau numai de inspectorul volar.
In fiecare an, se alcatuesc liste de copiii, in etate de
5-16 ani, (obligati a urma la gcoalii) prin colaborare intre
directorii gcoalelor, primarii eomunelor i organele politie-
negti.
Inscri6rea copiilor in gcoala primara se face anual, intro
1-10 Septembrie. Cursurile incep la 15 Septembrie. Nefrec,
ventarea gcoalei primare este sanctionata prin amenzi vo-
lare, aplicate parintilor sau reprezentantilor legali ai copiilor,
de catre delegatia comitetului gcolar.
Amenzile volare pot fi preschimbate in inchisoare de
catre judecatorul de Ocol.
Organele de control ale inviitamantului sunt datoare s'a
supravegheze in primul rand aplicarea dispozitiilor privitoare
la obligativitatea invatamantului.

1. Vcoalele pentru copii mici (A).

Ele constituesc primele agezaminte publice de educatie.

Au scopul de a completa educatia din familie, de a favoriza
desvoltarea normala, a corpului i sufletului copiilor gi de a-i
pregati pentru a urma cu mai mult folos gcoala primará.
Scoalele pentru copii mici sunt mixte. Primesc copii in

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVAUMANTULUI 24

varsti dela 4-7 ani. Dela 4-5, in mod facultativ. Dela 5-7,
obligatoriu in localitátile, in care existá asemenea §coale.
In cartierele de luertitoii §i la sate, unde nu exista' §coale
pentru copii mici, se pot infiinta ciiminuri pentru a supra-
veghea copiii in varstá de 2-7 ani, pe timpul absentei pairin-
tilor de acasä.

2. $coalele primare (B).

Formeazá al doilea a§eziimânt de educatie §i instructie,

In care se dá copiilor cultura elementarä necesará oriarui
cetatean E3i cuno§tinte cu caracter practic, utilitar, in legá-
turrt en inclinatiile elevilor, §i cu 6cupatia locuitorilor din dife-
rite localitki ale tárii.
Scoala primará cuprinde 7 clase, de ate un an. Primele
4 clase (cielul I al §c. primare) dau elementele de culturil ge-
neralá necesare elevilor, cari vor sil urmeze once ala' §coalá.
Programul analitic al acestor 4 clase este acela§ pentru toate
§coalele primare din targ. Ultimele 3 clase (ciclul II al §coalei
primare), continua, intaresc §i completeazá cultura generará
din ciclul I; dau in acela§ timp o deosebitá desvoltare invá-
támtintului a.plicat (pre profesional: agricol, industrial) in
legAturá cu inclinárile elevilor §i cu ocupatiile locuitorilor,
din localitátile, in care functioneadt §coalele. Programa ci-
clului doi capátá astfel un inceput de caracter regional. In
legfiturá cu trebuintele regionale ale thrii, se pot acorda
vacante regionale. Numai la sfânitul celor 7 clase de curs
primar se elibereaza certificatul de absolvirea §coalei primare.
In §coalele primare, invátámântul religios §i. moral este
obligator.
Legea prevede infiintarea atAtor §coale primare, ate
sunt necesare spre a da instructie tuturor copiilor in vArsta
de 7-16 ani, socotindu-se ate 60 de §colari de sala, clasá §i
invátátor, pentru cl. IIV §i 40 §colari de salá, clasá §i. in-
vátátor pentru cl. VVII.
Pentru localitátile izoaate la mai mult de 3 km. §i. cu madi
putin de 30 copii in vArstá de §coará, legea prevedo sá se dea
invátánantul necesar de catre un invätátor ambulant.

www.dacoromanica.ro
25 ROMiNIA

alma existá o ¡Angara *eoalit inteo localitate, ea va fi

mixtrt (pentru brteti *i fete). Cttnd existä, cel putin 2 *coale
primare in aceea§ localitate, ele vor fi deosebite: pentru bheti
*i fete,.
La *coalele de baeti vor functiona de regulá invatátori;
la cl..IIII pot functiona ei invittatoare.
La *coa.lele de fete functioneaza numai invátátoare.
Conducerea administrativá t3 i didacticrt a unei *coale
o are directorul.
Pentru predarea lucriárilor *i indeletnicirilor practice
dela cl. VVII se pot numi, ca maegtri, absolventi al f3coa-
lelor speciale.
Legea prevede cit fiecare *coalit primará va fi inzestratá
cu o gradinii *colará, pentru experientele *i. lucrfirile agricole,
previtzute in program, precum *i cu teren de culturá in taring.
Pentru invátarea lucrului manual, cu scop educativ
In primul riind, pe lángit *coalele primare se infiinteaza
ateliere.
*
* *
Cursurile *i *coalele de adulti au scopul de a da tine-
rilor *i adultilor nekitiutori de carte, ca gi celor, cari n'au ter-
minat *coala primará, cuno*tintele elementare necesare in
viatrt.
In comunele rurale, aceste cursuri dureazrt minimum 4
luni anual, de preferintrt iarna, cu cel putin 12 ore pe siip-
tAmitná.
In comunele urbane, vor dura minimum 6 luni anual,
cu cel putin 12 ore pe sáptámáná. Programa acestor cursuri
cuprinde chestiunile mai importante din ciclul I de 5 coalà
primará.
Afinisterul Armatei e indatorat sá, organizeze in cazármi
cursuri de adulti, pentru soldatii ne*tiutori de carte.
Tot astf el, afelierele, fabricile *i intreprinderile indu-
striale sunt indatorate sii organizeze cursuri pentru adulti.
Frecventarea cursurilor de adulti este obligatorie *i gra-
tuitä pentru tinerii ne*tiutori de carte, ca *i pentru cei, cari
n'au absolvit invittámantul primar.
*
a a

www.dacoromanica.ro
ORGANIZARA INNITImArrruLuz

Pentru copiii inta'rziati la minte, slabi, bolnAviciogi sau

predispugi la tuberculozii, pentru còpiii cu apucaturi rele, ne-
asociabili sau viciogi, pentru copii orbi gi surdo-muti, se in-
fiinteazii clase gi gcoale speciale.

Intretinerea invatamântului primar este in sarcina eo-

munelor. Statul contribuie cu plata personalului didactic.
Toate celelalte cheltueli sunt in sarcina comunelor, care le
efectuiaza prin comitetele gcolare.
Comunele Bunt datoare sii procure gi sà intretie localuni
incApatoare pentru toti copiii i toti adultii, obligati sa-gi
fach instructia prima* sä" procure mobilier gi material gcolar.
Localurile de gcoala servesc numai pentru invataimânt
scopuri culturale. In ele nu se pot face petreceri, jocuri,
intruniri publice, etc.

Pentruca actiunea gcoalei primare sh se resimth cat mai

mult in mediul, in care functioneaza, legea inviitamantului
primar din 1924 prevede numeroase institutii, cari au sa-i
dea sprijin: biblioteci gcolare, publice i pcdagogice, cantine
gi &Amine gcolare, case de economie gcolarA, excursii gcolare,
serviciul medical gcolar, etc.

3. Invaliimeintul secundar (C, D, E, F, G, H, I, J, R, K).

In Bens mai larg, prin invatiimb,nt secundar se intelege

gradul al doilea de invatiimânt, suprapus primului, cel pri-
mar. In acest inteles, el cuprinde:
1) gimnaziile i liceele (invatämantul secundar in sens
restrAns), 2) gcoalele normale, 3) seminariile teologice, 4) gcoa-
lele profesionale (pentru fete), 5) gcoalele de arte gi meserii,
6) gcoalele comerciale, 7) gcoalele de menaj, 8) gcoalele de
agriculturà, 9) liceele militare gi 10) gcoalele de ucenici.
In ori care din aceste categorii de gcoale, pot fi admigi
numai elevii, cari au terminat clasa IV primara (ciclul I al
inviitámfintului primar).

www.dacoromanica.ro
27 ROMANIA

1. Invdtdmeintul secundar (in sens restráns) are de scop

sà dea absolventilor ciclului I de invätämânt primar elemen-
tele esentiale ale unei culturi generale, preatindu-i in acelas
timp pentru a putea urnA, in inviitámântul superior. El se
predA in scoale publice sau particulare (autorizate de Stat) si
In familie. Se imparte in douä trepte organizate independent
una de alta si anume:
o treapta inferioará, numità gimnaziu (C) cu 4 ani
de studiu, i cu menirea de a da o culturä generará.
o treapta superioará, numitä liceu. (CO, cu 4 am de
studii i cu menirea de a da o indrumare spre specializare in
primii 3 ani si o furcare ¿iterará (Ca) sau (Cb), in
vederea -intriirif n universitate.
In gimnaziu, invátámântul se dà pe baza unui program
unitar, cu adaptare specialá invätärantului fetelor, potrivit
cu menirea acestora in societate. Scoalele secundare sunt se-
parate: pentra báeti si fete.
2. 1,5coalele normale (D) au scopul de a pregáti corpul
didactic al scoalelor de copii mici si al scoalelor primare. Ele
au aceeas organizare in toatä tara. Existä scoale normale
pentru învàtátori, inviitátoare f31 conduatoare de copii mici
(grädini de copii).
Cursurile dureazá 7 ani: primii 4 ani dau o culturg cores-
punzátoare celei, pe care o &I gimnazitl: ultimii 3 ani, pe
l'ingá cultura generará, dau si una profesionalá.
Pe lângà fiecare coa1ä normalá (de regulä internat)
funetioneazá o scoalii primará, ca scoalá de aplicatie a teoriei
pedagogice.
In scoalele normale, se admit prin concurs absolventii
ciclului I de scoalá primará.
3. Seminariile teologice (J) au scopul de a pregäti ti-
nerii pentru preotie.
Admit, prin concurs, elevi absolvaati ai cicluluii I de
scoalá primará. Dau o culturá generalá si o pregátire teolo-
gicá, profesionalä.
4. 51coalele prof esionale (E) pentru fete cuprind: cursul
inferior (Ei) de 5 ani i cursul superior (E2) de 2 ani. Dau o
pregätire profesionalá.
5. $coalele de arte fi meserii (F) pentru Väeti, cuprind:
cur6u1 inferior (Fi) i curstil superior (F2).

www.dacoromanica.ro
oRGAMAREA INvATAKINTuLui 28

$coalele comerciale pentru báeti i pentru fete (G) cu-

wind: cursul inferior (GO 3 ani; si cursul superior (GO 4 ani.
Ocoalele de menaj (H), 7 ani.
Inveiteima'ntul agricol (I) cuprinde:
L Invà,ámântul colar propriu zis si popularizarea cu-
n.ogtiintelor agricole.
Inváämântp.lf3colar propriu zis se pre& in:
a) Scoale agricole de gr. I si II separate pentru baeti
fete; b) Scoale de economie casnica pentru fete, gr. I si II.
Popularizarea cunostintelor agricole se face prin:
a) $coale agricole de iarng, pentru báei i de economic
mania pentru fete; b) seoale de ucenici agricoli; c) cursuri
periodic° fixe sau ambulante; d) conferinte i convorbiri. Ace-
ate scoale depind de Ministerul Agrieulturii si Domeniilor.
Liceele militare (R) cu 8 ani de studiu, ea si liceele
obicinuite, dar cu administratie i educatie militará depind
de Ministerul Armatei.
Administratia interioara a §coalelor secundare se "face
prin directori (sau directoare la Scoalele de fete), numiti de
Minister, dintre profesorii definitivi cu o vechime de cel pu-
tin 5 ani in aceastil calitate. Pentru chestiunile de invAtilmtint
gi mai ales pentru cele de educatie moralá i diseiplink direc-
torul este ajutat de pro fesorii diriginfi0. de conferinta pr9f e-
scrilor clasei.
Pentruca scoalele secundare sa poatii realiza in afara de
invAtAmant si o influentA culturalà in mediul, in care tune-
tioneazii, legea din 1928 prevede numeroase institutii anexe
v,coalelor secundare si anume: biblioteci, sáli pentru desenin
pentru educatia fizleà, muzeu f3colar, laboratoare,
ateliere (buditArie, spiilAtorie i ciilditorie, la scoalele de fete),
internate i cantine, precum 13i un serviciu medical t3colar.

4. Inveiteimântal superior.

Se predii in urmbitoarele institutii dependente de Mi-

nisterul Instructiei:
1) UniversitAti (Bucuresti, Iai (cu facullatea de teolo-
gie din Chisingu), Cluj, Cerniiuti); 2) Academia de Drept din

www.dacoromanica.ro
 ROM/MA

Oradea; 3) $coalele Politechnice (Bucuresti i Timisoara);

4) Academia de Arhitectura din Bucuresti; 5) Acaderaii de
Arte Frumoase (din Bucuresti +3i. Iasi) 6) Academii de Mu-
Arta Dramatica (din Bucuresti, Iasi, Cluj); .7) Insti-
tutul de educatie fizica (din Bucuresti).
8) In Academii de Inalte Studii Comerciale i Indus-
triale (din Bucuresti si Cluj) dependente de Mitnisterul de
Industrie; 9) In Acaderaii Agronomiee (din Bucuresti t3i Cluj)
depedente de Ministerul Agriculturii si Domeniilor si 10) In
$coalele Militare si $coala Superioara de Rasboiu, dependento
de Ministerul Armatei.
Universitatile, Facultatile i$coalele superioare de mai
sus sunt institutii de Stat, autonome, cu personalitate ju-
ri 1).
Univensitatile cuptrind uranatoarele facultati: drept,
filosofie, teologie, stiinte, medicina (umana i veteri-
nara), farmacie.
In scoalele superioare se admit numai tinerii, cari au
absolvit invatamiintul secundar si poseda bacalaureatul.
Studiile in invatamantul superior dureaza ce! putin 3
ani. Pentru constatarea studiiilor filcute facultatile elibereaza
diplome de licentd EA de doctorat. Celelalate scoale superioare
elibereazii diplome, echivalente cu ale facultatilor.
In invatamantul superior studentii platesc taxe de free-
venta si de examene.

5. Pregeitirea corpului didactic (D, L, M, P, N, 0).

IvIembrii eorpului didactic primar se pregatesc in scoale

normale, duph cum s'a aratat mai sus 2).
Dupa terminarea celor 7 ani de studii, normalistii de-
pun un examen de capacitate, in urma caruia obtin diploma
de inviitator, care d4 dreptul la numirea lu inviitamantul
primar, cu titlul provizoriu. Dupa trei ani de functionare, cu
titlul provizoriu, invatatorii se prezinta la un examen (scris,
oral si practic); tree cu succes, sunt confirmati in in-
Afera de §coalele militare.
pag. 27,

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVA.TXMANTULUI

vatämant cu titlul definitiv. Dupa un nr. de ani de func

ionare Cu titlul definitiv si pe baza realizarilor culturale in
comunele, in cari au functionat, invatatorii se pot prezenta
la examenele de innaintare: la gradul II si la gr. I.
Legea invatamantului primar din 1924 prevede urma-
toarele masuri de perfectionarea, completarea sau redoban-
direa cunostintelor necesare membrilor corpului didactic pri-
mar, cu once titlu si de once grad:
Conferinte didactice generale si cercuri culturale.
Cursuri speciale pe langit scoalele normale sau scoa-
lele speciale (agricultura, sc. de meserii)- in vederea predarii
invatamantului din ciclul II al scoalei primare.
Cursuri de repetitie.
Intre mäsurile de perfectionarea membrilor corpului di-
dactic primar trebuie socotitä i infiintarea sectiei pedago-
gice universitare (Legea publicath in Mon. Oficial Nr. 80 din
9 Aprilie, 1925).
In aceasta sectie s'au primit anual 60 invatatori (in ul-
timii ani 30), prin concurs, dintre cei, cari aveau 3 ani de
funcionare efectiva in invatamant. Dupit o pregatire de un
an (anul preparator) tree examenul de bacalaureat, in aceleasi
conditii ca toti candidatii la bacalaureat i apoi Ii continua
studiile in facultatile de filosofie i litere istiinte. Paralel
acestor studii, studentii sectiei podagogic,e urmeaza cursuri
speciale de pregrttire pedagogic&
Devenind licentiati ai facultatilor respective, absolventii
sectiei pedagogice pot ramane in inv4iimantul primar, cu
cel mai inalt grad existent in acest inviitämânt, sunt prefe-
rati la numirea in functiile administrative, de directori si
inspectori $colari, sau se pot prezenta la examenele de capa-
citate, spre a intra in invatamantul secundar, ca profesori.
In anul 1931, Ministerul Instructiunii a admis ca once
invatator, dupä 3 ani de functionare, sa se poata prezenta la
un examen de diferentrt, fata de liceu, i apoi la bacalaureat,
spre a urma studiile universitare, in primul rand cu scopul
de a se reintoarce in invatamantul primar. Pentru aceasta,
studentii-inviitatori vor urma, pe langa studiile facultatilor
respective si studii pedagogice aprofundate organizate la sec-

www.dacoromanica.ro
31 ROmANIA

tia pedagogicA universitarA, dela facultatea de filosofie si

litere.

Membrii corpului didactic din invAtAmantul secundar

poartA denumirea de pro fesori (dacii predau obiectele de In-
vAtAmânt teoretic) i maeqtri (dad, predau inviità.'mantul arte-
lor i dexterititilor). Ei se recruteazA (conform legii din 19
Aprilie, 1932), prin concurs.
Pentruca cineva s'A poatA fi namit profesor sau maestru,
trebuie s'A indeplineascA, pe längA alte conditii neoesare la
once numire, si pe cele urrnaiitoare:
a) sà fie absolvent al inviitAmintului secundar (in In-
teles de liceu) cu diplomA legará (bacalaureat sau titlul echi-
valent Cu bacalaureatul); certificat de maturitate sau vechiul
certificat de absolvire; b) sa aibä studiile de specialitatea,
pentru care se prezintä la concurs (licentiat sau doctor al unei
facultAti litere i filosofie, stiinte, teologie, drept, sau
diplomat al unei scoale superioare academia de arte, aca
demia comercialA si industria16, academia agricolA, ins titu-
tul de educatie fizicâ,scoale politechnice).
SA fie alsolvent al mini seminar pedagogic univer-
sitar, si d) s'A fi reusit la concurs.
Numirea celor reusiti la concurs se face Cu titlu provizo-
riu (profesor sau maestru); iar &ph 3 ani de functionare,
urma unei inspectii, se confirmA cu tisthil definitiv.
In scoalele secundare de fete, corpul didactic va fi for-
mat r,umai din profesoare si maestre, cu exceptia profesorilor
de religie.
In coalele secundare de bAeti, corpul didactic va fi for-
mat numai din profesori.
Legea invAtAmântului secundar din Maiu, 1928, prevede
urmätoarele mijloace de perfectionare a membrilor corpului
didactic secundar:
conferinte pe specialita"ti pentru punerea la curent cu
progresele stiintifice ale specialitAtii respective, cu literatura
technicA i cu metodologia ei.
Conferinte, cwrsuri i lucritri practice pentru indru-
marea directorilor, dirigintilor i profesorilor insArcinati cu

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAbfANTULUT 32

educatia morará si disciplina elevilor i pentru profesorii de

psihologie, însärcinati cu examinarea capacitätii si aptitudi-
nilor pnihice ale elevilor.
e) Ciffsuri i itterciri practice de seininar i laborator
sau atelier pentru reimprospatarea cunostintelor membrilor
corpului didactic, obligati in fiecare an la aceasta de catre Con-
siliul Generali, pe baza rapoartelor de inspectii
saa dupa cerere proprie.
II. Examene si echivalfiri intre scoale.

Promovarea elevilor de scoala primará dintr'o clasä in

alta se face pe temiul notelor trimestriale. Incheierea anului
?molar se face la fiecare clasá printr'un examen sumar si si-
multan, din obiectele principale de studiu. La sfirsitul celor
7 clase de scoalä, primará se depune examenul de absolvirea
inviitamantului primar, in urma cáruia se elibereaza certifi-
catul de absolvire.
Absolventii a 4 clase primare sunt primiti, prin exa-
men de admitere sau concurs, in once seoala secundara (su-
prapusä imediat scoalei primare).
Certificatul de absolvirea scoalei primare (7 clase) se
poate echivala cu certificatul de absolvirea seoalei secundare
curs inferior (cánd acesta era de 3 clase) cu caracter teoretic
sau practic, in urma unui examen de diferena.
Promovarea dintr'o clasa in alta a gimnaziului (ea ei
a tuturor scoalelor secindare) se face pe baza notarilor anuale
si a unui examen de stársit de an. In urma examenului pentru
clasa ultima a gimníziului se elibereazä un ecertifie,at (1,1 ab-
solvirea gimnaziului».
Trecerea in liceu se face numai De baza unut examen
de admitere. Promovarile din clasa, in clasä se fac pe baza
notärilor din cursul anului si a rezultatului unui examen de
stiirsit de au.
Pentru promovare,a ultimei clase a liceului se elibereaza
un ccertificat de studii liceale», mire da drepturile prevazute
de legea recrutarii, legile de numiri in functii publice. nu irisa
pentru adiniterea in universitati sau alte 5coale superioare.
4bso1ventii liceelor, doritori sfi eontinuie studiile in in-

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA
., cs cv

a 2.
v.) c:, >
i; i-
17

16

21
15
Kl d
C.:

14
..--.-20
13 I it
o_w

c.r3

12
11
18
a a. ......
.....

!
_
a,
-fo ,...

9 C2 4.
15
H F u
1--ii
/_...13 1 7.°
.

12
6 .
1

--ii
5
4
3
io To
2 9
o
B =E
a.

--_6 s...,
1.5E

$COALE PENTRU COPII MICI (grAdini de copii).

$COALE PRIMARE.
B', $coale de adult&
$COALE SECUNDARE.
Licee: 1) curs inferior (gimnaziu) 2) curs superior (liceu): a) litere,
b) ;Write.
$coale normale,
$coale profesiinale: 1) curs inferior (fete); 2) curs superior (fete).
$coale de arte si meserii pentru 1) airs inferior; 2) curs
superior.
$coale comerciale pentru bdeti fi fete: 1) curs inferior; 2) curs
superior.
$coale de menal.
L $coale de agriadtura: 1) elementare; 2) medil.
J. Setninarii teologice.
K. $coile de ucenic.i.
R. Licee militare.
$COALE SUPERIOARE.
L. UniversitAti (si Academii de Arte, Inseltut Ec/ucatle
M. Sectia pedagogia universitara.
N. Academie agricolA.
O. Pacultatea de teologie.
P. Academie comerciall fi industrial&
S. $coale miLtare i fcoala de ràzboin.
a. G. Anionescu i Iosif 1. Gabrea Organiza-ea InvMmantului 3

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INIaTAMINTULUI 34

vlitamantul superior, trebuie sà depuna examenul de baca-

Iaureat, al carui scop este de a verifica cunostintele dobandite
de elevi la obiectele de studii mai importante si mai ales in-
fluenta studiilor asupra formarii cugetarii. In chipul acesta,
bacalaureatul face o selectie intre absolventii liceului in ve-
derea continuarii cu folos a studiilor superioare de speeia-
lizare.
Examenul se tine asupra obiectelor de cultura genera.15
In domeniul literelor si stiintelor, cu speciala privire la Ro-
mania, precum si o limba, moderna de raspandire moudialä
aranceza, italiana, engleza sau germana).
Examenul consta in probe scrise si orale, in fata unei
comisiuni numita de Ministru.
Candidatii reusiti la acest examen obtin diploma de ba-
calaureat». singura care da dreutul la continuares. studiilor
in E,coalele superioare.
(Exceptie scoalele superioare : Academia de Agricul-
tura, Comerciara i Industriará, Facultatea de Teologie. in
care se poate intra i cu diploma de absolvirea cursului se-
cundar a scoalelor respective de specialitate).
Toste celelalte Scoale secundare (normale seminarn, pro-
fesionale, de meserii, comerciale, de agricultura) elibereazi
Aprtificate. Iar ecoalele superioare, in dará de universitati,
confera diplome, in urma examenelor trecute cu succes.

Statistica.

Privita altadatii poate mai mult ca un mijloc de satis-

facerea unei simple curiozitati, ea devine din ce in ce mai mult
un mijloc, eare ne spune ce-am fost, ce suntem ei ce putem fi.
ca massa de realitati.
Ea ne da eunoast,erea cantitativa a acestora. Pe do-
meniul *colar, ne infatiseaza massele de realitati (copii, pro-
feAori, cládiri scolare) turnate in schematismul organizarii
*colare, aratate pana aci.
Ns servira, in cele de mai jos, de statistica invatilman-
tului din România, alcatuita si tiparita de Ministerul In-

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA

structiunii 1), in 1931. 0 presupunem prinurmare dirijatii de

intentia celei mai curate obiectivitati.
Statistics din 1931 are o importantä deosebitä, pentru
armatoarele motive: este prima statistica a invatamantului
din Romania fntregitt, cu pretentia de a fi completa.
Cuprinde date referitoare la invatamänt, pe o perioadä
de acolaritate de 7 ami: 1921722 1928/29; i in acelaa
timp, dupa 4 ani de aplicarea legii inveitiimantalui pri-
mar din 1924, care este fara indoiala cea mai importanta lege
a inveiteimantidui. In sfirait, statistica prezinta situatia inva-
tämiintului ptinii In anul 1929, socotit de legea -din 1924 ca
termenul ultim, inlauntrul caruia toate acoalele primare din
tara urmau sa aiba completat i ciclul al doilea al invatämiln-
tului primar, adica sá &Tina cu 7 clase. Iatä aci in desiderat
al legii din 1924, care dovedeate, pedeoparte, cat de oscilatorii
sunt parerile oamenilor referitoa.re chiar la cele mai impor-
tante institutii din stat, iar pedealta, at de putin previzibilä
este desfäaurarea evenimentelor.
In raport cu actualii membri ai invatamiintulai. statis-.
tica din 1931 cuprinde insumarea situatiei, la care a contribuit
fiecare, pe domeniul acolar; este drept, cu inegali coeficieuti.
natele statistice nu prezinta insa importantä prin ele in-
si-le, ci prin comentarea lor i prin concluziile desprinse din
acest,e comentarii in vederea orientarii viitoare a politicei aco-
lare. Credem cá principalele moduri de comentare pot fi so-
eotite urmatoarele don& ITnul, in care se urmärese realitätile
masse in clevenirea lor din an in an, cu intentia vaditrt de a
ronqtata in primul rand situatia in raport cu ideia de progres,
(De ex.: populatia acolara din fiecare categorfe de Scoale intr'o
serie de mai multi a.ni, etc.). Celälalt mod ar avea sä consi-
dere realitätile aaa cum se infatiaeaza ele intr'un anumit
moment. Evident, aceste doug moduri de cercetare se pot
prezenta impreuna. Concluziile vor fi cu atilt mai bogate
mai temeinice.

1) Tip. P. Gal, Str. Rega1A, Bucure§ti, 1931, 752 pag. format 31/23 cm.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INvIiImANTULuI 3(

In comentarea statisticei din 1931, vom considera reali-

tätile, cu care lucreaza invatiimântul, asa cum se prezinta ele
In anul 1928/29. Si anume, vom infatisa in primul rând capi-
taita uman cel mai important, prin virtualitatea lui, tineretul,
a§a cum este constatat Dria statistica din 1931. din punctele
de vedere, pe care le-am crezut cele mai nogate in consecinte
pentru viitoarea politica scolara. Cifre vom da foarte putine;
nunaai in m'asura necesarä. comentariilor.

Tzneretul In raport cu populatia Románica.

Statistica aparuta in 1931 se ocupa de aproape de tine-

retad de 5-18 ani, fiindcä el are cele mai mari nevoi de edil-
eatie t3i invätämänt. necensamfintul din 1928 constatii 3.817.23(
tineri.
In rapert cu populatia Tàrii, aproximativ de 18.000.009
locuitori 1), tineretul de 5-18 ani reprezintä 21.3%. Ceeace
inseamnä ca aproximativ una din cinci persoane are nevoie
de educatie i invätämänt.
Din aceste cifre rezultä: 1) Pentru idealistii, cari inca
mni snerii in realizarea unei societäti romeine$ti mat bune
a unei umanitäti superioare, pe calca educatiei si invatämän-
tului, o reintarire a acestéi sperante, deoarece au la dispozitie
o imensä massa de capital uman, sub forma cea mai plastica
posibil: tineretull Atät din punct de vedere fizic, cát si spi-
ritual, spre tineret a cincia parte din populatia Tuírii,
trebui sa-si intoarca educatorii privirea i actiunea! Lumea
mai inflia, pe care o neizuim, cu tineretal trebuie th 'bu:canea
2) Numärul covársitor al tinerilor, in raport Cu nopu-
latia Tärii, e criteriul principal de avut in seamä, pentru a in-
telege ea din bugetul Statutui nu, se da pentru educatta vi
instructia tineretului atal cat se cumni-

1) In 1930 c 18.025.237 3oel:Rol-1.

www.dacoromanica.ro
37 ROMANIA

2. Tineretut pe varste.

Tot tineretul existent in 1928, repartizat pe värste, se

prezenta astfel-
Infra 5 7 ani: 718.692
7-12 : 1.665.787
18-18 : 1.399.125
Needueabili (dif. värste): 33.632
Total : 3.817.236

Din aceste cifre se constatä numärul mare de tineri, cari

trebuiau sä primeascä, invätämant primar. Si mai cu seamä
un fapt, eare de obieeiu se neglijeazà: tinerii, in vara:1 peste
12 ani, sunt foarte multi; si in acela$ timp, ei reprezintä copi
talul unan, eare are cea mai mare nevoie de instructie si in-
drumare pentru viatä. Se desprinde de aci importanta, care
trebuie acordath infätämiintului primar, ciclul II (hivata%
mäntul complementar) $i totdeodatà gre$ala sävärsitä in po-
litica scolaiá prin netraducerea in fapt, pentru fot tineretul,
a obligativitätii invätämäntului primar de cel putin 7 ani.

3. Tineretul $colar dupa' mediu: rural, urban,.

Dupa mediul, din care provin, cei 3.817.236 tineri sunt

repartizati astfel :
din mediul rural: 3.325.774 adich 87,1%
72 urban : 491.462 12,9%

De asemenea, este interesant de $tiut, cAti tineri din me-

diul rural si cAti din cel urban reusesc s'A sträliata in invätä-
infintul secundar (in sensul de supra-primar: gimnazii, liceo.
Sc. normale, comerciale, meserii, etc.).
'ara' d'ah din cei 3.325.774 tineri din media' rural abia
pot trece in inv. secundar: 86.679. adicä. 2,3%; iar din eei
491.462 tineri din mediul urban, trec in inv. secundar 119.224,
adicä 24,3°/o.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVXTAMANTITLITI 33

$i acum comentariile acestor cifre. Este isbitoare multi-

mea covarkutoare a tineretului rural fatil de eel urban; si prin
aceasta importanta problemelor puse de scoala primara rurala
fata de cea urbana. Dad. ar fi sa ne gandim numai la urrna-
torul fapt: scoala, trebuind s pregäteasca majoritatea copii-
lor, pentru a trai In mediul, in care s'au ntiseut, (in primul
rand pentruca echilibrul intre populatia rurala si urbana de-
pin& de complexe legi economice, pe care nu le poate si nu
trebuie sa le frfinga institutia scolará), care trebuie sa" fie
scopul scoalei primares Acela.s pentru cea urbank ea si pen-
tru cea ruralat
$1 daca nu poate fi acelas, ce gresala se face extinzan-
du-se peste 3.325.774 tineri o seoala cu un earacter mai milt
urban T...
Dar nr. asa de restrans al tinerilor din mediul rural, can
strábat in inviitamantul secundar, comparativ cu al celor din
mediul urban, ce poate insemnal S'a dovedit psihologiceste
superioritatea copiilor din mediul urban fata. de coi din me-
diul rural? Pe cat stim, Vana acum nu s'a facut aceasta do-
$i e probabil ca. nici nu se va face.
Cat timp aceasta dovada lipseste, disproportia intre
tineretul rural si urban, participant la invatiimantul secundar,
inseamna ca parintii dela sate au posibilititi de 22 de ori mai
reduse deca.t de cei dela orase de a-si trimite copiii la: invii-
tiimantul secundar.
Acesta este un adeveirat privilegiu al ordsenilor fata
sciteni. $i cum, legal, privilegiile nu exista, o politica 8colari
rationala i echitabila ar trebui sA avizeze la masuri. cari
duca la incetarea si in fapt a privilegiului scolar, cu atat mai
mult, cu cat nu este fundat psihologiceste i cu cat situatia
In viitor pare sa-1 accentueze : cbeltuelile la Scoalelia secun-
dare clevin din ce in ce mai insuportabile, evident, in primul
rand pentru 'parintii din mediul rural. fiindca ei trebuie sa-si
smulga copiii din familie pentru a-i trimite la ecoale se-
cundare.

www.dacoromanica.ro
39 ROMA NLi

4. Tineretul n raport Cu scoala: eu i fara scolaritate.

Din. mi 3.817.236 tineri. in viirsta de 5-18 alai. In anul

1928/29
A. Au avut scolaritate: 1. La grAdini de eopii: 109.487 tineri
La se. prim. (eicl. I): 1.604.137 le
La sc. prim.(cicl. II): 325.805 ..
In scoalele secund.: 244.5002
Total = 2.283.211 tineri

B. Fdra fcolaritate: 1. l'ara gradim de copii: 609.205 tineri

Neinscrisi in sc. primarà: 61.650
in cicl. II primar: 127.050
Retrasi din sc. secund.: 13.741
Cu 1-2 clase primare: 377.731 17

Complet analfabeti : 311.016

antro 12-18 ani)
Anormali, needucabili: 33.63'2
Total = 1.534.025 tineri

Din cei 1.534.025 tineri, fâ.rä nicio scolaritate in anut

1928/29, aveau neapdratii nevoie de scolaritatea printarci obli-
gatorie prin constitutia i legile Teirii:

Neinscrisi debe in sc. primara: 61.650 tineri

Neinscrisi debe in sc. primara' cicl. Il: 127.050
Cei cu 1-2 clase primare : 377.731
Anallabeti (intre 12-18 ani): 311.016
Total = 877.447 tineri

Daca in anal 1928/29 s'ar fi aplicat constitutia si leges

inv. primar, ar fi trebuit sA se dea invatlimântul primar obli-
gato. §i acestor 877.447 de tineri. i daca fiecarui grup de 40
tineri i-ar fi trebuit un invittator si o sala de clasà, urmeaza
ca numai pentru acesti tineri ar fi fost necesari in, 1928/29:
21.936 invcitcitori, pe care ni i-ar fi putut pregliti cele 113
scoale normale existente in 1928/29 (inclusiv cele confesionale)

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNITXTIMANTULUI

deccit in 9 ani, admikind imposibilul: c populatia scolaM n'ar

mcti fi sporit i ca nr. invákítorilor existenti n'ar fi fost dimi-
nuta prin pensiondri si... ~arte I
Ce vor deveni peste 10-15 ani cei 877.447 de tineri, re-
censali in 1928 ca avand nevoie de scoalei, dar lotusi reima$i
Pira ea ? Vor ingrosa si In viitor rândurile analfabetilor!
ajunsi In armath, vor inzecl eforturile instructorilor;
iar hi viata politica (analfabetismul nu-i scuteste de vot) vor
ingrosa din non randurile votantilor cu stampila.
5. Tineretul pe cate gorii de scoale.

Pe cate gorii de t) c o al e , In 1928/29. tineretul a fost re-

partizat astfel :
In grAdini de copii 109.487, adica 2,8%
In scoala primara 1.929.222 50,1%
Total = 2.038.709 52,9% din.
populatia scolará.

In scoale secundare teoretice (de conducere)

In gimnazii, licee 136.984
in sc. normale 26.524
In seminarii 4.594
Total = 168.102 adica 4,4% din populatia scolara.

In scoalele secundare practice (de productie).

1. In 6coa1e comerciale 27.260

2. » profesionale 14.453
3. » >> meserii 16.030
4. ,» industriale 15.159
5. » agriculturA 3.498
Total = 76.400 adica 1.9% din populatia
acolara.

www.dacoromanica.ro
41 R01111N1A

Recapituldnd:

In gradini de copii iQcoale primare 2.038.709 adicd 52.9%

In se. secundare (teoretice 5i practice) 244.502 adica 6,3%
Total = 2.283.211 adicg 592%

Daca 81 cei 1.534.025 tinen, rámasi in 1928/29 fárá sao-

laritate ar fi primind cel putin 5co1aritatea primará obligato-
rie, inseamná cäfcoalei primare ìi revine sarcina de a instrui
3.572.734 tineri. adicá 93.7%
zar 5coalei secundare, (toate felurile), 244.502 tineri, adicä 6,3%;
Jata acum el comentariile ce se pot face asupra reparti-
zárii tineretului in diferitele categorii de scoale.
1. Dach 93,7% din tineretul intre 5-18 ani primeste sau
ar trebui sá primeascä (in conditiile cele mai favorabile), nu-
mai invAtámânt primar, 13i dacrt numai 6,3% din acela5 tineret
trece in invátámántul secundar (de toate categoriile). care tre-
buie sä fie scopul 5coalei primaret
Acela de a pregáti pe copii spre a trece in invátámfintul
secundar (cum ar cere interesul celor 6,3%7) sau acela de a
da o pregátire, cu care sil poata deveni buni cetáteni, in mediul
rural si urban, cei 93,7%, cari nu pot avea o scolaritate supe-
rioarà celei primarel Nu ezitám un singur moment asupra
rAspunsului! coala primará, tinând seamá de realitatea evi-
dentá arátatá de cifrele de mai sus, trebuie sá nu so mai con-
sidere in primul ränd ca o .arambuliná», a unei minoritáti de
6,3% spre inv. secundar. Ea are sA-5i fixeze scopul
aicagil metodele, care sä duc'á la inräptuirea lui, asa dupii cum
cer interesele celor 93,770 din tineretul Qcolar al Tärii. Scoala
primará are 0.-si aprecieze roadele nu atht dupá nr. elevilor
trecuti la invátámântul secundar, ei duph cdti oameni de is-
pray& a dat societeltii, din cei, cari au reimas numai Cu invei-
tdmiintut primar. Iar scoalele secundare, (fiecare in parte 5i la
vremea cuvenità) sá se preocupe ele de contactul cu ecoala

2) In legiiturá cu diferitele categorii de scoale supen-

care celei primare, reamintim intaiu constatarea, fácutá de mo
ciologi, eh sistemul scolar dinteo tarA (prin ca tegoriile ae.estor
8coa1e) reprezintá cu anticipatie de 10-15 ani structura Sc).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMANTIILUI 42

&data respective. Preeum i constatarea, cá coalele secun-

dare (superioare eelei primare) ar putea fi impartite in doug
categorii principale: a) scoale, care pregatese pentru functia
de conducere in viata sociala si altele, cari pregatese pentru
functia de productie1).
scoalele secundare teoretice (de conducere) stint 4,4%
din tot tineretul; iar in scoale secundare de productie deabia
1,9%. Prinurmare cele mai multe scoale secundare pregatese
pentru functia de conducerel Sit ne mai miram deci ea desechi-
librul in viata social:A a devenit asa de simtitori Cauzele mil
In mare parte in repartizarea tineretului intre categoriile de
Prin «sistemul» fcolar se pregate,Fte astfel metodic
Cu anticipatie desechilibrul vietii sociale de mane! lard o si-
tuatie, vrednica de mai multa reflexiel
In tara cu 87,1% populatie rurala, care nu poate trai, de
regula decat din agricultura i ocupatii inrudite cu ea, sa nu
fie la scoalele de agricultura inferioare decat... 2498 elevil 1
Desigur, o situatie, care trebuia mai de mult schimbata.
5-6 ani innainte de pasnica revolutie sociala expropriere-im-
propriefarire, sà se fi impanzit tara cu scoale de agricultura,
¡II care tinerii satenilor sa fi invatat cum sä cultive sistematio
intens pamantul. Si apoi sii le fi dat ogoare! Poate eä eto-
nomia nationala ar fi fost alta!
6. Tineretul din invaleimäntul superior') 'in 1928/29.
A vea urmatoarea distributio.
Inscrii Procent Licentiati Doctori
Drept 12.037 = 38°/o 778 136
Litere, Filosofie 8.282 26,5% 649 14
Stiinte 5.249 = 16,83/4 310 26
Teologie 1.776 = 5,711/0 102 7
Medicina umani 2.258 = 7.23/4 169
Medicina veterinara 296 = 0.9% 28
Farmacie 3) 1,256 4.03% 192 3
Total = 31.154 2031+533=2564=8,2°h
P. Barth: Geschichte der Erziehung.
Farà Academiile Agricole, Industriale §i Comerciale, Academille de
Arte, etc.
Dintre studentii dela fanmacie din toata tara, numai 426 stmt romara,
lar 830 de alte nationalitSti. SA nu insenme ceva aceste cifre?

www.dacoromanica.ro
43 ROMAIGA,

lata cifre din care se vede participarea tineietului la In-

vtitamintul superior. Despre aceasta participare nu s'au gasit
cuvinte de aprobare, mai cu seama in timpul din urma. S'a
vorbit de corgoliul invItaturii» pus in seama tineretului stu-
dios, ca o grea invinuire. Dar Bunt oare prea multi tineri in
invatarantul superior? Daca ar fi sa apreciem dupa nr. celo;
cari obtin licenta sau, doctoratul anual n'ar parea debo prea
multi.
In total 2564 de licentiati i doctor' anual. Ceeace revine
la 8,2°A fatä. de studentii inscrisi, Ej i i licentiat la 7023 de lo-
'cuitori !
Asa ca refrenul qsunt prea, multi studenti!» este de dou4
ori nedrept!
Erttâiu ca nu sunt prea multi! Si al doilea cA daca ar fi de
ales intre situatiile: tineri ramasi in randurile analfabetilor
sau tineri, cari au strilbatut spre invatarafintul superior, chiar
daca n'au gäsit locuri la stat, e preferabila ultima. Pentruca
un lucru e sigur: de indata ce acesti tineri existei, nu poate fi
vorba deest de a-i avea: analfabeti sau ca invätäturd I .Afarú
din societate nu pot fi datil1).
Alte concluzii valabile Be pot trage mai pe drept din ci-
fre]' de mai sus. Prima: fatä de nr. studentilor inscrisi anual,
sunt prea putini cei cari terininä invatilmäntul superior. Ceea-
ce inseamna insuficienta organizare a posibilitatilor de studiu.
Biruri grele pe studenti si mari greutati in a &Ai la oras, mai
cu seamri pentru studentii dela tara. Asa ca aici trebuie in-
tervenit I
A doua: existä o repartizare a tineretului in inviitänidn-
tul superior cu totul necorespanatoare structurii vietii noa-
stre sociale i nevoilor ei de viitor.
Desi 87,1% din populatia Tara se ocupa cu agricultura,
singura activitate, pe care se sprijina in cele din lima econo-
mia Statului, totusi 38% din tineretul universitar se indreapta
spre facultatile de drept. Este aceásta o orientare a tinere-
tului in acord cu interesele sociale? Ce vor deveni atâtia
tineri cu pregatire juridical Cu ciit vor spori ei economia
Statuluil... Oriciit de certareti ar fi cetatenii aoestei TAri i
1) A se vedea 41 capitolul 8, Tineretul dupa cetAt,enie i nationalitate.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVA'allIANTULUI 44

oricAt de dese conflictele de interese intre Stat i particulari,

f Ara indoialA ca juristii nu-si vor mai putea gAsi loo de
exercitarea profesiunii, pentru care s'au pregAtit. CA lucrurile
se prezintA astf el, reiese si din. raporturile incordate din ulti-
mult timp intre juristii in spe i corpul avocatilor. Acestia
din urmA se vAd amenintati in existenta lor profesionaLl de
mii de confrati noi, i deaceea incearcá sA se zAvorascit prin
legi draconice si nedrepte, impotriva celor cari nAzuiesc sA
mai intre in acorpul avocatilor».
Si cu toate acestea, politica scolará a invAtAmAntului Su-
perior nu numai ch nu s'a impotrivit acestei orientAri, dar a
fAeut totul spre a o inlesni. Ca si cAnd facultAtile de drent exi-
stente pe Muga fiecare universitate n'ar fi fost de ajuns, dupl
rlisboiu s'a mai creiat o academia de drept (facultate) inde-
pendentà. lar la toate faculatile de drept, amplificArile de
funetii sunt in plinA prosperitate...
FiindcA 87,1Vo din cetAtenii TArii trAesc din agriculturA,
sA ne Inch ipuim cA pe FADO fiecare universitate s'ar fi orga-
nizat la timp cAteo sectie sau academie agricolA, in care
38"/o din tineretul universitar aA fi primit o pregAtire agricolA
perioarAl i sa fi mers apoi in sate pentru a fi servit in
perrnanentA de indrumAtori ai agriculturii pe baze stiintifieel
E sigur eA nu s'ar mai fi sustinut ca astázi eA osunt prea
multi studenti! si, poate... i economia Statului ar fi alta. Dar
pentru aceasta ar fi trebuit o alta' politica scolarci, cu o alta
orientare a tineretuluil
7. Tineretul scola r pe scoale: de stat, i particulare, con-
(estonale.

Tineretul. in vArstA de 5-18 ani, si-a prima invAtAtu/A,

In 1928/29 in scoale de stat, particulare si confesionale sau s'a
pregAtit singur, in familii (pregAtire in particular). Duph fe-
lul acestor scoale, tineretul a fost repartizat astfel-
In scoale de stat: 2.086.032 adici 91.40/n
In scoale particulare i confesionale: 175.142 adicA 7.7%
e) PregAtit in familio 22.037 adicA 0.9°10
Total = 2.283.211 tineri

www.dacoromanica.ro
45 ROMiNIA

Ce rezultA din acede cifre? CA tinerii, in majoritate, igi

fac Veularitatea in scoale de stat. Foarte putini (0.9%) in fa-
milie si un numAr destul de important (7.7%) in ecoale par-
ticulare si confesionale.
lntretinerea scoalelor particulare i confesionale se face.
evident. mai cu seamA in actualele imprejurAri, cu eforturi
mari.
Deacea. ar fi interesant de atiut pentru care motive se
fac totusi asemenea eforturi? Pentruce pàrintii copiilor pre.
ferA a coalele particulare i confesionale, ecoalelor statuluil
De sigur. din motive do ordin social, de credinta religioasA
sau atitudine nationalg, etc. Prinurmare, pentru ocrotirea in-
tereselor de asemenea naturA fac ei eforturi. Si aceasta in-
seamnii eâ tinerii, cari se pregcliesc in alte scoale (lec& ale Sta-
tului, se formeaza, de fapt, inte o atmosferd de diminuatei sim-
patie pentru Statl DacA nu si de antipatiel IatA deci ca
mane loe Pentru o ingrijorare, ce ar putea fi provocatA da
ecoalele particulare i confesionale.
TotdeodatA, se mai urmAreste ceva prin eforturile fAcute
pentru intretinerea scoalelor particulare gi confesionale: pro-
movarea tznerilor anume, a acelora, pe care (o pica situatzei
li aran ca nutrind mai putind simpatie Statului) sprelocuri de
conducere in viata Statului. Aceasta reiese din faptul ca 20°1*
din tineretul din scoalele particulare 6 confesionale este in
scoale teoretice, (de conducere) i numai 5,6% in cele practice
(de productie).

8 Tineretul da*/ cetrztenie i nationalitate.

Dupà ceteitenie, tinerii, in varsta de 5-18 ani, recenzati
In 1928, sunt repartizati astfel:
CetAteni ronifini 3.812.0023
Cetateni streini 5.213
Total 3.817.236

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITIMANTIILUI 46

lar dupg nationalitate, In modul urmgtor:

t. lemail 2 913.498 afta, 76,3% dle cara : u gcolarltate 1.651.136; tara 1.262.362 atila 43,36k
11111. . 269.972 11 7,07 II 1/ 11 n n 99.114; 170 858 63,5
Neri . 262.610 6,88 PP IP ,, 168.236; 94.374 36 ,,
4. Bernal 130.434 :: Ni :: P,/, PP PP SP
101.722 ; ,, 32.712 0 24,410
6. Enid . 118.620 .0 ,. PI 9090.7.17300 ;; lP 18.050 ,,16
6. Bulgarl. 91.054 N 2,38 ,, ,,Pl 11 PI P1 92.924 ,, 36,17 «
7. Turcl-TAt. 36.722 ,,0,96 ,, ,, « n 1, ; P1 13 449 I) 37,39 IP,,23.270

S. &Arel . . 9.354 0,24 PP 5.094; 4.257 45,77

9. l'oled.. 7.390 0,19 « 0 5.021; 1.578 21,61
,,II PI O
1P

10. Gral ..2.144 ,,0,05 ,, p1 PI P/ 21360 ,, 110;303 ,,

11. Armad , . 1.637 .,0,0A , ,,of n n 18;
107
1.238 0,03
,,,, ,, 1.173: ,,65 ,
;;
1 29472 PP

12. Rallad. . « M n 5,25;,

U. Memez/ . 351 ,,0,09,, n o0 n n n 81 ,, 22.644,,
14. DiNirli . . 33.590 0 0,80 ,, « II n 10.947. PI 22.643 67.51

LAsAnd la °parte nationalitAtile 4copiii), al aror numAr

nu atinge procentul .de 1°/o, rezultà esa in anul 1928/29 au fost:

Fr colaritate:

Romlini 43.3% din populatia aeolaed reeensata

Ruai 63.5% » a » »
Unguri 36°/o 2. a * »
Germani 24°/o * 71 )1. »
Evrei 160/o * a a a
Bulgari 36.17 a a a *

In ordinea participeirii tineri/or la.f colaritate, in raport

populatia seolarA:

1,.. Evreii (16% f Al% aeolaritate)

Germanir (24°/0 a .
Ungurii (36°/0 » *
Bulgarii (36.17% a .
Romiinii (43.3% D I>

Rusa (63.50/o * a

Prinurmare, in propria lor tard, Romdnii vin deabia in

al 5-lea reind ca participare la colaritate. In proprio, lor
tara, se gdsesc, in anul 1928/29, 43.3% din populatia fcolarcl,
adicd 1.262.362 tineri, asupra ccirora nu, se exercitei nicio in-
fluentei educativd sau instructivd, din partea fcoaleil

www.dacoromanica.ro
47 ROMANIA

Iatii acum ei

Situatia studentilor, pe nationaliteiti, in anu/ 1928129:

Romilni 24.144 studenti, adicA 0.82°/o

Ruei 253 » * 0.09°/o
Unguri 624 * * 0.24%
Germani 433 * » 0.32%
Evrei 4295 » » 3.62°/o
Bulgari 219 » » 0.24%
Diverei 260

Tineretul participtt, prinurmare, la inviitilmântul supe-

rior in ordinea urniatoare:

Evreii 3.62% in raport cu populatia §c. respect. din 1928

Rom/112H 0.823/4 » » A A » * 2, »
Germanii 0.32% * 0 * * * * * *
Ungurii 0.240/o * * » » * » » *
Bulgarii 0.24% » » * * » * * *
Ruvii 0.090/o * » * D * * * *

Reiese din aceste cifre, Ca' dintre tinerii romdni, nu par-

ticipa la invdtdmantul superior, in raport cu populatia fcolarci,
nici .rlo, ci deabia 8.2%.
latei situatia, ce trebuie avutei in vedere, atunci and se
spune cavern prea multi studentilo, spre a se intelege dac24
In adeviir ount prea multi, in comparatie cu participarea ti-
nerilor de alto nationalitilti la inviit&mântul superior; ei mai
ales daci se tine seamA de faptul a multi dintre tinerii de
alte nationalititti ca de ex. germani ei unguri, iei fac studiile
superioare in Germania ei Ungaria.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA lisvITImArrruLui 48

9. $coale fi corp didactic

Situatia coalelor kli a corpului didactic a fost urmätoa-

rea in anul §colar 1928/929:

A. Gradini de copii.
Do stat . . . . 1635 ou 98.877 oopil II 1341 coolooltoaro. Rolo 61 oopll de conducatoaro.
Partloalaro, °Embasten 144 10.610 268 ,I 40 PI /I II

Total . . 1809 109187 2212 N N 60 PI N

B. $coale primate.
De stat 14.780 co 1.787.055 opon st 37.773 lovatatoll. lela: 47 Mal do Inaltat.
l'arbolara, toofoosloa, 1.455 135.478 3.738 1/ /I 36 I, lt II

Total . . 16.235 ., 1.922.533 41.511 ' PP 46 PP N N

Pentru toti ace§ti copii existau in 1928/29, 26.949 sAli da

clasfi. Ceeace inseamnä ea' revin 66 copii de fiecare sala de
clasá. .

Din cifrele de mai sus rezultá ca la §coalele particulare

li confesionale nr. de copii revenit de fiecare fortá didacticá
este cu mult mai redus ca la Icoalele de stat; (la grádini de
copii miel, 40 copii de conducátoare Uta.' de 51; la r3coa1e1e pri-
mare 36 copii de invátátor, fatá de 47 copii de inviltátor la
Stat).
Deci, posibilitäti mai inari pentru invátätorii dela §coa-
lele particulare §i confesionale de a se interesa de elevi.
In ce priveee nr. de invátätori necesari, pentru a da co-
laritatea primará obligatorie tuturor copiilor in värstá de §coa-
16, stabilim intaiu &A el trebuie sá fie indicat de nr. copiilor de
instruit.
Cum recensämântul din 1928 aratá ca in 1928/29 aveau
nevoie de invátámântul primar:
Copiii inscrii in §c. primará, ciclul I 1.604.137
Copiii inscri§i in c. primará, ciclul II 325.035
Tineri räma§i färä inv. primar obligator 877.447
adicá in total 2.806.669 tineri,

www.dacoromanica.ro
49 ROMANZA

si daca socotim cä pentru fiecare grup de 40 copli trebuia un

invätätor, rezultä cá ar fi fost necesari pentru instructia ace-
stor copii 70.165 de invätätori. Dar in anul 1928/29 erau numai
41.511 (inclusiv cei dela $coalele particulare i confesionale).
Ceeace inseamnä un deficit de 28.654 involteitori, pentru popu-
latia colara' din 1928/29. Acest deficit 1-ar fi putut acopeni
cele 113 scoale normale (inclusiv cele confesionale) existente
in 1928/29, deabia in 10 ani, admitand imposibilul: cá popu-
latia scolarä n'ar mai fi sporit si cá dintre invätätorii existe.nti
n'ar fi fost pensionat niciunul si n'ar fi... murit niciunull
Si dacä mai admitem cá fiecare invätätoiar avea nevoie
cel putin de o salä de clasä pentru instruirea a 40 de copii, re-
zulla c5. in 1928/29 ar fi trebuit 70.165 shli de clasä. Cum exi-
stau numai 26.949, rezultä un deficit de 43.216 s'Ah de clasa.
Incat nici din punctul de vedere al s'Olor de clasä pen-
tru invätämantul primar, situatia nu este debe multumitoare.
Se stie de altf el, cá chiar in Bucuresti se resimte lipsa sä-
Mor de clasä pentru invätämant. La foarte multe scoale se
face invätämant cu 2-3 serii de elevi pe zi in aceleasi säli de
clasà. Ceeace inseamnä, din punct de vedere higienic, conditii
de invätäraant cu totul insuficiente.
Si daca ne gändim cáF3coala viitorului, sustinuth de doc-
trina pedagogiei prezentului, nu mai poate fi numai o scoala
cArtii», o qscoalä de vorbe», ci o scoalä activä, in care s'A se
invete oprin faptä», prinurraare inzestratä i cu säli de lu-
cru, (ateliere, etc.) -intelegem mai bine insuficienta nr. de
säli de clasä* pentru invätämäntul primar.
C. 451coale secundare
Eran in 1928/29:
Gimnazii, licee: 507 cu 136.984 elevi, si. 5107 profesori.
Revin 27 elevi de profesor.
5e. normale: 113 ca 26.524 elevi, i 773 profesori. Re-
vin 34 elevi de profesor.
Se. comerciale: 145 cu 14.453 elevi, si 1314 profesori.
Revin 20 elevi de profesor.
5. Scoale de meserii: 188 cu 16.030 elevi, $i 1957 profe-
sor. Revin 8 elevi de profesor.
G. G. Anioncscu 51 losif I. Gabrea Organizarea InvaPmaniului. 4

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVXTAMANTULUI 50

5e. de agriculturä.: 69 Cu 3.498 elevi, si 343 profesori.

Revin 8 elevi de profesor.
Seminarii: 16 cu 4.594 elevi, si 323 profesori. 13evin
14 elevi de profesor.
Sc. industriale I): 117 ou 15.159 elevi, si 794 profesori.
Revin 17 elevi de profesor.
Total = Scoale: 1249 Cu 244.502 elevi, si 11.969 profesori.
Revin 20 elevi de profesor.
Din aceste cifre rezultricä coalele secundare practico
sunt in numfir prea mic, fatä de. cele feoretice (de conducere).
Daca ne intrebam de munca, ce revine fiecarei forte di-
clactice (din inv. primar si secundar), constaam cä cea mai
grea revine infätätorilor: 47 elevi de fiecare, fatä. de 20 elevi
de profesor in inv. secundar; iar numärul de ore indoit. Cea
mai usoarä muncä revine profesorilor dela scoalele de meserii:
8 elevi de profesor; din, cari promoveazA 6 si 2 rämän repe-
tentil S'ar putea zice eh la aceste scoale ca i la cele profesio-
nale este un lux de forte didactice (cantitativ) fatä de nr. de
elevi instruiti.

10. Efectele invi(ämlintu2ui apreciate prin promcvare.

ht anal volar 1928/29, rezultatele invätämäntului se pot

aprecia dupä promovrtrile elevilor stabilite de ingi-si profe-
sorii, cari 1-au efectuat. Iatä cum se prezintä situatia in acea-
stä privintrt:

A. Inviitämtintul primar.
Stat . Parficulari $e. confes. Total
1nscri Si 1.787.055 6689 135.478 1.929.222
Promovati 1.065.507 6120 109.812 1.181.439
Repetensi, eliminati 721.548 569 25.666 747.783
Repetenti, etc. 40.380/0 8.510/0 18.950/0 38.710/u

1) In 1932-1933, in inatamfirdill muncitoresc, dependect de Micisteuld

5/hindi sunt 556 coli indusbriale.

www.dacoromanica.ro
51 ROMANIA'

B. Invdtdmdtitul secundat.
Stat Particular Sc. confes. Total
tnscris) 176.849 15.348 29.054 221.251
Promovati 134.054 7.589 23.241 164.884
Repetenti, eliminati 42.285 .7.759 5.813 56.367
Repetenti, etc. 24.2% 58.56% 20% 25.48%

Din aceste cifre rezultl:

1.In scoala primará au fost: eliminati, repetefiti 747.7b3
adicA 38.71%.
9.. In scoala secundará au lost: eliminati, repetenti 56.367
adia, 25.48%.
In total, eliminati i repetenti 804.150 adicA 32.12%.
Prinurmare, o massA enormA de copii, declarati de profe-
sorii, cari i-au invAtat, nevrednici de promovare sau eliminati
din scoale! SA ne gAndim la efectele psihologice si morale ale
repetentiei asupra elevilor e in oarecare milsurA. asupra Orin-
tilor copiilor; la sinuciderile, care se produc adeseori printre
slevi din cauza repetentiei, si mai cu seamA la intrebarea clacA
repetentia are sau nu vreun sens in invAtAmAntul primar;
vom intelege astfel dece scaa1a devine o institutie odioasA in
ochii a 804.150 de elevi si a pArintilor acestora.
Dacii la acesti 804.150 tineri, repetenti i eliminati. adAo-
gAm pe cei 877.447 (vezi cap. 4) i), rezultA &A in anul 1928/29
1.681.597 de tineri au rams fArii scolaritatea ohligatorie sau
au avut una, pe care au declarat-o nemultumitoare insi-si pro-
fesorii chemati sä. poarte grije de ea.
Ceeace inseamng.: o imensci i spdinteintettoare risipci de
capital unzan. in viirsta tineretii, (5-18 ani). care este cea maz
prielnicd educatiei

11. Concluzii privitoare la politica rolar.

Situatia invAtAmintulni romAnesc, af3a cum reiese din
statistica publicatii de Ministerul Instructiunii nu poate fi
1) Vczi pag. 39.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITAKiNTULUI 52

multumitoare. Ea trebuie schimbatil Para intarziere. printeo

politicé.scolaril de realitati, intemeiata pe siguranta cifrelor
statistice, lar nu pe dibueli dictate de considenatii subiective,
fie ele personale sau de grup.
Motivele pentru o atare politica scolara sunt numeroase.
In primul rand, unul de ordin intern: spre a iesi cat mai re-
pede din isbitoarea contradictie intre principiul de baza al
organizarii politice, domnia numarului (prin votul universal),
si instruirea cu totul insuficienta datg masselor, care con.sti-
tuesc acest numar.
Un motiv de ordin extern: in stated° vecine, la care difi-
cultatile de moment nu Bunt de loc mai mici ca la noi, se into-
lege mai bine ce se poate astepta dela o politicg de neintarziata
si cat mai completh kominare a masselor. Situatia arätata cu
cifre la pag,. 10 si 11 din prezenta lucrare face dovada nein-
doelnica.
in sfarsit, un motiv de prevedere pentru o altil
?colara: schimbarile privitoare la raporturile dintre state,
desfasurate cu o nebanuita rapiditate, si al caror curs nu-1
putem modifica, chiar de am fi de o perfectii solidaritate, ar
putea arilta in curand cà cea mai nesdruncinatd fortd de rezi-
stentd si afirmare o va face, in cele din urmd, constiinta i vo-
inta individual&
Obiectivul noii politici colare trebuie sa fie tineretul, pe
care Il formeaza milioanele de copii, intro 5-18 ani! Acest ti-
neret este nes000tit si nedreptatit! Venit pe lume in momente
grele, a trait o copilarie sbuciumata! Akins in. varsta, la care
primeasca educatia i instructia cuvenita, dig ca nu mai
sunt locuri in scoale!
Tar celor. cari au reusit, invinand marl dificultati, said
faca o pregatire, cand sä intre in viata sociala, li se spune <am
mai sunt locuri e pentru voi!» eSunteti prea multi!». Absurde
cuvinte! Venite, nu rareori, tocmai din partea e,elor, cari pre-
dica la toate räspantiile snorirea capitalului uman national!
Aceasta nesocatire a drepturilor firesti ale tineretului ramane
nejustificata, ori eat de mari ar fi nevoile financiare de
moment.
Dar o nolitica colarA in acord eu nevoile tineretului, 13i
sprijinitä de Stat se isbeste in vremea din urraa tot mai mult

www.dacoromanica.ro
53 ROMANIA

de un «non possumus» al economistilor! Fiindca ei si parerile

lor predomina in conducerea politicii Statului.
Este indreptatit acest «non possumus» al lort Noi cre-
dem ca foarte putin. Intâiu, pentruCa economista sunt cei mai
desmintiti, in vremea din urma, tocmai de principiire econo-
mice,. in numele carora vorbesc si acjioneazal
In al doilea rfind, in formulele politice preconizate de eco-
nomisti, pentr u a iesi din eriza, ei nu pot renunta, la elementul
de snecula ntilitara; in consecinta, ei sunt in neputintd de a
concepe formule inspirate de o inaltd eticd sociald. In srarsit,
pentruca asa zisa eriza. in numele careia tineretul sé vede ne-
dreptátit, a depasit de mult economicul, ea a atins sufletescul,
eticull Si aceasta, dupa propriá marturie a economistilor in-
si-si, cari declara: aspre a ie$i din crizd, trebuie sd se reinte-
greze increderea, acel imvonderabil indispensabil activitd
amene$tiv.
Aceasta reintegrare a increderii noi n'o vedem incepind
&cid cu tineretul!
Dar Cine are raspunderea pentru nesocotirea drepturilor
elementare ale acestuia, printeo politica scolara subordonata
altor interese t Se poate admite, un singur moment macar, eh
alta decAt educatorii ar putea sa inteleaga mai bine ceeace tre-
buie facut pentru tinereti De sigur ch. nu! In cazul acesta,
toatà rilspunderea, pentru o politica scolara eronata, revine
corpului didactic.
In fata acestei raspunderi, din riindurile lui credem
trebuie s'a se produca eforturi sustinute, in dona directa:
Solidarizarea entuziastd a tuturor oamenilor de coald,
in jurul cui va intelege sci eliberezez pro blemele de educatie
inviifclmant de sub urania nedreaptd a economicului ci sd le
puna inaintea oricdror alte probleme in viata Statului.
Stdruinta, Cu aceea$ solidaritate entuziastd ci preví-
vitoare inteiegere a desfd$urclrii evenimentelor, in daborarea
unui plan de duratii pentru educatie i invdtdmânt; un plan,
a cdrui realizare sd fie feritd de a$a de desde zigzaguri de po-
liticci mal-unta"; si garantatd eventul printeun Sfat sau Con-
siliu National de Educatie i Invdtandint.

www.dacoromanica.ro
 ALBANIA

Suprafata tarii: 27.538 km'.

Populatie: 838.000 locuitori (in 1930)
Copii in varstei de fcoalcl: 80.000
Frecventeazii fcoalele: 600I
6colaritate obligatorie: dela 7 la 13 ani,

I. Organizarea §colará (vezi diagrama),

Albania este unul din cele mai noi state din Europa. A
fost intemeiat in 1914 i recunoscut de statele Europei ea 111
dep. endent in Ianuarie 1925. Organizarea scolara din Albania
se resimte de faptul ca statul este tanar i deci la inceputui
organizara sale in toate domeniile vietii sociale.

ecoale pentra copii mici (A).

Astfel, numarul scoalelor pentru copii miel este foarte

restrans. Sunt in total 12 astf el de scoale; cele mai multe func-
tioneaza dupä sistemul frabelian; una din aceste scoale a
adoptat modul de functionare dupa sistemul D-nei Montessori.
Conducatoarele acestor scoale se recruteaza dintre institu-
toarele diplomate ale scoalei normale, care îi fac pregatima
speciala mai ales in Italia. In scoalele pentru copii mici, sunt
admisi copii avalad etatea de 4, 5 si 6 ani.
ecoale primare (B).

Invatämäntul primar se face in scoalele elementare, care

au sase ani de studii; este gratuit si obligator dela 7 la 13
ani. Intretinerea scoalelor este in sarcina Statului, care con-
strueste localurile i plateste personalul didactic. Comunele

www.dacoromanica.ro
55 ALBANIA

Bunt indatorate srs procure mobilierul i sa faca reparatiile

necesare.
In anii din urmg, se constata o ameliorare simtitoare a
scoalelor din punct de vedere didactic, prin. faptul ea scoala
normala de institutori da absolventi din ce in ce mai bine pre-
OUP. In dal% de scoalele primare, care functioneaza in
orase si sate, exista in unele regiuni muntoase, unde popu-
latia este imprastiata, 9 internate primare, pentru copiii
ranilor.
Controlul invarAmanfalui primar Il fac inspectorii sco-
lari, in numgr de 7, cari îi au sediul la prefecturi 13i subpre-
feeturi. In timpul din urmg, s'a faeut un proect, ce ur-
meaza a deveni lege, prin care invatAmitntul primar va fi
sporit dela 6 la 7 ani. coalele primare Bunt, in principiu,
separate pentra bgeti si fete; clasele incepatoare sunt cAte-
odata i mixte. InvatamAntul in Albania este laic, in Bens's/
ca gcoalele Bunt indepedente de autoritAtile religioase, dar
religia cresting sau musulmang este predatg aproape in toate
scoalele primare, afarg de cele din Albania de Sud.

lnviitatmint secundar (C)

Elevii, cari au terminat cu succes ciclul de studii pri-

mare i cari doresc continuie instructia, pot BA intre in-
tr'una din scoalele secundare; fie in gimnaziile albaneze din
Scutari si din Tirana, fie in liceul franco-albanez din Corytsa,
unde studiile au o durata de 6 ani. Gimnaziul din Tirana po-
sedg o sectie clasica (CO; liceul din Corytsa are acelas pro-
gram ea liceele din Franta; in acesta, personalul didactic
este jumatate albanez, jumgtate francez, plAtit de cgtre Sta-
tul albanez. In acest liceu,- se invata i limba albanezg ca a
doua limbg de studiu; in clasele inferioare eateva obiecte de
invatamAnt se predau in limba albaneza. Aceste trei institute
secundare primesc elevi interni sau externi, bursieri ai Sta-
tului sau nu, recrutati dintre elevii, care au obtinut certifi-
catul de studii primare. Aceste scoale apartin Statului i sunt
frecventate numai de bgeti. Tot la Scutari este un gimnaziu
albanez, apartinfind calugarilor Frauciscani; acestuia îi este

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INvAllmANTum 56

anexatá o scoalä primará. Institutul este subventionat de Sta-

tul albanez.
La Tirana functioneazil o scoará secundará privatá pen-
tru fete, liceul Kyrias; aci, invátálmantul se predi), in limba
englezá i albanezá; gj acest institut este subventionat de
statul albanez.
Inveiteintc2ntul superior.

Ifivátámant superior sau institutii gcolare, care s'a con-

tinuie scoalele amintite mai sus, nu exista in Albania.

Pregeitirea corpului didactic (D).

$coala normalá primara de institutori functioneazá la
Elbasan i primeste elevi in vArsth de 14 aui, care au absolvit
6 clase de inväTämânt primar.
Studiile in scoala normala dureazit 5 ani, dintre care
primul este socotit an preparator. Pe langit scoala normará
functioneazá o scoará primará, ca scoalä de aplicatie. Gim-
naziul de stat de la Scutari si scoala technicá de la Tirana pe-
seda cfite o sectie normalá pentru elevii, care doresc sá devini
institutori.
In cursul anul 1931, s'a inaugurat la Argirocastro, o
scoalá normalá pentru institutori. O secará normará de stat,
pentru fete, functioneazá la Corytsa si o alta, a surorilor Stig-
matine, la Scutari; aceasta este subventionatii de Stat. Toate
scoalele normale, in arará de cea din Argirocastro, sunt com-
plete si au acelas program. Deasemenea mai este o sectie nor-
mará la institutul feminin privat din Kyrias. In 1931 s'a
inaugurat la Tirana o scoalá normará, care este subventionatá
de Stat.
Inviitelmeintul profesional (E).
Inviltámfintul profesional sau technic este representat
prin:
1) o scoalá technicä la Tirana, Cu o sectie electro-tech-
nicá si o sectie agricolá, ale cárei cheltueli sunt suportate de

www.dacoromanica.ro
 ALBANIA
.. z 2e Li
r. ;,., 3
4 .4 . 5 4
20
1..3
19
12
18 ... .-
i1
7 ..........0. ..... E
.1

9
lb--- 17.-
N.-. 1) -.
a t
1
Eil

a Jr-0
14-- ,-. ..d
7
13 '
0
5
12-
.....u.....-.
If
ti
10 ?
, 9- B ..,..
O.

22

i
8-
r---- e
.......... 5
A (5 e

,_ 4

SCOALE PENI'RLI COPII MICI.

SCOALE PRIMARE.

SCOALE SECUNDARE.

GimnazIu : I. sectia clasica

2. sectia moderna
$coale normale.
Scoale technice.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITIMINTULUI

Societatea eCrucea Ro§ie a Tinerimii Americane» i in parte

de Statul albanez, care acordii o subventie.
2) prin tleoalele de arte *i meserii, fondate la Scutari,
Argirocastro, Korsa i Berat.
11. Statiatici.

Numeírul de elevi din Albania in:

Scoale primare . 27.195
Scoale secundare . 1.100
Scoale normale . . . . . 530
Swale techniee . . . . 600

www.dacoromanica.ro
 ANGLIA
Suprafata tarii (Insulele Britanice): 314.961 km'
Populatie: 38.746.000 locuitori.
CoPii in varstcl de $coaki (in '1928): 5.967.376.
Frecventeazei fcoalele subventionate dc Stat:
$colaritate obligatorie: dela 5 la 14 ani.
1. Organkare gcolará (vezi diagrama)
$coale pentru copii mici (A).
Clasele pentru copii mici ale scoalelor primare primes°
copii dela varsta de 3 ani, dar nu swat obligatorii decat la 5
ani. Exista vreo treizeci de scoale pentru copii raid (Nursery
Schools), care primesc copii in varsta de 2 ani; ii in in in-
grijire zece ore pe zi; In timpul acesta li se dá si mancarea
necesartt (de 3 ori pe zi). Celelalte clase pentru copii mici
retin pe acestia, de regula, 5 ore zilnic f Ara a le purta grije de
hrana; aceasta ramane in seama parintilor copiilor.
$coale primare (B).
In Marea Britanie, scoala primara este obligatorie numai
pentru copiii, care nu primesc altundeva o instructie echiva-
lenta, cu scoala primará. De regula insa, initiativa particulara
este aga de puternica in Marea Britanie, incat isi la asupra-si
sarcina de a da coplilor instructia primara. Statul intervine cu
aceasta instruCtie numai acolo unde lipseste initativa 13a-rti-
culara.
$coale secundare (C. D. E. F).
a) Dupá cinci sau sase ani de invatamant primar, (la eta-
tea de zece sau unsprezece ani) elevii, bleti gi fete, pot intra
In scoalele secundare. (C).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATIMANTULIII 60

La varsta de 12 ani impliniti elevii, haeti $i fete, pot

sá intre in $coalele technice (pentru baieti $i fete) (Juni-n.
Technical Schools), a door $colaritate dureazá trei ani (E).
Dupg 6 ani de $coalá primará, elevii, cari nu vor
treacá in $coalele "secundare propriu zise, 1$i pot continua in-
vátátura in $coalele primare speciale (Central Schools). cari
au trei sectii: comerciale, industriale qi technice (D).
Elevii, care nu freeventeazá nici una din aceste $coale
(C, D, E) trebue sá continuie inviitämäntul in $coala primará
(B) paná la etatea de 14 ani, eg,nd pot trece la $coala comple-
mentará (F), (Continuation Part Time Classes).
Invittlimantul superior (H, I, J).
Scoalele secundire dau drept:
la §eoalele superioare (J) colegii, r3coale superioare cu
sectii teclmice, arte, tfinte, etc.
la §eoale normale (H);
la universitáti (I).
Pentru continuarea instructiei adultilor, existá $coale
populare superioare (G).

Pregeitirea corpului didactic (H)

Pregfitirea corpului didactic se face in $coalele normale,

care primesc elevi la vársta de ce! putin 18 ani. Pregátirea
pentru certificatul de aptitudine pedagogic:A dureazá doi
ani (H).
In plus, in University Training Departments, candidatil,
cari posed& diploma de bacalaureat, pot sá obtinI, certificate
pedagogice, care le-aä dreptul sä intre in corpul didactic.

6coale pro fesionale (E).

Scoalele technice pentru bäeti $i fete (Junior Technical

$i Junior Trade Schools) (E), care se suprapun clasei a VII-a
a $coalei primare, sunt facultative pentru ambele selce. Ele dau
un invátámánt foarte variat, dupá natura diverselor prole-
siuni, in vederea cárora pregátesc.

www.dacoromanica.ro
 ANGLIA
n
.6
. -I
>
--es'--
A
a
-22-
93
i7
LI

JO 201_ ?
1.

1
15
1g -------

18 -.......-...-
C - *
Amt. AIL el

1227717
12
16

Ef
11
/5
10

_33
g
1Li
e
8
12
7
6
10
5
9
4
8
3
7
B --E V

2
6
1
5
._
Li
2.3 A t.)

$COALE PENTRU COPII

$COALE PRIMARE.

$COALE SECUNDARE.

$coale secundare pentru baeti e fete, preparatoare pentru studii

superioare.
$coale pemare superioare cu comerciale, technice l indus-
triale (C,entrul Schools).
$coale technice pentru baeti §1 fete. (Junior Technical Schools).
Cursuri complimentare pentru elevit n varsta dela 14 ani in sus.

$COALE SUPEP1OARE.

$coale populare superioare (Part-time).

$coale normale: prepara corpul didactic pentru §coalele primare.
LIniversitatile prepara de asemenea corpul didactic. (Teachers'
Training Colleges).
Universitatí.
Colegii. $coale superioare cu sectii: techn1ce, arte, §tiinte, etc. (Full
time and part time).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNITIUMINTULIII 62

II. Examene si echivalki intre scoale.

In genere, intrarea in diferitele categorii de frzaie nu se

face pe baza de examene. Totusi, pentru a intra in ocoalele
secundare, se cere elevilor de a trece in mod voluntar examene
(qualifying), care sit' probeze aptitudinile necesare pentru in-
vatamantul secundar f3i sa justif ice dreptul, pentru elevi, de
a beneficia de gratuitatea invata,mintului. Se intampla, a-
proape de regula, ca elevii, care se intretin pe propria lor s-o-
coteala, sa fie supusi, in scoala secundara, la aceleasi exameue
ea aspirantii la bursa scolarä. Candidatii la studiile superioare
trebue sa posede bacalaureatul sau certificatul de inmatricu-
lare (matriculation certificate).

III. Statistia.

N ameirul de elevi din Anglia (In 1928) in:

Scoale primaie si Cen-tral Schools . 5.565.000
$coale secundare . . . 386.000
coale technice profesionale . 22.000
Scoale normale . 12.000
$coale superioare 12.000
Univers itati . 33.000

www.dacoromanica.ro
 AUSTRIA.

Euprafata tdrii: 83.833 km.:

Populalia (1930): 6.704.467 locuitori.
Copii in varstei de feoald: 762.787.
Freeventeaz'd fcoalele: 1001o.
$colaritate obligatorie: 'dela 6 la 14 ani.

I. Organizare geolarA (vezi diagrama).

In urma razboiului mondial, Austria a riimas un stat

foarte mic, si cu mijloace materiale foarte reduBe comparativ
cu ceeace era innainte de rhsboiu.
Cu toate acestea, conduatorii Republicii Austriace au
inteles asa de bine rostul functiei sociale si etice, pe care o in-
Beplineste educatia si inviitämiintul intr'un stat, inat au rea-
lizat unul din cele mai bune sisteme qcolare actuale din Eu-
ropa 2). Asa de bun, inat s'a putut spune despre el cii a deve-
nit un fel de Mecca in pedagogie 2)
Iatti ce cuprinde sistemul scolar din Austria:

$coale pentru copii mici (A).

Pentru birtetii si fetele. in vArstrt dela 3 la 6 ani, exis%
scoale in toate localitätile cu oarecare importan% si din co in
ce mai multe in orase si comunele rurale. In 1930 se numirau
793 scoale pentru copii mici sau gràdini de copii. Ele sunt
organizate in cea mai mare parte pe baza principiilor Iui Five-
bel si eliteodatii pe baza principiilor D-nei Montessori.

Vezi 1osif I. Gabrea. Individualizar nvdDiunaritului. 19'33 Bucuresti VI.

Dottrens, L'éducation nouvele en Autricbe, Paris. 1927.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITIBILINTULUI

i5coale primare (B, C).

Scoala primará are opt ami de 4colaritate.

Dupä numarul de elevi, al diferitelor scoale, acesti am
sunt reprezentati prin clasele dela 1 'Ana la 8. In localitatile
mai importante, scoala primará superioara (C) (dela anul 5
pang la 8) este denumita in genere, scoala primará superioara
(Hauptschule), cu 4 ani de scolaritate i da o instructie
ce depaseste scopul primilor 4 ani de scoalä. primará. Daca
märul elevilor este suficient, se creiaza doua grupe de clase:
una pentru efevii foarte bine si bine dotati, cea de a doua, pen-
tru elevii mai putin dotati. Idtá deci cum se intelege in Austria
individualizarea invatiimantului. Sistemul scolar austriac asi-
gura o stransa legatura intre diferitele ramuri ale invataraan-
tului; °fug elevului toate ocaziile posibile pentru desvolta-
rea activitatii personale; tine seama de diferentele dintre sexe
(bäeti si fete) si acelea ce provin din cauza aptitudinilor na-
turale ale copiilor.

Inviildmant secundar (D).

coala medie (D) este institutia de culturà generará pen-
tru elevii dela zece ani in Bus. Programele sale, uniforme in
diferitele tipuri de sward*, nu se deosebesc decal prin, studiul
limbilor streine:
Gimnaziu: latiná, greaca (Do).
Gimnaziu real: latina si o limba vie (franceza sau en-
gleza (D2).
Secala reará: 2 limbi vii (franceza i engleza) (D2).
Scoala secundará pentru fete: o limba vie (in afard
programa de cultura generala, in cateva clase superioare se
studiaza: pedagogie i puericultura, lucrul de rating, bucatarie
si invatamantul menajer (D4).
Liceele complementare (Au fbauschulen) cu cinci ani de
studii (E) si scoalele medii pentru ucenici (Arbeitermittel-
schulen) cu patru ani de studii (F) trmarese acelas scop ca
gimnaiiile. Aceste aoug tipuri de gl co aTe nu sunt mncó, decat
in perioada de incercare a- lor.

www.dacoromanica.ro
65 AUSTRIA

InveiNmant superior (L).

In Austria sunt urmätoarele institutii de invatamant su-
perior:
Universitatea din Viena (cinci facultati) din Graz si din
Insbruck (4 facultati), Facultatea de teologie din Salzburg,
Scoala politechnica din Viena Graz; Institutul superior de
Agricultura din Viena; Iustitutul superior de comert interna-
tional din Viena; Institutul superior de mine din Loeben
(Montanistische Hochsehule); Institutul veterinar superior
din 'Viena; Academia de arte frumoase din Viena, etc.
$coala superioara de muzica si arte si Academia consu-
lara din Viena.

Pregatirea corpului didactic.

Conducatoarele pentru gradinile de copii ti fac pre-

gatirea printfun curs de doi ani (dela 16-18 ani), dapa, care
pot cap.-ata certificatul, ce le da dreptul sa functioneze in §coa-
lele de copii mici (Kindergarten) (G1).
Pensoanele, care se destina invatanaa.ntului primar,
frecventeaza dela etatea de 14 ani innainte, institutii, cari
pregatesc invatatori si invalatoare; aceste institutii cuprind o
cima pregatitoare, urmata de patru ani de studii propriu zise.
Acest invatamantt se termina printriun examen de maturitate,
care dà dreptul la intrarea provizorie in invatamAntul primar.
Orasul Viena cere, in afara de aceasta, ea viitorii invatátori
EA treach prin Institutul Pedagogic din Viena. Un sfagiu de
doi ani in scoalele primare, daca activitatea practica a fost
apreciata ca satisf5cAtoare, dà candidatilqr dreptul s5 se pre-
zinte la examenul de capacitate pentru inv5t5mantul primar.
-In abra de aceasta proba, candidatii la titlul de inv6tatori
pentru scoalele primare (llauptschulen) trebuie s mai treaca
un examen asupra altor cateva ramuri de cuno$tinte (G2).
Profesorii secundan i pentru obiectele de infatamânt
denumite 5tiinte si pentru gitnnastich se pregatesc tirm5nd
cursurile universitare (L) timp de patru ani, ca student re-
gulati (inmatricularea se bazeaza pe diploma de matnritate a
G. G. Araconescu si losif I. Gabrea Organizarea Invapinhniului 5

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMANTULIJI 66

unei gcoale secundare); examenul final este examenul de ca-

pacitate (Lehrerpriifung), care se face in general asupra a
douä materii principale. Profesorii de desen se pregatesc
Academia de Arte Frumoase din Viena, profesora de =mica,
la Seminarul Muzico-pedagogic dula Academia de Muzica
Arte Frumoase din Viena, mide obtin un certificat, care da
dreptul la intrarea in invätämänt.
Profesorii gcoalelor technice profesionale sunt in parte
ingineri diplomati, in parte persoane, care posea diplomele
cerute pentru invatImänt in gcoalele superioare. Profesora
pentru ateliere sunt numiti contramaegtri. Profesorii pentru
gcoalele comerciale îi fac pregatirea in Academiile de Comert
trec un examen de capacitate special pentru Fxoalele de
comert.

$coalele pro fesionale (H, I, J, K).

Meya din aceste gcoale cer o gcolaritate de patru ani

(incepind dela 14 ani). Acestea sunt : academia comerciará,
gcoalele technice i profesionale de constructie de .rnagini, de
electrotechnicá, de constructie, de industria lemnului, de in-
dustrie textila, de agricultura, de economie forestierd, de mu-
zicit, de arte frumoase (H). Alte gcoale au o gcolaritate mai
scurtii: gcoalele de comert de doi ani (I); gcoalele industriale
de trei ani (J); gcoalele de agricultura, gcoalele de economie
forestierri, gcoalele de cultura arborilor fructiferi, gcoalele de
vinicultura, de horticultura, de economie domestica (J), seca
le> de ucenici (industriali i comerciali) (Fortbildungsschu-
len) (K) urmäresc in primul rand practica necesarä in pre-
gatirea profesionall
II. Examene i echivalfiri intre
Elevii t3coalelor primare propriu zise, ai scoalel9r pri.
mare superioare, i ai gcoalelor profesionale primesc certifi-
cate semestriale i anuale. Notarile asupra activitatii se fac
prin cifre, cu urmatoarea semnificatie 1 = foarte hine; 2
bine; 3 = satisfacätor; 4 = insuficient.
Pentruca un elev sà intre bite° sopera' superioara trebue
sà treaca cu suc,ces un examen de admitere. Examenul. cland

www.dacoromanica.ro
 AUSTRIA
r- 1

<.3 5 co

g 2.3
22
15
*-----

S
1.5
,.----20° =
14.
- .-
19

.---.-17 -.....-..... -.-+

1.1.
:C2
10
,----15 ,
0
l< -
e
1/*
8
'3 2 1 tf)
7
e
12 C
5
13
it
..--- g
---
a o
2 B
1.

Is A
a

$COALE PENTRU COPII MICI (Kindergarten).

SCOALE PRIMARE (Volltsschulen).
Scoale prirnare superioare (Hauptschulen).
$00ALE SECUNDARE (Mittelschulen).
Gimnaziu clasic pentru bäeti si fete.
D2. emnaziu real pentru bAeti §i fete.
Ds. Scoala realà pentru bäeti si fete.
D4. Scoala secundarä pentre fete (Frauenobserschoule).
F.. Liceu complementar (Aufbauschule).
F. Scoati medie pentru lucratori (Arbeitermittelschule). inträ.
In aceastä *coalä dupa ce au terininat ucenicia, sau dupä ce
au atlas vfirsta de 17 ani).
Scoalà normalk dänd dreptul a ocupa locue de conducatoare in
grAdinele de copii. (Bjldungsanstalt fiir Kindergärtnerinnen).
G2. Scoala normalk dänd dreptul de a ocupa locuri de Invätätori in
c. primare (Lehrebildungsanstalten).
$coale profesionale: academie de comert, scoa/a teclmick electro.
technia, de arhitecturä, de chimie, de arte si meserii, de muzicä.
Scoale comerciale (Zweiklassige Handelsschulen).
Scoale industriale ,etc.
Scoale pentru ucenici (Gewerbliche und Kaufmänische Fortbildungs-
schulen).
SCOALE SUPERIOARE.
Universitate cu 4-5 facultäti. 5coalä politechnicä ca 4-5 facul-
tAti. Academia de agricultuki de comert (Hochsschule für Welt-
halide»: Academit veterinare, de mine, de arte, de muzic5, etc.
www.dacoromanica.ro
ORGANILAREA INVATIMANTULUI 68

dreptul de intrare in prima clasa a scoalei. secundare (Mittel-

schhule) consta inteo proba scrisä si una °rala, de limba ger-
mana si de calcul, care, are sa dovedeascä, inainte de toale,
gradul de capacitate al elevului. Examenul de admitere ',salteo
daza superioara se face asupra tuturor materiilor predate in
clasele anterioare. El se poate trece de douä ori pe an: inaiute
dupa vacanta cea mare. Studiile din scoala secundara si din
aite Institutii de acest gen, ca de ex., scoala de comert, se ter-
mina printeun examen de maturitate. Dupa noul regulament
din 1930 al liceelor, fiecare elev trebue sà treaca probe serse
(limbi i matematici) i trei examene orale, din care unul poate
fi inlocuit printr'o lucrare scrisä, acasä, asupra unui subiect
ales de elev. Acest regulament a intrat in vigoare in 1931. Cer-
tificatele de maturitate ale scoalei secundare sunt necesare,
pentru cine vrea sà faca studii universitare in calitate de stu-
dent regulat. Certificatele de maturitate ale scaolelor dau drep-
tul in anumite conditii la intrarea, in Academii (Hoch-
schulen).

III. Statistic&

Numcirul de elevi din Austria (in 1930) n:

Scoale de copii mici . . . . 45.786
Scoale primare (propriuzise) . 614.757
Scoale primare superioare 106.624
Scoale secundare . . 52.869
Scoale normale . 3.350
Scoale technice de trei clase si sc. profesionale . 3.100
Scoale de comert de doi ani . . . . 6.137
Scoale profesionale complimentare (K) . 70.000
Scoale de constructie i industriale . . 2.212
Academii de comed . 780
Scoale superioare 21.879

www.dacoromanica.ro
 BELGIA

Suprafata tdrii: 30.444 km.2

Populatie: 7.995.558 locuitori (31 Dec. 1928).
Copii in vdrstd de qcoo2d: 911.851.
Frecventeazd $coalele: 100010.
$5colaritate obligatorie: 6-14 ani.

I. Organizare Nolarà (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici (A).

$coalele pentru copii mici subventionate de stat sunt

gratuite. Ele sunt organizate de autoritgile comunale de iF3i

particulari. Copiii pot fi admisi in aceste scoale dela varsta, de

3 ani pânii in momentul cand sunt supusi obligativit'atii sco-
lare, adica la 6 ani.

)57coale primare (.131, 2, 3, 4).

$coalele primare subventionate de stat sunt gratuite.

Inv545.mântu1 primar este obligator pentru copiii dela 6-14
ani. Instructia primarà poate fi data' inteo scoalà publiei
sau particulara de grad primar sau mediu, sau in familie.
$coalele primare sunt organizate de autoriatile comu-
nale sau de particulari. Pentru a primi ajutorul statului, scoa-
lele trebue sil indeplineasca conditiile determinate prin lege
si regulamente si sä," accepte controlul statului. Din scoalele
primare, in care pArintii plAtesc invagragntul primit de copiii
lor (B1, 2, 3) adicA din clasele pregAtitoare si primare ale ate-
neelor, liceelor si coalelof medii, elevii pot BA treacii in scoa-
E3

lele secundare, dup5 ce au terminat clasa 6-a.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAILLNTULUI 70

Inveigintdntul secundar (C, D1, 2).

Astfel, la varsta de afproximativ 12 ani, elevii ineep stu-

diile secundare.
Inviitämântul secundar cuprinde institutii de 2 grade;
invatämiintul mediu al gradului superior se face in atenee
colegii (C); aceste institutii cuprind in general a) umanitatile
vechi (studii clasice), cari se compun din 2 divizii: divizia la-
tina-greaca i latina-matematici; b) umanietile moderne, cari
cuprind o divizie stiintificä si una comerciala.
Diviziile lating-greach, latinii-matematica
pregatesc pentru studii superioare.
Sefii institutiilor, in care existà aceste sectii scolare. libe-
reazä certificate de studii medii de grad superior, care aunt
echivalate de un juriu numit de guvern. Aceste certifieate au-
toridt sau inlesnesc admiterea elevilor candidati la universi-
tate si la alte institutii dé inviitiimiint superior.
Divizia comercialg, pregAteste elevii pentru scoalele co-
merciale superioare i consulare ca i pentru unele scoale spe-
ciale.
InfitemOntul raediu de grad inferior (Di) se da,' in coa-
leie care cuprind totdeauna o sectie generalà, al cärei
program corespunde celor 3 ani inferiori ai sectiei de umani-
et: moderne ale aTeneelor.
In multe scoale medii, cursuri de limbi vechi permit ti-
nerilor sá fac6 aci cei dintili 3 ani de studii clasice. In afarä
de aceasta, unele scoale medii posedà o sectie comerciala (D2)
Cu O organizatie deosebie de a diviziei comerciale a ateneelor
preetteste pe tineri BA ocupe servicii inferioare in industrie
si comert.

invetteimeintul superior (H, G).

In Belgia, once institut de instruetie superioarh, compus

din cel putin 4 faculeti cuprinzând inviiemantul filosofiei
dreptului, al stiintelor, al medicinei este considerat ca, univer-
sitate (H). Existh 4 universitäti.
Mai exisse incàscoala de mine si metalurgie, facultatea

www.dacoromanica.ro
 BELGIA
. ..V

_
vs 4 > u)
215
24 -4
18
Z3
1.7 t.'
2.2 4.
16 o.
21
15 tA
20-
14
19 -- 4 f itta i,
7-.-
11
MI
9
8 i
7
13 4
12-4
6
5
I/ 3
10-4
9
3

/ 6-
5 -4- -
4 ---
-5

SCOALE PENTRU COPPII MICL

SCOALE PRI/VIARE: 131, 2, 3, 4, patru grade de ate 2 ani de studiu.
B'. Sectii pregfrtitoare anexate institutiilor de Inv5tAmSnt mediu: B't,
2, 3, cu primele 3 grade de invgtAnuint primar.

SCOALE SECUNDARE.
Atenee, licee, colegii (gase ani de studii).
Scoale medii (trei ani de studil).
Clase speciale (comerciale, preparatoare pentru examene, etc.).
El. Clase preparatoare.
Ea. Scoale normale pentru conduatoare de grAdini de copii.
Ea. Scoale normale primare (institutori pentru scoalele primare).
Scoale normale medii (profesori pentru scoalele medii).
141. Clase preparatoare,
Scoale profesionale i industriale inferioare.
Ps. Scoale profesionale l industriale medí!.
144. Scoale profesionale i industriale superioare.

SCOALE SUPERIOARE.
H. Invitamant universitar cu 4-7 ani de studii.
G. Scoale superioare speciale: technice, agricole, comerdale, militare,
Cu 3-5 ani de studil.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITAMiNTULUI 72

technich din Hainaut, care libereazh diplome de candidat in-

giner civil, inginer civil de mine si de inginer civil metalurgist.
(G). Exista deasemenea un inviifamânt agricol superior, dar
el depinde de Departamentul Agriculturii. Insfhrsit priutre
institutiile de invittämânt superior trebue citath, f)coala de me-
dicina veterinarh de stat (G).

Pregalirea carpului didactic (E 2 4).

Existä. scoale normale, care apartin statului, altele gro-

vinciei i altele comunei. Scoalele normale ale provinciei si ale
comunelor sunt exter-nate, in timp ce ale statului sunt adesea
internate si externate totdeodath. Toate scoalele libereazh cer-
tificate. Scoalele normale particulare sunt nu numai inspec-
tate, dar adesea i subventionate de stat; diplomele lor dau
celor, care le posedit dreptul de a intra in invAthmânt in scoa-
lele publice i particulare. Toti elevii admisi in scoalele nor-
male trebue sA treach prin clasa pregatitoare cu durath de un
an (E,), conduchtoarele de gradini de copii, se preghtesc inch'
doi ani (E2), institutorii scoalelor primare 4 ani (Es) si prof e-
sorii scoalelor medii 5 ani (E4).
In cursul ultimilor 3 ani de studii, ei fac multä, practich
In scoalele de aplicatie anexate scoalelor normale. Candidatii
pentru profesori secundan i trebuie sh aibh titlur de doctor in
litere, in stiinte sau filosofie.

$coale profesianale (Fi, 2, 3, 4).

Fiecare categorie de scoale profesionalV se conduce de

un regulament propriu. Unele depind de organizatiik, comer-
ciale sau industriale; altele, e autorithtile comunale iar allele
de initiativa particularä. Dar, in general, tinerii nu stint ad-
misi in aceste scoale inainte fie a avea vársta de cel putin
14 ani.
Cursurile scoalelor profesionale dureazh dela doi la base
ani duph natura fiecrtrei categorii de scoale. Scoalele profesio-
nale se impart in:
clase preghtitoare (F,)
scoale profesionale si industriale superioare (F4).

www.dacoromanica.ro
73 BELGIL

scoale profesionale i industriale medii (F.)

scoale profesionale si industriale superioare (F4).

II. Examene i echivalki intre Foale.

Elevii, cari doresc sà intre inteo scoala secundara trebue

sá treaca cu succes un examen de admitere.
La sfarsitul primei clase secundare, elevii aunt suptisi
unui al doilea examen, care le da dreptul sa treacà in el. 1I-a.
Dupa aceasta, trecerea dinteo clasà in alta se face pe baza no-
telor obtinute de fiecare elev in cursul anului scolar. La sfar-
situl studiilor medii, de grad superior, certificatele d studii
Bunt supuse examinarii unui juriu constituit de guvern. Cei
eari trec ea suc,ees examinarea facuta de acekst juriu obtin un
certificat, care le da dreptul sá urmeze cursurile universitare.
In caz de insucces, ei trebue sä mai treaca o probii pregatitoare.
O proba pregatitoare este ceruta intotdeauna din partea stu-
dentilor, cari doresc sä facii studii pentru a obtine titlul de
inginer recunoscut ca atare de legile din 1.3eWa.
Cei cari urmeaza cursurile superioare de doi ani ale scoa-
lelor normaIe sunt obligati sa treaca examene la sfarsitul auu-
lui întâiusi al doilea, pentru a obtine diploma, care le dä drep-
tul sä predea in scoalele medii.
Elevii scoalelor primare publice (31, 2, 8, 4), care au ob-
tinut certificatul de studii, pot trece in clasa III-a a scoalelor
medii (DO. Copiii, c.re nu frecvente.aza nici seoalele particu-
lare, nici pe cele publice, sunt totusi admisi sa treacá exame-
nele oficiale ale statului, am putea zice, ea preatiti in
particular.

www.dacoromanica.ro
 BULGARIA

Suprafata tärii: 103.146 km.2.

Populatie: 5.483.125 locuitori (in 1927).
Copii in vdrstii de qcoald: 645.223.
Freeventeazii $coala: 94%.
$colaritate obligatorie: dela 7 la 14 ani.
I. Organizare .§eolarfi (vezi diagrama).

Bulgaria este unul din putinele state europene, care a In-

Wes sä acorde problemelor de educatie si invrttämänt, ele-
mentar mai ales, o importantä principalä in viata statului. A
aplicat cu toatä severitatea legea obligativitätii scolare inch'
dela inceput si a sustinut in mod viguros si constant lupta
contra analfabetismului prin scoale de searä si scoale in CA-
zkmi in asa mäisurà inca in prezent aproape nu mai existä
analfabeti printre tinerii in viirstä, de 7-21 ani, precum nu
mai existä, in genere, nici recruti alialfabeti.
Bibliotecile populare au intrat in randul institutiilor cu
traditie bung in viata poporului bulgar. Näscute din initia-
tivg si cu sprijin privat, ceeace inseamnä crt ele constituesc
o necesitate, au fost bine legiferate in functionarea lor prin
legea ultimä din Martie, 1927.
Deasemenea s'a legiferat in 1930 functionarea cinema-
tografului ca mijloc de raspfindirea culturii in popor.
' Fath de minoritäti, Statul bulgar duce o politicä dArzä;
nu le satisface cererile de a-si organiza scoale nationale. Ast-
f el, Romfinilor din Bulgaria, in nurak de aproape 100.000
din care mi mai multi pe Valea Vidinului,nu li s'a inlesnit
de a avea §eoale romiinesti, asa cum Bulgarii din România
au scoale bulgäresti.

www.dacoromanica.ro
 BULGARIA
-E D
=
1
18 1.
17

ii
N
16 .r.
15
14
13
it f A LiVii

L2
il
.:.

111 i
10
0
8
III Mil ci Et
-Di 1

,
8
5
C
11 ..
At
-
23
8 -
B
i 7
e a
_U

SCOALE PENTU COPII 1VIICI.

$COALE PRITvLARE : curs elementar,
Scoale primare curs superior (progimnazii).
SWALE SECUNDARE.
Gimnazii: a) clasic (a); b) umanist (1)2); c) real: divizia infe-
rioara (D3), dviizia superioara (Di).
EL Ea. Scoale normale.
Seminar de teologie.
Scoale de comert: a) inferioara (Gi); b) medii (G2); c) medii su,
peril:are (G3).
Scoale de arte si meserii: a) inferioare (Hi); b) medii (Ha); c) nredii
superioare (H3).
I. Scoale agrícole: a) coale practice pentru fete (Ii); b) scoale
medii
$COALE SUPERIOARE.
Institute Pedagogice.
Scoala superioarà de cooperatie.
Institut agronomic pentru fete.
Scoalà de rasboiu.
$coala superioara de comert.
M. Universitate cu 7 facultati : 1) litere, 2) stiinte, 3) drep, 4) medi-
cina, 5) agronombe, 6) medicina veterinarà, 7) teologie.
N. Universiiate Merl cu 3 sectii: 1) diplomatica gi consular, 2) ad-
ministrativa i financiara, 3) economica l cemerdailk
Academia de arte frumoase, cu 2 sectii: generala, 2) specM1S.
Academia de muzica Cu 3 sectii: 1) generan, 2) speciala, 3) pentru
profesorl.
www.dacoromanica.ro
01IGANIZAREA iNVATAMANTULUI 76

Scottie pentru copii mici (A).

$coalele pentru copii mici sunt of iciale si gratuite; ele

sunt frecventate de copiii intre 5 si 7 ani.

'coale primare (B, C).

Capiii intra in i3co ala primara la vársta de 7 ani si o
frecventeaza patru ani consecutivi. Ea este publica, gratuiti
si mixta. La etatea de 11 ani, elevii intr.'s, in progimnaziu
(cursul superior al scoalei primare) (C), care tine trei ani I:31
care mijloceste legatura intre scoala primara si scoalele se-
cundare. In progiranaziu invatamántul esto gratuit, ca si in
primii patru ani de scoala primara.

Invcitcimant secundar (D. E. F. G. H. I).

Dupa ce au terminat progimnaziul, elevii care doresc

sa-si continue studile, pot sii aleaga una din cele trei sectii ale
gimnaziului (D), scoala normala (E), sau scoalele profesionale
(G, H, I). Coeducatia in gimnaziu este foarte putin raspAn-
dita; sunt ckteva gimnazii numai pentru fete. Programa de
studii variaza dupa sectii; gimnaziul are trei sectii:
1° clasica (Di)
2° humanista (Da)
30 realä; divizia inferioara (Da), divizia superioara (Da).
Seminarul de teologie (F) prepara tinerii pentru preotie.

Invetteimant superior (J, If, L, M, N).

, Universitatile au sapte facultati (M). Printre scoalele
superioare trebue sä citam cursurile superioare de pedago-
gie (J), ca si scoala cooperatista superioara, institutul agro-
nomic pentru fete, scoala de rasboiu (K), academia de comert
(L), academia de arte frumoase, cu doua sectii: a) generala,
b) speciala; academia de muzica, cu trei sectii si universi-
tatea libel% (N).

www.dacoromanica.ro
77 BULGARIA

Pregalirea corpului didactic (E1, E21

Scoalele normale au cinci clase gi dau in primii trei ani

(Ei) cursuri analoage celor din gimnaziul real.
Ultimii doi ani (E2) sunt consacrati pregatirii profesio-
nale a invatatorilor. Fiecare *coed normal a dispune de o
gcoala de aplicatie clestinata practicii pedagogic,e. Elevii fac
aci stagiul lor in timpul ultimului an. Candidatii, care aspira
sä predea in proginmazii, sunt obligati s, urmeze cursurile
pedagogice superioare (J) de doi ani. Pentru a fi numit pro-
fesor de gimnoziu, candidatul trebue sa aiba pregatirea, care
se adeveregte prin diploma de gimnaziu, certificatul de aptitu-
dini, constatate in timp de un an gi diploma uneia din facul-
tatile universitatii.

$coalele pro fesionale (G, H, I).

Nu depind de Ministerul Instructiei publice, ci de Mi-

nisterul de Agricultura, de Comert, etc. Printre cele princi-
pale se poate
1. 6coalele de come*
$coale inferioare (Gi)
gcoale medii (G2)
gcoale medii superioare (0-3).
2. .¡Sicoalele de arte fi meserii:
gcoale inferioare (11i)
gcoale medii (12)
gcoale medii superioare (Ha).
Se poate intra in gcoala medie superioara de comert
(Gs) gi in gcoala medie superioara de arte gi meserii (11,),
dupa, sfargitul clasei a III-a a gimnaziului real.
3. 6coale agricole:
coale practice pentru fete (Ti).
gcoale medii (L.).

II. Examene i echivalAri intre

Elevii Bcoalelor primare tree dela un grad la altul de

coala primara i intra in progimnaziu fara examen, dar elev., ii

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVATIMANTULUI 78

scoalelor particulare trebue sa treaelí la sfarsitul invátámiin-

tului primar un examen innaintea unei tomisii scolare
de stat. Acest examen d'a," dreptul celor, cari il trec cu succes,
sä intre in progimnaziu. La iesirea din progimnaziu toti elevii
trebue sà treacii examene de sfársit de studii, dupá care obtin
un certificat. Pentru a intra in gimnaziu, trebue sá treaed cu
succes un examen de admitere. La sfíirsitul studiilor gimna-
ziale, elevii obtin, in urma unui examen trecut cu succes, di-
ploma de maturitate. Elevii scoalelor normale trec un examen
final pentru a obtine diploma. Examenele, pe care trebuie
le treacii toti candidatii spre a putea s'a predea in inväTämant,
cuprind trei probe: scrisk orará si practic5.
III. Statistia

Numdrul elevilar din Bulgaria (1928-1929) In:

coale primare (curs elementar) . . 488.414
Progimnazii . . 123.986
Gimnazii . . . 33.298
coale normale . 6.081
$coale comerciale superioare 3.711
Scoale technice . . . 1.374
coale profesionale speciale . 1.487
$coale comerciale si industriale J'T.741_
Institutul de agriculturrt . . 1.034
Universitriti . . . . . 3.323
Universitatea liberä (In 1927) 1.794

www.dacoromanica.ro
 CEHOSLOVACIA

Suprafata, tdrii: 140.394 km.2

Populatie: 14.535.000 locuitori In 1928).
Copii in varstei de $coald: 1.898.000 (in 1926).
Frecventeazd $coalele: 100°Io.
$colaritate obligatorie: 6 la 14 ani.

I. Organizare 9colari (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici (A).

Scoalele pentru copii raici nu sunt obligatorii; sunt gra-

tuite i publice; primesc copiii inceptind dela 3 ani. Intreti-
nerea lor cade in sarcina sta.tului i comunelor. Asociatiile pri-
vate iau parte deasemenea la intretinerea acestor acoale.

$coale primare (B, 0).

$coalele primare (B) primesc copiii dela 6 pfinil la 14
ani. In oraae sunt acoale separate pentru bäeti ai fete; dar ti-
pul de ki coalá sateaseg e tipul mixt. CAtre vArsta de 10-12
ani, numeroai elevi ai acoalelor primare intrA fie in acoalele
primare superioare (C), fie in acoalele secundare (D).
Scoalele primare superioare (C) se compun, in mod re-
gulat, din trei clase, la care se adaug5, uneori un curs comple-
mentar de un an (Os). Elevii acestor acoale intrá in fine in
viata practick sau continua studiile in acoale secundare sau in
diferite acoale proffesionale. Pentru copiii intarziati (surdo-
muti, infirmi, copii atinai de tare morale sau fizice) s'au creiat
acoale primare speciale.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITIIMANTULIII 80

Invalcintânt secundar (D, H).

InviitAmiintul secundar cuprinde gimnaziile (D., D. DI),

scoalele reale (D5) si p,coalele normale (H). Gimnaziile (de 8
clase) sunt de trei tipuri: gimnaziul clasic (DO, gimnaziul real
(D.), gimnaziul real modificat (D4).
$coalele reale (D5) au sapte clase si scolile normale patru
clase. .

Din 1931, gimnaziile 4i sooalele reale au un prim cielu

(Di) de sttdii comune, faril latina", de doi ani. In al treilea
si in al patrulea a.n, gimnaziul crasie ag gimnaziul real incep
invAtAmantul latinei, in timp ce scoala realà si gimna7du1 real
modificat incep invAtAmântul limbii franceze. PentruAlelelalte
materii, programa rämâne comunsä. Programele nu se dife-
rentiaza unele de altele deat incepAnd cu anul al cincilea,
dupà diversele tipuri de institutii numite mai sus. Scoalele
reale, dupil noua lege, vor avea tot opt clase.

Invittlintánt superior (K, L).

Universitatea (L) cuprinde cinci facultiiti, si pcoala po-

liteehnica (K) opt sectii. Mara de aceste instituti4 trebue s:i
catan seoala superioarà de agricultura', pcoala nationalà vete-
rinará, scoala de arte frumoase si multe alte scoale specia le.
($coala superioarà de documente, scoala nationalä de biblio-
tecari, scoala de stiinte politice, scoala de prevedere sociala,
etc.) (K)..

Pregatirea corpului didactic (H, J).

coalele normale (H) primese elevi in vArstá de cel putin
15 ani, venind din pcoala primará Superioarg sau din clasa
IV-a a pcoalei secundare. Normaliptii urmeaza patru ani de
cursuri. Examenul de maturitate, cu care se terminal aceste
studii, d'a, dreptul de a intra in infdtámântul primar ea sta-
giar. Pentru a fi definitiv admis, stagiarul trebue sá. treacii.
dupà doi ani, alte examene. Elevii, care ies din alte scoale se-
cundare, pot s'a' deving institutori. Ei trebue sil urraeze, in

www.dacoromanica.ro
 CEHOSLOVACIA

18
.....p...-
17
.

Atilt&al
16 .,..

lit
19
---18
13
....

---17
12
-
16
11
10
1111 c
9
15
vi i
8
7
0
12
L C 1
---.-11.
5
4
/0
r----..- 0
3
2
8----
. Et

_-6
--
1

5 :-
4 A i
t E
3,
SCOALE PENTU COPII MICI.
SCOALE PRIMARE.
Scoale primare superioare.
Cursuri complementare.
SCOALE SECUNDARE.
D. Gimnazii : a) cidu inferior (Di).
gimnaziu clasic (1)2).
gimnaziu real (Ds).
gimnaziu real modificat (1)4).
scoala reala (Ds).
E. Scoale profesionale: industriale (grad elementar si superior).
P. Scoale agricole, forestiere, (dementare si superioare).
Scoale comerciale.
Scoale normale.
Scoale normale pentru conducatoare de gradini de cup6.
Scionle populare de agricultura, profesionale i comerciale pentru
ucenici, scoale menajere.
SCOALE SUPERIOARE.
Academil pedagogice.
Scoale politechnice, academii, Scoala superioara de agricultura,
scoala nationala veterinara, scoala de larte frumoase, 4coa1a
de stiinte politice, scoala superioara de documente, etc.
Universitati cu 5 facultati.
M. Universitati populare.
G. G. Anfonescu i losif I. Gaines Organizarca InvSlamántului 6

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVILTA/LANTIILIII 82

acest caz, un curs special de un an; aceste cursuri au fost

organizate in multe din scoalele normale.
Exista, pe llaga acestea, o facultate de pedagogie, scoale
de inane studii pedagogice de doi ani si,academii pedagogice
de un an. (J).
Conducatoarele scoalelor de copii mici i institutoarele
din invatámantul menajer fac studii inscoale normale speciale
cu doi ani de studii (11i).
Pentru ea cineva si devie invatitor de Fjc o ala primara
superioara trebue sa fi predat in scoala primara si. si fi trecut
un examen la o set:tala normala, innaintea unei comisii speciale.
Profesorii invatamantului secundar trebue sá aiba diploma
de maturitate, sá faca patru ani de studiu la universitate,
sa fi obtinut licenta si un certificat de aptitudini pedagogie,e.
Dupa un stagiu (retribuit) de trei ani, ei sunt numiti cu titlul
definitiv.

$coale pro fesionale (E, F, G, l).

Din scoala primará superioarg, se poate intra in Fscoaiele

profesionale, industriale (E), agricole (11) comerciale (G), care
se subdivid in scoale comerciale de grad inferior si scoale co-
merciale de grad superior, sau in scoale de ucenici (I). Exista'
universitati populare destinate instructiei adultilor (M).
II. Examene echivaliri intre scoale.

In inviitimantul primar, copiii trec din cima in clasa

färii examen. Pentru ca sá intre in scoalele secundare, se care
un examen de admitere foarte simplu, care este mai degralit
un control al cunostintelor elementare. Acest examen poate fi
trecut de elev, dupa clasa a patra sau a cincea primará.
Se linde dealtfel, din ce in ce mai mult, sa se inlocuiascii
acest examen prin examene psihologice, prin teste i prin fisa
individuala a elevului, redactata de invatitor in timpul anului
colar. Acest procedeu, care n'a fost intrebuintat la inceput
dedil cu titlul de incereare. in cateva scoale, a fost presorts
In mod general, incepand din anul 1930. Din acest an inainte,
trecerea elevilor, dela scoala primara superioara, la scoala se-

www.dacoromanica.ro
83 CEHOSLOVACIA

cundarii, a fost mult usuratii. Totusi, aceastAtrecere se face

prin examen de admitere 13i numarul admisilor este limitat.
Examenele de maturitate ale scoalei reale au loo la sfar-
situl clasei a VII-a, in timp ce, in alte sectii ale gimnaziului,
examenul de maturitate are loc la sfârsitul clasei a VIII-a.
III. Statistic&

Numen' ul de elevi din Cehoslovacia (in 1928) in:

&Svcoale primare . . 1.833.579
45coctle secundare . . 97.627
$coale de comert . . . 27.605
6coale industriale i profesiono2e . 54.564
Cursuri pentru adulti (ind/ustriale comerciale) 159.919
&cale de agricultura . 9.459
&cale populare de agricultura . 36.218
Universitäti . . . 16.968
t9coale politechnice . . . . . 10.7:14
Alte institutii de inviitamant superior 1.197

www.dacoromanica.ro
 DANEMARCA

Suprafata 42.000 km.2

Populatie: 3.434.555 locuitori (1925).
Copii in veil-ski de fcoald: 456.173 (1927; dela 7 la 14 (mi).
Frecventeazei scoalele: 90%.
$colaritate obligatorie: dela 7 la 14 ani.
I. Organizare seolarä (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici (A).

Scoalele pentru copii mici se datoresc initiativei private

si sunt frecventate de copiii famiffilor instáxite. Este vorba sá
se anexeze scoalelor primare publice clase de copii mici (dela
5 la 7 ani) dar intentia este pitnii in prezent in stare de preect.

$coale primare (B).

Scoalele primare sunt gratuite i obligaforii; ele cuprind

7 clase; (câteva clase sunt mixte). Ele pot fi urmate:
timp de patru sau cinci ani, dupà care se poate trece
la scoala medie (jumátate gratuità) (C);
timp de sapte ani, dupà care copiii, cari nu piirásose
scoala, tree in invátámántul profesional sau urmeazá, un curs
special de unu sdu doi ani (Praeliminaerkursus) organizat
pentru elevii cei mai buni, cu un program aproape aseintittà-
tor celui al clasei reale.

Inviitamelnt secundar CC, D, E).

$coalele medii (C) dureazá patru am si pregátese, fie

pentru gimnaziu (D), fie pentru o clasii realá (E), care dA

www.dacoromanica.ro
 DANEIvIARICA.
r
_v
'i',4 g
4A 51::

18 25
24-
V
.--._2,3-4...........
18 ..
---P-22- -
15
21-4- H
hitik, n=

Il
14

1.1
13
12

.----17 -
AA e
to
F D
9
--,-13
8
- ..---
a 3
tn

v
e
---12-
a
-..-
---11- "'-'
IA
so- 11 .
3

- a
---.-
1
9-

--..a...
9--...-

SP

5 , A ..
UE

A. $COALE PENTRU CORI MICI.

B. SCOALE PRIMARE.

SCOALE SECUNDARE.

C. Scoale medii.
D. Gimnazii: 1) modern.
stiintific,
clasic,
E. Casa real&
F. Scoale profesionale complementare (technice, comerci,ale, menajere).
G. Scoale cfe seara,

SCOALE SUPERIOARE.

Scoale populare superioare (Folkehöiskole).

Scoale de agricultura.
Institut comercial superior.
Institut pentru arte si meserii.
Scoale.normale (primare).
M. Cursuri peclagogice superioare facultative.
Scoale normale medii.
Universitate cu 5 facultati.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVXTLIIANTULUI

drept la unele twoale superioare (comerciale ,agricole, tech-

nice).
Gimnaziul (D), ale cilrui cursuri dureaza trei ani, se im-
parte in trei sectii. El pregate?te elevii pentru certificatul de
maturitate, care le da dreptul sà mearga la universitate t;;i la
scoalele superioare.

invciteíntdnt superior (0).

Durata studiilor universitare (0) variaza dupa facultiiti,

dela 4 la 7 am. Universitatea n'are decid chi& facultati. Tre-
bue deasemenea s'A semnalam scoalele populare superioare
(«Folkehöiskole»), care sunt foarte populate (H).

Pregeitirea corpului didactic (L, N).

Pregatirea corpului didactic se face in rxoalele normale

(L) si la universitate. Candidatii la intrarea in pcoalele nor-
male trebue sá fi facut un an de stagiu e sa treaca, examene
de admitere. Cei care au certificat de maturitate nu mai sunt
supusi la examene e pot sa intre direct in clasa II-a a scoa-
lelor normale. Cursurile sunt limitate la patru ani si nu pre-
&ese decat pentru invätamantul scoalelor primare. Pentru a
preda in coalel e medii, candidatii urmeaza obicinuit cursuri
suplimentare (M, N). Studentii, care se pregatesc pentru a
preda in gimnazii, sunt obligati la un minimum de 6 am de
studii univéisitare, urmati de sase luni de practica (0).

&cale profesionale(F, I, J, K).

Scoalele profesionale sunt facultative (F), dar patronii

cer adesea ucenicilor lor sá urmeze cursuri de seara sau
cursuri complementare (G). Sunt scoale de agricultura a), un
institut comercial superior, (J), un institut pentru meseriasi
e lucratori (K).

www.dacoromanica.ro
87 DANEMARCA

Examene i echivalki intre

Elevii §coalelor primare nu sunt supwA la examene. La

sffirkaul clasei a VII-a, obtin un certificat. Pentru a intra In
§coala medie (de obicei la 11 ani), trebue sá depuna examene
de admitere. Dupa §coala medie, ei trebue BA treaca a§a zisul
Mellemskoleeksamen", examen public, care da dreptul la in-
trarea in gimnaziu sau in clasa realá. Examenul a§a zisei
Realklasse" II califica pentru a intra in unele kicoale supe-
rioare. El da dreptul deasemenea de a ocupa functii oficiale.
Cursul special, care continua §coala primara, se termina prin
examene, care corespund aproape cu cele ale clasei reale. Scoa-
lele normale au examene de intrare f3i de absolvire. Bacalau-
reatul trebuie sa-1 treaca devil gimnaziilor i aceia, cari au
primit o instractie echivalenta gimnaziilor.
III. Statistia.

Numeírul de elevi din Danemarca (1927) in:

$coale de Stat . . . . 10.320
$coale comunale . . 428.495
$coale private . . ; 48.268
$coale medii . . 38.382 1
Clase reale . 4.961 }. in 1928
Licee $i colegii 4.700 j
Ocoale normale 596
Universitiiti . . 1.300
&Gale superioare 2.914

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA

Supra! ata: 41.295 km 2

In Elvetia, instructia publieä depinde de cantoane, care
sunt autonome: 19 oantoane si 6 semi-canto.ane. Asa di nu se
poate da un studiu unic al intregului inviitämiint din Elvetia.
De aceea, am ales, ea exemple: 3 eantoane: unul din Elvetia
germantt (limba germanä) i douä cantoane roraane (limba
f ranee* .
Elvetia (Cantonul Ziirich).

Populage: 555.100 locwitori (1929).

Copii In 1mb-ski de coda': 63.775.
Frecventeazd $coalele: 99°Io (aproximativ).
6colaritate obligatorie: dela, 7 la 15 ani.

I. Organizare Folarà (vezi diagrama).

&odic pentru copii mici,
0-radinile de copii Bunt asezäminte comunale si private,
partial gratuite. Primesc eopii incepAnd dela 3 mi. Se intre-
buinteadi in ele metoda lui Froebel.

$coale primare (B).

Baza organizärii invätämântului oficial o constitue scoa-
la primarä (Volksschule), de opt ani. Viirsta de admitere a
copiilor este de 6 ami impliniti. Clasele sunt mixte i Invh-
Omântul gratuit. Elevii, care doresc sä continue studiile dupti
clasa VIII-a, inträ, fie in scoalele complementare (Fortbil-
dungsschulen) (1111), fie in scoalele profesionale (M2).

www.dacoromanica.ro
89 ELVET1A

Inveiteimtint secundar.

Pe invättimantul din clasa VI-a a scoalei primare, se

bazeazd:
§coala primará superioará (C) (trei ani);
gimnaziul pentru báeti (sectia inferioará) (Ds);
§coala primará superioarä (Sekundarschule), care are
3 clase i este, de obiceiu, §coalá medie sau intermediará (C).
Trebue sa semnalám aci cá seoalele secundare sunt mixte
(coeducatie) i gratuite. Gimnaziile, scoalele cantonale (Kan-
tonschulen) din Ziirich i Winterthour au aproape aceea4 or-
ganizatie i cuprind sectiile urmátoare:
sectia inferioará de doi ani, cu program general (DO;
sectia gimnaziu literar, cu latiTnä i greacá (patra ani
jumátate) (D2);
sectia .gimnaziu real, Dirá greacá, (patru ami i jumá-
tate) (D3);
sectia realit superioará., urraare a clasei II-a secun-
dare, (patru ani jumátate) (E);
sectia comercialii, care se 'armonizeazá, cu clasa II-a
secundará (patru ani jumátate) (F).
Gimnaziului Töchterschule din Ziirich, i s'a adángat de
curind o sectie inferioará, de doi ani, paralela cu aceea a gim-
naziului cantonal (Ii). AltAdatá, Töchterschule primia elevi
cu §coala secundará terminatá. El oferá elevilor doug mari
divizii:
Prima: gimnaziul
sectia inferioará, de doi ani;
sectia superioará de patru ani jumátate, paralelá gim-
naziului cantonal;
sectia peda,gogich (H) cu patru ani de studii;
woala pentru cultura femeii (Frauenbildungsschule),
cu trei ani de studii (J).
A dona sectie mare este reprezentatá prin scoalele de co-
mert (trei ani jumátate) (I).
Pe liingá acestea, trebue sii mentionám Technicum can-
tonal dela Winterthour, deschis baetilor de 15 ani, cari fac
dovada instructiei secundare; si coala socialá pentru fete din
Zurich..

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZARLA INVITAMANTULUI 90

Inveigineint superior (N).

Universitatea din Ziirich are sase facultäti, dintre cure

una de teologie (N). Orasul Ziirich este deasemenea sediul
scoalei politechnice federale (Eidgenossische Polytechnikum),
care cuprinde sectii speciale pentru ingineri, arhitecti i ramu-
rile anexe (N).

Pregairea corpului didactic (G).

PregAtirea invätAtorilor pentru scoalele primare poate
s'A se facA in g3coa1ele normale; scoalele normale sunt:
1° seminarul cantonul din Kusnacht; 2° sectia pedago-
gicA din Tochterschule, din Ziirich ; 3° seminarul evanghelic
din Ziírich. Toate aceste scoale urmeaza dupä clasa III-a a
scoalei primare superioare (Sekundarschule). Seminarul evan-
ghelic din airich este o institutie privatä, dar, cei ce ies din
acest seminar au dreptul s'A devinä invätätori primari.
Cineva poate deveni invätätor de scoalä primarà, friciind douä
semestre la universitate, dupti ce a terminat cu succes scoala
cantonalä.
PregAtirea profesorilor pentru scoalele medii si secun-
dare se face in intregime in universitate.
' .coala de menaj a uniunii femeilor elvetiene (sectia za-
rich) se ocupä cu pregätirea maestrelor pentru invätämfintul
menajer; ea preghteste deasemenea ceea,ce se nwneste (condu-
catoarea gospodäriei) Hausbamtin, adicg prsonal in stare stt
conducä menajul marilor familii, caselor de educatie, de sal-
vare, al spitalelor. Pe langä, acestea, sunt cursuri pentru fe-
tele, care vor sä dobandeascA cunostinte in artele menajere.
Pentru pregälirea maestrelor de croitorie, cantonul
organizeazA cursuri speciale de doi ani.

6coale pro fesionale.

Scopul scoalei cantonale de cornert este de a pregäti-func-

tionari comercian. Cei mai multi elevi obtin, dupä patru ani,
diploma de functionar comercial (F). In afar5, de scoalele com-
plementare (profesionale, comerciale, agricole, de menaj, etc.)

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA (Zikich)
, .0.

.
1.7
ia
.
va
0
at 1 -I i t
il
do
9
8
: 1 2
e
VI

C
7 i
8
5

3
B
2
7

4 A d.

SCOALE PENTRLI COPII MICE (Kindergarten).

SCOALE PRWARE (Volksschule).
Scoale primare superioare (Sekundarschule).
SCOALE SECUNDARE.
Gimnaziu cantonal pentru laSeti (coala cantonului).
clase preparatoare (Da).
gimnaziu rini,c (1)2).
ginmaziu real (Da).
Scoala realö superioar&
Scoala cantonala de comer.
Scoala normalö, dönd drept a merge la facultötile de filosofie *I la
facultatea de drept
Sectia pedagogicA a §coalei superioare de fete.
Ia. Gimnaziu pentru fete (Töchterschule).
Sectia comercialö a Foalei superioare pentru fete.
Clase de perfectionare ale §coalei pentru fete.
ScoalA complementar öz profesionalö., comercialö, menajerl, agri-
cola, general&
Scoalö profesionalö pentru lucrAtorif de metal (Winterthour).
Scoala de arte §i meserii (Zürich).
Scoale agricole (Strichhof l Wulflingen).
SCOALE SUPERIOARE
N. Lhaiversitate cu 6 facultöti.
Scoala politechnicA federal&

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVATAMANTULUI 92

(1.11), care primese elevi, ea §coala primará terminatá, trebue

sA mentionám §coalele profesionale de un grad superior:
Scoala profesionalá pentru luerfitorii in metal (Win-
terthour) (M2);
Scoala de arte gd meserii (Zürich) (M2).

II. Examene §i echivaliri intre §coale.

In §coala primara, elevii tree examene la sfAr§itul fie-

efirui an §colar, fiirá ea aceste examene sá influenteze asupra
promovárii. Certificatul de absolvire a el. VI-a primará asi-
guri intrarea in §coala secundará sau in clasele pregAtitoare
ale gimnaziului.
Seetiile gimnaziului ea vi §coala realä superioará, dau
drept la prezentarea la examenul de bacalaureat; in timp ce
§coala de comert pregáte§te elevii pentru baealaureatul comer-
cial (llandelsmaturität), care dá dreptul posesorilor lui
urmeze facultatea de §tiinte economice §i politice. Elevii §coa-
lelor superioare trebue s'A treacá examene de admitere i exa-
mene de absolvire pentru a obtine un c,ertificat sau diploma.
Foarte multe din §coalele profesionale eer examene de ad-
mitere.

III. Statistici.

Numdrul de elevi din Ziirich (in 1929) in:

$coalele de copii mici . 7.958

6coalele primare . . 53.468
Gitnnazii ($coale cantonale din Zürich i Winterthour) 1.070
ocoaie secundare (prima,re superioare) 10.307
Scoale de fete (Zürich i Winterthour) 973
Scoale pro fesionale . - 26.195
&oak normale (Zürich ) 9d
Universitate Studenti 1.601
( Auditori 911

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA (Cantonnl Geneva).

Populatie: 171.366 locuitori (in 1930).

Copii in vdrstei de $coalci: 16.878.
A5colaritate obligatarie: ¿tela 6 la 14 ani.

I. Organizare §eolari (vezi diagrama).

Instructia este gratuita in scoalele de copii nuci, pri-

mare. clasele complimentare si cursurile profesionale. Pentru
a permite copiilor dotati sa-si continue studiile. cantonui
acorda burse.
Cursurile profesionale, industriale si comerciale, sunt
obligatorii pana la 18 ani, afara de cazul de dispensa prevä-
zuta de regulament pentru copiii, care nu urmeaza studiile in
scoale secundare.

A5coale pentru copii mi a (A ,q, A1).

Scoalele pentru copii mici primesc copii la varsta de 3

ani. Sunt obligatorii dela 6 la 7 ani si. sunt organizate in seo-
pul de a favoriza desvoltarea corporalA si intelectuala a copi-
lului lii sil serveasca, in acelas timp, de pregatire pentru scoala
primará.

A,5coale primare (B, B1).

$coala primara cuprinde 6 clase sau ani de studii (7 la

13 ani). Coeducatia nu exista decat la tara si in unele clase
dela oras. Copiii, care nu continua studiile inteo scoala secun-
dara, trebue si frecventeze clasa complementara (BO dela 13
la 14 ani, apoi cursurile profesionale, comerciale ei mdustriale

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVATAMANTULUI

(L) dela 14 la 18 ani, o jumiitate de zi pe siiptámánit; totusi,

numärul anilor de studiu pot fi redusi la trei, sau chiar la doi,
pentru unele profesii. La tara, piirásind scoala primara (sfitr-
situl celui de al VI-lea an), elevii, cari nu continua." studiile
sunt obligati BA frecventeze doi ani fxoala secundará ruralá,
(K) unde invAtämânt-ul este aentialmente practic i agricol.
Din cl. V-a a sc. primare, bá.etii pot intra in clasa primit
a colegiului.
Dui:a cl. VI-a primará, bitetii pot intra in a doua clasa a
colegiului (CO, (trecAnd un examen de admitere din latinit),
scoala profesionalit (J), in sectia meserii a scoalelor de arte
mes erii (G5) Conditia sá aibfi 14 ami), in scoala de cia-
sornicitrie (I), sectia practicienilor (cu conditia sá aibit 14 ani).
Fetele pot sit intre in scoala secundará si superioará (D).
in scoala de menaj sau scoa1a profesionalá (J).
Invcitlimd nt secundar (C, D, E).
Colegiul (pentru báeti) (0) oferit o instructie completa
de grad secundar; cuprinde doui cicluri: eidul infeTior, cu
trei ani de studii (0i) i ciclursuperior cu patru ani de studii.
Ciclul superior, numit gimnaziu, are patru sectii: clasic,á (00,
(00, real-modernii (04) i tecrmicA (05).
Elevilor, care au terminat acest ciclu si care au trecut
succes examenele finale, li se decerne un certificat de maturi-
tate, care le art dreptul sá se inscrie la universitate, la scoala
politechnicá din Zürich sau la scoala de ingineri din Lausanne.
coala secundará i superioarit de fete (D) cuprinde dea-
semenea un ciclu inferior (D1), un ciclu superior fp. clase spe-
ciale de franceiä, pentru elevele, a cäror limbá maternii e strei-
a, alta deck cea oficialá a cantonului. Ciclul inferior are
doi ani de studii, iar ciclul superior patru ani. Acesta din
urmá poseda patru sectif: (DO si real-moderna
(1)5) care elibereazá, la sffirsitul studiilor i duph examen.
un certificat de maturitate: celelalte douá sectii, pedagogica
(DO i literarit (D5), elibereazá un certificat de capacitate.
Divizia studiilor comerciale a Fi coalei de comert (E)
(Meti EA fete) elibereazá la st.Itsitul celui de al IV-lea an de
studii un certificat de maturitate, care dit dreptul la inmatri-
culare la universitate.

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA (Geneva)
c
4

-11
to I 43 2 -6is 32
:c3 I 2 I-,
9
e
7
"

t
e

8
7

A
SWALE PENTRU COPII MICI (Ai: clasa obligatorie pentru
copii mici).
$COALE PRIMARE (inclusiv clasa complementarfi Bi).
SCOALE SECUNDARE.
Colegiu: divizia inferioard (C1); divizia superioara (gininaziu):
sectia clasic5 (C2), seca real-latind (Cs), sectia real-modern&
(C4), sectia technicei (stiintificA) (Ca).
ScoalA secundarä i superioarä pentru fete: divizia inferioarA (Di);
divizia superioarA: sectia real-latinA (Ds), sectia real-modern4
(Di), sectia pedagogic§ (D4), seca literara (D5).
Scoala superioarà de comert: divizia de ucenicie comercialA studii
administrative (El); divizla de ucenicie comercialà (Es); divizia
de studii comerciale (Es).
$coalA cantonalA de horticultur&
ScoalA de arte si meserii: sectie de arte industriale (Gi); sectie de
constructie si geniu civil (G); sectie de mecanicA aplicatä
electrotechnicA (Gs); sectie de mecanicA (G4); sectie de me-
serii (G5).
Scoala de arte frumoase.
L 5coalá de ciasornicArie.
Scoalà profesionalä (bgeti) iscoalS profesionalS i menajerà pentru
fete (ji: clasA superioarä i ja: ateliere).
Scoale secundare rurale.
Cursuri profesionale comerciale 1 industriale.
SCOALE SUPERIOARE.
M. Universitati.
www.dacoromanica.ro
 ORGANIZ.AREA. iNVITA.MANTULUI 96

Inveiteirniint superior (M).

Universitatea cuprinde sase facultáti: stiinte, litere, la

e,are se adaugá institutul de stiintele educatiei, facultatea de
stiinte economice si sociale, cuprinzand ea insäsi un institut
de innalte studii comerciale, drept, teologie protestan* me
cuprinzand si un institut dentar. Universitatea acordd
titlul de bacalauret, licenta i doctorat.

Pregatirea corpului didactic (M).

Candidatii i candidatele la functiunile de invátátor

invatátoare pentru invatamantul primar trebue sá posede:
mii un certificat de. maturitate al uneia din sectiile colegiulai
din Geneva; cele de al doilea, diploma de capacitate a sectlei
pedagogice a scoalei secundare superioare de fete, sau titluri
socotite echivalente. Candidatii trebue sá treacá diferite probe
ale unui concurs de intrare in stagiu, apoi, incep imediat stu-
diile profesionale, teoretice si practice (ca o duratii totald de
2 am) la universitate, la institutul universitar al stiintelor
educatiei i in scoalele primare.
Candi datele la functiunile de conducatoare de scoale pen-
tru copii mici, trebue sá treacá aceleasi probe, dar este sufi-
eient sá alba doug clase de scoalii secundará superioará de fete.
Candidatii la functiile de orofesori secundan trebue sá posede
un titlu universitar.

$coale pro fesionale ( E, F, G, H, I, J).

$coala profesionalt (J), care este o scoala medie si dt

mai ales un invatilmant de cultura generará, primeste bäeti
dela 13 la 15 ani si Ii pregáteste pentru scoala de arte si me-
serii (G), care cuprinde cinci sectii: arte industriale ((f.), con-
structie si geniu civil (G,), mecanicá aplicatii i electro-tech-
nich (G,), mecanid. (G4 divizia a qi b); sectia meseriilor (G,).
Sectia artelor industriale (G.) primeste baeti si fete, dela val.-
sta de 14 ani in sus; aci, învätámântul dureazzá eel mult cinci
ani, dupt, profesiunea aleasá Cele dota sectii de constructie

www.dacoromanica.ro
 ELVETL1

si de geniu civil (GO si de mecanica aplioata i electro-tech-

nica (GO pregatesc tineri dela 15 la 18 ani. Sectia de mecanica
(G4) pregateste pe baetii dela 15 1a-18 ani, ca si pe cei dela
14 la 17 ani. Pentru toate aceste sectii, durata invdtaruantului
este de trei ani, ca i pentru sectia meseriilor (G5), care prime-
te Meta dela 14 la 17 ami. Iesind din anul I al scoalei profe-
sionale (J), tinerii pot intra deasemenea in scoala de arte-fru-
moase (H), Inscoala de ciasornicarie (I) si in divizia uceniciei
comerciale si a studiilor administritive (posta, c. f.) din scoala
de comert (Ei). Iesind din anul al II-lea al sc. profesionale
(J), bäetii pot sa intre in scoala superioara da comert (HO,
In scoala cantonalä, de horticultura (F), dela 15 la 18 ani, i in
sectia technics& a colegiului (C5).
$coala de menaj i profesionala de fete (J) cuprinde doi
ani de studii, urmati de un al treilea superior (JO sau de dei
ani de ateliere (JO. Iesind din primul an al acestei scoala,
fetele pot sa intre fie in sectia artelor industriale a scoalei de
arte si meserii (GO, fie in scoala de arte frumoase (11), fie
In scoala de ciasornicarie (I), fie in scoala de comert (sectia
fete), care cuprinde o divizie de ucenicie comercial& (un an)
(E2) si o divizie de studii comerciale (E5) (3 ani urmati de un
al patrulea an de studii, pentru obtinerea certificdrului de ma-
turitate).
II. Examene i echivalfiri intre §eoale.

Elevii scoalei primare tree dinteo clash' in alta fará

examene. Acei, cari au urmat cele sase clase ale scoalei pri-
mare pot sa intre Ma examen in scoalele secundare, cu con.-
ditia sa aiba note suficiente la franceza, aritmetica i germana.
Elevii, cari doresc sä, intre in universitate, trebue sa trea-
ea un examen de maturitate sau de capacitate. Studiile profe-
sionale se inchee deasemenea prin examene.

G. G. Antmescu i losif I. Gabrea OrganizareaOtarninfului 7

www.dacoromanica.ro
MICA VIZAREA INVAUMANTULUI 98

III. Statistick

Numdrut de elevi din cantonul Geneva (in 1930) in:

6coale pentra copii mici 3.653

&vale primare' . . 10.651
,s5coale secundare rurale . 184
Cursuri pro fesionale . . . . 2.861
Colegii fi gimnazii (beleti) . . 815
$coala secundarei sup. de fete . . . 944
Universitate fi Institutul dentar . 1.379
Ocoala profesionalei (bdeti) . . 459
1Scoala pro f. fi menajerd (fete) . 465
Vcoala de arte $i meserii . 327
$coala de ciasornicdrie 128
Vcoala de arte frumoase . 298
I,S'eoala superioarei de comer . 481
Vcoala cantonald de horticulturei 64

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA (cantonal Vaud).

Populatie: 822.600 locuitori (in 1929).

Copii in varsta' de fcoaleí: 86.477.
Frecventeazei coalete : 98°10.
6colaritate obligatorie: dela 7 la 16 ani.
I, Organizare gcolari (vezi diagrama).

6coale pentru copii mici (A).

coalele pentru copii mici, organizate oficial, Bunt fact&

tative i gratuite; primesc copiii la varsta de 5 ani.
6coale primare (B, J).

Once copil in vá.'rstá de 7 ani este obligat sá frecventeze

scoala primará (publicá, i gratuità) dela ineeputul anului *co-
lar, 'Yang cAnd copilul are 16 ani impliniti. In cazuri preva-
zute de lege, admiterea poate fi acordatá la 6 ani si absolvirea
la 15 ani. Scoala primará cuprinde 9 clase. aproape toate mixte.
Fetele trebue sh urmeze in timpul ultimului an un invátkimiint
meuajer, obligatoriu. In mai multe localitáti sunt organizate
clase speciale pentru copiii intárziati sau anormali.
Clasele primare superioare (J) completeazá instructia
eleviior, care nu vor urma o scoalá secundará. Cuprind trei
clase si Bunt, in general, mixte; aci, limba germanä este un
obiect obligatoriu.

Invtifeimeint secundar.

Invätämitntul secundar de doua grade se a in institu-

hiile urmatoare:

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVÀTXMINTULUI 101

colegiul i gimnaziul, clasice cantonale, (C, D). Cole

giul (C) (*ase clase) primeste elevi in värsta de 10 ani i dura
ce au frecventat cele trei clase inferioare ale scoalei primare.
Gimnaziul (D), care continua pe primul cuprinde numai douä
clase.
colegiul si gimnaziul, stiintifice cantonale (E, F). Co
legiul stiintific (E) are ca baza 4 clase primare si primeste
elevi in vArsta de 11 ani; cuprinde cinci clase.
In gimnaziul stiintific, care continua colegiul, studiile au
o durata de cinci semestre.
scoala superioarä de fete (G, H) primeste eleve ca 3
clase primare terminate. Cuprinde sase clase (G).
Gimnaziul de fete (H) continua oala supprioara pentru
fete si cuprinde trei clase. $coalele secundare sunt coeducative
In majoritate.
scoala superioara de comert (I) este consideratä ca o
scoala secundara. Cuprinde cinci clase. Varsta de admitere:
14 ani. Elibereazä diplome profesionale ei diplome de matu-
ritate comercialä.

Invateimtint superior (N).

universitatea din Lausanne reprezinta singura inväta-

mAntul superior. Are cinci facultati 5i inca o scoala de ingi-
neri si o scoala de farmacie, aneiate facultätii de stiinte, o
scoala de inalte studii comerciale si o scoalä de stiinte sociale,
anexate facultátii de drept.

Pregeitirea corpului didactic (K).

$coalele normale (K) continua' invatamantul din scoala

primará 5i cuprind urmatoarele sectii:
*doala normala de institutori (patru ani);
scoala normará de institutoare, cuprinzand cinci sub-
divizii:
pentru institutoarele primare (patru ani);
pentru maestrele inv. menajer (patru ani 'A);
pentru conducatoarele scoalelor de copii mici (doi
ani);

www.dacoromanica.ro
 ELVETIA (Vaud)

ci
4g> 4
........d.
18
24
17
i----23
75
22 1
15
14
21 I
13
---.19,
sz
,--18
is.
.
io '.M
23
9
42:1
.. (A
8
...
7
a
12
9 2
4 ...............1
3
2
10
9 B
Et .

i ---
7
6
5

SCOALE PENTRU COPII

SCOALE PRIMARE.

SCOALE SECUNDARE.

Colegiu clasic pentru bAell.

Gimnaziu dusk pentru bAeti.
Colegiu *tiintIfic pentru bAeti.
Gimnaziu *llintific pentru bAeti.
ScoalA superioarA pentru fete.
Gimnaziu pentrue fete.
Scoala superioarA de comer.
$coala primarA superloarA.
Scoale normale: 1) pentru instItutori (4 an1).
,, insitutoare (4 ani).
maestre de Inv. menajer (4 *I 3 am)
maestre de lucre (I an).
invAtAtoare in 4c. de anormall.
Cursuri complimenbare obligatora.
M. Cursuri profesionale.

SCOALE SUPERIOARE.

N. Unlversitate cu 5 facultAti *I *coal& de inginerl; *coalA superloarA

de comer, de farmacle, de *Mute sociale,

www.dacoromanica.ro
ORGANIZARLA INVITIMINTULUI 1u2

pentru maestre de lucru de maná (un an) ;

pentru institutoarele scoalelor de anormali.
Pregátirea profesorilor secundan i se face la universitate.

6coale pro fesionale (M).

Scoalele profesionale continua In majoritate cl. VII-a

primará i oferá elevilor o mare varietate de specialitáti. In
toate, elevii fac o perioadà de incercare de trei luni. Sunt dea-
semenea cursuri complementare obligatorii, de patri' ani de
studii (L).
II. Examene i echivalari intre geoale.

Examenele orale sunt facultative pentru elevñscoalelor

primhre; examenele scrise sunt obligatorii. La iesirea din scoa-
lä, elPvii trec un examen de absolvire. Sunt i examene de
admitere in scoala secundará; totusi, &Meya colegii admit
eleva buni, dela sc. primará, fdrä, examen. La scoalele secun-
dare, exarnenele sunt obligatorii la sfärsitul clasei a IV-a (13
ani) si la iesire din cl. I-a (16 ani), chnd se d'a certificatul
de studii secundare. In celelalte clase, examenele sunt fanal-
tative; au fost suprimate la Lausanne, dar, in general, menti-
nute in colegiile si scolile superioare ale cantonului.
Gimnaziile elibereazá, la terminarea studiilor, cer-
tificatul de maturitate sau bacalaureat. La terminarea sc. nor-
mal°, elevii trebue sá treacá examenul de capacitate, din care,
o parte se face in anii precedenti. Legatura se face usor
intre scolilc primare si clasa inferioará a colegiului
Dar, pentru a intra in colegiul clasic din Lausanne, elevii
trebue sá urmeze o clasá de echivalare inainte de clasa infe-
rioará. O clash latin6 de echivalare usureaza munca elevilor,
-tare vin mai tärziu dela scoala primará.

www.dacoromanica.ro
103 ELVETIA

III. Statistia.

Numeirul de elevi din cantonul Vaud (in 1929) in:

$coalele pentru copii mici . . 2.900

6'coale primare . . . . 36.427
$coale secundare (colegii) 2.754
Gimnazii . . . . . . 360
6coale superioare de fete . . 1.025
$coale profesionale ' . . 365
$coale normale . 204
Universitate . 977

www.dacoromanica.ro
 FINLANDA

Suprafata tärii: 388.483 kni.2.

Populatie: 3.611.755 (in 1928).
Copii in varstei de scoald: 537.000.
Frecventeazei scoalele: 80%.
$colaritate obligatorie: dela 7 la 15 ani.

I. Organizare §colarä (vezi diagrama).

Ocoale pentru copii mici (A).

Primesc copii de ambe sexe incepAnd dela 5 ani. Ele sunt

in sarcina comunelor.

6coale primare (B1, B2).

InvAtitiniintul primar cuprinde dou5. cicluri : inferior
(doi ani) Bi, si superior (patru ani) 332, ceeace face un total
de sase ani de studii. Coeducatia exista in scoalele rurale
adesea i in cele urbane. Elevii intra in scoala primarà, la eta-
tea de 7 ani si pot, dupà easa II-a, a ciclului superior, sa intro
In licee (tipurile vechi) (C1, C2).
Dupä terminarea clasei a IV-a a ciclului superior din
scoala primará, la etatea de 12 sau 13 ani, elevii pot -sá intre
In scoala secundará, alegiind intre:
licee (tip nou) (C.), (GI).
scoale complementare (J).
scoale profesionale (H).

Inveiteimecntul secundar (C, D.)

Copiii, cari nu intra in scoalele secundare, sunt obligati

frecventeze coalele complimentare (J) a cäror organizare

www.dacoromanica.ro
105 FINLANDA

$i programa, ca $i durata, variazg dupä judete. InvAtämântul

se dá tot anul $colar, ateodatä ziva, adesea seara. Se inten-
tioneazg a face aceste cursuri obligatorii, timp de doi ani con-
secutivi, in care sä li se prescrie programe de un caracter prare
tic. Invatämfintul secundar propriu zis constà din licee (tip
vechiu $i nou) (C).
Liceul de tip vechiu se imparte in liceu de fete (Ci a, b)
si liceu de Meti (02 a, b).
Liceul de fete (Ci a, b--) cuprinde un ciclu inferior (C,
a) cu $ase ani de studii si unul superior (gimnaziu) Ci b).
Ciclul inferior se chiam5, $coa16. medie.
Liceul de bäeti (C2 a, b) cuprinde un ciclu inferior
(C. a) ($coald medie) cu cinci ani de studii $i unul superior
(gimnaziu) (C2 b) cu trei ani de studii.
Tipul nou se imparte deasemenea in liceu de fete (C3
a, b) si liceu de Meti (C4 a, b).
Liceul de fete (C3 a, b) are un ciclu inferior (C. a)
($coalá medie) cu patru aui de studii si unul superior (C. b)
(gimnaziu) cu trei ani de studii.
IV. Liceul de bdeti (C4 a, b) cuprinde un ciclu inferior
'

(C. a) ($coalá. medie) cu trei ani de studii si unul superior

(C. b) (gimnaziu) cu patru' ani de studii.
Scoalele medii (ciclurile inferigare) dau elevilor o bunii
cultura generalI Ciclul superior (gimnaziu) al liceelor mo-
derne (tipul nou) se imparte in trei sectii, care pregatesc pen-
tru bacalaureat:
sectia matematicoltiintifica.
sectia moderng (limbi moderneltiinte economice).
sectia lating -(clasich).
Ciclul superior al liceelor de tip vechiu, se imparte in
doug. sectii:
sectia clasica.
sectia modernI
Inviittimânt superior (M)
Universitatea (M) cu §ase facultAti, este in stransi le-
sviturg cu institutul, care preparA profesorii de gimnasticA.
Universitatea technicä are cinci sectii. Scoalele superi-

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INvil'amANTuLui 106

oare populare (Kanaanopistot) in numár de 51 primesc adulti

ca 4i tineri. In aceste scoafe invátámantul este dat mai ales
sub forma de conferinte publice. Au deasemenea bine organi:
mite cursuri practice de agriculturá, de economie casnicii, etc.
Institutele pentru lucratori (L) gi universitátile populare (K)
sunt destinate lucrátorilor. Cursurile se tin seara.

Pregalirea corputui didactic (E).

Sunt diferite tipuri de seoalá normalá (seminarii).
I. Scoalele normale, care pregAtesc conducátoarele scoa-
lelor de copii mici, primesc elevele.scoalelor medii i le pre-
parà timp de doi ani (E1).
II.Scoalele normale, care pregätesc invätatorii scoale-
lor primare inferioare, cu o durata de 2 am. (Se primesc elevi,
care au terminat scoala primará) (E2).
Scoalele normale, care preparä invátátorii gcoalelor
primare superioare, cu o duratá de cinci ani. Primesc elevi,
care au termina ciclul superior al geoalei primare (E3).
Scoalele normale, care prepará infatátori in timp de
trei ani. Primesc elevi, cari au terminat gcoala medie (E4).
Scoalele normale, care prepará pentru invdtamantul
primar, timp de un an, plevii posediind diploma de bacalau-
reat (E0,
Cei care doresc sá se dedice invAtAmântului secundar tre-
bue sá, tad o pregatire universitard gi un an de stagiu.
$coale pro fesionale (D, F, H,

Sunt trei categorii de scoale profesionale:

unele destinate elevilor, cari au terminat gcoala pri-
mará gi care se prepara pentru industrie, agriculturá, comert
si arte si meserii (H);
institutele de comed si industrie (Gir, F) destinate ele-
vilor, care vin din gcoalele medii;
gcoalele technice, in care se poate intra dupä Fjcoala
medie; diploma de scoalä technicá permite a urma scoalele-
superioare (D).

www.dacoromanica.ro
 ETINLANDA
c.13- , .m
a
CO

'---"----.5
--24
V
1.8

23
-10
--.4.22 .

13
.----21-
14
_ I
20- -
^19
13
ti....2 F
12
11
..-------17
:to
"3 G
' E -1 -.- - To
..,_,.. "b
13 -
b
e

13
6
9
,----15
8
"---1,1
7
j 432.1
.

.
_

------12
5
11- 4- 4

ii Bz
3
9
2
1
8--
..__,_ 7 .....-......--.

5 dE
A. $COALE PENTRU WPII MILL.
B. COALE PRIMARE:
: Ciclul inferior. 132 Ciclul superior.
$COALE SECUNDARE.
C. Licee:
Tip vechIu: 1) liceu pentru fete: a) scoalà med:e, b) gimnaziu.
2) liceu pentru bäeti i liceu mixt: a) scoalA medie, b) gimnaziu-
Tip nou: 3) Liceu pentru fete: a) scoald medie, b) gimnaziu.
4) liceu pentru bäet:: a) scoalä medie, b) gimnaz:u.
D. $coale technice.
E. Scoale normale: 1) pentru conducStoare de grädini de copii (cer--
tificat de scoalä medie).
pentru Invatatori la sc. primare lof. (certificat de sc. primarà).
pentru invAtatori la sc. primare sup. (certificat de sc. pr:mara).
pentru inv-ätätori la sc. primare sup. (certificat de sc. medie).
pentru invätätori la sc. primare super. (certificat de bacalaureat).
F. $coale industriale.
G. Institut comercial.
H. $coale comerciale.
I. Scoale complementare profesionale.
K. UniversitAti populare: 1) sectie inferioarh.
2) Beetle superioark
L Institut pentru luerätori.
$COALE SUPERIOARE.
M. Unlversitail.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA 103

II. Exaaiene i echivalOri intre scoale.

Elevii scoalelor primare i acei ai scoalelor medii nu dati

examen la sfärsitul studiilor lor. Pentru a fi admisi la uni-
versitate, elevii gimnaziului trebue s. treacl examene scriso
vi orale (examen de inmatriculare) In limba lor materna (fi-
nezA sau suedezä). Aceste examene oficiale (bacalaureat) tre-
bue sä, fie terminate innainte de 31 Mai, adia la sfttrsitul a-
nulai scolar. Studentii, care posedä certificat de maturitate
care se pregätesc pentru Invätämäntul secundar sau superior,
trebue sä faca cinci sau sase ani de studii universitare, urmati
de un examen asupra a patru materii si de o lucrare, ca tezä.
III. Statistica.

Numdrul elevilor din Finlanda, :

$coale primare . 373.311 ( 1926-27 )
Ocoale secundare . 49.143 ( 1928-29)
ocoale complementare 40.044 ( 1928-29)
$coale normale . . . . 1.680 ( 1926-27)
Scoale superioare populare 2.838 (1926-27)

www.dacoromanica.ro
 FRANTA

Suprafata teirii: 550.986 km.2.

Populatie: 41.250.000 locuitori.
Copii in vdrstci de fCoalii: 4.266.025 (aproximativ),
Frecventeazei Koalele: 93,5°10.
6colaritate obligatoria: dela 5 la 15 ani.
I. Organizare §eolarà (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici (A).

$coalele materne primesc copii de ambe sexe, dela vArst a

de 2 ani si le dau educatia cuvenita, pAnala intrarea in scoala
primara. Copiii in etate de patru ani pot s'a intre in cla,sele
pentru copii mici anexate scoalelor primare publice ca sí li-
ceelor si colegiilor. Scoalele materne sunt gratuite, in timp ce
clasele pentru coba mici primesc numai in conditiile de ad-
mitere ale institutelor, cgrora sunt anexate.

6coale primare (B).

Dela etatea de cinci ani, copiii pot sil fie admisi in clasele
preparatorii ale scoalelor primare publice, liceelor sau cole-
giilor. Ciclul intreg al scoalelor primare, publice si gratmte
(a se vedea subdiviziunile pe diagrama), cuprinde opt ani de
scolaritate. Elevii clasei a VII-a primara pot :
sil' paraseasca scoala;
sh intre in a VIII-a, curs superior, si sä, termine ciclul
gradului primar;
s'a intre in scoalele profesionale (agricole si comer-
ciale) (D, I);
sa urmeze cursurile complementare (II);

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA INVITIMANTULUI 110

sá continue studiile primare in scoalele primare su-

perioare (F);
sá treaca examenul de admitere in clasa sisa a sasea
a liceelor sau colegiilor (C).
Invátámântul in scoalele primare este gratuit; are un
caracter general; este gradat si se adapteaza mediului: oras,
sat, regiune muntoasii, etc.
In orase, bàetii sunt separati de fete; scoalele rurale au
adesea clase mixte. Clasele elementare ale liceelor i colegii-
lor (BO, ale caror programe sunt identice cu acelea ale scoa-
lelor primare publice, formeazá un ciclu de cinci ani, in acestia
fiind cuprins i.anul preparator. Colegiile comunale de baeti
sunt in sarcina oraselor, dar subventionate de stat.
Liceele nationale sunt in intregime intretinute de sta,t;
elevii lor sunt supusi la taxe scolare.

inviitämant secundar (C, F, H).

Elevii dornici a continua studiile regulate pot sh urmeze

un invátamánt primar superior, in cursurile complementare
(2-3 ani) (H), anexate la unele scoale primare sau in scoalele
primare superioare (F), care cuprind un minimum de trei
sau patru ani de secará. Invätámántul primar superior are
de scop pregátirea personalului cadrelor administrative si eco-
nomice ale natiunii si programa lor cuprinde o instructie ge-
nerara, in primii doi ani. Incepiind cu al dollea an, sectii spe-
eiale: industriale, agricole, comerciale, menajere, sunt adtle
gate sectiei de invätamant general.
La iesirea din acesto scoale, elevii se prezintá la examen
pentru a obtine diploma sau brevetul, care le permite de a
ocupa imediat servicii in comert, industrie, agricultura, sau
de a intra in scoalele normale (G) sau in scoalele profesionale
superioare (E). Scoalele primare superioare cuprind : un an
comun; sectii generale si profesionale cu 2, 3 sau 4 ani. Seetia
generalä conduce indeosebi la scoala normalä primara.
Cu un mimar din ce in ce mai mare de ki coale primare
superioare, sectia generala se prelungeste printr'o seetie nor
mala prepariind pentru un certificat superior. La eándul
sectiile profesionale ale scoalelor primare superioare dau drept

www.dacoromanica.ro
111 FRANTA

la t3coalele comerciale superioare (J), la coalele de arte si

meserii (E), la scoala de fizia si chimie- (E).
Ciclul studiilor secundare in licee i colegii (C) tinde
sá dea elevilor o Bondá cultura' clasicä, timp de sapte ani.
Programa diferitelor sectii este organizatá asa fel ca
elevii nu au nevoe s'A se specializeze prea mult, in timpul pri-
milor sase ani, ci pástreaza posibilitatea de a schimba sectia.
Liceele i colegiile cnprind tret sectii: 1) latina-greana; 2) la-
vii; 3) stiinte-limbi vii. Pentru ultimul an al in-
vátámAntului secundar, (Co C5) elevii pot sä," aleaga intre
clasele de filosofie si clasele de matematici elementare; cele
trei sectii dau in med egal acces la una sau la alta din aceste
douh clase. Invatámântul secundar posea pe langá aceste
clase speciale (C0), care urmeaza dupá cele de matematici
elementare sau filosofie, si care prepara pentru scoalele su-
perioare : seoala normará, superioará, scoala politechnidi,
scoala dela Saint-Cyr, scoala centrará, institutul national agro-
nomic, scoala navala, etc.

Invaleimánt superior (L, M),

Invatámantul superior este dat in universitáti, In marile
institutii stiintifice si literare si in cateva scoale superioare.
Universitáti (M). Cursurile gratuite 4i publice ale uni-
versitátii prepara:
pentru gradele sau titlurile de stat: de licentá sau
de doctor in drept, doctor in stiinte, in litere, in medicina,
farmacie, etc.;
pentru unele diplome sau certificate numite titluri de
univers i tate.
Universitátile sunt in numär de 17: fiecare universitate
cuprinde in general o facultate de drept, o facultate de Mere,
o facultate de stiinte, o facultate de medicina si de farniacie.

Mari asezihninte $tiintifice i literare.

Colegiul Frantei, Muzeul de istorie naturalá, Scoala

practicá de innalte studii.

www.dacoromanica.ro
ORGANI7.AREA INVATAMANTULUI 112

Vcoale superioare (L).

Scoala normali superioari, $coala nationalá de docu-

mente, Scoala nationará de limbi vii. In gait* de aceste ase-
ziminte, depinzánd de llinisterul instructiunii pubiice, tre-
buie sii citim :
Cfiteva scoale superioare sub autoritatea altor mi-
nistere: $coala politechnicä. (de fásboi), coala superioari
nationald de mine (lucriri publice), Scoala nationala de po-
duri si sosele (lucriri publice), Institutul national agronomic
(agriculturd), 5coala centralä, de arte si manufactura, (inv.&
tämnátul technic) Conservatorul national de arte si meserii
(invitimânt technic) etc.
Asezimintele mentionate mai jos :
Institutul Pasteur, $coala superioari de electricitate,
$coala de innalte studii sociale, $coala de innalte studii in-
ternationale, etc.

Pregeitirea corputui didactic (G1, G2)

0 mare parte dintre institutori i institutoare se pre-

gatesc in scoalele normale (GO. Primirea in scoalele normale
se face pe bazi de concurs si candidatul trebue si aibki cl
putin 15 ani. Elevii sunt obligati si faci timp de trei ani,
pe lângä, studiile lor, stagiu in scoala de aplicatie (cincizeci
de jumititi de zi pe an), sub controlul directorului scoalei
normale. Dupice au terminat trei ani, elevii se pot prezenta
la examenele pentru diploma sau certificat de aptitudini peda-
gogice, care le di dreptul de a preda in scoalele primare.
Incheerea studiilor scoalei norrnale o dovedeste certificatul
de absolvire; aceasti diplomi, ca si bacalaureatul si diploma
scoalelor secundare de fete, di dreptul de a intra in invAta-
mântul primar ca stagiar. Pentru a deveni titular, inviti-
torul trebue sii obtini, pe bazi de examen, dupd cel putin doi
ani de invitimant, certificatul de aptitudini pedagogice. Ele-
vele cu diploma complementará de studii de filosofie saa
de stiinte din invitimântul secundar al fetelor, certificat
de absolvire sau bacalaureat, pot si se prezinte la concurs
de admitere in scoalele normale superioare, pentru inváti-

www.dacoromanica.ro
 111. 1=0=00"

113 FRANTA

mantul primar (G2) san isi prelungesc studiile inca doi uni
preparandu-se pentru certificatul de aptitudine pentru pro-
fesorat in scoalele normale gi in scoafele primare superioare,
Pentru a se prezenta la prima parte a examenului, care da
certificatul de aptitudine pentru profesorat, candidatii trebue
s'a faba 19 ani impliniti. Pentru a trece a doua parte a acestui
examen, candidatul trebue s'a' fie in vArsta de 21 ani, sa fi
trecut cu succes probele primei sau s posede diplome
sau certificate universitare si sa alba' doi ani de stagiu. Cer-
tificatul da dreptul de a preda in gcoalele normale i coalele
primare superioare.
Institutorii, cari poseda, fie licenta in litere sau stiinte,
fie certificatul de aptitudine pentru profesorat i au 5 ani
de practica, ca i cei preva..zuti Cu: 1) certificat superior.,
bacalaureat sau diploma complementara de studii secundare
de filosofie sau de stiinte; 2) certificat de aptitudine pedago-
gica, si care au zece ani de practica' pot s'A obtina dupa un
examen, certificat de aptitudine pentru inspectie in invata-
mintul primar si certificatul de aptitudine pentru a fi 'di-
rector de scoale normale.
In afara de acestea, exista certificate de aptitudine pen-
tru ramurile speciale ale invatamantului. Pentru a fi admis
predea in colegii, candidatul trebue sá posede o licenta
speciala, zisa de invatamânt, care cere cel putin doi ani de
studii universitare. In principiu, profesorii liceului trebue sa,
taba titlul de agregat.

$coale profesionale (D, E, I, J).

Din 1920, Ministerul de Instructiune publica se ocupa
de scoalele technice, al caror numar este foarte mare. Cursu-
rile profesionale (I) sunt gratuite i obligatorii timp de trei
ani, pentru fete si baeti sub 18 ani. Patronii sunt obligati, sub
pedeapsa cu amena', de a l'Asa lncratorilor lor timpul nece-
sar ca s'A urmeze aceste cursuri. Certificatul de aptitudine pro-
fesionala poate sä fie obtinut de elevi, dupa trei ani, prezen-
tandu-se la examen. In gcoalele profesionale (industriale, etc.)
(D) se primesc elevi in vfirst5, de 12 ani, la iesirea din gcoala
primara, pe baza unui examen de intrare.
G. G. Anionescu 3 losif I. Cabrea Organizo:ea Invihiabinlului 8

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INvA.T2imINTuLui 114

Aceste institutii intentioneazi sä formeze buni ucenici,

dar, pe lángi invitamintul practic, ele impun elevilor lor fo.
un invitimânt de culturi generad. Elevii, in etate de 16 ani
posedind fie certificatul de invitämánt primar superior,
fie o diploma sau un certificat al unei scoale profesionale,
pot si se prezinte la concurs pentru a fi admisi in scoalele
nationale de arte si meserii (E). Scoalele superioare de co-
mert (J) primesc elevi regulati dela etatea de 15 ,ani, dupä
ce au depus cu succes examenul de admitere.
H. Examene i echivaläri intre §coale.

Certificatul de studii primare elementare se elibereazi

elevilor, cari s'au supus cu succes la un examen final, ce cu-
prinde probe scride si probe oral. Pentru a se prezenta la a-
cest examen elevii trebuie s aibi 12 ani impliniti. Un exa-
men suplimentar se cere acelora, care, terminând sapte
clase primare, doresc sà intre ìr liceu. Certificatul de bay&
timántul primar superior se di acelira, care au trecut probele
serse, vcrbale si practice ale acestui examen. Elevii din clasa
Il-a a cursurilor complementare pot si intre in anul al treilea,
bites) scoali primará superioarä i insfi'rsit si se prezinte
la acest examen. Celor care, terminfind clasa VII-a doresc
intre in liceu, li se cere un examen suplimentar. Certificatul
superior, pregitit fie in scoalele normale, fie in sectiile nor-
male ale scoalei primare superioare, dä drept, in unele con-
ditii, de a intra in invitimintul superior.
Pentru a se putea prezenta la examenul de bacalaureat,
care inchee studiile secundare, candidatul trebue sii aibi cel
putin 16 ani. Acest examen se depune in fata Vrafesorilor
unei facultäti de litere sau stiinte. Se va gig sub denumirea
apregátirea corpului didactic» enumerarea examenelor, pe care
trebue sii le depuni elevii, care se devoteazi studiilor peda-
gogics.

www.dacoromanica.ro
 PRANTA
AI
g
0)
14iI
, ..........

15
22
21 e
26 a
._
15 ' k
is
14
13.
is- ......
c%)

--/6
la
11 '
5
15 ......
10 11
1t1 .. 4r:
9 .... 3 a
1.3 ^-5 ak 3 2.
8
---12 -
4
---1,.. 4
5
5
9
4
3
2
e
7
a
3 ,
4
...-.. g
.1.,

-...--- 3 A ... ..,.

o
o ....

$COALA PENTRU COPII MICI.

pCOALE PRIMARE:
1. Curs preparator. 2. Curs elementar. 3 Curs med:u. 4. Cure
super:or. 5. Clase elementare pentru licee i co:egii.
$COALE SECUNDARE
Licee 1 colegil pentru baeti 61 fete :
C. Licee I colegii pentru baeti si fete: 1) latin-grec, 2) latin-limbi vil,
3) stiinte-limbi vii, 4) clase de filosofie, 5) clase de matematick
6) clase speciale, preparatoare pentru scoalele superioare:
($coala normela super'oara. $coala politechnica, $coala dela
Saint-Cyr, $coala cen:ralk 5coa15 navala, Institutul nat:onal
agronomic, etc.).
coale profesionale : industriale, agricole, comerciale, teclmice.
menajere.
$coale de arte si meserii, de agricultura, de chimie si fizica.
$ccule primare Ruver:oare pentru baeti si fete (mial multe sectil),
Cn. $coale normale primare.
G2. $coale normale primare superioare.
H. Cursuri complementare.
Cursuri profesionale ohligatoriL.
$coale comerciale superioare.
Invatamant post scolar.
SCOALE SUPERIOARK
&Gala normala superioara, scoale politechnice, scoale de mine.
6coala de Innalte studii socIale, etc.
M. LIniversitati.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVIUMINTULUI 116

/II. Statistia.

Numärul de elevi din Franta, (1928) in :

6coale pentru copii mid (vcoale materne) . . 366.797
6'coale primare . 3.827.765
6 male primare superioare . 71.463
6 wale normale . 10.313
Lam ,Fi Colegii 174.489
Universitäti 52.960
ificoale pro fesionale, grad mijlociu . 2.536
)5coale de comert si industriale . . 42.409
S'coale pro fesionale, grad elementar 98.935

www.dacoromanica.ro
 GERMANIA.

Supraf ata teirei : 470.628 km.'.

Populatie: 64.500.000 locuitori
Copii In varstei de scoalcl: 9.462.85b
Frecventeazei $coalele: 100"lo
1colaritate ohligatorie: dela 6 la 18 ani.
I. Organizare §colarà (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici (A).

Grädinile de copii sunt destinate 'copiilor, care nu sunt.

In viirsti de secará propriu zisä; in general, ele sunt frecven-
tate de copii, intre 3 ani si 6 ani. Aplicá metoda lui Froebel
sia D-nei Montessori. Fiind deschise toatä ziva, isi iau inda-
torirea ca in caz de nevoe sä dea copiilor in mod regulat gus-
tarea si pranzul. Aceste scoale sunt in general dirijate de di-
ferite organizatii sociale private sau de societäti
de parohii, sau de cätre serviciile municipale ale oraselor si
comunelor. Tendinta actuarà este de a supune scoalele de copii
mici, din ce in ce mai mult, controlului statului. Frecventarea
aeestora este gratuitä; totusi, in unele, se percepe o taxä, va-
riabilä dupä mijloacele materiale ale phrintilor copiilor.

6coale primare (Grundschulen, Volksschulen), (B1, B2).

Organizarea invätämantului primar public a suf erit

schimbäri fundamentale dupä rasboiu. Scoala primará,
(Grundschule) baza intregului inv Atámânt, a fost creiati ca o
primä etapa olaligatorie pentru toti copiii. Aceastä scoalä reu-
neste copii din toate clasele si din toate mediurile sociale. Co-
pilul inträ in scoala primará (Grundscb ale) la etatea de 6 ani

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMINTULUI 118

pi o urmeazä. 4 ani. Acestui prim invätämfint, Ii urmeazä dife-

rite alte categorii de pcoale. Scoala primara superioara (Volks-
schule) se intinde pe o perioadà de 4 alai (dupá studiile din
Grunduhule), astf el cg pcolaritataa obligatorie este de 8 ani
pentru toti copiii. In cateva districte rurale din Bavaria. in-
vätälmântul din Grundschula pi Volksschule nu cuprinde deck
o duratá de 7 ani, in timp ce, in cliteva a lte päxti ale Ger-
maniei, durata lui este de 9 ani. Scoalele primare sunt pu-
blice i gratuite. Aläturi de ele, exist coale speciale pentru
copiii intärziati pi clase pentru copiii dotati.

Inviitämdnt secundar (C, D, E).

O instrue.tie mai largä i mai aprofundatä deck invi-

tämäntul primar este data de invätämfintul secundar. El con-
tinua invätämiintul din pcoala primará (Grundschule). Se dis-
ting: pcoale medii, con3punzand aproape pcoalelor primare
superioare (Mittel- pi Mittlere Schille, Rektoratsschule, Biir-
gerschule, Mädchenmittelschule, care este numitä in Prusia
Lyceum) (D) ipcoale reale, pecale secundare, care nu duc
pänà la bacalaureat (Realschule, Progymnasium pi Realpro-
gymnasium) (02). Inteun ciclu complet .de curs de 6 ani, care
cuprinde intre altele, invätämAntul obligator a doua, limbi
streine, moderne, elevii primesc o instructie ingrijità i apro-
fundatà. Liceele i gimnasiile (Gymnasium, Realgymnasium,
Oberrealscbule, i Deutsche Oberscbule) (C,) cuprind un pro-
gram incä* mai amhnuntit, dé 9 ani, dupä Grundschule pi pre-
para' elevii lor pentru universitäti ipcoalele superioare.
Liceul complementar (Aufbauschule) (E) este o organi-
zatie pcolará realizatä dupà räshoi. Ea este destinatä mai ales
copiilor dotati, dela tal* cari au prima instructia primara de-
4 ani in Grundschule pi in general de trei ani in Volksschule
cari ar don sá aprofundeze cunoptintele lor pcolare pentru
a face in cele din urrna studii universitare. Liceul complemen-
tar (Aufbauschule) cuprinde intr'un maximum de 6 ani, un
program de invätämfint secundar. Elevii ies deci din aceastä
pcoalà la aceeas vArstä, ca si cei, cari au urmat invätämantul
regulat al unui liceu. Pierderea de timp, uneori considerabilk

www.dacoromanica.ro
119 GERMANIA

care rezulta altadata pentru copiii dela tara din schirnharile

de scoala, este deci inlaturata prin aceasta noua organizare.
Bavaria este singura tara, care inca n'a organizat aceastä ca-
tegorie de scoale.

Invateinuint superior (11).

Germania poseda in. 1928-1929:

23 Univeraitati, Academia dela Braunsberg, Academia
de medicina din Diisseldorf:
10 scoale politechnice (Technische Hochschulen);
12 scoale sliperioare de filosofie-teologie (Philo-theol.
Hochschulen);
2 scoale veterinare superioare (Tierarztliche Hoch-
schulen).
4 scoale superioare de agricultura (Landwirtschaftliche
H ochschulen).
3 scoale superioare forestiere (Förstliche Hochschulen).
2 Academii de mine (Bergakademien).
5 6coale superioare de comert (Handelshochschulen);
14 $coale superioare de Arte frumoase (Hochschulen
bildende Kiinste);
12 $coale superioare de muzica (Hochschulen
Musik);
2 oale superioare de sporturi (Hochsehulen fill. Lei-
besiibungen);
4 Academii pedagogice (incepAnd din 1930: 15) si insti-
tutele dela Darmstadt, Mainz si Rostock.
\Toile decrete (legea din Dec. 1931) promulgate pentru
motive de economie au adus transformari radicale diverselor
ramuri de invatamant public. In Prusia d. ex. la sfarsitul se-
mestrului de lama, 1931-32, au fost decretate desfiintote 5
A cademii Podagogice, ca si inchiderea unei Scoale superioare
de sporturi (Hochschule far Leibesiibungen).
Cilteva universitati de data recenta au transformat fa-
cultatea de stiinte economice si sociale, atasata /Ana aci fa-
cultatii drept sau de litere. inteo facultate independenta si
au suprimat facultatea de teologie, pentruca, cele, care apartin

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVXIIMANTULUI 120

vechilor universitati, Bunt- suficiente. 0 universitate este com-

pusä in general din 5 facultAti. Se face, in mod regulat, dis-
tinctia intre student si auditor.
Studentul trebue sa posede baealaureatul sau diploma de
maturitate; el este admis la toate eursurile i seminaride
se poate prezenta la examenele universitare.
Auditorul, care trebue sa posede un certificat de studii
secundare si sa fie in vOrstg, de cel putin 18 ani, nu poate dealt
sä urmeze cursurile, fara a avea posibilitatea de a trece exa-
menele. Aräturi de aceste institutii, se creiaza in mod constant
scoale superioare noi, de specializare, mai ales pentru pregO-
tirea tineretului feminin pentru profesii sociale.

Pregeitirea corpului.didactic (H).

Pregatirea invätätorilor nu se face in mod uniform.

Statul german n'a promulgat legi generale, astfel cá prega-
tirea invatätorilor ramOne in competenta, fiecärei tari. Pre-
gOtirea invatOtorilor se face in general, in scoalele normale,
bite() scoala superioara technicA sau in academiile pedago-
gice. In Bavaria, invatatorii sunt pregatiti in scoalele nor-
male de infátatori i invAtOtoare, si in institutii religioase,
care Ii iau asuprO-si aceasta pregAtire. Studiile in acade-
miile pedagogice clureaza in general 2 ani, mai ales pentru
candidatii, care poseda bacalaureatul sau certificatul de matu-
ritate, Pe liinga studile teoretice, studentul face lucrari prac-
tice. Studiile in academiile pedagogice ale Prusiei sunt gra-
tuite, ea si in multe alte institutii.
Cheltuelile elevilor se mOrginesc la cele pentru locuintà si
pensiune. Academiile nu sunt internate, dar se incearca peste
tot a se veni in ajutorul studentilor prin infiintarea caminu-
rilor. Conducatoarele scolilor de copii mici sunt pregatite de
seminarii speciale. Pro resorii scoalelor secundare trebue sa
posede titluri universitare.

6coale pro fesionale (F., G.)

Exista scoale complementare (Fortbildungschulen) si

qcoale profesionale (Berufsschulen i Fachschulen). Invatä-

www.dacoromanica.ro
 GERMANIA

AC

18
7, e
le
....,
H
6
1.1.

10
9
ES

la
a Bi

a .t
a Bi g
i ct

e
oE
.. .

A. SCOALE PENTRU COPII MICI.

Bi. SCOALE PRIMARE INFERIOARE (Grundschulen)
Scoale primare superioare (Volksschulen)

SCOALE SECUNDARE

Ci. Gymnasium, Rea!gymnasium, Oberrealschule, Deutsche Oberschule.

Realschule, Progymnasium, Realprogymnasium.
Scoala medie pentru bAeti si fete. (Mittelschule, M:tt!ere Schule,
Rektoratsschule, Biirgerschule, Mädchenmittelschule).
Liceu complementar (Aufbauschule).
Scoale complementare pentru ucenici, scoale profesionale, comerciale,
(Fortbildungsschulen, Gewerbeschulen, Niedere Handelsschulen).
Scoale profesionale super:oare (Höhere Berufs u. Fachschulen).

SCOALE SUPERIOARE

Uraversitati, Academii, Swale superioare.

Universitati populare.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVATAMANTULUI 122

mintul este obligator pentru toti elevii, cari au terminat

scoala complementara primara si dureaza pang la etatea de
18 ani. Scoala complementará se 7ntinde pe o perioadä de cel
putin trei ani. (F.)
Numarul de lectii variaza intre patru i douasprezece pe
saptämana. Scoalele profesionale (Gewerbeschulen, Berufs-
schulen i Fachschulen) (G.) dau un invatamant spe&al.
Specializarea acestui fel de invatamant este foarte ac-
centuatä; fiecare ramura importanta de comert si industrie
îi are scoalele respective de specializare. Scoala de comert,
(flandelsschule) preda cursuri toata ziva.
$coalele saperioare populare (I) obtin un mare &woes si
sunt foarte bine organizate.
II. Examene i echivarari intre §coale.

Trecerea elevilor dinteo clasa in alta se face in mod

normal Mil examene. Dupä terminarea scoalei primare in-
ferioare (Grundschule), elevii, prezentandu-se la scoalele
medii, reale, licee sau gimnazii si la liceele complementare
(Aufbauschulen) sunt supusi toti la un examen de admitere.
pupa trecerea acestuia, ei pot sa continue studiile lor fara in-
trerupere. Lic,eele si gimnaziile sfärsesc studiile lor prin exa-
menul de maturitate, examen aprofundat si amanuntit,
care cuprinde probe serse si orale. Diploma de maturitate
este singura, care da dreptul la studiile universitare sau la
acelea ale scoalelor superioare.

III. Statistia.

Numärut elevilor din Germania (in 1926-1927) in :

15coale primare . . . . . . 6.659.769
6coale particulare . . . 36.991
$coalele complementare si prof esionale 2 507 082
$coale medii . . . . . . . 259.070
Licee $i gimnazii . . 822.609

www.dacoromanica.ro
123 GERMANIA

Numarul studentilor (studentclor) in 1928-1929 la:

23 Universiteiti, Academia din Braunsberg
Academia de medicind din Diisseldorf . 82.288
$coale superioare de fil.-t6ologic 1.393
$coale superioare de veterinari 628
4 $coale de agricultura . . 1.585
$coale saperioare forestiere 254
2 Acodemii de mine . . . 489
$coale superioare dé comert . 3.619
14 $coale superioare de arte frumoase 2.317
1;2 Ocoalele superioare de muzicii 4.536
$coale superioare de sporturi . . 662
4 Academii pedagogice i institutele dela Darm-
stadt, Mainz, Rostock . . 766-

www.dacoromanica.ro
 GRECIA

Supraf ata Virii : 127.319 km.3.

Populatie: 6.204.684 locuitori (in 1929).
Copii in veirstd de $coald: 851.678.
Frecventeazi fcoalele : 75%.
6colaritate obligatorie: dela 6 la 12 ani.

I. Organizare §teolara (vezi diagrama).

Scoale pentru copii mici (A.)

Gradinile de copii (Nipiagogias), publice si gratuite,

primesc copii in viirts6 de cel putin patru ani. Aceste grä-
-dini de copii sunt infiintate mai ales pentru copiii din jude-
-tele, unde se varbeste o limliá streing (albaneza, etc.).

Scoale primare (B.)

Pela 1929, coeducatia este obligatorie in toate scoalele

primare. Acestea sunt gratuite si publice, si depind de Stat.
Invátámântul primar cuprinde douà cicluri de studii, dintre
care, primul este obligator, al doilea facultativ. Ciclul (BO,
zis elementar, are o duratá, totalá de sase ani si da, pe langá
programa de cultura generará, cursuri elementare de agricul-
Irá si de higiená. Ciclul (B2) zis complementar, va deveni,
foarte probabil, obligator in decada viitoare. El se subimparte
In trei tipuri de scoale.
I. $coale agricole (invgtámant general si ramuri spe-
ciale) cu cursuri dela 2 la 3 ani si cu o fermä model (5.000 m')
znexatá la fiecare scoala;

www.dacoromanica.ro
125 GRECIA

Scoalele pro fesionale-comerciale (lectii generale qi

speciale). Durata cursurilor depinde de ramurile alese, dar
minimum este doi ani (sectia Comerciara, trei ani);
Vcoale de menaj, cu cursuri de doi am.

Invdtcimant secundar (0, D, JiJ, F, etc.)

Fuziunea Xntre aqa zisul Ellinikon i vechiul gimna-

ziu cu patru clase s'a facut de curand. Pentru moment, locul
lor este tinut de gimnaziul cu qase clase (C), cu un ciclu in-
ferior (provizoriu) de doi ani. Se intentioneaza sa se inlo-
cuiasca acest ciclu prin qcoalele profesionale complementare
pentru a abate curentul de elevi, totdeauna prea mare,
Scoalele secundare primesc copii dupa terminarea
catregimnaziu.

clasei a VI-a primare qi se repartizeaza in patru mari cate-

gorii:
a) gimnaziul clasic (C);
b) liceul practic (practikon lykeion) pentru baeti
fete (G);
c) 5coa1e secundare profesionale (H);
d) qcoale secundare speciale, pentru fete (L).
Giinnaziul clasic (ase ani) (C) prepara elevi pentru
studile universitare i coalele superioare. Seranalam aici,
ceva interesant: latina este facultativä' din 1929. Elevii, cari
nu fac latina, persa continue studiile lor In facultatile care
nu cer latina, (qtiinte comerciale, qtiinte exacte, etc.). Stint
gimnazii speciale pentru fete, dar acestea sunt admise i in
gimnaziile de baeti, cand numarul lor este prea mic, pentru a
se putea cere infiintarea unui gimnaziu special.
Liceul practic (Practikon lykeion), primeqte baeti qi
fete qi preda cursuri cu o durata egala cu aceea a cursurilor
gimnaziului. Limba latina nu figureaza in program. Deose-
bità se da matema'ticilor, fizicei i chimiei. Dupa
ce au termnat clasa VI-a, elevii primesc o diploma, care le
dà dreptul sa-qi continue studiile in facultatile de qtiinte po-
zitive, la politechnica e in qcoalele superioare (P).

www.dacoromanica.ro
.01WANIZAREA iNVATAMANTULUI 126

Invmânt superior
Universitätile au eke cinci sau sapte facultäti (S).
Printre scoalele superioare, trebue sá semnaläm mai
ales scoala de arte si meserii, cu 14 sectii, scoala de agricul-
turA (0), institutul de stiinte sociale si comerciale .(N).

Pregcitirea corpului didactic (F, R)

Durata cursurilor in scoalele normale variazä. mult,

dupä invätämäntul cäruia se dedicä elevul mai tärziu. Semi°
normale speciale (E) pregátesc conducnoare de grädini de
copii. Elevii cu diplomä, de gimnaziu sau cei
care posedil certificat de clasa II-a a gimnaziului, ceeace este
acelas lucru, intrá in scoala normalä la etatea de 14 ani 4i
rämän aci timp de cinci ani (F). La icsirea din scoalä, acei
care au obtinut cu succes diploma, au dreptul de a intra in
invätämäntul primar, dar trebue sA urmeze IncA, timp de
doi ani, dupä aceea, cursurile complementare pedagogice, la
Universitate (Ri) (in care timp primesc un salar). Majorita-
tea elevilor sunt bursieri ai statului. Fetele, care au terminat
clasa IV-a a ginmaziului, sau care posedä diploma de scoalä
secundarä, specialá (L) pentru fete, pot intra in coala nor-
mani pentru vocatii menajere (M), ale card cursuri dureazii
trei ani.
Membrii corpului didactic ai gimnaziului si ai liceului
trebue sä posede diplome universitare, care se dobändesc duptt
patru a ni de studii si patru examene trecute dupa numirea in
invátämänt; ei sunt obligati de a face un stagiu de doi ani,
la scoala normala superioarä (R.), cu exercitii practice la
gimnazile i liceele model, anexate.
$coala normalä a inv. secundar, rezervatà in mod exclu-
siv profesorilor scoalelor secundare, are douä, sectii:
stiintificá
literarä (greaca i francezä).
In plus, toti institutorii sunt obligati sä participe la
congresele pedagogice anuale. Profesorii cursurilor speciale
din scoalele profesionale secundare trebue sA aibg diploma do
scoalä, profesionalä secundaril; ei primesc o pregátire specia.

www.dacoromanica.ro
 GRECIA
-c :,,,3 li e)

d p. 9
v)-

te 2.3-........
17
113
2/
25
VI
13
19
A .P
12

.
17 ---.
11

I-
1./.
,. _
10
15
9
a
4 -K ..
7 -
0
1.--
5
4
10.
e
3
9 -..-
8
BL i
Ct
,2
7
--r6
a.

,,
1-f.---'

A. $COALE PENTRU COPII MICI.

Bt. $COALE PRIMARE
B2 ciclu superior de 2 sau 3 ant.
$COALE SECUNDARE
Gintnaziu clasic cu 6 clase.
Smni-gimnaziu pentru bel si fete cu 2 clase.
$coale normale pentru conducatoare de copli mid.
$coale normale pentru invat.atori.
Liceu practic pentru baeti si fete (Prat:Icon Lykeion).
$coale profesionale .secundare agricole. (pentru elevil cu 4 clase
de gimnaziu).
Scoale comerciale.
Seminar pentru preoti.
$coale profesionale de technica, mecanica, teatru, jurnallstica, etc.
$coale secundare spedale pentru fete.
$coale nonnale speciale pentru profesoare la scoalele de menaj.
$COALE SUPERIOARE
Academie de comer t si de studil speciale.
$coala superioara de agricultura.
$coald politechnica cu 5 sectii; scoala de arte si meserii Cu 14 sectii.
Rt. Cursuri pedagogice complementare, obligatorii.
R2. $coala normal p. pregatirea profesorilor secundad.
Universitate Cu 5-7 facultati.
$coale 1 cursurl specia/e. populare.

www.dacoromanica.ro
ORGAN1ZAREA iNVATAMINTULUI 128-

fie la gcoala normal:1i, technicd, fie la gcoala superioarà de

agricultura, fie la gcoala de arte frumoase. 8e proecteaza sA se
facg o gcoalä de inalte studii (durata cursurilor doi ani) des-
tinatä studentilor dela facultatea de litere, spre a avea dreptul
sà i)redea limbile streine in gcoalele secundare.
Profesorii de gimnasticA trebue sá aiba maturitatea (ba-
calaureatul) gi sä facä trei ani inteo gcoalä normalá specialä.

hiviitamtint prof esional

$coalele secundare profesionale cuprind trei sectii:

Sectia comercialá (cinci ani) (I);
agricolä (trei ani) (H);
profesionala propriu zis (K); un seminar-
pentru preoti (Z).
Programa gcoalei comereiale (I) cuprinde mai cu seam&
dreptul, geografia comercialà, etc. Scoala comercialà primegte
elevii cu certificat de gcoalä primará, in timp ce gcoala se-
cundará agricolä este rezervatä elevilor, care posedä diploma
de clasa 1V-a a gimnaziului. Seminarul de preoti, cu gase
clase, primegte elevi cu gcoala primará completà, cei ca di-
plomá de girnnaziu (ciclu inf. provizoriu) fac numai patru
clase. $coalele profesionale propriu zise, (K) sunt cele mai
bogate gi cuprind, pe längä, ramurile obicinuite (mecanica,
technicA, invätämänt menajer, etc.), gcoale speciale de t,eatru,
de jurnalisticä, de artä decorativä.
Durata cursurilor variazd dupà sectii.
Scoalele secundare speciale pentru fete (L) le frecven-
tenza fetele, care, terminând gcoala primará, nu aspirä la sta.-
dii universitare. Durata studiilor este de patru ani; la absol-
vire, elevele primesc o diploma, care le &A dreptul de a ocupa
un loc oficial sau semi-oficial.
Existä, n afarä, de aceste gcoale speciale, cursuri spe-
ciale (T).
H. Examene gi echivargri intre gcoale.

Pentru a obtine diploma de sfArsitul studiilor primare,

elevii clasei a VI-a depun examen. Aceasta diploma le da

www.dacoromanica.ro
129 GRECIA

dreptul sä fie prigniti in scoalele complementare, in seoalele

profesionale secundare si fetele in scoalele secundare de feto.
Pentru a mira in gimnaziu, gimnaziu provizoriu sau liceu, se
depune un examen de admitere, ca i pentru a trece din gim-
naziu provizoriu in gimnaziul clasic. Deasemenea, toate scoa-
lele normale supun candidatii la un examen de admitere.
$.5coalele agricole cer diploma de clasa IV-a a gimnaziului ca
si un examen de admitere. Pentru admiterea la Universitate
si in scoalele superioare, se cere nu numai diploma ultimei
clase a gimnaziului sau liceùlui, dar si examene, care devin
din ce in ce mai grele. Se sperä ca se va restränge astf el, nu-
märul prea mare al studentilor.
III. Statistic&

Numdrul de elevi din Grecia fin 1929-1930 in :

.Scoale de copii mici . . . 15.573
odie primare 636.708
$coale secundare 75.180
coale secundare speciale pentru fete . 2.132
$coale secundare comerciale . . . 3.100
Licee practice . . . .
Universitäti (1928) . . . '5.376
ecoala politechnicd (1928) - 457

G. G. Antoncacu 11 Iegf f. Gabrea Organkares inv.fgrainlvhd. 9

www.dacoromanica.ro
 IRLANDA.

Populatie: 2.971.992 locuitori.

Copii in vc1r- stet de $coalti: 500.000.
Frecvente,azit gc. primare: 93.5Olo.
Obligativitate $colar: dela 6 la ani.

I. Organizare Folarà (vezi diagrama).

ASIcoale primare (B).

$coalele primare sunt gratuite i obligatorii pentru copiii

dela 6 la 14 ani. Aproape toate *coalele primare ale Irlandei
depind de autoritätile locale, care sunt de obiceiu persoane
biserice*ti. Invätätorii sunt plätiti de stat, care prevede la
cheltueli un capitol destinat instructiei publice primare, dar
o treime din costul initial al constructiilor *colare, ea *i toat'a
eheltuiala privind inciilzitul i intretinerea *coalei, sunt in
sarcina autoritätilor locale.
Invaliimeint secundar (D).
$coalele secundare sunt institutii private. Pentru a avea
dreptul la subventia statului, ele trebue sä implineascA unele
eonditii ref eritoare la viimgramä, titlurile cerute corpului pro-
fesoral, numärul de profesori, frecventarea elevilor, exame-
nele, controlul, etc. Studiile secundare (12-18 ani) cuprind
n divizie inferioarà (Di) (patru ani) 0 o divizie superioarä
(D2) (doi ani). Ultimii doi ani ai *coalei primare sunt aproape
identici cu primii doi ani ai *coalei secundare (12-14 ani)
Plevii pot trece dela una la alta in once moment. Cel putin
trei sferturi din e1evii*coalelor secundare au urmat intreaga
*coalä primal* innainfe de a incepe studiile secundare.

www.dacoromanica.ro
131 IRLANDA

Universitclti (l).
Universitatile Bunt autonome i subventionate de stat.
Preglitirea corpului didactic (E, J).
Niciun invatator nu poate fi numit definitiv la o scoalii
primara, f Ara, sä fi terminat cu succes studiile de doi ani in
scoala normala primara (J). Un numar restrans de locuri din
sc. normale poate sa fie rezervat licentiatilor universitari. Ce-
lelalte locuri vacante Bunt ocupate de elevii, care au terminat
colegiile preparatorii sau de catre invatatori stagiari; sau in
fine, in urma unui concurs. Colegiile preparatorii sunt scoalele
secundare profesionale pentru viitorii invatatori (E).
Elevii sunt primiti in colegii in urma unui examen (li-
mitele varstei de admitere: 13-15 ani) i urmeaza, 4 ani de
studii, limba de predare fiind irlandeza; se inchee printr'un
examen final.
Invatatorii stagiari trebue sä posede certificatul de v.
medie si sä urmeze o pregatire de doi ani. Pentru a fi admisi
in scoalele normale, ei trebue sà °Nina la sfarsitul acestor doi
ani, certificatul de absolvirea studiilor. Limit ele varstei de
admitere pentru invatatorii stagiari Bunt 15 si 17 ani. Cei-
lalti candidati pentru scoala normala Bunt admisi in urms;
unui concurs, care consta din examentul asupra studiilor pre-
cedente si, in plus, unele lucrari orale si practice. Limitele
vfirstei pentru acest examen sunt 17 si 20 ani.
Deci dupa sistemul actual, toti eandidatii la invataman-
ful primar trebue sa fi terminat ciclul secundar si sit fi obtinut
certiticatul de absolvirea studiilor, innainte de a intra in
scoala normal&
Numai profesorii, care poseda un titlu universitar sau
und echivalent: un certificat universitar de pedagogie i trei
ani de practica, pot sà fie recunoscuti in mod oficial, ca pro-
feson de scoala secundara.
Invallimant profesional.
Cursuri complementare si prof esionale. In 1930, Mini-
sterul de Instructie publica a fost insarcinat a stabili un

www.dacoromanica.ro
ORGANUAREA INTXUMANTULUI 132

sistem de cursuri complementare obligatorii pentru toti ti-

nerii dela 14 la 16 ani si a reorganiza sistemul existent de
cursuri profesionale. Autoritátile locale au obligatia de a
organiza cursuri complementare si profesionale. Intretinerea
este in sarcina statului (C). Tinerii dela 16 la 18 ani, eari
exercitá deja unele profesii, pot fi obligati sá urmeze cursuri
prof esionale superioare.
Scoale de corectie si scoale industriale (G, H). Aceste
scoale depind de administratori particulari si Bunt conduse
de acestia, dar sub controlul Ministerului de Instructie pu-
blica; programa este controlata de &Are inspectorii invátii-
mântului primar. Copiii, párásiti din punct de vedere moral,
In etate de cel putin 12 ami, Bunt incredintati scoalelor in-
dustriale (H), unde pot sit' räm'Ae páná la etatea de 16 ani.
Scoalele corectionale (0-) primesc copii delicventi dela 12 la
16 ani. In aceste scoale pot fi retinuti chiar pintnä la etatea de
19 oni.
In tot timpul detinerii, cheltuelile de intretinere si de
educatie Bunt in sarcina statului. Se predä in aceste scoale
materia prevazutá in programa sc. primare; in plus, Meta
primesc un invátrtmánt profesional variat, iar fetele un in-
vg,tánalint menajer.
Scoala technia (F). Examenul de admitere in acea,stá
small este obligatoriu pentru toti elevii, dal% de acei, cari au
trecut fie examenele pentru certificatul de scoalá secundará,
fie examenele de sfársaul studiilor primare.
H. Examene si echivalfiri intre 9eoa1e.
Admiterea In scoala secundará se face pe baza certifi-
-catului de sfársitul studiilor primare si pe baza rezultatelor
unui examen, care nu este obligatoriu.
Fiecare sward' secundará este obligata sá, instane in
fiecare an un examen de admitere pentru toti elevii. Con-
cursul pentru burse, examenul bursierilor sau examenul de
admitere in colegiile preparatorii pot sa lipseasca. Un exa-
men are loc la sfársitul diviziei inferioare a scoalei secundare,
(certificat intermediar) si la sfarsitul celor doi ani scolari
urmátori, pentru olitinerea certificatului de sffirsit de studii.
Examenul de inmatriculare este obligator pentru admri-

www.dacoromanica.ro
 IRLANDA
e
a
4

21.
15 .
20--
1;2
12
13
12 ,
7
11

,.0
cJ CFIFFt1
D ,
E
i

,
a
8 a
7
--a.--
11 H
a
5
B
4
o
3
2
8 *
---- ? I

i es

$COALE PRIMARE (Primary School).

$COALE COMPLEMENTARE (Continuation School).

$COALE SECUNDARE.

Licee (Secondary School) : Di. inferior, Da. superior.

Colegit preparatoare pentru scoala normala (Preparatory College).
Fi-- Colegii technice (Day Technical College).
$coale tecimice (Tecnical School).
Case de corectie (Reformatory School).
Scoale industriale (Industrial School).

$COALE SUPERIOARE.

UniversitAti.
$coale nonnale priraare (Pemary Theachers training College).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INvkamINTuLui 134

term in universitäti, afaril de sectiile, pentru care candidatul

posedä certificatul de sfärsit de studii secundare. Copiii do-
tati ai sc. primare primesc burse pentru a putea sit continue
studiile. Burse de o valoare dela 15 la 50 lire pe an sunt ofe-
rite de majoritatea municipalitätilor comunale elevilor i5 coalei
primare, pentru a-si putea urma instructia lor secundará sau
profesionalit Bursele Bunt acordate dupg rezultatele unui exa-
men, scris si oral, din materia studiilor primare. In 1928-29,
municipalitätile au acordat 956 burse.
Burse in scoalele secundare. Ministerul Instructiei Publi-
ce acordä burse dupá rezultatele obtinute la examenele pentru
certificatul intermediar.
Aceste burse sunt valabile pentru doi ani si permit bur-
sterilor sä continuie studiile secundare pänit la certificatul
de 'examen final.
36 burse de 40 lire fiecare si acelas numtir de Muse,
de. 20 lire fiecare pot sit fie acordate bäetilor; 20 burse de:
30 lire fiecare §1 acela* numär de burse de 15 lire de fie-
care aunt acordate fetelor.
In afartt de sistemul burselor, scutirile de taxe sunt a
cordate inteun numiir considerabil de cätre scoale; aproxi-
mativ 45% din locuri sunf aproape gratuite
Burse pentru universitäti. In unele cazuri autoritätile
locale acordä burse elevilor scoalelor secundare, care doresc sh
intre in universitäti. Universitätile oferI burse de intrare,
dupit rezultatele unui concurs, pe care 11 organizeaza ele. Stu-
dentii pot deasemenea obtine burse in cursul studiilor lor.
Hl. Statisticit.
Numarul de elevi din Irlanda, in:
49coale primare . . 500.000
In fiecare an, 63.000 elevi termina f coda primara.
ocoale secundare . . . . . . .____
. . 28.000
divizia inferioard . 28.000
divizia superioard 7.000

Anual, 5.000 elevi (1/n) päräsesc scolile primare pentru

a trece in scoalele secundare.

www.dacoromanica.ro
 ITALIA

Supra fata tärii : 310.137 km.2.

Populatie: 41.173.000 locuitori (1929).
Frecventeazd fcoalele : 60%.
Scolaritate obligatorie: dela 6 la 12 ani.
I. Organizare t3eolari (vezi diagrama).

6coale pentru copii mici (A).

Clasele preparatoare (scoalele pentru copii mici) for-

meazii. baza educatiei elementare g3i primesc copii de ambe
sexe, incepiind dela etatea de 3 am. Ele Bunt intretinute de
stat 1¡:i oferä, inväTámant gratuit pentru toti copiii. Scopul
lor esential este, pe deoparte, de a forma si desvolta caracte-
rul copilului, pe de alth parte, de a-i da notiuni elementare
generale. Metoda Montessori este intrebuintatil n bunä parte
In aceste scoale; totusi, ea nu este singura reprezentata in
inviltämântul prescolar.
S'a dat mare atentie transformarii vechilor aziluri
grAdini de copii in scoale materne de un tip non, care au un
caracter recreativ :3i tind sà disciplineze primele manifestatii
ale inteligenti i caracterului copilului.

$coale primare (B).

Scoalele primare se impart in douä cicluri:
ciclul inferior, intAiul grad (3 ani);
ciclul superior, al doilea grad (2 ani).
Ciclurile ea» e «b», gratuite i obligatorii pentru copiii
dela 6 la 11 ani, dan elevilor o bung cultura generalà. Nu se
insits6 prea mult asupra insusirii cunostintelor teoretice, dar

www.dacoromanica.ro
ORG.INIZAREA iNVÀTAMINTULUI 136

se da o deosebita atentie desvoltarii morale si spirituale a co-

pilului.
Instructia religioasa figureaza in programa.
$coalele rurale, zise temporale, trebue sal la fiinta acolo,
unde se poate constitui un grup de cel putin 15 scolari, pe
o perioada de timp determined. Aceste scoale temporare se
deplaseaza din loe in loe i incearca sá atraga pe copiii fer-
melor izolate.
Lupta contra analfabetismului este dusa intr'un mod
foarte energic si bine sustinut. Problema instructiei copiilor
surdo-muti i orbi a fost rezolvatii. Legea a declarat instruc-
tia acestor copii obligatorio.
Au fost creiate E, coale anume pentru pregatirea corpulai
didactic, destinat instructiei anormalilor, in scoale sau insti-
tute pentru surdo-muti f;;i orbi, cu o programá speciala de

Invdtelmant secundar (C, D).

Invatamantul secundar a fost reorganizat in 1923. Scoa-

leie secundare sunt toate mixte, cu exceptia coalelor zise
«di metoda», care sunt destinate numai fetelor.
Elevii doritori de studii secundare pot, la siársitul .ciolu-
lui II primar, sa aleaga intre:
Gimnaziul-liceu (opt ani), Ci, 02);
Institutul technic (opt ani), (Di Di);
Institutul magistral ($coale normale) (sapte ani) (I1)
$coalele profesionale de 3 si 4 ani) (I, J, K, L).
Pentru a intra in gimnaziu, candidatul trebue sá aiba
10 ani i sh treacä un examen de admitere. Gimnaziul (Ci),
Cu cinci ani studii, continuat cu trei ani de liceu (02), este
freeventat de fetele i baetii, care vor sà faca studii
rioare. Gimnaziul este o institutie curat clasica, mai ales gim-
naziul superior (in care, studiului latinei, i se adauga al eli-
nei). Liceul pregateste elevii pentru aniversitate e pentru
toate scoalele superioare; el cuprinde un ciclu de trei ani de
studii literare, filosofice i tiintifice. La iesirea din licea,
elevii se prezinta la examenul de maturitate (bacalaureat).

www.dacoromanica.ro
 137 /TALIAL

Din sectia inferioarä a institutului technic, (D1) (patru

ani), elevii pot trece in sectia superioarä technick cu o du-
ratä analoga .()3) sau in liceul stiintific (DO, care cuprinde
de asemenea patru ani de, studii.
Institutul technic pregäteste pentru carierele comerciale
pentru profesia de geometru. El olerá deasemenea posibili-
tatea de primire in serviciile inferioare ale administratiei
stat. Institutul technic pregateste pentru institutul superior
de stiinte economice si comerciale (N). Liceul stiintific pri-
meste elevii, care voesc sä.' se prezinte la examenul de maturi-
tate pentru a-si continua apoi studiile la facultatea de stiinte,
Ja cea de medicinA i chirurgie, sau la cea de t3tiinte politice.

Invcitcimânt superior (N, 0).

Statul ja in intregime asupra sa (afara de concursul

eventual al altor institutii) intretinerea celor 10 universiati
(0) (Bologna, Cagliari, Genova, Napoli, Padua, Palermo,
Pavia, Pisa, Roma, Turin) a celor 6 scoale de ingineri (Bo-
logna, Napoli, Padua, Palermo, Roma, Pisa) si a scoalei su-
perioare de arhitecturO (Roma) (N). Prin conventii stabi-
lite cu diverse institutii, el participh la intretinerea altor 11
universithti, a 2 scoale de ingineri, a unei scoale de chimie
industriará si a unei scoale de ingineri navali. Pe 1Ong6 aces-
tea, mai sunt universitati si institute superioare libere, intro-
tinute de institutii locale si care se conformeaza regulelor fun-
damentale, du/A care se conduc universitkile si institutele
tie stat.
Inmatricularea i inscrierea. Studentii posesori ai unoi
diplome de bacalaureat clasic sunt admisi In oricare din fa-
. cultäti sau scoalele superioare. Aceia, care posedä bacalaurea-
tul stiintific, nu sunt admisi deck in facultätile de medicinO
vi chirurgie, de stiinte .matematice, fizice i naturale si j:n
scoalele de farmacie, de ingineri si de arhitecturg.
Tinerii, care ies din colegiile stiintifieR italiene din strei-
nOtate si care poseda certificatul de maturitate (bacalaureat)
pot sä intre in oricare- facultate sau scoala, afarg de facultatpa
de litere si filosofie.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVkaMANTULUI 138.

Titlurile academice obtinute in streinatate n'au valoare

legala in Italia. Totusi, pentru recunoasterea echivalentii ace-
stor titluri, pot BA fie incheiate unele aranjamente.
Durata studiilor:
4 ani pentru licenta Ouarear in drept, in filosofie
litere, in stiinte matematice, fizice si naturale;
6 ani pentru licenta in medicina i chirurgie;
6 ani pentru lieenta in chimie i farmacie;
4 ani pentru diploma de farmacie;
ani pentru licenta, de inginer, de chimie industriala,
de arhitectura.
Mara de universitatile si institutele indicate mai sus,
exista inca institute superioare de agricultura t3i institute su-
perioare de medicina veterinara (N). Dispozitii speciale, cu
toate ea nu esentialmente diferite de acele ale universitatilor,
sunt prevazute pentru institutele superioare de stiinte econo-
mice FA comerciale (N), care exista in noua orase ale Italiei.
Pe langa acestea mai sunt trei institute independente.

Pregatirea corpului didactic (111, 1121 1139 M)

Elevii (bäeti si fete), care poseda certificatul de sfar-

situl studiilor primare, sau care au trecut un examen de
admitere, sunt admisi in Instituti Magistrali (scoale norma-
le), ale caror cursuri se impart in ciclul inferior (patru ani)
(H,) si ciclul superior (trei ani) (112).
Toti invatatorii si invatatoarele, care doresc sa ocupe
un post permanent, trebue sà treaca un concurs.
Invatätorii i invatatoarele, care se dedica scoalelor ru-
rale, trebue sa frecventeze, dupii ce au terminat cursurile
r3 c o al el o r normale, un curs de un an, organizat special pentru
ei. Scoalele speciale pentru fete (Scuole di Metodo) (HO,
pregatesc timp de trei ani, pentru functia de conducatoare de
gradini de copii. (Pentru metoda Montessori exista o scoala
specialit).
Conditii de admitere: sa posede certificatul de clasa
III-a a gimnaziului, acel al scoalei normale (Instituto magis-
trali sau certificatul de sfirsit de atudii al unei scoale

www.dacoromanica.ro
J39 ITALLIt

fesionale de gradul I, al institutului technic (curs inferior)

sau al unei seoale comerciaie (cuss mediu).
Universitatile (0) iscoalele normale superioare (Insti-
tuti superiori di magisteri). (M) preghtesc profesorii sco.ale-
lor secundare. Aceste institute prergatesc, in cursul primilor
doi ani, pe directorii ì inspectorii scolilor primare. Numai
doi ani, cari au frecventat scoalele non-male (Instituti magis-
trali) pot sà-si continue studiile lor in Instituto sup. di Ma-
gisteri. Au calitatea de institute universitare, dar se conduc
de dispozitii speciale. Aceste institute superioare de pro fcsori
(M) urmaresc scopurile urmatoare:
13 731 completeze cultura diplomatilor scoalelor normale,
pregAtindu-i pentru inväthmântul filosofiei i pedagogiei in
scoalele normale si pentru studiile literare din scoalele se-
cundare;
sä prepare invätätorii scoalelor primare publice pen
tru functia de director de studii sau inspector scolar.
Profesorii scoalelor secundare sunt numiti in urma unui
-concurs si sunt supusi la o perioadi. de incercare de trei ani,
duph care sunt numiti titulad.
$coalele pro fesionale (E, F, G, J I, K, L)
Se impart in cinci grupo: 1) agricole, 2) industriale,
3) comerciale, 4) miniere, 5) navale.
Scoalele agricole (L) cuprind douä grade:
1) scoale practice de agriculturg (Li) (3 ani, 13-17
ani), 2) scoale superioare de agricultufg (L2). Primele sunt
post primare. Cele de al doilea sunt scoale secundare supe-
rioare (3 ani de studii, 14-17 ani). .

Scoalele industriale (I) cuprind douà grade:

1) scoale de ucenici (I,), 2) senale sau institute indus-
triale (I2).
Primele cuprind scoaTere de ucenici, cu orar complect
t3i scoalele de ucenici cu orar redus. Afiliate acestora din urmä
sunt scoalele laboratoare. cursurile de maestru, cursurile spe-
ciale Institutele industriale pregAtesc pentru locurile de di-
rectori technici si de experti industriali. O ramura special:4 a
scoalelor industriale a constitue scoalele miniere.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVAITAMANTULUI 140

coalele secundare de comert (Fi, 112) se impart in: co-

merciale (F1) 4i institute comerciale (F2). Scoa' la comerciala
cuprinde doi ani de studii i are scopul de a pregati devil
pentru a practica comertul pe propria lor socoteald sau
devina agenti i functionari ai caselor comerciale.
Ei primes° o diploma de studii comerciale. Institutul
comercial cuprinde cinci ani de studii (patru clase, prece-
date de o clash' preparatoare). El are scopul sa dea cultura
teoretich si practica necesara functiilor de directori ai intre-
prinderilor comerciale. Nu se inträ direct din scoala primara,
ruci in scoala comercialä, nici in institut, ci numai dupa ce
s"a urmat trei ani scoala secundara inferioara.
Institutele navale regale (E) sunt asimilabile institutii-
lor de instructie secundará de gradul al II-lea; ele pregatese
pentru carierele maritime. Fiecare institut naval poate sa se
compuna din una, doua sau trei sectii. Toate sectiile au un
curs de patru ani: doi ani inferiori i doi ani superiori.
Reorganizat prin decretul din 31 Decemvrie 1923, nr.
3123, vechiul curs inferior (scoale de arte industriale), in care
se putea intra cu certificatul de studii primare, a fost inlo-
cuit prin liceul artistic (G), pentru care se cere certificatul
de studii secundare inferioare. Programa con-tine, pe langa
diversele ramuri artistice, un invatámant de cultura gene-
ral de caracter secundar superior.
Vechile instiute de arte frumoase au fost transformate
In academii de arte frumoase, cuprinzand cursuri de pa-
tru ani.
Decretul din 7 Ianuarie 1928, nr. 214, a decis imparti-
rea liceului in doua sectii: prima urmareste pregatirea pentru
cursurile academiei, a doua pentru arhitectura i invatamait-
tul profesional al desenului. Afara de acestea. au fost creiate
scoale de arhitectura din initiativä privata si dupa, invoiala
Cu statul. Durata s-tudiilor este de cinci ani si sunt asimi-
late institutiilor superioare de instructie, pastrandu-si auto-
nomia lor didactica, disciplinará si administrativa. Reforma
s'a ocupat si de invatamántul artelor aplicate. 50 de scoale
de arte aplicate au trecut de sub autciritatea Ministerului Eco-
nomiei nationale sub autoritatea Ministerului de Educatie na-
tionalà.

www.dacoromanica.ro
 ITALIA
-
49
IS
ig e
.c
to
ts 0
IA.
1.,
s2
1.1. E -1)3
10 I -...
9
6
9
e
li V I IC,

e
k
9
9 o
o

a 7
1

$COALE PENTRU COPII MICI.

B. $COALE PRIMARE.
$COALE SECUNDARE
Gimnasio (gimnaziu clasic p. }Meld ai fete).
C2.- Liceo classico (liceu &sic p. bSeti al fete).
Istituto tecnloo Inf. (acoalA technicA infer. p. WO * fete).
Liceo scientifico (liceu atlintific( p. bfieti ai fete).
Istltuto tecnico sup. (acoalA technicA super. p. 13;141 at fete).
E. Nautici (Institute navale).
Scuole di commercio (scoale de comer).
Istituti d coraxaercio (institute de cornett).
Scuole d'arte industriale (licee artistice).
Istituti magistrall (acoale norrnale)r 1) cursuri inferioare.
,2) superloare,
3) p. conducAtoare de
gr. de copii.
$coale industriale l atellereicoale.
12. Institute industriale.
Scuole dl avvlamento generico ($coale pre-profesionate).
Scuole secundarle di avvlamento al 1ovoro (ac. prep. p. munc.i)
$coale practice de agriculturA.
$coale secundare de agrIculturS.
$COALE SUPERIOARE
InstItutl sup. di magisteri (*coati normal5 superioar5), p. profesort
curs secundar.
Institute superioare de atiinte economice l comerclale de agricultura
de ingineri, de chlraie, etc.
UniversitAti cu 5 facultAti.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVXTXMANTULUI 142

Pe langA scoalele profesionale mentionate mai sus, sunt

Inca scoale pre-profesionale. (Scuola di avviamento generico)
(J), instituite prin legea din 7 Ianuarie 1929. Ele au reunit
intetni tip unic cursurile i§coalele, care _si-au impartit pana
ad i sarcinile instructiei populare; adica, scoalele complemen-
tare, scoalele i cursurile preparatoare industriale L3i comer-
ciale i cursurile integrale (a VI-a, a VII-a si a VIII-a clasa
primara).
Corespunzit'nd diverselor ramuri de activitate economica
a tärii, asa zisele scuole di avviamento generico pot sa fie
de tip agricol, industrial, comercial, maritim, etc. Normal,
cursul este de trei ani, dar, multe scoale de acest gen au fost
creiate cu un curs redus de unu sau de doi ani, mai ales in
centrele putin importante.
Mai exista o sward, de pregatire pentru munca (scuola
di avviamento al lavoro) (K), pentru baetii i fetele pose-
&And certificatul de sffirsit de studii primare; ea cuprinde
doi ani de cultura generala i technica cu exercitii practice
23i un an de specializare.

II. Examene i echivalAri intre §coale.

Trecerea elevilor dintr'o clasa in alta in scoala primara

se face fara examen. Pentru a putea mira in sectiile infe-
rioare ale scoalelor secundare, elevii trebue sä treaca un exa-
men de admitere. Aceste examene difera de acelea, care dau
acces la clasele preparatoare pentru munca.
Pentru a intra in sectiile superioare ale scoalelor secun-
dare, se dau examene speciaie. La sfarsitul studiilor institu-
tului magistral e ale institutului technic, elevii primesc
diploma, care Ii declara apti a exercita fie invatämantul pri-
mar, (institut magistral), fie profesiunile eomerciale i cea de
geometru (institut technic).
Pentru a continua studiile in scoalele superioare, elevii
trebue sà posede certificatul de maturitate (bacalaureat).
Examenele de stat, la care trebue sa se prezinte elevii
institutelo-r particulare se tin sub controlul comisiunilor
speciale.

www.dacoromanica.ro
143 ITALIA

Universitdfi fi institute superioare.

Examenele din universitäti dan dreptul la trei feluri de
certificate: profit°, laurea sau diploma.
Primul se obtine pentru fiecare materie sau grupà de
materii, duph sta,tutele fiecarei universitäti. Examenele de
laurea sau de diploma se tree la sfärsitul cursurilor i sunt
destinate a proba maturitatea intelectualä a candidatului.
Asa zisele lauree si diplomi eliberate de universitätile
institutele superioare au exclusiv o valoare academich
aceti, care le posea, trebue, pentru a fi autorizati la exercita-
rea profesionalà a materiel lor, ssä treacA un examen de stat.
Acest examen are o singurä sesiune anualà, la milocul lunii
noembrie.
III. Statistic&
Numarul de elevi din Italia (in 1926-1927) in:
6coala de copii mid . 396.232
6coala primard . . 3.493.713
z5coale primare private . 140.841
$coale secundare, gimnazii 47.212
1.4cee c/asice . 18.436
LIcee tiintifice . . 5.940
$coale normale inf. qi sup. 22.831
Institute mtvvoae . . . 1.073
ecoale technice in fi sup. (1928) 33.305
6coale de comer; . . . . 14.993
$coale superioare de comer; 6.663
coale de agriculturd . . 3.829
8coale industriale . . 87.119
$coale secundare de avviamento al lavoro 59.681
451coale de mine 135
Universiteifi . . 28.566
.Academii ($coli inalte) . . 5.452
Institute superioare di Magisterz . 1.185
Institute superioare de agricultura . 950
Institute superioare de $tiin¡e economice sz co-
merciale . . 5.565

www.dacoromanica.ro
 11.1GOSLAVIA

Suprafata 248.66'5 lon.2.

koputatie (in 1927): 12.017.323 locuilaii.
"Copii in Vdtsta de coald: 2.000.000.
Frecventeazei $coata: 69%.
iFcolaritate obligatorie: dela 7 la 14 ani.

I. Organizare 9co1ari (vezi diagrama).

$coalc pentru copii mici (A).

$coalele pentru copii mici primesc copiii incepand
la etatea de 5 ani 4i ii retin Tana la intrarea in 'scoala
primara.
Scoale primare (B)
Invatamantul primar, gratuit, oficial si 'obligator, de-
pinde de Ministerul Instructiei Publice. Rana in Dec. 1929,
el cuprindea: scoalele materne, scoalele primare cu patru
clase si cursurile complementare (numai in unele regiuni).
Dupa noua lege, invatamantul primar este repartizat dupii
cum urmeaza: coale pentru copii mici, scoalé primare (4 ani)
(B), scoale primare superioare (4 ani) (C). Pe langa 4coaler
primare superioare, exista scoale primare superioare profe-
sionale (D), de 4 ani, pregatind elevi, care au terminat scoala
primara la scoalele profesionale medii (comerciale, industria-
le, de meseriasi, etc.).

Inviltdmintul secundar (F).

Invatfimantul secundar depinde de mai multe ministere,
dupa caracterul scoalelor. Elevii, care au terminat primele

www.dacoromanica.ro
145 JIJGOOLAVIA

patru clase ale scoalei, primare, sunt primiti gratuit (la 11.
ani) in:
scoale primare superioare (seoale in acelas tiny se-
cundare i complementare, dela 2 la 4 ani (C);
scoale primare superioare profesionale (I));
4eoa1e medii, (opt am), care euprind: scoalar reala
gimnaziul clasic i gimnaziul real (F).
$coalele primare superioare completeaza instructia pri-
mara' a elevilor, dar ele nu dau cursuri pre-profesionale. Se
poate trece din scoalele primare superioare in scoalele profe-
sionale (H) (patru ani). Cele trei tipuri de scoale medii (F)
au o programa aproape identica, dar gimnaziul (Fi) insist&
asupra studiului limbilor (latina, greaca, germana) iscoala
realà, care are sectii cu latina (F2) si fara (F2)-, da mai multa
importanta matematicilor, tiintel or si limbilor moderne. Ti-
pul cel mai raspandit este lictul real. Exista multe localitati,
care poseda licee, numai tu primele patru clase. Cateva scoale
secundare sunt mixte. Elevii, cari au terminat cl. 1V-a a gim-
naziului sau a i coalei reale (Fa) pot sa continue studiile sau
s'a intre in §co al ele normale (G), in scoalele secundare de co-
mert sau in scoalele secundare technice (H).
Elevii, care termina tidal complet (opt ani) al scoalei
(Pb),médii se prezinta la examenul de maturitate.
Seminariile scoalei ortodoxe au scopul de a. pregati.
preoti crestini; seminariile musulmane pregatesc preoti mu-
sulmani i judecatori speciali (I).

Invlikimdnt superior (II, L).

Invatamantul superior cuprinde universitatile (L) scoa-
la comerciala superioara, scoala politecb.nica,- academia de
cea de arte frumoase (K).
Universitatile rezerva, aläturi de cele patru facultati
principale, un loc invatamantului technic, agricol, forestiert,
farmaceutic i veterinar. Trebue sa citära aci t;.coalele de innal-
stiinte economice e tomerciale. Toate facultatile iscoalele
superioare sunt gratuite; studentii nu platesc Lad o taxi de
inscriere. Sunt i universitati populare (p).
G. G. Antoneacu i losif 1. Cabrea Organizare a InvNaranklui 10

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATIMINTULUI 146

Pregatirea corpului didactic (G, J).

$coalele normale primesc elevii din clasa IV-a a scoalei
primare superioare, ca qi pe cei care au terminat el. IV da
gimnaziu. Ele pregatesc pe viitorii invatatori i invatatoare
de scoala primara, in timp de 5 ani. La terminarea clasei
a V-a, candidatii, care doresc sa predea in scolile primare
superioare, jilted in scoala normala superioara (J), unde con-
tinua studiile inch' patru ani. In E3coalele normale, studiile
teoretice si practice sunt precedate de un an de cultura ge-
nerala. Profesorii scoalelor secundare se pregatesc in uni-
versitate (L). In scoalele normale nu exista, coeducatie.

6coale pro fesionale (E, H, 0, N).

Aceasta categorie de scoale este in piing desvoltare; ea

incearca sa se substitue putin cate putin, scoalelor primare-
superioare profesionale, oferind elevilor o programa comple-
mentará 5i profesionalä in acelas timp. Scoalele profesionale
cuprind doua categorii: unele comerciale i industriale, de-
pinz'and de Ministerul de Comert si Industrie; altele agricole,
depinztuad de Ministerul Agriculturii. Scoalele profesionale
depinziind de Ministerul de Comert si Industrie se divid in
scoale elementare (E) si secundare (H). Durata cursurilor
diviziunii inferioare (E) variaza, dupa specialitate, dela 2
la 4 ani.
Elevii, cari au urmat primele patru clase ale gimnaziu-
lui, sau cei, cari au terminat scoala primará superioara, pot
sá intre in diviziunea secundara (H) a scoalelor profesionale,
In numarul carora trebue sá punem scoala de comed, care
pregateste timp de 4 ani, pentru academia de comert.
Scoalele profesionale, depinzAnd de Minist. de Agricul-
tura, se impart in trei categorii: scoale eleraentare, speciale si
superioare. Mara de scoalele mentionate mai sus, sunt câteva
scoale speciale de arte frumoase, care pregatesc profesorii
pentru invatämantul artelor frumoase. Sunt scoale speciale
pentru ucenici, cursuri de seal% pentru analfabeti (M), cursurf`
de menaj, de higiena, agricole, cooperatiste, de cultural genct-
rala pentru adulti, etc. (N), scoalele inferioare de menaj (OY.

www.dacoromanica.ro
 JUGOSLAVIA

T1 4_
.P.
.....
20 20
19
17
SO
2Z
dA5

14
2.3
12
il
2.1
.1

1S
18-hel
-
ir --....
.....
A
17'-
10 46_..
9
321 -
3
15
I

r
7
e 13 -..-
12
- E ,..
r-
. L
5
11
' 10 -- .
a
4
0.
e----
8 - B ]
tt
7- =0,1
...
0 ....

&COALE PENTRU COPII 1VUCI.

$COAI,E PRLMARE.
$coale primare superioare
$coale primare superioare profesionale.
$coale profesionale elementare.
&COALE SECUNDARE
Ginuiaziu.
Fa. Gimnaziu inferior: 1) clasic, 2) real, 3) 4coalA reala.
Fb. Gimnaziu superior: I) ciasic, 2) real 3) scoala reala.
$coale normale.
$coale profesionale secundare.
Seminariile bisericii ortodoxe I seminarii musulmane.
&COALE SUPERIOARE
Academic pedagogica.
Acaxlemie technica si comercial, etc.
Universitati.
&COALE PENTRU ADULTI, CU.RSURI PROFESIONALE
M. Cursuri de seara pentru analfabeti (obligatorii pentru analfabeti in
varsta de 12-26 mil).
Cursuri menajere, de higiena, agricoie. cooperatfve, de instructie
generala pentru
$coale menajere inferioare.
Universitati populate.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVIUMiNTIILIII 148

$coalele M, N, O, P, sunt considerate ca scoale primare po-

pulare. Cursurile de seartt aunt obligatorii pentru toate per-
soanele de viirsta intre 12-26 ani, dare au ramas farsa ins-
tructia scdalei ptimare; pentru once alte persoane sunt fa-
cultative.

II. Examene i echivalki intre

Nu existä, examen, nici la scoala primarg, nici la scoala,

secundarl La sfársitul studiilor, elevii trebuie sä se pre-
izinte la examenul de maturitate. coalele secundare profesio-
nale au adoptat acelas sistem. Certificatul de maturitate al
.scoalei de comert dà dreptul celor, cari Il pose" sä intre in
.facultatea de innalte stiinte economice si comerciale. Exame-
nul de maturitate, cu latinä, se cere pentru cele patru facul-
tàj ale universitätii. Pentru a obtine cineva
titlul de doctor in oricare facultate, trebue sä fi obtinut cer-
lificatul de maturitate cu latina.
III. Statistia.

Numdrul de elevi din Jugoslavia (in anul 1928-1929) tin:

$coale pentra copii mici . . 24.884
$coale primare elementare i sUp . 1.013.569
$coale primare sup. pro fesionale 25.765
$coale secundare . . . 86.000
coale pro fesionale inferioare 64.531
$coale pro f. superioarc 7.171
$coale normale 8.161
Universiteiti i,Fcoale superioare 14.525

www.dacoromanica.ro
 JAPONIA

,Suprafata tarii: 381420 km.2.

Popuk4ie: 84.542.000 100406 (1927).
Copii in yarda de mala: 9.233.091.
Frecventear-4 §eodele: 99,Vo.
Vcolaritate oldigatprie: dan. 6 la 14 ani.

I. Organizare tsolarfi (vezi diagrama).

IS'coale pentru copii mici (A).

Primesc básti si fete ineepand dela etatea de trei ani si

sunt educati si instruiti dupa metode particulare, dar care
pleacá dela principiile stabilite de Froebel si D-na Montes-
son. Sunt publice si gratuite; ple retin copiii pana lit viirsta
de sase ani.

coale rimare (B, B1).

Scoalele primare, gratuite 1;1 i in parte mixte, primesc

copii, avand 6 ani impliniti la 1 aprilie al anului in curs.
Ele cuprind duda divizi:
cursul elementar de sase clase (6 ani) (B);
cursul superior de doi sau trei ani (BO.
Elevii intra in sc.oala primara superioara la etatea de
12 ani, dupa ce au terminat scoala primara ordinara.
Programa cursurilor superioare adauga cursurilor de
instuctie generala, lectii de comert, de agricultura, de activi-
tate manualä si de stiinte menajere.

www.dacoromanica.ro
ORGAN17.AREA iNVATAMANTULUI 150

Inviigindint secundar (C, D, J).

La iesirea din clasa VI-a elementará, elevii, eari vor sa-si

continue studiile si care nu mai rämän la scoala primará su-
perwara, put merge in urmawareie vuutue:
scoale secundare medii. (dela 4 la 5 ani) (D);
scoale secundare (3, 4 sau 5 ani) pentru fete (JO;
colegiu national (sapte ani) (C). .

In scoala medie (Middle School (D), aecentul in pregg-

tire se pune pe studiul limbilor moderne, studiul clasicilor
cbinezi çi japonezi, si al matematicilor. Meta trebue
12 ani pentru a fi admisi aci i sá posede certifcatul de clasa
V1-a primará; aci, ei räman patru sau cinci ani.
Dupii ce au terminat acest ciclu de studii, ei intra pentru
doi sau trei ani in scoalele ce preparii pentru facultdti (C.).
La scoala secundara de fete (J) sunt cursuri regulate de
4 sau 5 ani de studii pentru fetele, care au terminat scoala
primarä ordinará la vársta de 12 ani; cursuri regulate de 3
ani (JO sunt destinate acelora, care au terminat seoala pri-
mará superioarä OM la vársta de 14 ani.
Pe lfingá acestea, existá cursuri superioare (JO de 2
sau 3 ani. Cursurile de 2 ani sunt destinate fetelor de 17 ani,
diplomate ale c oa lelor secundare cu 5 ani de studii; cursurile
de 3 ani sunt destinate fetelor diplomate ale scoalelor secun-
dare cu 4 ani de studii (JO; candidatele incep aceste cursuri
la vfirsta de 16 ani.
Studiul limbilor si al matematicilor ad i este mai putin
impus, pentru a läsa mai multä, libertate alegerii de studii
facute de eleve; cine doreste însá poate primi un invátämänt
menajer. Colegiul national (C) (independent) este rezervat
bäetilor si.dä drept la studiile superioare.
El cuprinde douá divizii: inferioara, de 4 ani i supe-
rioará, de 3 ani. In ciclul inferior, intra elevi, care au termi-
nat seoala primará ordinarä la etatea de 12 ani. In cielul su-
perior, (CO, se primesc elevi, care au terminat eu succes cieluI
inferior (CO, sau clasa a IV-a a scoalei medii (D) la etatea
de 16 ani. Unele Scoale secundare (C) cuprind un ciclu in-
ferior si unul superior (-Ci, CO (7 ani de scoalá), i altele cu-
prind numai cursul superior (CO. Mai-A de acestea,

www.dacoromanica.ro
151 JAPONLi

cursuri preparatoare pentru universitate (C.) cu 2 sau 3 ani

de studii2. care primesc elevi de 16 si 17 ani, avänd terminate
claim a IV-a sau a V-a a scoalei medii (D).
Inveiteitneint superior (M).

Universitatile cuprind sapte facultäti. Facultatea de

medicinä cere cel putin 4 ani de studii; celelalte. cel putin
trei ani. Pentru a fi admisi la facultäti, candidatii trebue
ails4 gradul claselor superioare ale colegiului, (02) sau certi-
ficatul de sfärsitul cursurilor pre-universitare (C.). Se intrii,
in universitate, in general, la 19 ani. Existá un mare numär
de scoale superioare, d. ex.: scoalele profesionale (L) cu ce!
putin 3 ani de studii, scoalele technice superioare (H) cu ce!
putin 3 ani de studii; aci, se primesc elevi, cari au terminat
scoala medie (D, J2) si care au 17 ani impliniti.
Unele universitail admit candidati cu diplomiti a coa-
lelor speciale, a §eoalelor technice speciale, a scoalelor nor-
male superioare si a t3coa1e1or normale superioare de fete.

Pregiitirea corpului didactic (E., E., E., E E.)

Sant scoale normale speciale pentru pregätirea mem-
brilor fiecarui grad de inväTämänt. $coalele normale primal.°
(E1) primesc elevi, care au terminat cu succes ciclul supe-
rior al scoalei primare (BO si ii retin timp de 5 ani. Primirea
in scoalele normale se face la viirsta de 14 ani. Báetii, cari
urmat scoala medie (D) sunt admisi, la 17 ani, in scoala nor-
malä medie (E2) timp de 2 ani; fetele din High Schools (JO
sunt admise in scoala normalà medie de fete (E.), cu 2 ani
de studii. Tot a ceste scoale pregätesc si conducätoarele grä-
dinilor de copii ca si pe maestrele de cusut. Scoalele normale
au toate scoale primare de aplicatie. Elevii pot participa la
cursuri pedagogice superioare. Existä coale nbrmale supe-
rioare pentru fete .(E.) si pentru bäeti (E.). Ele sunt acce-
sibile elevilor, cari vin din scoala medie (D), din scoala se-
cundará de fete -(J2) si din 5coalele normale primare (E.).
Durata- stuiliilor este de 4 ani. Fetele inträ aci la varsta de
16 ani i bäetii la 17 ani. Profesorii scoalelor technice, comer-

www.dacoromanica.ro
lORGANL7AREA iNVATIMiNTULUI 152

tittle, rigricole, se preghtesc 'in vcoalele normale speciale eu 3

tuli -de studii. Diplomatii scoalelor normale primare Ei) an
aceleasi privilegii ea diplomatii scoalelor medii (D) i ai vcoa-
lelor secundare de fete (JO in ceeace prveste admiterea in
vcoalele superioare.

$coatele pro fesionale (lit, G, I, K)

Aceastá categorie de vcoale este la dispozitia báetilor si

fetelor, care au terminat cele 6 clase ale scoalei primare.
coalele profesionale se impart in cicluri inferioare vi vupe-
rioare. Primele se adreseazá elevilor de 12 ani (3), eelelalte,
telor de 14 ani, care au frecventat fie veoala primará supe-
tioarii (31), fie scoala medie (D), fie scoala secundará de
fete (JO. Durata cursurilor -depinde de ramura specialitátii
alese. Existá pentru fete, scoale de menaj, secundare, (I) Cu
eursuri de 4, 3 sau 2 ani. Elevele, care au terminat scoala
primará '(B) infra in acestea la vttrsta de 12 ani si ramân
ad i 4 ani; cele, care au terminat primul ciclu al scoalei pri-
mare superioare (B,) intrá in aceste scoale la etatea de 14
'ani, unde Arran 2 sau 3 ani. Diplomatii acestor seoale au
aceleasi drepturi ea diplomatele scoalele secundare de fete,
In eeeace priveste admiterea in scoalele superioare. Meta
pot s5.-si continue studiile in scoalele technice si de medicinil
veterinará (K). Elevii, care au terminat scoala primará ordi-
nará intrá in aceste seoale la Varga de 12 ani, mide rámân
5 ani; acei, cari au terminat scoala primará superioará intrá
aci la etatea de 14 ani si ráman 4 ani; ciclul superior al aces-
tor f$ coale are un caracter secundar si posedà diferite sectii
profesionale.
Absolventii acestor scoale au aceleasi privilegii ca acei
ai scoalelor medii sau ai scoalelor secundare de fete.
Sunt deasemenea scoale technice complementare (F),
care se impart in douä cicluri. In primul, intrá la vArsta de
12 ani, elevii, cari au terminat scoala primará ordinal* uncle
famfin doi sau mai multi ani. In eiclul al doilea intrá, la vfirs-
ta de 14 ani, elevii care au terminat scoala primará supe-
rioará; aci, rámá'n 2 sau 3 ani. Mai sunt scoale technice de

www.dacoromanica.ro
 JAPONIA
-.
G

17
io

ii
15 -.
-
11/4 11
la
la

10
g
p ES i ...
L c -c
- 4
- --+- D E
..,
8
,
6
E II p a- 1

12
6
10 ea
di
o B e
Z
8
a
7
2
6
s IT;
A (YE

*COALE PENTRU CQPII

SCOALE PRIMARE.
B,. $coale primare superioare.
$COALE SECUNDARE
'$coale secundare (colegii nationale): 1) curs ordinar
2)
., preparator.
superior3)
Scoale medii.
$coale normale: 1) prima sectie
a doua sectie p. 'AO

P.
//

IS(fete)
/0 70 O. fete
$coala normalA superioara (bdeti)
$coale technice complementare: r) primul stadiu
2) al doilea stadiu.
Scoale technice de grad primar.
Scoale technice speciale.
Scoale menajere secundare (2, 3, 4 ani de studii).
Scoale secundare pentru fete: 1) cursuri regulate
2) superioare.
-- Scoale technice veterinare de medicina, etc. (4, 5 0 mai multi ani
de studii).
Scoale profesionale.
SCOALE SUPERIOARE
Universit5f1.

www.dacoromanica.ro
ORGAN/ZAREA iNiqUIliNTULUI 154

grad primar (G), cu cel putin 2 ani de studii; ele primesc

elevi la vársta de 12 ani e care au terminat i'coala primará
ordinari.
II. Examene tli echivalAri intre 9coale.

Trecerea din clasa in clasä a copiilor §coalelor primare

ae lace dui:a rezultatul exameuelor trimestriale. Elevii po,
infra in §coalele medii kii secundare dach au terminat 6 clase
primare e dacä au trecut cu succes examenele de admitere.
Pentru a putea BA se inscrie la universitate, candidatul trebue
85 aibá certificatul de cursuri pre-universitare sau acel al co-
legiului national.
Dupá cel putin trei ani dela inscriere, el trebue BA se
prezinte la un examen, care ii da gradul de Gakushi echivalent
Cu licenta. Facultatea de litere cere dela candidat, inainte de
a-i acorda gradul de Gakushi, sá dea o lucrare scrisà.
III. Statistic&

Numcirul de elevi din Japonia (in 1923) in:

Vcoale primare . . 9.020.619

$coale medii . . . . . 219.102
coale secundare de fete . . 206.864
$coale technice . . . . 165.673
$coale technice complementare . 1.007.561
Colegii nationale . . 11.921
$coale speciale . . . 38.997
A5coale speciale technice . 12.003
Ocoale normale . . . 31.263
$coale normale superioare . 1.502
$coale normale pentru femei 777
Universitati . 35.163'

www.dacoromanica.ro
 NORVEGIA

Suprafata tcirii: 422.987 km. 2.

Populatie: 2.649.775 locuitori (in 1926).
Copii in viirstei de fcoald: 450.000 (dela 7 la 15 ani).
Frecventeazei fcoalde: 100%.
..5colaritate obligatorie: dela 7 la 14 ani.

I. Organizare 9colari (vezi diagrama).

$coale pentru copii mici ( A).

Clasele pentru copii mici nu sunt organizate de stat,

ci de initiativa privatA. Ele sunt foarte rare. Sunt admisi
fn aceste clase copii de ambe sexe, incepand dela vfirsta de
patru ani.
$coale primaré (B).
Toate categoriile de coale sunt accesibile baetilor i fe-
telor; coeducatia este foarte räspanditd. Scoalele primare au
gapte clase. Cele rurale primesc copii dela 7 la 10 ani (ciclul
inferior) e dela 10 la 14 ani (ciclul superior). Adesea, coalele
rurale ie organizeazA programul lor astfel ca SA, permitA co-
piilor sA urmeze o zi la *coalg, iar ziva urmatoare sA ramanii
acasa, pentru ca sA ajute la lucrarile cAmpului.
coaiele primare urbane au trei divizii:
prima, pentru copiii dela 7 la 10 ani;
a doua, pentru cei dela 10 la 12 ani;
a treia pentru cei dela 12 la 14 ani.
Programele sunt aproape identice in toate §coalele pri-
mare. $coalele primare preggiese elevi pentru:

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVXTXMiNTiULUI 156

scoalele medii, trei ani (C);

elasele complementare, un an (BO;
scoalele de comert (I).

invateimantia secundar (C, D).

In cadrul invätämäntului secundar punem in prirnul

riind clasele complementare din orase si din sate (B1).
Invatamântul secundar cuprinde :
scoalele medii (C); clasa treia a acestora este echiva-
lenta cu el. I-a de gimnaziu. Ele au programe corespunzatoare
sectiilor inferioare ale gimnaziilor din alte täri;
gimnaziile (D) pentru baeti si fete, care cuprind pa-
tru sectii (a se vedea diagrama) de trei ani de studii. Dintre
gimnazii (D), numai cele insemnate cu 1, 2, 3, 4 si 5, dau
drept la examenul de bacalaureat, cerut pentru admiterea in
universitate, in colile normale de doi ani, etc.
Elevii, cari au urmat un gimnaziu comercial de trei ami
(D.) pot totusi obtine bacalaureatul, treciind un examen su-
plimentar. Tot asa trebue sá procedeze elevii, cari all terminat
vcoala normalii (GO.
Pentru ea cineva ea fie admis in scoala politechnid tre-
bue sa aiba bacalaureatul unui gimnaziu stiintific (D2).
Literile a, b i c, sub 132, ineamna gimnaziul stiintific,
gimnaziul pentru limbi moderne i gimnaziul clasic in gim-
naziile dela tara (gymnase rural, Landsgymnas), care au o
programa asemanatoare cu aceea a celor din orase, dar ale
caror studii dureaza patru ami, pentru ca ele continua
sele Bi ale coaIeIor complementare.

InvcWiniantul superior (J, L, M).

Este reprezentat prin Universitatea din Oslo (cinci fa-

cultäti) (L), Scoala politechnica (M), Academia agricolä (J),
Scoalele normale (G2). Pentru admiterea in Academia agricola
(J) se cere, pe lânga prattica, bacalaureatul sau frecventarea
unui curs preparator de un an (JO. Mai mult, candidatul la
Academia Agricola trebue sá fi frecventat o scoalä inferioara
de agricultur5. (J2).

www.dacoromanica.ro
 NORVEGIA
.
v
x
3
(4
d- >
.20
10
20
25 4"-* 1
: ili 41:106.

t3
/11111 ri
11 lin11 ¡La CIO 11 IIM
pm 1
3
7 I ; ein

15 MI
i Al
g
B
7
NAN la
0 i
2
i 1
SCOALE PENTRU CORI MICI
A I
5COALE PRIMARE.
B,. Clase complementare.
SCOALE SECUNDARE
$coale medií.
Gimnazii: clasic (Di)
stiintific (D2)
limbi moderne (Da)
comercial (D4)
pentru tineretul dela tara (Landsgymnas)
ca 3 sectii (clasic, stiintific, limba moderna) (Ds).
$coala de cornea de un an pentru fete.
P. Scoale medii technice.
Scoale normale.
G2. Scoale normale pentru bacalaureati.
Cursurí complementare.
$coale de comer.
Scoale de comert de tin en (externate).
$COALE SLIPERIOARE
Cursuri pregatitoare la c a de mi a agrícola.
J2. Scoale inferioare de agricultura.
Academie agrícola.
K1. Seminar pedagogic, cursuri p. institutori 1 institutoare.
L. Universitate cu 3 facultati.
M. Scoala politechnick

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAAUNTULUI 158

Preglitirea corpului didactic (G2, G2, K2).

Scoalele normale sunt accesibile elevilor, cari au terminat

eiclul complet al scoalelor primare (B), si o clash' complemen-
tarä de saw luni (B,), sau un curs complementar (H.) coala,
normala cuprinde patru clase (G,). Pentru acei, care au ter-
minat gimnaziul, scoala normalä cuprinde doi ani de studiu
(00. Etatea de admitere este de 17 ani (19 ani pentru baca-
laureati). Timp de trei ani de studii, elevii sunt obligati srt
rezerve o parte din timpul lor, invätämântului practic. La
sfärsitul duel. a_ IV-a, ei se prezintä la examen, dupà care
sunt declarati invätätori de scoale primare. Un curs special
de doi ani este rezervat studentilor, cari au bacalaureatul (02),
altul de o durath analoga este rezervat tinerilor si fetelor,
e.a.re se dedica ramurilor de invätämânt speciale: gimnastich,
arte si meserii, vocatii menajere, etc. Cursul K, pregä.teste
maestrele de menaj, ca si profesorii scoalelor normale.
Profesorii scoalelor medii au facut, in general, studii uni-
versitare si au treed examenul numit cadjunkt-eksatneno.
Profesorii scoalelor secundare trebue BA aiba titlul de glektor»
vi BA fi fäcut sase luni la seminarul pedagogic al universitatii.

$coale pro fesionale.

Elevii, cari nu dorese BA intre inteuna din cele patru

sectii ale gimnaziului, pot sä urmeze cursurile scoalelor profe-
sionale. $coalele de comert de un an pentru fete (E) continua
scoala medie. De fapt, din seoala superioara de comert, nu
existä In prezent deca ginmaziul comercial (D4). Existä, in
afarä de acesta, scoale de comert (I); L reprezintä, scoalele
de comed de un an; aceste scoale sunt exte.rnate. J2 repre-
zintä scoalele inferioare de agriculturä, J, cursul preparator
al academiei agrieole. Nu este necesar ca cineva sä aibä baca-
laureatul sau sä fi urmat cursuri pregAtitoare, pentru a intra
In scoalele inferioare de agriculturä (J2).
F reprezintä scoalele medii technice (cu o duratä de 2
ani). Pentru ca cineva sä fie admis In aceste scoli, se cere ea,
pe hingä practicä, sá fi urmat fie scoala medie, fie un curs
pregätitor de sase luni.

www.dacoromanica.ro
159 NORVEGIA

II. Examene §i echivalari filtre 9coa1e.

Legea nu impune examene scoalei primare, dar comu-

nele introduc, din ce in ce mai mult, fie un examen de absol-
vire, fie examene in clasele inferioare.
Pentru a intra in scoalele secundare, candidatii pot trece,
dupà alegere, examen de absolvire a scoalei primare sau exa-
men de admitere in scoala medie. In aceasta din urmä, elevii
trec examene la sfärsitul fiecgrui an scolar (mai-iunie). Acei,
cari au trecut cu succes examenul de el. III-a a seoalei medii,
sunt primiti in gimnazii EA, in fine, pot s'a se prezinte la exa-
menul de bacalaureat. Cele douä feluri de examene se tree
sub control oficial. .

Putin timp innainte de examene, corpurclidactic al seoa-

lei si cu directorul säu se intrunese pentru ca sä fixeze, dupä
rezultatele anuale ale activitätii scolare a unui elev, notele
ce acesta ar merita pentru fiecare subiect, asupra cäruia va fi
examinat. In modul acesta, rezultatele dezastroase, datorite
uneori nervozitätii sau indispozitiei elevilor, sunt in mare
parte evitate.
III. Statistick

Numcirul de elevi din Norvegia (in 1926-4927) in:

Vcoale primare (la tara') . 396.127
6coale primare (la oras) . . 100.366
$coale medii si gimnazii . . 23.447
Vcoale technice . . . 720
6coale de arte si meserii, scoale pro fesio-
vale de meserii, scoale pregeititioare industriale
§-i de menaj . 3.857
6coale technice de seara 3.857
$coale agricole . 730
$coale de comert . . . . 525
$coale comerciale si superioare 152
$coale normale si curs normal 2.500
$coala politechnica- . . . 612
Academia agricolei 618
Universitate . 3.308

www.dacoromanica.ro
 WANDA

Supraf ata t drii: 43.208 Km. 2

Populatie: 7.832.175 locuitori (1930).
Copii In vdrstei de $coalei: 1.214.917.
Frecventeazd f coalele : 80%.
Scolaritate obligatorie: dela 7 .,...,1'' 13-14 ani.
I. Organizare §colara (vezi diagrama).

Scoale pentru copii mici (A).

$coalele pentru copii mici sunt in intregime indepen-
dente de scoalele primare publice si private si sunt intretinute
fie de comune, fie de congregatii religioase sau asociatii pri-
vate. Ele sunt publice si gratuite. Sunt frecventate de baeti
si fete, in vâxstii de trei ani. Se conduc, mai ales, de sistemele
lui Froebel si al d-nei Montessori.

coale primare 03).

Toti copiii sunt obligati prin lege sä urmeze cele sapte
clase ale scoalei primare. Copilul nu poate sä parAseascb. scoala
innainte de a fi stills etatea de 13 ani £3i. de a fi terminat clasa,
In care se gaseste in momentul când atinge aceasta vArstia. 0-
bligativitatea scolarà nu se intinde dincolo de 14 ani. Copiii
inträ, in general, la vâxsta de 12 ani inteuna din 13coalele se-
cundare. In invkämtintul primar, ideile lui Ligthart, Montes-
sori si ale altor pedagogi se infiltreaza din ce in ce mai mult,
In timp ce, sistemul Dalton 9, modificat sau nu, este aplicat
inteun mare nuraär de scoale secundare.
1) Asupra sistemelor Dalton, vezt losif Gabrea, Inclivitlualizarea InvSp-
mtantulni, Bucure#1, 1933.

www.dacoromanica.ro
161 OLANDA

Din clasa a VI-a, elevii pot intra :

in scoala secundara de fete (cinci ani);
in gimnaziul clasic (sase ani) (C3);
in liceu (doi ani) (D);
in Hoogere Burgerschool (cinci sau trei ani) (E1,
E2, E3) ;
in scoala primara superioara (trei sau patru ani) (G);
inteo sward profesionalä (H, I, J, K). Aproape 5°/0
din numarul elevilor intra in aceste scoale. Ceilalti urmeaza
al saptelea an scolar, care reprezinta, pentru cea mai mare
parte din ei, invatämäntul final.
Scoala primara superioara (G), primeste elevi, care do-
resc sä aleaga o cariera practica. La programa generala s'a
adaogat de curand lectii de limbi moderne. Acei, care aspira
la functii oficiale, (birouri administrative, cai ferate) trebue
sa urmeze toate cele patru clase si sa aiba certificat de sfärsit
de studii. Acest certificat le da dreptul sa intre si in scoalele
normale (P).

invalcimant secundar (C, D, E).

Pe lânga gimnaziu (curs de vise ani) (CO si Hoogere

Burgerschool (curs de cinci ani) (SO mai este liceul (curs de
doi ani) (D). Dupa doi ani, liceul se divide inteo. sèctie a
gimnaziului (CO si o sectie a Hoogere Burgerschool-ei (E3);
In prima, cursurile dureaza patru ani; in a doua trei. Se in-
tämpla, câteodata, in cazuri exceptionale, ca studiile din Hoo-
gere Burgerschool sá dureze patru ani. Exista deasemenea
Hoogere Burgerschool cu studii complete de trei ani (E3) Hop-
Hoogere Burgerschool cu studii complete de trei ani (Es).
Boogere Burgerschool Cu ciclul de studii de cinci ani se eom-
pune dintr'o sectie fizico-matematica (a) si dintr'o sectie eco-
nomico-literara (b). Primii trei ani, invatamântul este acelas
In cele douä sectii. Numai ultimele doua clase sunt consacrate,
in special, de o parte, invätämântului literar-economic, de alta
parte, invatamântului matematic-fizic.
Exista 106 scoli b separate, 10 scoli a separate si 47
Hoogere Burgerschoolen compuse dintr'o sectie a si dintr'o
sectie b. Diploma finalä de Hoogere Burgerschool b (15, drep-
G. G. AnIonescu i hair I. Gabrea Organizarea InvVmániului 11

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMANTULUI 162

tul la prezentarea la examenele dela universitäti (faculta--

V.1e: medicina, matematica si fizicà, medicina veterinarfi);
la scoala politechnica, la academia de agricultura si la aca-
demiile de comert. Aceasta scoala da un invätamant general
final gl i pregateste elevii sai pentru posturile oficiale de ad-
ministratie( servicii de stat, comuna', &di ferate) si pentru
functiuni in comert si industrie. Diploma finará de Hoogere
Burgerschool a da drept la prezentarea la examenele facul-
tatilor de drept, litere i filosofie. i aceasta scoala prega-
teste elevi pentru posturile oficiale de administratie (servicii
de stat, comuna, cai ferate). In primul rAnd, ea pregateste
pentru functiile din ooanert si industrie.
Elevii liceului (D) au avantajul ca nu sunt obligati sil
se decida' in mod definitiv, la etatea de 12 ani, pentrti o ca-
riera sau alta. Ei urmeaza aceeas programa, primii doi ani,
aleg apoi una din se,ctiile gimnaziului (C,), sau din ale asa
ziselor Hoogere Burgerschool (E1), care pregatesc pentru aca-
demii si universitate.
Gimnaziul (Ci) ofera elevilor douà sectii :
a) literal-A i b)
fiecare cuprinde sase ani de studii, dupa care candidatii pot
sA se prezinte la examenul de maturitate.

Inveitcitneint superior (T).

Universitätile cuprind sase facultäti si scoaLa politech-

nia sapte diviziuni. Exista deasemenea scoale superioare de
agricultura', de comert si facultäti speciale pentru pregairea
tinerilor, care merg in colonii.

Pregiitirea corpului didactic (P1, P2).

coalele normale (Pi) pregatesc elevii timp de patru ani

si Ii obligá sä, faca practica cateva ore pe zi, sub conducerea
profesorului de clasä, inteuna din scoalele primare anexate.
Candidatii, spre a fi primiti in scoalele normale trebue s'a' fi
terminat scoala primará superioarä Hoogere Burgerschool.
Elevii primesc certificatul de invatator pentru ct; e o ala

www.dacoromanica.ro
163 OLANDA

primara, dupa ce au terminat cursurile. Cei care doresc sa

Mina certificatul de invatator primar superior, pot sa con-
tinue studiile lor, timp de doi ani, intr'o sectie speciala a
acoalei normale superioare (P2). Posesorii certificatului aces-
tei acoale pot sa fie numiti de autoritatea comunalä sau aco-
lara, directori ai acoalelor priraare obianuite. Acei, cari do-
resc sa fie numiti directori de acoale primare superioare, tre-
bue s'a aihá, Mara de c,ertificatul de invatator primar superior
certificatul de aptitudine pentru invätamantul primar in
cel putin doua din urmatoarele materii de invatamant : limba
francezii, limba germana., limba engleza, matematici sau cu-
noatinti comerciale.
Pregatirea profesorilor pentru invatamantul secundar
se face, fie pe cale universitara, fie prin obtinerea de certi-
ficate de capacitate, instituite prin lege.

Inveiteimintul profesional.

Articolul I, cluza La a legii asupra invatämantului

profesional declara: invatamantul profesional, bazandu-se ai
continuand instructia generara primara, are scopul s'a prega-
teasca pentru meserii, industrie, navigatie, lucrarile menajere,
lucrarile menajere-agricole, etc.
A II-a clauza a articolului I-iu al legii este conceputa
astfel :
invritamantul profesional cuprinde: a) invätämant aco-
lar; b) invatámantul dupa metoda uceniciei.
Aceasta lege, In vigoare dela 1 Ian. 1921, eere ea acoalele
profesionale i industriale de ziva ai de seara, sa fie subven-
tionate ata de guvern cat ai de municipii (703/o guvern, 30%
municipiile). Acest regulament peremptoriu contribue mult
la realizarea scopului urmarit.

Ocoale de ziva (I, J).

Se disting urmatoarele categorii:

Scoale profesionale pentru baeti (I);
Scoale profesionale speciale pentru baeti (I);
Scoale profesionale ai industriale pentru fete (J).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZ AREA iNVATXMANTULUI 161

$coalele profesionale (I) pentru bäeti au de obiceiu

sectii pentru lucratul lemnului, pentru metalurgie.
Prin scoale profesionale speciale se intelege acelea
pentru pregatirea croitorilor, cismarilor, tipografilor, etc.
In scoalele profesionale i industriale, o mare parte din
oree scolare este consacrata invatamantului practic (in pri-
mul an scolar aproape jurnatate, in anii urmätori, mai mult).
$coalele industriale pentru fete (J) sunt destinate, intro
altele, pregatirii croitoreselor, brodezelor, lueratoarelor do
dantele, etc. Pentru a fi admis in clasa I-a a scoalelor profe-
sionale de ziva, elevele, potrivit dispozitiunilor legale, trebue
sa fi atins col putin varsta de 12 ani, si sa fi urmat cu succes
studiile primare. Etatea elevelor scoalelor de ziva variaza in-
tre 12 si 20 ani.

$coale de seara (T).

Acestea se impart in:
$coale profesionale (sau de desen technic) de seara,
pentru baeti;
Scoale profesionale speciale de seara pentru
$coalele de seara sunt destinate acelora, cari sunt ocu-
pati cu vreo meserie in timpul zilei. Elevii scoalelor de ziva
(fie profesionale, fie primare sau secundare) nu sunt admisi
la scoalele de seara.
Elevii scoalelor de seara trebue sà fi terminat scoala pri-
mara obligatorie. In cea mai mare parte, ei au atins dr2ci
vfirsta de 14 ani. Peste 14 ani, nu este o limita de varsta pentru
a fi cineva admis in scoalele de seara. Varsta elevilor variaza
intre 14 si 21 ani.

Durata studiilor.

Durata toteà a studiilor in scoalele profesionale pentra

baeti este in general de 3 sau 4 ani. In scoalele profesional
de ziva pentru fete, durata studiilor variazä intre 1 si 4 ani.
In scoalele de seara pentru bäeti, ea este peste tot de 5 ani
(cateva au o durata de 3 sau 4 ani).
Pe langa acestea, exista scoale profesionale secundare:

www.dacoromanica.ro
 OLANDA
a. 2
ti
se.
IA ,
23
1?
22
1:11 Zi =
13
20 _
1.4.

EMI 19
o
11
1.7

19 1 ,.....
10

S
0
.5

13
11 -3 3 1
-
D
ti
TA

e
Elli10
3
9 B
8
2
7
1
a

1, 5
A 0 7-
T.) .
----I

$COALE PENTRU COPII MICI.

SCOALE PRI1VIARE.
$COALE ..ECUNDARE
Gimnaziu (6 ani).
C2. Gimnazio (4 ani).
D. Liceu.
1, 2, 3. Hoogere Burgerschool.
G. $coale primare superioare.
Hi, 2, 3. $coale de comer,
$coale profesionale.
Scoale profesionale pentru fete.
$coale elementare de agricultura.
Scoale pentru mecan4ci p. vapoare, §coale p. navigatie, etc.
M. Cursuri industeale de sear&
Scoale de agricultura, grad sedundar.
Scoala de navigatie.
P1. Scoale normale primare.
Scoala norrnala superioara.
$coale technice medii.
$coale de arte.
$COALE SUPERIOARE
Unlversitati, §coale superloare, acadernit.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVATAMKNTULUI 166

$coalele technice medii (R), in care sunt admi$i elevii

clasei a III-a din Hoogere Burgerschool sau cei din $coala
primara superioara. Instructia are in aceste $coale o durata
de patru ani. Elevii, in caa mai mare parte, sunt in varsta
de 16-20 de ani; totu$i, se gasese elevi, care au 23 ani FA chiar
mai mult. .
$coalele medii de navigatie maritima (0) admit elevi
de 17 ani, dar se primesc $i cei cu 18 ani $i chiar mai in varsta.
In afara de acestea, exista $coale medii pentru pregI-
tirea mecanicilor de navigatie (L) avand cursuri de unu, doi
$i trei ani, ca $i $coalele de pescuit $i de navigatie interioara,
cu o durata de doi sau trei ani, $coale, in care sunt admi$i
elevii, cari au terminat invätamg,ntul primar (L).
4) coalele rnedii de arte industriale (S), cu durata
cursurilor de trei ani, continua, clasa a III-a din Hoogere.
Burgerschool sau invatamantul primar superior. Varsta ele-
vilor corespunde aproape celei a elevilor din $coalele technice
rnedii.
coalele de comert sunt socotite printre institutele de cul-
tura generará. Sunt $coale de comert cu cinci ani ($coale supe-
rioare de comert) (Hi), cu patru ani (H2) $i cu trei ani (I13).
Invatámantul agricol $i horticol depinde de Ministerul
de Interne $i de Agricultura,. Sunt $coale inferioare (K) $i su-
perioare (N) de agricultura.
II. Examene 9i. echivaläri ;litre §coale.

In toata durata invatám6,ntului primar, elevii nu sunt

supu$i la examene propriu zise. Acei, cari au terminat clasa
a VI-a sau a VII-a a $coalei primare obi$nuite $i cari dorese
85 &each' in invatamantul secundar, sunt admi$i, fie pe baza
unui certificat eliberat de directorul $coalei primare, fie, in
cateva comune, dupace au fost supu$i la un examen de ad-
mitere. Elevii, cari au terminat cu succes $coala primará su-
perioara pot sa. &each,' un examen care le &A dreptul la o di-
ploma. Pentru a fi adrnis in clasa I-a a $coalei numita Hoo-
gere Burgerschool, candidatul trebue sa treaca, un examen.
Mai mult, el trebue sa prezinte din partea directorului $coalei,
pe care a trecuentat-o anul precedent, un certificat asupra

www.dacoromanica.ro
167 OLANDA

aptitudinilor candidatului si a capacit64ii sale de a urma

scoala secundará.. Elevii gimnaziului si liceului trebue sa
treacä, dupg opt ani de studii, un examen final, .echivalent cu
examenul de bacalaureat.

III. Statisiia.

Numcirul elevilor din Olanda, In:

6coale de COpii mici (31 Dec. 1929) . . 136.964

6coale primare (31 Dec. 1929) . . . 1.214.917
$coale de inviitamant secundar fi illVa -
tamcint superior preparator ( 1926-1927 ) . 40.487
$coale de comert (curs de ziva) ( 1926-
1927 ) . 1.116
coale profesionale . . . 58.200
Universiti4i $i 'Academii ( 1926-1927 ) . 10,193

www.dacoromanica.ro
 POLONIA

Suprafata tärii: 388.390 km.2

Populatie: 30.408.247 locuitori (in 1929).
Copii n varstei de qcoalcl: 3.750.329.
Frecventeazd $coala primará: 9010.
$colaritate obligatorie: 7-14 ani.
I. Organizare genial% (vezi diagrama).

In luna Martie 1932, Dieta poloneza a votat un proei3t

de reorganizare a instructiei publice, asa cä in prezent, aceasta
se af15. inteo perioadá de tranzitie. Noua lege prevede urmä-
toarea organizare scolará.

$coale pentru copii mici (A).

Ele sunt destinate copiilor dela etatea de 3 ani, pâná in.

momentul scolariatii obligatorii. Se prevád in organizarea
acestor scoale metode cu totul moderne, dela care se asteaptii
o ambiantá favorabirá desvoltárii armonioase a copiilo,r.

6coale primare (.81, B2, B3).

Scolaritatea obligatorie dureazá 7 ani; in principiu pen-

tru varsta dela 7 la 14 ani. In cilteva cazuri indicate de lego
inceperea colaritàtii obligatorii poate fi intärziata sau gr.&
bita cu un an. In toate cazurile, copilul poate intrà, in scoala
primará când are cel putin sase ani impliniti. Scoala primará
dureazá sapte ani. Ea da o educatie si o instructie generará,
ca si o pregátire socialä si cetateneascá, tinând seamä de ne-
voile vietii economice, si luAnd in considerare, etatea si des-
voltarea individuará a copilului. In ceeace priveste organi

www.dacoromanica.ro
163 POLONIA

zarea, se elisting trei grade de scoale primare. coala de pri-

mul grad (7 ani), realizeazá programa primului ciclu (B,),
si elementele cele mai importante ale ciclului II (Bs) si ale
ciclului III (Bs). coala de gradul al II-lea (7 ani), realizeazá
ciclul B,, Bs si elementele cele mai importante ale ciclului 133.
Scoala de gradul al III-lea realizeazá complet cele trei ci-
cluri: B1, timp de 4 ani, Bs, doi ani si Bs ultimul an. Proble-
mele culturale si economice ale mediului, in care trgesc elevii,
trebuesc luate in consideratie in programa celor trei cicluri.
Elevii, cari au terminat scoala primará i cari nu ur-
meazä scoalele profesionale sau scoalele de instructie generalä,
sunt obligati sh frecventeze scoalele i cursurile complemen-
tare (G) pänä la värsta de 18 ani impliniti. Cursurile com-
plementare au scopul de a adânci educatia socialá i civicá
a tineretului, de a completa instructia geuerald si de a-1
adoptà trebuintelor vietii economice si profesiunilor alese.
Tinerii, Cu mai mult de 18 ani si adultii au posibilitate,a
sg-si completeze instructia in scoalele si cursurile post-co-
lare (I).
$coale secundare (C, D).

Scoala secundará de instructie generará are sarcina de

a da tineretului bazele unei desvoltári culturale armonice, de
a-1 pregáti pentru viata sociala ca si pentru scoalele supe-
rioare. Dureazá sase ani, dintre care, patru ani de gimna-
ziu (C) urmati de doi ani de liceu (D).
Gimnaziul i liceul pot sä, existe independent unul de
altul. Programa gimnaziului este unitarg i cuprinde intre
studii si 1. latiná. Ministerul de instructie publich poate
organiza lush' gimnazii färä latinä. Programa gimnaziului se
bazeazá pe ciclul al II-lea al scoalei primare (Bs) si tine soco-
tealá ea de cerintele culturii generale, cät si de trebuintele
practice ale vietii. Liceul (D) se imparte in mai multe sectii.
- Programa sa, bazatä, pe programa gimnaziului (C) pre-
etteste pentru scoalele superioare. In clasa I de gimnaziu se
primesc elevi, cari au cel putin 12 ani impliniti. Etatea de
-a.dmitere in liceu, este 16 ani impliniti.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATIMANTULUI 170

Vcoate superioare (H1, H2).

$coalele superioare (Iii) se impart in $coale «academice»

$i «non academice». Legea din 1932 n'a modificat organizatia
dinnainte de 1932 cleat in ceeace prive$te conditiile de admi-
terea studentilor in $coalele superioare. Deacum innainte vor
putea sa fie admi$i ca studenti regulati, nu numai cei cari au
o diplomg de bacalaureat eliberatà de o $coalg de culturA ge-
nerará, ci pentru unele ramuri, cari vor fi determinate ulte-
rior, $i posesorii de certificate de absolvire eliberate de liceele
pentru conduchloare de $coalà de copii mici (E.), licee peda-
gogice (E.) $i licee profesionale (F.). Cursuri pentru apärarea
technicA a statului, de educatie civicá i fizicá (112), vor fi
organizate pentru studenti in $coalele superioare, sau inde-
pendent de acestea.

Pregatirea corpului didactic (Ei, E2, E3) E4)

PregAtirea conducgtoarelor pentru $coalele de copii mici

se face :
in $coale normale de conducgtoare (E1) (4 ani);
in Ewe pentru conducgtoane (E.) (2 ani).
Se admit in primul an al $coalei normale (E1), candi-
datele, care vor avea, in cursul anului, varsta de cel putin 13
ani; in clasa I-a a liceelor (E.), candidatele care au cel putin
16 ani impliniti. Programa $coalei normale (E1) se sprijinrt
pe programa ciclului II (B.) al $coalei primare, iar programa
liceului (E.) pe aceea a unui gimnaziu de cultuiii genera15.(C).
Programa $coalei normale $i a liceului cuprinde instructia
general, pregAtirea social, civicA pedagogicsk ca i prac-
$.1

tica pedagogick Practica se face in $coalele de aplicatie,

anexate $coalelor normale $i liceelor.
PregAtirea invgfaltorilor pentru seoale 'primare are loe:
in liceele pedagogice (3 ani) (E.);
in institutele pedagogice (Pedagogium) (2 ani) (E4).
In anul I al liceului pedagogic (E.), se primesc candi-
datii, cari au cel putin 16 ani impliniti $i in primul an al
institutului pedagogic (pedagogium) (E.), acei, cari au 18 ani
impliniti. Programa liceelor pedagogice (E.) se sprijinä pe

www.dacoromanica.ro
171 POLONIA

programa gimnaziului de cultura generalä (C), programa

institutelor pedagogice (E.). pe programa liceelor de cultura
generala (D). Programa liceului pedagogic si a institutului
pedadogic cuprinde notiuni de cultura generalä, pregatirea
sociala si. cetateneasca, formarea pedagogic'A teoretieä si prac-
tica, ca si practica pedagogicä. Programa institutului pedago-
gic prevede specializarea in grupele ramurilor de invatämänt,
alese in mod liber. Elevii fac practica in seoalele primare de
aplieatie, anexate, sau in alte scoale primare publico. Se or-
ganizeaza, pe langii liceele si institutele pedagogice, internate
pentru elevii, cari nu-si au domiciliul in localitate.
Pregatirea profesorilor gimnaziului (C) si liceului de
cultura generala, (D) ai scoaleri normale (E3) si lioeului (E.)
pentru conducatoare, liceelor pedagogice (E3) si institutelor
pedagogice (E.) cuprinde specializarea in ramurile alese, pre-
gatirea sociala si civica, formarea pedagogica cat si practica
pedagogica. Specializarea in ramurile alese se face la univer-
sitati, scoalele superioare si academii (11,) timp de patru ani.
Dupace au terminat aceste studii, candidatii urmeaza cursuri
pedagogice de cel putin un an (113). Aceste cursuri pot fi or-
ganizate in scoalele superioare sau independent de acestea.
Pregätirea eetateneascä si sociala are loe sau prin cursuri
speciale, sau prin cursnrile pedagogice (I13). Practica se face
in scoalele anexate cursurilor pedagogice sau in alte scoale.
Pregätirea profesorilor pentru scoale profesionale se
face in moduri variate, dupa categorii de scoale :
profesorii, cari predau ramurile profesionale teo-
retice ;
profesorii si «maestrii», cari predau practic, diversele
meserii;
profesorii, cari predau ramurile auxiliare (fizica, ma-
tematica, etc.);
profesorii de cultura generaFA.
Pentru conducatoarele de gradini de copii, invatatorii
pentru scoale primare, profesorii de scoale se3undare, nor-
male si profesionale de toate genurile, ca si pentru «maestrii»
seoalelor profesionale se vor organiza asezaminte si cursuri
speciale, and astfel corpului didactic posibilitatea de a se
perfeetiona.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVAT711ANTULUI 172

A5coale pro fesionale.

Invatamântul profesional are sarcina de a pregati lu-

cratori calificati pentru viata economicä, dandu-le o instructie
profesionala teoretica i practica, notiuni de cultura generala
precum i educatie cetäteneasca si sociala. Invatamantul pro-
fesional cuprinde cursuri si scoale profesionale.
$coalele se impart In:
*coale complementare-profesionale pentru ucenici
tinerii lucratori (F4);
§ coale profesionale propriu zise (F1, F2, Fs);
e) coale de pregatire profesionalä (F5).
Scoalele complementare-profesionale pentru ucenici
tinerii lucratori (F4) del% tinerilor i tinerelor, cari lucreaza
In ateliere si fabrici, cari au scolaritatea obligatorio terminatä
trebuie sá urmeze scoalele complementare obligatorii, cu-
nostinte teoretice i aprofundarea invatamantului practic, pe
care Il primesc in atelierele meseriasilor sau fabrici. Pro-
grama se sprijing, fie pe ciclul I al scoalei primare (Bi), fie
pe ciclul II (B2). Durata studiilor este de trei ani.
$coalele profesionale propriu zise dau elevilor o prega-
tire profesionará teoretica si practica si se imparte In:
Scoale profesionale inferioare (Fi).
Gimnazii profesionale (F2).
Licee profesionale (F2).
$coalele profesionale inferioare (F1) au un caracter ho-
tärit practic. Programa se sprijina pe I-ul ciclu al scoalei pri-
mare (Bi) si este repartizata pe 2 sau 3 ani. In anul I al
acestor scoale se primesc elevii, care vor avea, dupa meserii,
cel putin 13 sau 14 ani impliniti in cursul anului. Gimnaziile
profesionale (F2) ofera, pe länga pregatirea practica, o se-.
rioasa pregätire profesionala teoretica si notiuni de cultura
generará. Programa lor se sprijina pe al doilea (B2) sau pe
al treilea (BO ciclu al 13coa1ei primare; ea este repartizata,
dui:a meserii, pe 2, 3 sau 4 ani de studii. .Aci se primesc clevi,
cari au col putin 13 ani impliniti.
Pentru elevii dotati, cari au terminat un tip oarecare de
seoala profesionala, se organizeaza cursuri, in care vor ayes
posibilitatea de a-si completa studiile si de a se pregati pqntru

www.dacoromanica.ro
 POLONIA

-m 5 v)
a
18
23
1.7 s.

16
22- .

35
2±j .r..

20
1,z
13
iz
-Le
¡
hi
- --E E, lEI_T-
IA
1/5 41
10 '143 .,:'

9 1171
8
11-
S2
-.. e .,..

7
L2 B2
11.
5
Ifj
4
3
9 Bi
8
2
1
7
6
5 A ..,
it
:I
$COALE PENTRU COPII MICI.
OOALE PRIMARE: B1 ciclul pr*m. 132 ciclul dol, B3 ciclul trei.
$COALE SECUNDARE
Gimnaziu 1e instructie generala.
Liceu de instructie geenralk
Ei. Scoale normale pentru. conducatoarele de gradini de copii. (Se pri-
mesc 1 eleve, cart au tersinat ciclul doi (Bo) al sc pr.mare
cari au cel putin 13 ant impliniti, in cursul anului admitere; pentru
motive pur technice am indicat pe diagrama aceasta scoala la
stanga, sprijinind-o pe ciclul trei (B3).
E2. Licee pentru conducatoare de gradini de copii.
E3.- Licee pedagogice pentru invatatori de scoala primara.
Ei. Pedagogicum pentru invatatori de scoala primará.
Scoale inferioare (se admit ad elevi, cari au terminar
primul ciclu (BO al sc. primare, i cari vor evea ce! putin 13
ani impliniti, in cursul anului de admitere. Pentru mof ve pur
technice le-sm indicat pe gravura peste al treia ciclu de coala
primara (Bs).
Gimnazii nrolesionale (admit elevi, cari au terminat ciclul II (Be)
sau III (B3) al F. primare.
P3. Licee profesionale.
F4. $coale profesionale complementare (admit elevi, carl uu terminnt;
B1, B2, si au ce! put-in 15 ani pentru motive technice,
le-am indicat deasurrs cieli,lui III al F. primare (B3).
Ps. $coale de preparatie profeslooalS.
G. $coale complementare obligatorii (p. elevii, cad au terrnnat sco-
laritatea obligatorie. 1 cart nu urmeaza alte scoale; se admit
ad elevi, cari au terminat vreun grad al sc. primare; scoala
complementara este obligator'e pana la varsta de 18 ani im-
pliniti. Pentru motive technice am situat-o in gravura peste
dclul III (B3).
$COALE SUPERIOARE
Universitati. academii. scoale supericare, institute, etc.
H2.-- Cursuri pedarogice p. profesor! de §C, secundare, cursuri de edu
cat'e sociala. civica, fizica, si de aparare technica a statului.
I. Universitati ponulare. p. lucratori, institut:i post-colare, (cu du-
rata de stud:i www.dacoromanica.ro
nedeterminata).
ORGANIZAREA iNVATXMINTULUI 174

t3coalele de culturä generalä sau profesionalä de un grad MED

innalt.
Liceele profesionale (F.) dau, pe längä pregatirea prac-
tica, o preghtire profesionalä teoretia mai aprofundatä; dau
un loe important culturii generale; programa este repartizata,
dupä profesiuni, pe 2 sau 3 ani. In primul an al liceului, se
admit elevi, cari au värsta de 16 am impliniti in cursul anului
de admitere.
Scoalele de pregAtire profesionalà (F.) sunt destinate
elevilor, cari au terminat coalele de once tip sau grad, mai
ales acelora, cari au terminat o coalá de culturä generalii.
Ele dau cunoWntele elementare, susceptibile de a initia pe
cineva bate() profesiune. Durata studiilor este de un an.
Cursurile profesionale de durate diferite sunt destinate per-
soanelor de diferite värste dornice a se specializa inteunele
ramuri ale profesiunii br. Legea, care prevede organizarea de
mai sus, a intrat in vigoare la 1 Ililie 1932 i va fi executata
progresiv, n 6 ani.
III. Statistic&

Numdrul de elevi din Polonia (in 1930) in:

15`coa/e de copii niici 92.898

$coale primare . . 3.691.739
ocoale secundare 204.000
$coale pro fesionale . 146.720
$coale normale . . . 38.000
1,51coale superioare (universiteiti, acade-
tnii, politechnice) . . 45.050

www.dacoromanica.ro
 PORTUGALIA

Supra fata teirii: 88.740 km.2

Populatie: 6.032.991 locuitori.
Copii in veirstä de $coalà: 445.000 (aproximativ).
Freeventeavi $coalele: 80%.
61colaritate obligatorie: dela 7 la 11 ani.
I. organizare scolari Free' diagrama).

$coa/e pentru copii mici (A).

Existä scoale pentru copii mici in toate orasele impor-
tante ale Portugaliei; la Lisabona, sunt, pe alga asa zisele
qcoale, si clase pentru eopii mici, anexate scoalelor primare.
In aceste douá grupe de institutii, invátámântul este gratuit.
Se intrebuinteazá pentru educatia copiilor mici material de
tnvátámânt froebelian, montessorian ea si material Decroly.
1,5"coale primare (B).

$coalele primare elementare sunt obligatorii si gratuite

pentru toti copiii. Sunt iscoale separate pentru bgeti si fete;
eoeducatia este permisá însá in localitäti/e, care n'au decilt
o secará primará complementará. Din scoala primará, elevii
pot sá tread fie in scoala primará complementará (F), gra-
tuitá, dar nu obligatorie, fie la liceul central sau la liceul na-
tional (C), (D), fie la scoalele profesionale (G-, H, I).
Inveitämlint secundar (C, D).
Invätámántul secundar se da in licee (C, D). Acest in-
vätámant cuprinde data cicluri :
I. Curs general (cinci ani) (C,).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMINTULUI 176

II. Curs complementar (doi ani), care se subanparte in

douä sectii: litere (CO si stiinte (D).
Nu toate liceele au aceeas duratà de studii. Liceele
.tionale elibereazd certificate dupd cinci ani de studii, in timp
ce liceele centrale elibereazd certificate la sfarsitul celui de al
VII-lea an.

Inveiteimeint superior (J, K, L).

Nu toate universitätile (L) au aceleasi facultäti; dar, In

general, la cele patru facultäti principale, se adaugA facul-
tatea de farmacie si de technicii. Existil un institut superior
de agronomie (X), un institut technic superior (K) i un insti-
tut comercial superior (J).
Pregettirea corpului didactic (E).

PregAtirea corpului didactic se face in scoalele normal&

primare (E) si in scoalele normale superioare (L); acestea
sunt incorporate universitätii. Primele, cu o durata de trei ani,
sunt organizate avänd ea bazA clam. V-a de liceu i pregä-
tesc invätätori i invätä,toare pentru scoalele de copii mici
scoale primare. Scoalele normale superioare pregAtese:
I. Profesori:
pentru invbitämAntul secundar;
pentru scoalele normale.
2. inspectori scolari pentru invätämäntul primar.

6coale pro fesionale (G, H, I).

Printre scoalele zise profesionale sunt gcoale pregäti-
toare pentru diferitele meserii (H, I), ca si pentru alte scoale
technice de grad superior (G). Acestea din urmä continuI
clasele 5 si 7 ale liceelor, eliberiind un certificat.
H. Examene i echivaläri hare §eoale.

Sunt douà feluri de examene pentru copiii scoalelor pri-

mare, (legea din Martie 1930): examenele de gradul I, pe care

www.dacoromanica.ro
 PORTUGALIA

'M
.TI g
Ur

I
d..2.
10
21
5
.,..

, ... .

.,..,
.
. ,, . . _
\\,-
L 0
i
12 \
----I.7 ---
/J.
-
_is
JID F Ca
i

21
8
14
n
43
1.3
7 Cs.
-
6

10
L.I.
0
3 rj
a1 Ba
7 -I
i 6

li A E

SCOALE PENTRU COPII MICI.

SCOALE PRIMARE.
SCOALE SECUNDARE
Licee, curs general.
C2. Licee, sectia umanist5.
D. Licee, sectie
F. Scoale normale &And drept la invAtamantul primar.
Scoale complementare.
Scoale comerciale superioare, agricole, technice.
$coale industriale.
L Scoale comerciale.
SCOALE SUPERIOARE
J. Institut comercial superior.
K Institut superior de agronomie.
Institut techn'c superior.
L. Universitate cu 5 facultati.
Cursuri de pedagogie, etc.

G. G. Anfonescu i losif I. Gabres Organizarca Invitarnániului 12

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVAUALINTULUI 178

trebue sá le treacá inainte de a pärási cl. III-a 8 i examen°

de gradul II, obligatorii, inainte de a ieai din acoala primará.
Examenele de gradul al II-lea -dan drept elevilor sä intre in
toate celelalte tipuri de acoale: acoale complementare, acoale
profesionale, licee.
Scoalele secundare supun elevii la examene, inainte de
a ieai din clasa V-a. Elevii, cari au obtinut certificate, in urma
acestui examen, pot :
sä" continue studiile in ciclul al II-lea al acoalei se-
cundare;
&A tread, la acoala normalá primará. La sfilraitul
clasei a III-a a acoalelor secundare, elevii pot, in mod excep-
tional, sà se prezinte la examenul de admitere in acoalele nor-
male primare;
sá treacg la institutele profesionale superroare,
La sfár3itul ciclului al II-lea (cl. VII-a) al acoalei se,-
cundare, candidatii se prezintä la examenele finale, dupá care
obtin diploma de liceu, care le dà dreptul sA se prezinte la
examenul special pentru ca säi intre in universitate. Pentru a
fi admiai la concursul pentru intrare in acoalele normale su-
perioare, candidatii trebue sA aibä licenta in litere sau atiinte.
III . Stet is ti ca.

Numeirul elevilor din Portugalia (in 1926-1927) in:

$coale primare . 345.277
$coale secundare . 15.096
$coale technice . . 771
$coale comerciale si industriale 14.555
Scoale pro fesionale . 903
,Scoale agricole . . 478
Academie de comert . 818
$coale technice superioare 576
$coale normal& . 1 976
Uniaersitclti . 4.461

www.dacoromanica.ro
 RUSIA
(Ilniunea Republicilor socialiste sovietice)

Populatie: 99.512.981 locuitori (1927).

Copii in vdrstei de $coalei: 10.961.394.
Frecventeazd geoala: 701o.
6colaritate obligatorie: dela 8 la 15 ani.
I. Organizare §colara (vezi diagrama).

6coale pentru copii mici (A).

$coalele pentru copii mici sunt .publice si oficiale; pri-

men copiii, incepand dela varsta de 3 ani. Subiectele de in-
vatarnant sunt: viata socialá si natura, munca manualä, de-
senul, modelajul, vorbirea, recitarea, jocurile, cantul i muzica.

A5coale primare (13).

Instructia generala, administrata, de Comisariatul Peda-

gogic Popular al Uniunii Federative a Republicelor Sovie-
tice, se da copiilor dela 8 la 15 ani, deci in timp de sapte ani
consecutivi.
Invatämántul social cuprinde instructia generara a pri-
mului grad, dela 8 la 12 ani si care este urmqt fie de instructia
generala a gradului II, care enprinde un ciclu inferior de trei
ani (C) si un ciclu superior de doi ani (D), fie. de un inv4,-
-tamant profesional (1) i (J) inteunele din scoalele existente,
unde elevii urmeaza cursuri de trei ani.
Invatamantul religios este absolut interzis. Coeducatia
exista in toate scoalele; conducerea de sine a elevilor, ca me-
toda de educatie, este foarte raspandita.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVITA.MANTULIJI 180

Inviiteinaint secundar (C, D).

Ciclul (C) dá culturá general Iesind din ciclul (C), la

ani, elevii pct sä aleagá intro cielul (D) (doi ani) care
poate sá cuprindà pe lAng5, obiectele obieinnite de invátámant,.
si o ramurá profesionalA (Ei) (pedagogie, contabilitate coope-
ratistA, agriculturá, etc.) al cArei scop este sà formeze lucrä-
tori de calificatie generará si unul din institutele numite
technice (F), care dau pe langa invAtámAntul ciclului (D) un
invAtAmAnt profesional. Technicele cuprind trei sau patru
ani de studii si seopul lor este s6 antreneze tinerii, care po-
sedä o educatie secundará, in viata cooperatiei sociale, in
munca pedagogicá, administrativä si in economia

Vcoale pentru tineretul türeinesc (12, 12).

Un tip special de scoale sovietice este acela al scoalelor

pentru tineretul táránesc, copii dela 12 la 18 ani, care posedii
certificatul de absolvirea scoalei primare. Aceste scoale pre-
gátesc un corp de tineri tárani innaintati, taxi pot sä fie in
acelas limp functionari publici si ingineri satesti. Scopul prin-
cipal al acestor scoale este sä dea tinerilor tárani o culturá, a-
gronomicá rationará, de a le face cunoscutá, cooperatia in ge-
neral, ca i structura economicd si comerciald a republicei
sovietice. In acela$ timp, aceste scoale dan o instructie ge-
nera.16, care permite elevilor sä," intre, in seoalele superio,are sau
In technice: Sunt 663 scoale de tárani tineri cu 42.000 elevi.
Aproape toate sunt stabilite la tará.

Invdttinaint superior (L, M).

Cursurile universitAtii (M) dureazá dela 4 la 5 ani. In

geolile superjoare se pune accentul pe pregAtirea socialá. Uni-
versitätile cuprind totalitatea institutelor superioare (L) uncle
se primeste un invátámb.nt special: technic, industrial, social-
economic, pedagogic, agricol, medical, militar, artistic, etc.
Existá o universitate comunistA, care pregAteste experti pc-

www.dacoromanica.ro
181 RUSIA SOVIETIC1

Universitlitile de lucratori

Studentii acestor universitäti trebue sh fi lucrat 2 sau 3

am ca lucratori sau thrani, sá cunoasca cele patru operatii
metice, sa stie sa citeasca, sástie sa-si exprime ideile oral si
in scris si SA aiba o pregatire politica'. Unele din aceste facu1-
tati au cursurile ziva, altele seara. Cursurile dureaza 3 sau 4
am. Studentii, cari au urmat cursurile cu succes, au dreptul de
a se inscrie In universitati.

Pregiitirea corputui didactic (E1 Ed.

PregAtirea invatatorilor primari, conduchtoarelor pentru

scoale de copii miei, educatorlior poiitici, se face fie in ciciul
(Ei) de cultura generala al graduiui al II-lea, fie in sectia pe-
dagogica a institutelor numite technice (E2). Pentru ca sa fie
admisi sá pnedea in scoalele secundare si superioare, candi-
datii trebue sa urmeze cursurile de pedagogie la universitate.

Vcoale profesionale (J, H, G, F).

Scoalele profesional e admit elevi, care au primit instruc-

tia generalä a primului grad (C) sau scoala tineretului WA-
nese (I); ele trebue sh invete programa prevazutä pentru
ciclul (D) scoalelor secundare. Durata cursurilor este de 3-4
ani. Invaldnahntul, profesional este dat mai cu seaniä in scoa-
lele de comert (J), Inscoalele din fabrici, in scoalele de uce-
nicie (G) i in technice (F). In.structia superioara se da in.
universitäti. In acestea se primesc elevi, care au terminat
scoala primarh. Cursurile dureazh 3-4 ani.
Scoalele din fabrici iscoalele de ucenicie (G) sunt scoale
de o specie particularä, care preghtesc pentru intreprinderile
respective lucrhtori calificati. Cursurile dureazh 3-4 ani si
dau o instructie generalh, echivalenta ciclului L G, al scoale-
lor secundare. Vhrsta de admitere in aceste scoale este dela
14 la 16 ani. Instructia este in strans raport cu munca elevilor
In intreprinderi (in anul I si II nu lucreaza mai mull de 4 ore
pe zi; in anul III si IV nu lucreazä mai mult de 6 ore).

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVIITZUCANTULUI 182

Un tip intermediar de scoale, intre scoalele de comert

universitäti, sunt technicele (F) pentru elevii de 15 ani i mai
mari, cu o durata de 3 sau 4 am. Programa trebue sä fie aceea
a ciclului al II-lea secundar.
Technicele pregatese lucrätori de calificatie medie pentru
diferitele ramuri ale industriei.
II. Examene j echivalari intre §coale.

Trecerea elevilor dinteo clasä in alta se decide de Con-

siliul scoalei, la sfarsitul anului scolar si se bazeaza pe datele
indicAnd progresele realizate de elevi in cursul anului. Acest
Consiliu judeca copilul dupg minimum obligatoriu stabilit
de Comisariatul Pedagogic Popular (legea din 1027) i la in
considerare desvoltarea generalä a elevului, activitatea sa so-
ojalá, vArsta sa, starea de sänätate, particularitätile indivi-
duale i conditiile familiei. Aceastä decizie este fära apel.
Elevii scoalelor secundare ciclul (C) si' (D), ale càror cuno-
stinte in douà ramuri fundamentale, (limba'rus5, sociologie,
matematici, f izicá, istorie naturala, chimie) n'au fost socotite
suficiente si care n'au putut sä ajunga la nivelul grupei, in
timpul vacantei de varä, repetà aceleasi cursuri. Acei, cari
au realizat progrese suficiente, in ramurile obligatorii, tree in
primävarä la grupa urmAtoare. Niciun elev nu poate rami.-
nea trei ani in aceeas grupä. Penfru a trece in tipul de scoalä
(C) sau in tipul de scoalä (D) (F), conditiile sunt aceleasi
ea pentru a trece dinteo clash in alta. Elevii, cari au terminai
Cu bine scoala, primesc un certifieat, redactat conform legii
stabilite de Comisariatul Pedagogic Popular in 1928. Elevii,
care, pentru motive de insucces, n'au primit certificatul, pot
s'ä treacä in anul urmAtor un examen din materiile, la care au
fost respinsi. Du/Ace aa trecut acest examen, elevii primesc un
certificat de sfarsit de ucenicie. Cei care doresc sá intre in-
tr'una din cele 127 universitäti ale t5rii, trebue sá se prezinte
la un examen special. Totusi laureatii nu sunt toti admisi. Se
dÌ preferintä fiilor de lucrätori i tärani, ca ì fiilor oameni-
lor de stiintA.

www.dacoromanica.ro
 RUSIA SOVIETICA

145 ..e
i
vi
is N
V*
13
12
I
...

io 1 Mlii.
M vi

-A -G -F F. F.
_ -
e EL i I e
1.
4
5
6 .- Ia C 41
5
k
El B
e
g
11111 a.
U
a
A o
UE

$COALE PENTRU COPII MICI

$COALE PRIMARE

$COALE SECUNDARE

Instructie generala de gr. II, cu ciclu de 3 ani.

Instructie generala de gr. II, Cu ciclu de 2 rani.
EL Es. $coale normale, (pentru scoale primare i gràdini de copli).
F2. Techn:ce, secundare i profesionale In acelas timp.
$coale de fabrici i pentru ucenic.i.
$coale profesionale.
Ti, 12. $coale pentru tineretul tArAnesc
$coale comerciale

$COALE SUPERIOARE

UniversitAti cle hicrAtorL

Institute superioare,

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA 114VkaleANTULUI 184

III. Statistia

Numeirul elevilor din Rusia Sovieticci (in 1926-927) in.

6coale pentru copii mici . 85.350
$coale primare 10.502.954
Ocoale de ucenici 0 din fabrici 109.400
$coale pentru tinerz tdrani . 42.000
$coale de comer t . 124.185
$coale secundare . 869.543
Tcchnice . . 180.000
8coale superioare . 157.595
Universiteiti . 160.000
Universitlifi pentru lucreitori 46.000

www.dacoromanica.ro
 SCOTIA

Poputatie: 4.884.032 locuitori (in 1929).

Copii in vdrstei de $coalei: 791.276
Frecventeazei $coalele: 9601o.
$colaritate obligatorie: dela 5 la 14 ani.
I. Organtiarea §colari (vezi diagrama).
6coale pentra copti inici (A).

$coalele pentru copii Mici (Nursery Schools). in numär

foarte restráns, sunt facultative si primesc copii, cari n'a.0
implinit inch etatea de cinci ani. Ele depind in intregime de
autoritätile locale, dar sunt adesea intretinute de asociatii pri-
vate. cu sau ara.' sprijinul bánesc al autoritátilor locale.

6coc2e primare (B).

Invátámántul primar este gratuit, oficial si obligator; o-

ferä elevilor un program de culturh generara' si cuprinde ur-
mátoarele sectii:
clase pentru copii mici, dela 5 la 7 ani;
clase elementare, dela 7 la 9 ani (junior);
e) clase superioare, dela 9 la 12 ani (senior);
d) clase de perfectionare, dela 12 la 14 ani (advanced).
Ultimele sunt destinate copiilor, cari nifurmeazá niciun
invátámâ,nt secundar.

Inviitämântul secundar.

Cam la etatea de 12 ani, elevii suficient pregarti pot gá

intre inteo scoalá secundará (C). Scoalele secundare nu sunt

www.dacoromanica.ro
ORGANIZA REA iNVITÀ/dANTULUI 186

gratuite decat pentru bursieri. Durata studiilor este de 5--G

ani, dar in unele gcoale mai putin importante, studiile dureazä
numai trei ani. Scoalele secundare dau celor, cari le absolvesc,
dreptul ea intre in universitate, in gcoalele profesionale Alpo-
rioare gi gcoalele normale.
La etatea de 12 ani, elevii pot deasemenea sa intre la
gcoala medie, care cuprinde trei ani de studii (D). Scoala me-
die (Intermediate School) corespunde gcoalei primare supe-
rioare (Central School) engleze.

Imvätämântul superior.
Universitatile poseda facultati de stiinte. de teologie, de
drept, de medicina, de muzica, de arte (II).

Pregatirea corpului didactic.

Toti candidatii la postul de invatator primar (ca iInulte

din candidate) posedä titluri universitare. Pregátirea
tatorilor se face inteuna din cele patru scoale normale, timp
de un an pentru licentiatii universitari gi de doi ani pentru
cei Meá studii universitaxe. Studentii trebuie sa fi terminat cu
succes studiile secundare (I). In ultimul tirnp, a intrat in vigoa-
re un alt regulament pentru pregatirea corpului didactic. Dui:A
noul regulament, nurnai cei cari poseda certificate de studii
secundare (Leaving Certificate) vor fi admigi la studii pentru
a deveni institutori; durata stagiului preliminar este fixata
la un an pentru toti elevii. Vechiul regulament nu cerea nieiun
certificat de studii secundare, dar impunea candidatilor o pe-
rioada de stagiu de unu, doi sau trei ani, dupa gradul de
instructie al gcoalei, din care proveneau.
Noul regulament insista asupra necesitatii culturii uni-
versitare: «Studentele vor putea gi studentii vor trebui 85,
urmeze cursan i la Universitate». Aceasta dispozitie tinde
puna in vigoare in formarea institutorilor o veche
care implica frecventarea universitatii, in toatä durata stu-
diilor. Durata studiilor pentru fete este de trei ani in loc
doi gi se va putea mari la patru ani sau chiar mai murt. Totugi,

www.dacoromanica.ro
 S CO TIA
74 I I
4 'á
iv, 2A1

23 -r--
18
22
17
21
15
15

--la
14
..0

----
Ao
13

12 16 E
11
-25
10 C
. 1.3
13 D
12
---ii
7
6
--
---.-10--
3
--8
4
9

7
fa

2
6 ---..
1 '
El..... 3
,.......4 -..-- 1 T,
d'E

A. $COALE PENTRU CORI MICI.

B. $COALE PRIMARE:

clase pentru copil mici (5-7)

elementare (7-9)
superioare (9-12)
., de perfect:onare (12-14).

$COAL,E SECUNDARE.

C. $coale secundare pentru baeti §i fete (Secondary Schools).

D. $coale medii (Advanced Division or Intermediate Schools).
E. $coale technice : §coale profes'onale (Technical Schools).
F. Cursuri complementare pentru ucenici (Contim.atIon classes).

$COALE SUPERIOARE.

G. Scoale profesionale sunerioare (Domestic Science Colleges).

$coala Agricola (Agricultural College).
Technical C,ollege.
H. Llniversitati. $coale superioare pentru §tiinte I arte (Science and
Arts Colleges).
i. $coale normale (Teachers Training Colleges).

www.dacoromanica.ro
onc,ANIZAREA INVATAMANTULui 183

studentele, care au facut anul de stagiu, pot sh intre direct In

anul al doilea. Pentru baeti, durata studiilor este de piiiru ani,
dar certificatul de institutor nu se acorda decát studentilor,
care posedä un grad sau o diploma% Pentru persoanele, cari au
licenta unei universitati, durata studiilor va fi de trei sau pa-
tru trimestre, duph anul de stagiu preliminar.
Certificate pentru pro fesori speciali. Candidatii la pos-
turile de profesori speciali trebue s. posede un grad al unei
universitäti (I-a sau a II-a clasa) si trebite s. urmez,e un curs
de pregatire profesionalii.
Certificate pentru pro fesori technici.
Pentru a obtine un asemenea certificat, candidatul tre-
bue sà posede o diploma technid, i sit urmeze un curs de pre-
&ire profesionall Acest certificat nu este reeunoscut vala-
bil dead dupa doi ani de practica In invätamânt.

coale pro fesionalc.

Scoalele profesionale sunt frecventate de tinerii, cari

doresc inmulteasca cunostintele technice. Ocupatiile pro-
fesionale ale elevilor Ii obligá sit u.rmeze aceste cursuri, in
general, seara (F). Ele sunt impartite in patru categorii:
Cursuri pregatitoare, adresandu-se elevilor, cari au
pará,'sit scoala, Meg a obtine certificatul de sfarsit de studii.
Cursuri pentru persoanele, care au depasit vársta sco-
lara si nu pot urma cursurile superioare.
Cursuri, care se adreseazä elevilor mai mari de 14
ani, cu certificat de sfársit de studii, sau cari au terminat
cursul pregatitor nr. 1.
Elevii, cari au terminat cu succes acest curs pot sa, caging
un certificat ,eare le da dreptul de a intra inteo scoala prof e-
sionala superioara.
Cursuri de cultura generala pentru adulti.
Ele sunt frecventate de persoane dornice de a-si spori
cultura lor generala. Scoalele technice (E) sunt accesibile ele-
vilor scoalelor medii. Cursurile dureaza in mod obicinuit trei
ani, dupa care elevii pot trece in scoalele profesionale supe-
rioare (G).

www.dacoromanica.ro
189 scan.%

Existà mai multe scoale profesionale superioare, ca:

Domestic Science College (scoalä", pentru deprinderi mena-
jere), Agricultural College (scoala de agricultur6.), Technical
College, Science and Arts Colleges (scoala superioard pentru
stiinte si arte), etc. (G).
H. Examene §I echivaldri intre

In coalele primare si secundare nu se tin alte examene

deca cele pentru certificatul de absolvire. Elevii, cari au ter-
minat ciclul complet (cinci sau sase ani) al scaalei secundare
ating un grad de culturá socotit suficient pentru examenul
oficial al Departamentului, primesc certificatul de sfArsit da
kudii..Scoalele profesionale superioare elibereazii diplome la
sfârsitul cursurilor.

III. Statisticfi.

Nameirul de elevi din Scotia (in anul 1928-1929 in:

$coale primare, diviziunea inferioarg 582.590
$coale primare div. superiarà . 71.609
coale secundare div. inferioaril 74.492
$coale secundare div. superioarà . 74.714
coale speciale . 1.(439
Colegii . . . 20 968
Universitäti "(1927-28) . 12.000

www.dacoromanica.ro
 SPANIA

Suprafata teirii: 497.881 km.2.

l'opulatie: 23.457.373 ( 1928).
Copii in veirstci de f c oa 1 ci : 2.801.675 (dela 6 la 12 ani)
Frecventeozci fooalele, aproximativ: 7501o.
Vcolaritate obligatorie: dela 6 la 14 ani.

I. Organizare §colara (vezi diagrama).

6coale pentru copii mici (A).

Exista in Spania scoale pentru copa mici dependente de

si,at in toate orasele cu mai mult de 10.000 de locuitori si In
cateva de mai putinä importantä. Comunele au cateodatd scoa-
le pentru copii mici in sarcina lor. Toate scoalele pentru copii
mici sunt gratuite si primesc copiii dela 3 la 7 ani. Conducä-
toarele acestor scoale intrebuinteazg, in general, meto.zla lui
Froebel. Totusi se observä, in prezent o mare influentä a me-
todelor Montessori si Decroly.

6 coale primare (B).

Scoala primarà (B) este obligatorie si cuprinde opt clase.

Ea este gratuitii si.oficialä. Programa de cultura generara este
aproape identicä pentru toate scoalele publice. Ultimele clase
ale catorva scoale din marile orase constituesc cursuri com-
plementare pentru copii dela 12 la 14 ani. In aceste cursuri,
inviitámantul ia un caracter de orientare profesionara. Mai
rnult, in toate scoalele publice in care predau institutori si in

www.dacoromanica.ro
191 SPANL1

multe din scoalele capitalelor de provincii, unde predau insti-

tuteare, sunt cursuri de searaipentru adulti (E), frecventate
mai ales de tineri.
Legea prevede cà elevul sà nu paraseasca coala, deca,
dupa ce a trecut toate clasete, sau a atins etatea de 14 ani. La
sfarsitul studiilor, c ci a 1 a elibereaza un certificat.
Mai exista coale cu invatamânt special pentru anormalii
mintali, pentru surdo-muti si orbi.
Ca sa intensif ice pregatirea institutorului, si ca s'a pro-
page instructia in mediile rurale, guvernul republican a creiat
misiuni pedagogice, a cdror influenta binefacatoare se si re-
simte
Controlul activitatii scolare i orientarea pedagogica a
personalului de invätamant primar se face prin cei 212 inspec-
tori si inspectoare. Dat fiind marele mimar de scoale creiale
recent, guvernul a decis creiarea a inca 100 de posturi noi de
inspectori. Consiliul central de invätámant primar format din
cativa inspectori si cativa profesori de scoale norrnale, a fost
insarcinat cu coordonarea aotivitätii pedagogice realizata prin
inspectia scolará si de catre scoalele normate.

invdteimeint secundar (C)

Invatámantul secundar se da in colegii (Institutos) (C).

Fiecare capitalá, de provincie ca si cateva orase rnari poseda
cel putin un colegiu. Etatea de admitere este 11 ani; candidatii
trebue sà treacá, un examen de adrnitere, constAnd din mate-
ria de invátamant a scoalei primare. Studiile secundara da-
reaza sase ani; scopul lor este de a da elevilor o cultura mo-
derna, si de a-i initia in acelas timp in cultura clasica. Orga-
nizat de stat, sub directia asa zisei: «Junta para Ampliación
de Estudios», exista la Madrid un anstituto Escuela», al &a-
mi scop principal este preocuparea de a lace in invatdmántul
secundar, un loe mai important «educatiei». Pentru aceasta,
el incearcá sà stabileasca o legátura intre invátamantul primar
invatamântul secundar, intre institutor i profesori. Ac-
tualmente, exista in Spania o tendintä hotarità de a: creia noi
centre secundare asemanátoare cu Instituto Escuela din Ma-
drid. In orasele d oarecare importanta, unde nu exista colegii

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATAMANTULUI

secundare de stat, s'au creiat de curand colegii particulare,

tisimilate institutelor secundare, cu programe identice. Elevii
scoalelor particulare depun bacalaure,atul inaintea unui juriu
compus din profesori secundan.

Inveiteiffaint .superior (O, H).

Invätamântul superior se da in universitáti (H), scoule

speciale (G), i in centrele i laboratoriile pentru studii supe-
rioare. In Spania sunt 12 universitAti. Peiatru a admi,In
ncestea, candidatii trebue sa posede diploma de bacalaureat.
CAteva facultAti cuprind un curs preparator. Durata studiilor
variaza dupa facultAti, dela 4 la 6 ani, pentru a obtine licenta.
S'au creiat de curAnd la Madrid si Grenada scoale pen-
tru studii orientale, avAnd un caracter universitar. Sunt scoale
superioare speciale (G-) de ingineri, de veterinari, de arhitecti,
de pictori, de sculptori i gravori, scoale de muzicA i decla-
matie, de odontologie si de inalte studii comerciale. Pentru a
intra in unen din aceste scoale, candidatii trebue sá. fi obtinut
diploma de bdcalaureat; in altele, se cere un examen de admi-
tere destul de sever.
Exista inca alte centre de cercetari í studii, ca:
Centrul de studii istoriee, Muzeul de istorie naturala
Institutul de fizicA, si chimie.

Pregeitirea corpului didactic (Fi, 11-12, H).

Noile disiaozitii ale guvernului Republicii dá,

caraeter universitar preparara corpului didactic primar. A-
ceasta pregAtire cuprinde trei perioa de: o perioada de cultura
generan, (6 ani de colega') (C), o a doua de pregatire profe-
sionalA (3 ani de scoala norman') (Fi), si un an de practica
(l'O:Exista-o seoalá, norman', in fieeare capitala de provincie,
douà la Maarid i douà la Barcelona. Sunt frecventate de
bAeti si de fete, iar cursurile sunt predate de profesori si pro-
fesoare. Numarul de elevi fiind limitat, candidatii trebue
treaca un examen eliminatoriu foarte riguros. Etatea de ad-
nlitere este 16 ani si candidatul trebue s'A fie posesorul unei
diplome de bacalaureat.

www.dacoromanica.ro
 SPANIA
74
411 1
1.q 23
1-22
16
15

4-- 1.9
21.
20 AA H
a

ui
E

11
16
10
15 -
O , 4. '
---1
8 C e
z

12?
6
21 - 1$
en

5
10
4 E
3
C 13 i
2
,....-.. 7 -......

' -.5 q..... ;k

1.0
C3 .6
. _ ,

SCOALE PENTRU COPII MICI.

B. $COALE PRIMARE.
Cursuri complementare.
SCOALE SECUNDARE

C. Colegli (Institutos).
D. coale profesionale :
$coale de muncA
., de arte sl meserli
VI Industriale
comerciale
de muzla
Ve de cera/rifa
VI rnenagere
/I de arte grafice, etc.
E. Cursuri de searA.
$COALE SUPE.RIOARE
Scoa/e normale.
P2. Stagiu (I an).
G. coale superioare speciale de Inginerl, de veterinari, de arhitecti,
de pictori, de sculptorl, de gravori, de muzic.i, de comert, de
odontologie, etc.
UniversitA(I.
G. G. Antenescu 1 losif I. Gabrea Organkarea invatanzioluini. 13

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA / DIVATAmANTULUI 94

Studiile teoretice ale § coalelor normale cuprind studii

filosofice i sociale, metodología diferitelor materii de inva-
tiimant i cunostinie artistice i practiee. Nu este examen a-
nual. La sfarsitul celui de al treilea an, elevii tree un examen
general, care serveste de baza ordinei de plasare, pentru pe-
rioada de stagiu.
La sfarsitul acestui stagiu, o comisiune de profesori de
scoale normale si de inspectotri primari hotaraste asupra nu-
mirii definitive. Muzeul pedagogic din Madrid contribue la
completarea formarii pro-fesionale a institutorilor prin confe-
rinte, cursuri de perfectionare, etc. Poseda o foarte bogata
biblioteca pedagogicii i publica monografii asupra chestiuni-
lor de educatie i invatámánt. Facultatea de filosofie si litere
din Madrid poseda de cbtava vreme o sectiune pedagogica
(H), care a venit sa inlocuiasca vechea scoala normala supe-
rioara, desfiintata de curb:nd.
Aceastä sectie pedagogica elibereaza:
certificate de studii pedagogice and drept a lua parte
la concursul de profesor secundar t3i de profesor de scoará
normará, exceptie gaud catedra de pedagogie.
licenta in pedagogie, dand drept a lua parte la con-
cursurile pentru catedrele de pedagogie dela scoalele normale,
Dentru inspectie in invatamb.ntu1 primar, sau la directia unei
scoale primare cu mai mult de sase clase.
diplome de doctor in pedagogie, and drept la concur-
surile pentru oeuparea eatedrelor la sectia pedagogica a uni-
versitatii.

$coale pro fesionale (D).

In capitalele de provincii ca si in alte orase, sunt seoale

de munca, de arte si meserii, industriale, de comert, de mu-
zica, de eeramica, de metaaj, etc. Elevii Bunt admisi in aceste
scoale la 12 ani. Durata studiilor variaza intre 3 si 5 ani. Toate
aceste scoale au un caracter oficial (D).

www.dacoromanica.ro
195 LIPANU.

11. Examene i echivaliri intre qcoale.

Elevii scoalelor primare publice nu tree nici un examen.

La sfir§itul kioolari lor, primesc certificatul primar. E-
levii scoalelor particulare tree un examen in fata unei comi-
siuni numitri de autoritAti. Pentru a intra in §coalele secundare
se eere un examen prealabil; la sfârsitul studiilor, elevii tree
examenul de bacalaureat

III. StatistkA.

Numeirul de elevi din Spania (in 1926-1927) in:

$coale primare publice 1 862 450
641.198 s 2.503.648
coale primare private . .
coale secundare (eievi regulati) . 25.226
67coa2e secundare . . . . . 51.067
$coale normale (elevi regulati) . . 13.085
Vcoale normale . .. . . . 13.016
Universitedi (stud. regulati) . 18.090
Universiteiti . . . . . . 21.629
$coale technice (elevi regulati) . 21.457
45coale technice . . . . 3.882
$coale de comert (elevi regulati) . 5.918
4'coale de comert . . 5.369
$coale politechnice . 1.573
$coale technice superioare 1.006
45'coale speciale superioare . 585

www.dacoromanica.ro
 STATELE UNITE (AMERICA).

Suprafata tliriif 7.996.918 km.2.

Populatie: 120.013.000 locuitori (1928).
Copii in vdrstei de fcoald: 30.887.167 (dela 5-17 ani).
Cele 48 state au fiecare un sistem 4eo1ar autonom
Virsta de acoali obligatorie variazá dupa fiecare stat
In 19 state ea este dela 7-16 am.
1. Organizare colará (vezi diagrama.

$coOle pentru copii mici (A).

Varga de intrare in aceste acoale 'variazá dela 3--6,ani.

In sistemele acolare. in care existä acoale de copii mici
*nursery, (leagane pentru copii) epoca acolaritAtii incepe dela
ani, i chiar dela 2 ani. In majoritatea oraaelor mari, acoale19
tie copii mici fac parte din sistemul acolar. In micile tirguri
el in comunele rurale izolate, aunt putine acoale pentru copii
raid.
De curind, s'au infiintat in sistem6le acolare publice
&Rum cnursery schools» dar multe acoale de acest tip aunt
incá particulare.

Ocoale primare (B).

In genere, bäetii i feteTe intrá nacoala primará la vir-

eta de 6 ani. In 39 state, sistemul acolar are 12 ani de studii;
scoala primará are deobiceiu 8 ani. Totuai, intenn numár
erescand de sisteme acolare, acoala primará nu are deei:4- 6
grade (clase). Dupá importanta districtului, existä mi profe-

www.dacoromanica.ro
197 STATELE IIPTITIf

sor pentru fiecare grad (clasä) sail un profesor pentru doaa

sau mai multe grade (clase). De regula, numarul elevilor Ix.
fiecare clash' e redus: media este de 19. In fiecare sta.t aunt
scoale experimentale. Adesea raspandite pe mare intindere;
unele sunt publice, altele sunt particulare.
Rezultatele experientelor sunt imprastiate prin. «Biroul
de Educatie» al Statelor Unite, birou federal de informatii,
care selecteaza toate subiectele privitoare la educatie; de «A-
sociatia Nationala de educatie», organizatie libera a profeso-
rilor; prin alte asociatii ale directorilor de scoalä, si. prin pe-
riodice educative citite in mare numar. Multumita acestor cer-
cetari, programul scoalelor este neincetat revizuit in toate sia-
temele scolare. Metodele conventionale de invatámant au lost
inlocuite treptat cu metode progresive, ca de ex. planul Dal-
ton si planul Winnetka, etc.

$coale secundare (Di, D2) (C)

Elevii intra in scoala secundara nu la o anume varsta

fixa, ci cand au terminat ciclul primar prescris, care variaza
In durata (fapt amintit Inai sus) dupa tipill de organizare a
scoalei.
Tipurile, care se gasesc de obic,eiu sunt urmatoarele:
8 clase primare si 4 clase secundare (C).
6 clase prima,re si 6 clase secundare (D2, D2).
In sistemele scolare mai noi, cele 6 clase secundare sunt
adesea impärtite in doua sectii, trei clase inferioare sau inter-
mediare si 3 clase superioare. (D1, D2).
La sfarsitul diviziei superioare (ca si la sfarsitul celar
4 ani secundan, care urmeaza celor 8 a,ni primari) elevii pot
intra in institute superioare. Stint si alte feluri de organizare
a anilor de invatamant primar si secundar.
Sistemul care predominä' este: 6-3--3.
Exista deasemenea o miscare crescandä in favoarea ideii
de a adaoga doi ani la limita superioara a scoalei secundare.
Aceasta sectie poarta In genere numele de «colegiu inferior»
WO (Junior College).
Programul de studii in scoalele secundare inferioare saa
intermediare este organizat astfel incat sa permita o libertate

www.dacoromanica.ro
ORGANIZARAi INVITIMANTULUI 19111

considerabila in alegerea studiilor i aceastii libertate se-

intinde din ce in ce mai mult spre clasele secundare supe-
rioare.
Studiile programului secundar cuprind in genere cateva
raaterii obligatorii ea: engleza, istoria, matematicile, higiena
si o mare varietate de materii facultative ca: stiintele,
geografia, istoria veche si moderna, limbile straine. Din
varietatea materiilor oferite, elevii pot sa-si compuna un pro -
gi am, permitandu-le indeplineasca conditiile de admitere
la oolegiu, sau in scoalele profesionale sau complementare.
Colegiul inferior, astfel cum e organizat in prezent, pre-
para pe elevi pentru cursurile superioare profesionale san
academice, sau este o scoala de incheere a studiilor, pentru
acei care nu doresc sä duca mai departe instructia lor. Elevi-
lor acestor colegii, li se ofera in genere programe, care sá se
potriveasca acestor tipuri de studii.
Inveiteimcantul superior (F, lp 2, Sp G)

Institutele superioare cuprind colegii (F), universitati

(G) si coale profesionale (F.).
F$

Trei cincimi din acestea swit particulare, si celelalte

sunt sub controlul statului, sau al municipalitatilor. Juma-
tate din universitati i colegii primesc o subventie federalá.
Inscrierile in institutele de instructie superioara s'au inmul-
tit rapid in cursul ultimei decade. De cativa ani, intre scoalele
secundare si universitate se evita inscrierile prea numeroase,
In raarele centre universitare. Universitatile cuprind de obi-
ceiu colegiile sau facultátile de arta, stiinte, drept, medicina,
geniu, educatie. Gradul de bacalaureat este obtinut dupa 3'
sau 4 ami de studiu. El permite studentilor sa-si continue
studige si s'a obtina titlul de licentiat sau doctor. Titlul de
doctor in medicina este obtinut in genere dupa 6 ami de studii.
Exista im numar de scoale de drept, de inginerie, de farmacie,.
medicina, abselút independente de universitate.

www.dacoromanica.ro
 STATELE UNITE
..,,,
ó
61.
4 -3 >
20 25 .._.
10
.2I4
la C
23 -
17
16
22.- 1
21 ti
is
SY
,----10
20 F E u3 ,

13 F.
1E1-.-
12
11
20
--15
VP
..- 16 ". D2 .
E
1
.Vs
0,
a
0.3
a
.--....i2 .....
D1 41

e
.ti......-
10---
a
B
..--.
4*
0 -..... ..
3 e -..-- ..I

1 -
t er
......-...

1,. % ........ c A

scoALE PENTRU COPII MICI (Grklini de copii, Nursery

schoo/s).
$COALE PRIMARE cu 6 sau 8 ani de studii (Elementary schools)

$COALE SECUNDARE

Licee, cu. 4 ani de studii (Four-year high sdiools).

Dt. Licee inferioare, cu 3 axil de studii (Junior high schools).
D2. Licee superioare, Cu 3 ant de studii (Senior high schools).
E. $coale profesionale si de continuare.

$COALE SUPERIOARE

F. Colegii tudversitare cu 4 am de studii (Undergradeate college& or

Universities).
Ft. Colegii inferioare (Junior colleges, the first two years of under-
graduate study).
Scoale normale (Teadtens' colleges).
Cursuri preprofesionale In colegii l In universitalti: 1, Z 3, 4 ant
de studii. (Preprofeasional courses in colleges and uniVersities).
G. Universit4t, cursuri de 3 am, (University graduate courses).
Cursuri profesionale In colegii l universitati, de 3 sau 4 aid
de studii. (Professiona/ courses in colleges and universities).

www.dacoromanica.ro
ORGALNIUREA iNVITIMiNTULUI 200

Pregalirea corpului didactic (F2)

In mod general. membrii corpului didactic sunt prega-
titi in 3 tipuri de institutii; scoale normale, colegii de profs-
sori, colegii universitare.
Invatatorii sunt pregatiti de regula in scoalele normale,
sau in colegiile pentru profesori, cu toate ca i universitatile
colegiile ofera cursuri pentru pregatirea, invatatorilor.
Colegiile pentru profesori cer 4 ani de studiu dupá
scoala secundara i acorda grade. Scoalele normale au 2 sad
3 ani de studiu dupa scoala secundara si nu acorda grade.
Fiecare stat are una sau doua scoale normale. Cea mai mare
parte dintre colegii e universitati poseda sectii, scoale sau
celegii de educatie, oferind cursuri, care dan gradul de ba-
calaureat, ciiteodatä chiar de licentiat sau doctor.
Profesorii de scoale secundare sunt pregatiti in genere
Ir aceste institutii i trebue sil obtina cel putin gradul de ba-
calaureat.
Invatatorii trebue sä termine 2 ani de studiu dupa delta
secundar. Totusi, multi inviitatori, mai ales in sistemele sco-
lare bine organizate ale oraselor, au o pregatire de 3 sau 4
ani, in timp ce in micile comune izolate Bunt invatatori cu
mai putina pregatire.
Toate statele au fixat prin legi oarecare cerinte pentru
obtinerea unui certificat de intrare in invätamânt. Nimeni nu
poate preda inteo scoala publica, daca nu are acest certificat.
Fiecare stat libereaza diferite tipuri de certificate. In toate
statele, afara de 15, este cerut un minimum de pregatire pro-
fesionalä, peste scoala secundara.

6coale pro fesionale (E)

Cunsurile de educatie profesionala in mod public se

fac in scoalele secundare cu 4 clase. Scoalele profesionale sunt
organizate in special cu scopul de a pregati pe elevii lor spre
a fi intrebuintati ca ucenici inaintati. Studiile dureaza de
obiceiu doi ani; variaza insa dupit profesia, pentru care pre-
gatese

www.dacoromanica.ro
201 STATELE UNITE

In genere, jumatate din zi este intrebuintata pentru lu-

trari practice in raport cu profesia, un sfert din zi pentru
studii technice in stransä legaturä cu profesia, i restul zilei
pentru studii menite sä perfectioneze cultura generall
civica a elevilor.
0 small profesionala loeala poate fi subventionata de
guvernul federal cu sume, ce se pot ridica 'Ana la 507/o din
salariul plait profesorilor.
II. Examene i echivaliri intre *conk

Examenele regulate nu Bunt asa de frecvente in scoalele

primare si secundare. Examene uniforme se tin in cateva
state la sfarsitul scoalei primare si al celei secundare. In ge-
nere, dei au loo examene la sfarsitul unei clase si al unei
,pnitai de munca, nivelul intelectual al elevilor este conside-
rat drept criteriul cel mai important pentru promovare. Ele-
vii buni pot termina intreaga soma' primara ca F3i cea se-
cundara fara a trece vre-un examen.
Fiecare stat recunoaste certificatul c o al elo r secundare,
adica elevii, care poseda un certificat pentru Tamura de studii
urmata la scoala ce-t1 elibereaza, Bunt admisi In universitati
färä examen.
In unele universitati, pentru a obtine gradul de licen-
tiat, se cere prezeritarea unei teze, in genere rezultatul cer-
cctarilor asupra unui subiect ales ea si trecerea unui exa-
men oral.
Statistici

Numdrul elevilor din Statele Unite (in 1928) in:

ecoale pentru copa mid (publice si private) . . 749.946
$coale primare publice . 20.572.927
code secundare publice . . 3.940.855
$coale prinzare particulare 2.234.999
$coale secundare particulare . . . 380.506
Colega, universitäti, $coale pro fesionale . . 868.793
Colegii pentru pro fesori. Scoale normate . 274.348

www.dacoromanica.ro
 SUEDIA

Supra fata tdrii: 448.460 km. 2.

Populatie: 6.120.080 locuitori (1030).
Copii n veirstei de fcoald: 694.473, dela 7 la 14 ani,
(1927).
Frecventeazei $coalele: 100%.
$colaritate obligatorie: dela 7 la 14 ani.

I. Organizare colar (vezi diagrama)

$coale pentru copii mici (A)

Pentru educatia copiilor sub varsta de 7 ani exista asa
zisele clase pentru copii mici, care constitue baza invatimin-
tului primar.
A,9coale primate (B, K, L)

Obligativitatea scolara, se intinde pe o perioada de sapto

ani, adica pentru virsta dela 7 la 14 ani. $coala primará se
subimparte in:
1° preparatoare (doi eau ciiteodatá-trei ani), asa numita
mica»;
2° inferioara (patru ani);
3° superioara (unu, doi, trei sau patru ani) (K).
Scoala primará superioara dá, o edueatie superioarit, ci-
vich si practica. Invatámántul are un earacter fie general, he
profesional. Exista scoale complementare (L), cu un earac-
ter strict profesional.

www.dacoromanica.ro
203 SUEDLS-

inveitiimantal secundar (C, 1), E, F, G, H, I, J)

Intrarea Inscoalele secundare se poate face din diferite
clase ale scoalei primare. Astfel, elevii, cari au terminat cl.
VI-a a scoalei primare, pot sil intre:
in scoala moderna sau in scoala medie comunala, de
4 ani (H). Studiile pot sil fie continuate in gimnaziul de trei
ani (I), care conduce la examenul de ba,calaureat;
in scoala superioara comuna de fete (JO (6 ani),
care elibereaza un certifcat de absolvire;
in liceu (J,), care se terming prin ba,calaureat; dupsi
patru ani de studii in. liceu, studentii pot sa treaca examenul
real, ca acei, care terminá scoala moderna de patru ani (H)..
Elevii, cari au terminat cele 4 clase primare, au dreptul
sit tread,' in scoalele moderne (D), de cinci clase ale caror
studii se .termina printr'un examen de iesire (examen real).
Dupa clasa V-a medie elevii pot continua studiile in
gimnaziul de trei clase (E); ac,ei, care parasesc coala mo-
derna (D), dui:4 patru clase, au dreptul s'a intre in gimnaziul
de patru clase (F). Amandouit gimnaziile elibereaza certifi-
cate de bacalaureat.
Fetele, care parlisesc scoala primara la 11 ani, inträ in
scoala superioara de fete (CO, sau in scoala superioara cornu-
nalà (7 ani de studii). Existii un gimnaziu pentru fete_
(CO, viirsta, de admitere in aceasta este 16 ani.

Invaltitniint superior (S)

Universitatile de stat, la Upeala si la Lund, au patru

facultati: teologie, drept, medicinA, filosofie (in aceasta se
cuprind si stiintele).
La Stockholm este o facultate de medicina de stat; la
Stockholin i Göteborg Bunt universitati private.
Numele de scoalii superioara (T) se da deasemenea, si
scoalelor populare superioare, (Folkhögskolor), care cauti, si
dea o culturit superioara, generala, elevilor, care vin in ge-
neral din mediuri agricole si industriale-
Pentru ca sil intre in aceste scoale, tinerii trebue sa aibi

www.dacoromanica.ro
ORGANIZARLA iNVATAKANTULUI 204

18 ani, fetele 16 ani, i sá posede certificatul de sward pri-

mará. Cursurile constau din conferinte, discutii e lucran
practice.

Pregittirea corputui didactic (G)

Scoalele normale primare (patru ani) pregatese corpul
didactic pentru invatamantul primar. Elevii, care au baca-
laureatul pot sa fie admisi la un curs special de un an. Pen-
trua deveni profesor de liceu sau de scoalä normala pri-
mar& candidatii trebue sá aiba o cultura universitara si
fi facut un stagiu practic de un an. Acest stagiu consta in
cursuri organizate in liceele publice i in scoalele normale
primare. Once scoalä normala primara are anexata o small
primara de aplicatie. Institutoarele pentru scoalele primare
de fete sunt pregatite in scoalele normale superioare. Institu-
toarele scoalelor pentru copii mici urmeaza un curs de doi
ani intr'o small normal special&
$coale pro fesionale (M, N, 0, P, R)
Cum s'a spus mai sus, scoalele complementare (L) pot
85 ail:A un caracter profesional.
Elevii, cari au terminat el. VI-a a scoalei primare, pot
cA intre in scoalele-ateliere (N). In programa lor, figureazä
o mare varietate de obiecte de invatamant. La etatea de 15
ani, tinerii sunt admisi In coalele de ucenici (M) (doi ani),
daca au terminat cursul complet al scoalei primare si acela al
scoalei complementare.
Dupa scoala primaa superioara, sau dupa scoalele pen-
tru ucenici, elevii pot urma studiile lor in diferite scoale spe-
ciale: scoale profesionale (P), scoale practice de comert (P),
scoale technice speciale (P), scoale technice practice (R),
scoale comer% (0), scoale de menaj (0). Pentru a fi admis
la aceste cursuri .profesionale, candidatul trebue sA aiba 17
ani. Instructia technica superioara se da in fjcoalele supe-.
rioare technics (S) la Stockholm si Göteborg.

www.dacoromanica.ro
 --.i SUEDIA
7Z.
4 1,,.

18
17
5
16

2:5
1 V)

.
.
li

16
22 S
1...5

.14
21
13 2° T -r v...
.19
12
,-..... ..../j3+16 -... I
11
N.......-...17--...
10
- S
lb -11 s a
-1.5
+a

8 -I1
31 .
. 11.1

13 D
.

a
5
s B
10--
a la

/--
a
6 --
A
4 --
,

-5- 6 ----

4*
A O. 1..

$COALE PENTRU COPII MICI.

$COALE PRIMARE.
5COALE SECUNDARE
5ooala superioara (privata) pentru fete (7 ant).
comunala pentru fete (7 ani).
Ca. Gimnaziu privat pentru fete.
Scoala moderna de 5 clase.
Gimnaziu de 3 clase.
Ghnnaziu de 4 clase.
5coale normale.
I-1. 5coalà moderna de 4 clase sau scoala comunala intermediara de
4 ani.
I. Gimnaziu de 3 clase.
Ji. Scoala superioara comunala pentru fete (6 axil).
j2. Licee.
$coale primare superioare (de 1. 2, 3 sau 4 clase).
Cursuri complementare.
M. $coale de ucenicie.
Scoale-ateliere.
Scoale de comert (un an). $coale menajere.
$coale profesionale. scoale technice speciale de gr. II, scoale prac-
tice de comed de gr. II.
5coale technice practice de gr. secundar.
SCOALE SUPERIOARE
Universitaji, acadeaili, scoale superioare,
Universitati populare.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARA INVIUMINTULUI 206

H. Examene si echivalSri intre geoale

Trecerea elevilor dintr'o clasá in alta se face fara exa-

men. Totusi, elevii prea slabi, pentru ca sa fie promovati, pot
sí &each', dupa vacanta de vara, un examen, care va justi-
f ica intrarea lor intr'o clash superioara.
acolar incepe In august. Elevii, cari se prezintà,"
la scoalele moderne, medii, licee sau gimnazii, sunt supusi la
examene de admitere, dupil care nu mai au de trecut decfit
examenul de maturitate. Aceste examene (Realexamen, Stu-
dent-examen) se aseamanä mult. Scoalele normale primare
e.er un examen de admitere i confera o diploma de absolvire,
dupa un nou examen.
Scoalele secundare de fete elibereaza un certificat de
care da aceleasi drepturi ca certificatul de Realexamen.

Statistica.

l'iumiiru/ de elevi din Suedia (in 1926-1927) in:

Secale primare 660.696
Clase speciale . . . 4.027
$coale primare superioare 11.583
Cwrsuri complementare . 114.936
5coale normale materne . . 732
$coale secundare (in 1927-28) 5.605
45coale normale primare . 1.945
Universiteiti (in 1925) 2.336
.6'coale technice superioare 146
Cursuri prof esionale . 10.000

www.dacoromanica.ro
 TURCIA

Suprafata rdrii: 247.000 km. 2.

Populatie: 13.660.275 locuitori.
Copii'in varsid de §coald: 1.500.000 (aproximativ).
Freeventeazei f c val el e : 33%.
$colaritate obligatorie: 7 la 12 ani.
I. Organizare §colarà (vezi diagrama)

coale pentru copii, mici (A).

$coalele pentru copii mici primesc copii dela vArsta de

4 ani; sunt organizate dupa raodelul gradinilor de copii din
Apusul Europei; in ele se aplica mai ales sistemul lui Froe-
bel. Sunt oficiale, gratuite si mixte.

ticoale primare (B)

Santa primara este obligatorie 1;3 i gratuita.

Scoalele prirnare, in oran ni la tiara, sunt sau internate
sau externate; in orase, cei 5 ani de studii primare, se impart
inteun eiclu inferior de 3 ani si unul superior de doi ani; in
scoalele rurale, acelas,invatamant poate sa se intinda pe o
iierioada de 6 ani.

trwciteimcint secundar (C, D)

Dupa ce au terminal cl. V-a primara, elevii pot sa intre:

a) In scoalele profesfonale de grad mediu, (trei sau
patru ani) (G, H, J);

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVITAMINTULUI 208

in geoalele normale elementare (trei la cinci ani)

El F);
in gicoalele medii (D);
in ciclurile inferioare ale liceelor (C).
Liceele cuprind un ciclu inferior 13i un ciclu superior.
Programa este" destui de asemangtoare cu cea a *coale-
lor medii, abril de anal al VI-lea, care se imparte in dota
sectii: §tiinte §i litere. Liceele pregOtesc elevii pentru univer-
sitate gi pentru §coalele superioare, care sunt gratuite. Coedu-
eatia este foarte raspfindita in Turcia.

insikittimiint superior (K).

Din hect; tinerii pot trece la universitate (ciad facul-

tOti: medicinO, drept, litere gd. arte, §tiinte, teologie) sau in
numeroasele §coale superioare, inclusiv §coalele normale su.
perioare, (J), ?coda militará, qcoalele de ingineri, academia
nevará, §coala veterinarA, academia de arte frumoase, §coalele
de pontä fA telegraf, academia de eoraert, qcoala de drept
(Angora), §coala nevara.

Pregatirea corpului didactic (E, F; J)

Pregiitirea corpului didactic se face prin:

10 scoalele normale elementare (E), acestea preetest,
,

invätätori pentru *coala primará, (4 ani de mitin% generali

)0, un an de practicä);
20 cursurile de,trei ani (F), care pregAtese invAtätori
pentru kicoale primare rurale;
30 $coalele normale, tipul (Ji), care nu sunt accesibile
decAt elevilor, cari vin din liceu, sau cari dau prin examen,
.dovada unei instructii echivalente;
40 §coalele normale medii; acestea pregätesc pro fesorii
pentru vcoalele medii, directori de scoale primare siltesti,
inspectori pentru rcoalele primare (J1).
5° scoala normará superioarA; aceasta pregatete pro-
fesorii pentru ocoale secundare (J2).

www.dacoromanica.ro
 TURCiA
;i \
.2

24
23
as
2a-
2,0
21 1
14
15
12
20--
AK 1
fil

1
IC
_ ......
-,-.. A 2 &

- ....-
9 ,..
a 115

Ii'.

%.
- D
is
1.2
a
1
4
1,0
5
a ---.

.
2
El
1
V

e_...... S:a
CS
A
$COALE PENTRU COPII MICI.
$COALE PRIMARE.

$COALE SECUNDARE

Licee pentrw baeti si fete (prepara pentru universitate).

I. Sectie literara.
2. Sectie §tiintifica
$coale medii pentru baeti si fete.
$coale norrnale (pregdtesc Inv-AtAtori .pentru §coale primare).
$coale normale (pregAtesc InvAtatori pentru *coalele rurale).
$coale technice si de arte si meserii.
$coale de agricultura.
$coale de cornett

$COALE SUPERIOARE

h. - $coale normale (pregAtesc profesori pentru coale meclii i coal,

normale primare).
$coale normale superioare.
K. Universitciti Cu 5 facult4i: scoale .politechnice. scoale superioare
de agricultura si de comen.
G. G. Antonescu kW I. Gabrea Orgsnicarea lavalJohlatutui

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA. iNVIVilLiNTULUI 210

5'coa1e pro fesionale (G, H, I)

Swalele profesionale primesé elevi, cari- au terminat

scoala primará. $e,oalele profesionale au se,opul de a da un
inviitämint technic, dit mad perfect., viitorilor lucrAtori
functionari de stat.
Durata eursurilor variazá dupii specialitatea aleasä:
4eoale de comert (I), scoale de agriculturä, (H), t3coa1e tech-
nice si de arte frumoase (G), etc.
II. Examene i echivaläri intre :soak

Copiii scoalelor primare sunt supukti la examene, la sfär-

situl fiecárui an acolar. La Ierminarea clasei a V-a, trebue sä
depuna examen de absolvire, dupá care primesc wi certificat.
Acest certificat le deschide 'portile liceelor, scoalelor medii,
sau scoalelor profesionale elementare. Pentru a intra inteo
scoalá normalá elementarä, candidatii trebue sá crea*concurs.
Dupii ce au t,erminat el. VI-a de liceu, elevii se prezintála ba-
calaureat. Laureatii sunt admisi in scoale superioare Elevii
scoalelor normale trebue sá depuna examen de iesire (baca-
Jaureat) dupá al 5-lea an, care le dà drept de a preda in scoa-
lele primare.
cari dorese sA treacälascoalele normale su-
perioare, trebue sA depuná un examen de admitere.

III. Statistia.

Numcirul de elevi din Turcia (in 1927-1928) in:

$coale primare 445.726
,5coale secundare . 28.161
$coale prof esionale 3.183
$5coale normale . . 6.753
$coalé superioare de comert533
Universiteiti $coale superioare (in 1929) 4.765
&ode normale superioare 407

www.dacoromanica.ro
 UNGARLA

Suprafata tärii: 92.951 km.2.

Populatie: 7.455.209 locuitori (1920).
Copii in vtirstii de $coalci: 1.139.153.
Frecventeazei fcoalele: 95%.
$colaritate obligatorie: 6-15 ani.
I. Organizare 9co1arà (vezi diagrama)

$coale pentru copii mid (A)

$coalele pentru copii mici sunt in genere, facultative;
pentru copiii, ài cäror pgrinti nu pot sh se ocupe de ei sufi-
eient. Sunt obligatorii. Ele sunt grataite si de stat.
$coale primare (B).

Frecventarea scoaklor prirmare este obligutorie pentru

toti copiii dela 6 la 12 ani, ea si frecventarea 13c,oalelor com-
plementare pentru toti copiii dela 12 la 15 ani (J). Instructia
'primarg este gratuitg pentru toti copiii. Sunt scoale speciale
pentru copiii orbi, f3urzi, surdo-muti, si anormali. 93.8% din
scoalele primare sunt mixte; 2.9°/o numai pentru bgeti
3.3% numai pentru fete. Scoalele complementare au o duratà
de trei nni (J).
Invetteimant secundar (C, D, F).

Scolarii, cari doresc sa urmeze scoala secundará nu intrg

in aceasta dupg ce terming clasa a VI-a a scoalei primare, ci

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA iNVITIKANTULIII 212

sunt admi*i in qcoala primará superioará sau in *coala se-

cundará dupii clasa [V-a elementar&
coala primara superioará (D) preparit elevii pentru
via% practicii sau pentru *coala secundará profesionalá (F).
Aceastä coalä cap-rinde un curs de 4 ani (dela 10-14 ani)
elevii sai pot sh treach, din fiecare clasá, inteo clasa cores-
pond with' a §eoalelor secundare, dupd ce au depus un examen
de admitere. Dupá ce au terminat *coala primará superioara,
ei pot continua studiile lor in kleoalele normal° (E) sau
*coalele secundare profesionale (F). Scoalele secundare cuf
prind 8 clase i sunt de trei tipuri: gimnaziul clasic, gimna-
ziul real *i *coala reala (0). Gimnaziul dá un invátámánt ba-
zat pe limbile clasice (latina-greaca); germana in acest gim-
naziu e obligatorie (CO ; gimnaziul real (CO inlocue*te grea-
ca printeo limbá moderng. (franceza, engleza, italiana) pás-
triind latina; scoala realá (03) f Ará latina i greacá, dä an
invätámfint, in care predoming *tiintele fizice i naturale
limbile moderne (franceza *i germana).
Gimnaziul de fete cla o culturá clasieä (latina), liceul de
fete notiuni de *tiinte fizice i naturale, de limbi moderne, in
timp ce eolegiul de fete nu da o pregátire pentru *coalele su-
perioare, ci numai pentru viata practic&
Scoalele secundare profesionale sunt: qcoalele superioa-
re de comert, de economie ruralá, *i *coalele superioare in-
dustriale (profesionale) (F). In aceste *coale se primesc elevi,
care au terminat *coala primará superioarä sau clasa IV-a a.
*coalei secundare.
$coalele superioare de comert i coalele agricole ea-
prind patru ani de studii, care se terminá printr'un examen
de maturitate; certificatul de maturitate al acestor institute
da dreptul posesorilor lui de a fi admi*i la *coalele superioare

Invlitanaint superior (K).

Studiile superioare se fac in patru universitáti, in scoa-

la palitedmicii superioará, la factultatea uni7nsitarii de*tiin-
te econotaice (independenta) sau in diverse alte *wale. Ijni-

www.dacoromanica.ro
 UNGARIA
7

122
23
17
22
78
IS
20
lie
10
lb
L2
17
11
10- Ea ...
u)
13 ..,.
0
8
v
14
13
12
J H _ .
e 1:4)

10
4
g
3
a
13 B
a
i
e
5

A. $C0i1LE PENTRU COPII MICI.

8. $COALE PR/MARE.

SCOALE SECUNDARE

CI. Gimnaziu dasic, gimnazin pentru fete,

Gimnaziu real, liceu pentru fete.
5coaLi mall, colegiu pentru fete.
D. 6coale primate supperioare.
Ex. Scoale normale pentru conducgtoare de gradini de copii.
E2. $ooale normal. pentru Irryg(gtori.
P. Scoale secundare speciale (de comer, de econonxie realg, indus-
triale, profesionale).
Scoale primare agriaile, ocoale de iarng, etc.
$coale primare inclustriale si comerdale.
$coale pentru ucenid.
5coale complementare.

$COALE SUPERIOARE

UniversitItile, scoala politechnica. Academia veterinarg Academia

de mine TI silvica, Academia de tauzicg, Academia de arte fru-
moase, $coala superioarg de economie ruralg, etc.
Scoala norimaLl superioarli.

www.dacoromanica.ro
ORGANIZARLA INVATilLINTIILUI 214

veraitätile i ocoala politechnica superioarli cuprind patru

facultAti

Pregeitirea corpului didactic (E, L)

Scoalele normale pentru invätätoare de scoli de copii
mici cuprind trei ani de studii (Ea); scoalele normale, cinci
ani (E2). La sfársitul acestor cursuri, candidatii trebue sil de-
puni un examen de aptitudine pedagogicii, care le dä drep-
tul de a intra in invätämántul public. Elevii, cari poseda cer-
tificatul de maturitate (bacalaureat) al unei scoale secundare
publice sunt admisi in clasa a V-a a scoalelor normale. Pre-
gätirea profesorilor destinati scoalelor secundare speciale se
face in scoalele superioare paralele universitätilor. Studiile
candidatilor pentru voalele primare supenioare durea2A trei
ani. (L). Candidatii pentru scoalele secundare sau pentru
scoalele de comert studiazà patri' ani n universitate si la
sfársitul studiilor trebue sa Ucà un stagiu de practicä, de un.
an la o scoalä secundará sau la o scoalä de comert. Profesorii
destinati a preda in scoalele normale sunt obligati, la sffirsi-
tul Scoalei normale superioare, de a-si continua studiile lor la
universitate, timp de doi ani.

lnveitiimeint profesional (F, G, H, I)

Existä scoale agricole (G), scoale industriale i comer

ciale (H) iscoale pentru ucenici (I). Pentru a putea sá intre
in aceste scoale, candidatul trebue 'ea fi terminat scoala pri-
mar. Existä de asemenea scoale profesionale secundare (F).

II. Examene i echivalari filtre Nciale

Trecerea dela un an la altul de seoale secundare este po-

sibilä prin examen.
La sfirsitul fiecärui an volar, in scoalele secundare se
recapituleaza toatA materia anului respectiv sub formä de
repetitii, eari inlocuesc examenele.

www.dacoromanica.ro
 915 UNGARIA

III. Statistiort.

Nutncirul de elsvi din Ungaria (in 1927-1928) In:

$coale de copii mici . . 115.906

fcoale primate . . 747.686
$coale complementare 266.648
$coale primare speciale . . 91.612
$coale primare superioare 78.998
$coale normale pentru inviiteitoare de copii tniCi 276
$coale normale 6.961
Co/cgii, ginanazii, licee 60.412
$coale superioare de comert . . 11.916
Vcoale superioare de economic rura/d 1.990
Universitiiti . 11.916
,Scoale superioare . 4.127

www.dacoromanica.ro
 SUM A TZUL
L INTRODUCERE.
Pag.
I. &opal lucriirii
Limuriri pent= intelegerea diagramrior 6
M. Frementa 1 durata obligativitAtii ocolare 9
VI. Constatki Prindplale deePrinse din lacraree de fatà 12
I. Unitatea organkli a imultarnanfului 12
2, Indiuidualizarea inulgamantului 13
Extinderea scolaritatii obligatora 14
5coala i viafa 15
Scoalele profesionale 15
$coale profesionale superioare 16
Pregafirea corpului didactic-- 16
Pregatirea organelor de administratie 0 de control 17
Scoale de experimentare pedagogic§ 18
Sisternele rolare In tanZe Enuinse fn rasboiul mondad 18

ORGANIZARF_.A INVATAMANTULUI.
In

I. ROMANIA 21
Albania 54
Anglia 59
Austria 63
Belgia 69
Bulgaria 75
Cehoslovacia 79
Danemarca 85
Blvetis (Ziirich, Geneva, Vaud) 88
Finlanda 104
Franta 109
Germania 117

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INVATIMANIULIJI 217

Grecia 124
Irks& 130
Italia 135
Jugoslavia .,... 144
japonla 149
Norvegia 155
Olaada 160
20t Polonia 168
PortageHa 175
Rusk Sovietic8 179
Scotia -- 185
Spacia 190
Seattle Unite 196
Surat 202
Tanis 207
Tin/larks 211

www.dacoromanica.ro
 DIN LUCRABILE

D-LUI G. G. ANTONESCU :

Studii asupra filoso fiei germane contemporane (epuizat).

Studii asupra educatiei morde §-i estetice (epuizat).
Pestalozzi i Culturalizarea poporului. Ed. IV. Editura
Casei Scoalelor.
Berbert Spencer vi Pedagogia Utilitarista. Ed. IV. Edi-
tura Casei Scoalelor.
Baza Pedagogicei a reorganizeiria invatiimântului. Editura
Cultura Nationalii, 1923.
Din Pro blemele Pedagogiei Moderne. Ed. II adáogitä.
Cartea Romineascri, 1924.
Un lnstitut Pedagogic Roman. Bucuresti, 1926.
Universitatea, inveiteitorul i Culturalizarea satelor. Bu-
curesti, 1927.
Mivcarea Pedagogicti i$coala Ronaineascit. Bucuresti,
1928.
Educatie vi Culturei. Ed. Cultura Romiineascii, 1928.
Educatia Moralei in i5coala Romeineasca. Ed. S. Ciornei,
1929.
Istoria Pedagogiei: Doctrinele Fundamentale ale Pedago-
giei Ed. S. Ciomei. Bucuresti, 1930.
Pedagogia Generalei. Inst. Pedagogic Romiin, 1930.
Goethe, filosof i pedagog. Bucuresti, 1932.

www.dacoromanica.ro
 DIN LUCRIiRII4E

D-LUI IOW I. GABREA :

Individualitate-Personalitate ($coala Creiatoare). Ed. Ca-

sei $coalelor.
/. Fr. Herbart: Prelegeri Pedagogice (trad. cu L C. Pe-
trescu). Ed. Casei $coalelor.
E. Meumann: Sistemul esteticii trad. Ed. Casei $coalelor.
Nationalismul creiator. Ed. Casei $coalelor.
Educatia fi Inviitcima'ntul in Rusia Sovieticii. Ed. Alcalay.
Bucuresti.
Individualizarea invulanaintului. Ed. Inst. Pedagogic Ro-
man, Bucuresti.
Psihologia a cloud tipu* ri de copii, de sat fi de ora. Ed.
Inst Pedagogic. Bucuresti.
Tineret, Traditie, Ideal. Ed. Inst. Pedagogic Roman, Bu-
curesti.
Statisticei fi politicci fcolani. Ed. Inst. Pedagogic Roman,
Bucure,sti.
N. Grigorescu fi specificul national in artd fi educafte.
Ed. 'Inst. Pedagogic Romiln.

www.dacoromanica.ro
 inslittd de Ark Grafic.e
*BUCOVINA)
I. E. TOROUTIU
BU CURE $11, M
Strada Origota Akaandrocu. 4

www.dacoromanica.ro