Teste la compartimentul ”Parodontologie” CS

1. Lăţimea marginii gingivale libere variază între:

A. 0,2 şi 1 mm
B. 0,1 şi 0,75 mm
C. 0,4 şi 0,8 mm
D. 0,5 şi 2 mm
E. 0,6 şi 2,5 mm
D
2. Gingia fixă are o înălţime verticală cuprinsă între:
A. 0,1 şi 9 mm
B. 0,5 şi 0,7 mm
C. 0,2 şi 2 mm
D. 0,7 şi 10 mm
E. 0,8 şi 0,9 mm
A
3. Gingia fixă este foarte îngustă la:
A. Molarii maxilei
B. Incisivii maxilei
C. Molarii II si III mandibulari
D. Caninii superiori
E. Premolarii maxilei
C
4. Gingia sănătoasă are culoare de:
A. Roz cianotică
B. Roz cenuşie
C. Roz violacee
D. Roz deschisă
E. Roz închisă
D
5. Grosimea în plan transversal a epiteliului joncţional la maturi este de:
A. 2-3 straturi
B. 1-2 straturi
C. Pînă la 10-20 de straturi
D. 3-4 straturi
E. 30 de straturi
C
6. Epit eliul joncţional este produsul proliferării celulare din stratul:
A. Epiteliul intern al organului adamantin
B. Epiteliul intermediar al organului adamantin
C. Extern al epiteliului adamantin redus
D. Reticulumului stelat al organului adamantin
E. Epiteliului bucal
C
7. Adîncimea şanţului gingival variază în mod normal între:
A. 1 şi 3 mm
B. 0,75 şi 0,9 mm
 C. 0,9 şi 1 mm
D. 3,5 şi 4 mm
E. 3,7 şi 4,1 mm
A
8. Adîncimea medie a şanţului gingival în mod normal este de:
A. 1,3 mm
B. 1,4 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 1,7 mm
F. 1,8 mm
E
9. Lichidul gingival în mod normal provine din:
A. Venulele corionuilui gingival
B. Lichidul bucal
C. Salivă
D. Activitatea bacteriilor
E. Epiteliul sulcular
A
10. Precizaţi care din fibrele corionului sunt cele mai numeroase:
A. Fibrele argirofile
B. Fibrele elastice
C. Fibrele de oxytalan
D. Fibrele de colagen
E. Fibrele de ancorare
D
11. În etiologia parodontitelor pot fi implicaţi mai mulţi factori, precizaţi factorii
determinanţi:
A. Tartrul dentar
B. Trauma ocluzală
C. Caria dentară
D. Placa bacteriană
E. Obiceiuri vicioase
D
12. Formarea plăcii bacteriene începe după periaj la:
A. 1 oră
B. 2 ore
C. 3 ore
D. 12 ore
E. 6 ore
A
13. Placa bacteriană realizează o acumulare maximă de microorganisme după:
A. 10 zile
B. 15 zile
C. 20 zile
D. 30 zile
 E. 40 zile
D
14. Un rol determinant în producerea leziunilor parodontale îl joacă:
A. Trauma gingivală
B. Tartrul dentar
C. Placa bacteriană
D. Avitaminoza E
E. Afecţiunile gastrice
C
15. Precizaţi rolul tartrului dentar în producerea leziunilor parodontale:
A. Factorul favorizant
B. Factorul determinant
C. Factorul favorizant şi factorul determinant
D. Nu reprezintă factorul etiologic
E. Toate cele menţionate
A
16. Precizaţi gradul de mobilitate patologică unu al dinţilor în parodontita marginală:
A. 5 mm
B. 3 mm
C. 2 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
D
17. Precizaţi gradul de mobilitate patologică doi al dinţilor în parodontite faţă de vecini cu:

A. 1 mm
B. 1 şi 2 mm
C. 0,5 mm
D. 2,5 mm
E. 3 mm
B
18. Precizaţi gradul de mobilitate trei al dinţilor în parodontite faţă de vecini cu:
A. 2 mm labio-bucal
B. 3 mm labio-bucal
C. 4 mm labio-bucal
D. Mobilitate în toate direcţiile
E. În jurul axului dentar
D
19. Gingivita este o leziune inflamatorie a gingiei în care joncţiunea epitelială este:
A. Deteriorată
B. Intactă
C. Lipseşte
D. Este redusă
E. Toate cele menţionate
B
20. Caracteristic pentru gingivitele catarale cronice este structura septurilor interdentare:
 A. Intacte
B. Lezate
C. Cu fenomene de rezorbţie
D. Osteoporoză
E. Osteoscleroză
A
21. Gingivita de pubertate este posibilă mai frecvent între vîrsta:
A. 8 şi 9 ani
B. 9 şi 10 ani
C. 11 şi 14 ani
D. 16 şi 17 ani
E. 18 şi 19 ani
C
22. Gingivita de pubertate este:
A. Obligatori
B. Nu este obligatori
C. Mai frecvent apare
D. Apare rareori
E. Toate cele enumerate
B

23. Hiperplazia gingivală hidantoinică poate apărea în urma utilizării:

A. Antibioticelor
B. Sulfamidelor
C. Vitaminelor
D. Dilantinei
E. Hipotensivelor
D
24. Hiperplazia hidantoinică a gingiei se produce în:
A. Prezenţa plăcii bacteriene
B. Absenţa plăcii bacteriene
C. Gingivita catarală
D. Suprasolicitarea dinţilor
E. Toate stările enumerate
B
25. Spre deosebire de gingivita catarală, în parodontia cronică pot fi:
A. Dureri peri- şi interraduculare
B. Dureri nocturne
C. Dureri de la dulce
D. Dureri pulsatile difuze
E. Dureri iradiante în ATM
A
26. În parodontita cronică forma uşoară caracteristică este mobilitatea, precizaţi gradul:
A. II
B. I
 C. III
D. I – II
E. II – III
B
27. Precizaţi care simptome din cele menţionate sunt caracteristice pentru parodontita cronică
forma uşoară:
A. Sîngerări spontane
B. Sîngerări uşoare la periaj
C. Mobilitate dentară gradul II
D. Pungi osoase
E. Spaţieri interdentare
B
28. Precizaţi care din simptomele menţionate sunt caracteristice pentru parodontita cronică
forma uşoară:
A. Pungi parodontale cu adîncime de 5 mm
B. Mobilitate dentară gradul II
C. Pungi parodontale cu o adîncime de 3 – 3,5 mm
D. Deplasarea dinţilor
E. Sîngerări abundente spontane
C
29. Precizaţi semnele clinice în parodontita cronică forma medie:
A. Mobilitatea dinţilor de gradul I
B. Pungi parodontale cu adîncimea de 3 – 3,5 mm
C. Eliminări purulente din pungile gingivale
D. Modificări în culoare a dinţilor
E. Resorpţia osoasă a septului interdentar la ½
C

Teste la compartentul ”Parodontologie” CM

1. Precizaţi componentele parodonţiului marginal:

A. Parodonţiu superficial
B. Parodonţiu profund
C. Parodonţiu periradicular
D. Parodonţiu periapical
E. Toate cele menţionate
A,B

2. Precizaţi componentele parodonţiului marginal:

A. Gingia
B. Periodonţiul
 C. Cementul radicular
D. Osul alveolar
E. Dintele
A,B,C,D

3. Parodonţiul marginal superficial conţine următoarele componente:

A. Epiteliu gingival
B. Corionul gingival
C. Osul alveolar
D. Periodonţiul
E. Ligamentele supraalveolare
A, B, E

4. Parodonţiul marginal de înveliş este format din:

A. Osul alveolar
B. Periodonţiul
C. Ligamentele supraalveolare
D. Epiteliul gingival
E. Corionul gingival
C, D, E

5. Parodonţiul profund este format din:

A. Gingie
B. Papila interdentară
C. Cementul radicular
D. Desmodonţiu
E. Os alveolar
C, D, E

6. Parodonţiul de susţinere sau "funcţional" este format din:

A. Cement radicular
B. Periodonţiu
C. Os alveolar
D. Gingie
E. Ligament supraalveolar
A,B,C

7. Gingia se împarte în zone, precizaţi:

A. Marginea gingivala libera

B. Şanţul gingival
C. Papila interdentară
D. Gingia fixa
E. Linia muco-gingivala
A, C, D

8. Papila interdentară poate avea forma normala:

A. De platou
B. De şa
C. Piramidală
D. De cort
E. Ovală
A,B,C,D

9. Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu:

A. Vârsta
B. Incongruenta dento-alveolară
C. Traumatismul
D. Diastema şi treme
A,B,C,D,E

10. Gingia fixă are o înălţime mai mare:

A. La maxilă
B. La mandibulă
C. La incisivii superiori
D. La molarii superiori
E. La incisivii inferiori
A, C, D

11. Gingia fixa are o înălţime mai mare de :

A. Pe faţa vestibulară a incisivilor superiori

B. Pe faţa vestibulară a molarilor superiori
C. Pe faţa linguală a primului molar mandibular
D. Pe faţa linguală a incisivilor mandibulari
E. La molarii II şi III mandibulari
A, B, C

12. Culoarea gingiei variază în raport cu:

A. Grosimea stratului epitelial

B. Gradul de vascularizare
C. Prezenţa melanoblastilor
D. Numărul melanoblastilor
E. Fenomenele de hiperkeratoza
A, B, C, D, E

13. Aspectul suprafeţei gingiei fixe sănătoase la maturi poate fi:

 A. Netedă
B. "În coajă de portocală"
C. De "gravură punctată"
D. Cu proeminenţe
E. Papilomatos
B, C

14. Epiteliul gingival este format din:

A. Epiteliu extern
B. Epiteliul sanţului gingival
C. Epiteliul joncţional
D. Epiteliul adamantin redus
E. Din toate cele menţionate
A, B, C

15. Epiteliul gingival oral sau extern este format din următoarele straturi, precizaţi:

A. Bazal
B. Spinos
C. Granulos
D. Cornos
E. Lucid
ABCD

16. Epiteliul joncţional formează un manşon în jurul dintelui şi poate fi localizat:

A. Numai pe smalţ
B. Pe smalţ şi pe cement
C. Numai pe cement
D. Pe osul alveolar
E. Pe cement şi osul alveolar
ABC

17. Şanţul gingival este spaţiul situat între:

A. Suprafaţa dintelui
B. Gingia marginală internă
C. Conturul coronar al epiteliului joncţional
D. Gingia fixă
E. Papila interdentară
ABC

18. Lichidul şanţului gingival are mai multe proprietăţi, precizaţi-le pe cele mai importante:

A. Îndepărtarea mecanică a diferitor componente

B. Activarea adeziunii inserţiei epiteliale
C. Activitatea antimicrobiană complexă
 D. Remediu nutritiv pentru epiteliul joncţional
E. Remediu nutritiv pentru gingie
ABC

19. Creşteri ale volumului de lichid gingival se constată:

A. În timpul masticaţiei
B. Prin masaj gingival
C. Prin periaj
D. În inflamaţia gingivală
E. În perioada de vindecare după tratament chirurgical
ABCDE

20. Lichidul gingival conţine celule:

A. Fibroblaste
B. Odontoblaste
C. Leucocite polimorfonucleare
D. Limfocite
E. Monocite
CDE

21. Lichidul gingival conţine imunoglobuline tip:

A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
ABC

22. Lichidul gingival conţine enzime:

A. Lizozomale
B. Fosfataza acidă
C. Fosfataza alcalină
D. Betaglucoronidaza
E. Peptinaza
ABCD

23. Lichidul gingival conţine enzime:

A. Catepsină
B. Proteaze
C. Lacticdehidrogenaza
D. Lizozim
E. Ribonucleaza
ABCD
24. În componenţa lichidului gingival se conţin electroliţi:

A. Na
B. K
C. Ca
D. P
E. F
ABCD

25. Precizaţi constituenţii corionului gingival:

A. Substanţa fundamentală
B. Celule
C. Fibre de colagen
D. Fibre de elastină
E. Vase şi nervi
ABCDE

26. Substanţa fundamentală este matricea organică nefibrilară a corionului gingival formată din:

A. Proteoglicani
B. Glicoproteine
C. Fosfolipide
D. Imunoglobuline
E. Hidroxiapatite
AB

27. Proteoglicanii din substanţa fundamentală a corionului gingival în principal sunt prezentaţi
de glicozaminoglicani, precizaţii:

A. Acidul hialuronic
B. Condroitin sulfat
C. Dermatan sulfat
D. Heparan sulfat
E. Keratan sulfat
ABCDE

28. Glicoproteinele substanţei fundamentale a corionului sunt prezentate de:

A. Fibronectina
B. Laminina
C. Entactina
D. Tenascina
E. Vitronectina
ABCDE

29. Care este componenţa celulară a corionului gingival:

 A. Fibroblaştii
B. Mastocite
C. Macrofage
D. Monocite
E. Ameloblaste
ABCD

30. Care este componenţa celulară a corionului gingival:

A. Odontoblaste
B. Odontoclaste
C. Plasmocite
D. Limfocite
E. Polimorfonucleare
CDE

31. Care este componenţa celulară a corionului gingival

A. Osteoblaşti
B. Osteoclaşti
C. Cementoblaşti
D. Cementoclaşti
E. Epiteliociţi
ABCD

32. Menţionaţi funcţiile fibroblaştilor:

A. Sinteza fibrelor colagene

B. Remodelarea tramei fibrilare
C. Produc proteoglicani
D. Produc glicoproteine
E. Produc histamina
ABCD

33. Precizaţi care fibre se conţin în corionul gingival:

A. Fibre de colagen
B. Fibre argirofile
C. Fibre elastice
D. Fibre de oxytalan
E. Fibre de ancorare
ABCDE

34. Precizaţi care din fibrele menţionate formează ligamentul supraalveolar:

A. Fibrele circulare
B. Fibrele semicirculare
C. Fibrele intergingivale
 D. Fibrele colagene
E. Fibrele oxytalanice
ABC

35. Precizaţi care din fibrele menţionate constituie ligamentul supraalveolar:

A. Fibrele elastice
B. Fibrele argirofile
C. Fibrele transgingivale
D. Fibrele alveolo-gingivale
E. Fibrele dento-alveolare
CDE

36. Suprafaţa smalţului în şanţul gingival este acoperită numai de celule epiteliale, menţionaţi
tipurile de inserţie epitelială:

A. Inserţia epitelială primară

B. Inserţia epitelială secundară
C. Inserţia epitelială terţiară
D. Inserţie cu fixare la smalţ
E. Inserţie cu fixare la cement
AB

37. În etiologia parodontitelor se presupune rolul a mai multor factori, precizaţi factorii
favorizanţi:

A. Tartrul dentar
B. Traumele ocluzale
C. Caria dentară
D. Anomaliile dento-maxilare
E. Alţi factori locali
ABCDE

38. Care din bacteriile menţionate îndeplineşte cele mai multe din condiţiile de „patogen
parodontal”:

A. Streptococus mutans
B. Actinobacilus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Stafilococus aureus
E. Lactobacilii
BC

39. Care sunt argumentele privind rolul etiologic primordial al placii bacteriene în declanşarea
gingivitelor şi parodontitelor:

A. Întreruperea igienei bucale contribuie la inflamaţia gingivală

 B. Restabilirea igienei bucale reduce inflamaţia
C. La animalele cu cavitatea bucală sterilă nu s-au produs leziuni parodontale
D. La animalele cu cavitatea bucală sterilă prin traume s-au produs leziuni parodontale
E. Reproducerea experimentală la animale a unor leziuni parodontale
ABCE

40. Precizaţi care sunt argumentele rolului plăcii bacteriene în etiopatogenia leziunilor
parodontale:

A. Acţiuniea benefică a unor antiseptice în reducerea inflamaţiei gingivale

B. Reducerea inflamaţiei parodontale sub acţiunea unor antibiotice
C. Apariţia leziunilor parodontale la animale în condiţii de sterilitate a cavităţii orale
D. Apariţia inflamaţiei gingivale la animalele „germ-free” în urma traumelor mecanice
E. Reproducerea experimentala la animale a inflamaţiei parodontale în urma extirpării unor
organe.
AB

41. Precizaţi mecanismele de aderenţp a bacteriilor la peliculă:

A. Prin mecanism electrostatic

B. Prin mecanism hidrofob
C. Prin structuri bacteriene specializate
D. Prin receptori de suprafaţă specifici
E. Prin enzime
ABCDE

42. Indicaţi factorii de apărare ai organismului gazdă în controlul plăcii bacteriene:

A. Fluxul salivar
B. Mişcările părţilor jugale
C. Mişcările limbii
D. Alimentele moi
E. Băuturile carobogazoase
ABC

43. În salivă există o serie de factori care se opun formării şi maturării plăcii bacteriene
supragingivale, indicaţi-le:

A. Factori ai imunităţii nespecifice

B. Sistemele tampon salivare
C. Lactoferina
D. Lizozimul
E. Acidul lactic
ABCD

44. Precizaţi mecanismele directe de patogenitate bacteriană în leziunile parodontale:

 A. Aderenţa bacteriilor în zona subgingivală
B. Acţiunea nocivă a unor factori din structura celulei bacteriene
C. Acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi şi eliberaţi de bacterii
D. Epiteliul joncţional
E. Epiteliul sulcular
ABC

45. Precizaţi mecanismele indirecte de patogenitate bacteriană în leziunile parodontale:

A. Aderenţa bacteriilor în zona subgingivală

B. Acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi de bacterii
C. Epiteliul joncţional şi sulcular
D. Lichidul bucal şi gingival
E. Factorii celulari
CDE

46. În lichidul şanţului gingival sunt prezenţi factori de apărare, precizaţii:

A. Complementul
B. Anticorpii din clasa IgG
C. Celulele polimorfonucleare
D. Macrofage
E. Limfocite
ABCDE

47. Un rol determinant în producerea leziunilor parodontale îl joacă:

A. Citochininele eiberate din celulele fagocitare

B. Citochininele eliberate din celulele tisulare
C. Citochininele eliberate de osteoblaste
D. Citochininele eliberate de cementoblaste
E. Citochininele eliberate de odontoblaste
AB

48. Precizați 3 etape principale în examinarea pacientului cu leziunile parodontale:

A. Examinarea exobucală
B. Anamneza
C. Examinarea clinică obiectivă
D. Examene complementare
E. Examinarea exobucală
BCD

49. Prin anamneza pacientului cu leziuni parodontale se obțin date privind:

A. Identitatea
B. Vîrsta
C. Sexul
 D. Profesia
E. Amenajarea locului de munca
ABCD

50. Prin anamneza pacientului cu leziuni parodontale se obțin date privind:

A. Motivul prezentării la medic

B. Felul masticației și obiceiurile alimentare
C. Istoricul afecțiunii
D. Obiceiuri vicioase
E. Date asupra stării generale
ABCDE

51. Precizaţi care pot fi motivele prezentării pacientului cu parodontită cronică la medic:

A. Sângerări gingivale la periaj

B. Sângerări gingivale la masticație
C. Sângerări gingivale spontane
D. Senzație de tensiune în oasele maxilare
E. Secreție purulentă din șanțul gingival
ABCDE

52. Precizați care pot fi motivele prezentării pacientului cu parodontită cronică la medic:

A. Retracție gingivală
B. Tumefacția gingiei
C. Tulburări fizionomice
D. Dureri nocturne
E. Dureri radiante
ABC

53. Precizați care pot fi motivele prezentării pacientului cu parodontită cronică la medic:

A. Mobilitate dentară
B. Dureri în limbă
C. Tulburări de vorbire
D. Dureri la angrenarea dinților
E. Tulburări fizionomice
ACE

54. Ce menire au sondele de parodontometrie:

A. Detectarea pungilor parodontale

B. Determinarea configurației pungilor
C. Determinarea adâncimii cavităților
D. Determinarea adâncimii pungilor parodontale
ABDE
55. Precizați locul de explorare a adâncimii pungilor parodontale:

A. Meziovestibular
B. Meziolingual (sau palatinal)
C. Pe mijlocul feţei vestibulare
D. Pe mijlocul feţei linguale (sau palatinale)
E. Distopalatinal (sau lingual)
ABCDE

56. Care probe dentare pot sugera unele semne ale parodontitei cronice:

A. Testul de percuție
B. Testul de solicitare prin presiune
C. Testul de sondare
D. Testul calorimetric
E. Testul termometric
AB

57. Precizați valorile indicelui de placă bacteriană:

A. Depuneri neînsemnate
B. Absența plăcii
C. Placă supragingivală în treimea de colet a dintelui
D. Placă în treimea mijlocie a coroanei
E. Placă în treimea incizală sau ocluzală a coroanei
BCDE

58. Precizați valorile indicelui de tartru:

A. Tartrul în treimea de colet a dintelui

B. Tartrul în treimea incizală sau ocluzală a dintelui
C. Tartrul supragingival în treimea de colet a dintelui
D. Tartrul pe toată coroana dintelui
E. Absența tartrului
ABCE

59. Valorile indicelui de placă sunt:

A. 0
B. 1
C. 4
D. 2
E. 3
ABDE

60. Valorile indicelui de tartru sunt:

A. 1
 B. 2
C. 0
D. 4
E. 3
ABCE

61. Indicele de inflamație gingivală după Loe şi Silness se estimează:

A. 0
B. 1
C. 2
D. 4
E. 3
ABCE

62. Indicele de inflamație gingivală după Loe şi Silness se estimează:

A. Gingie normală
B. Inflamație ușoară
C. Inflamație medie
D. Inflamație, ulcerații
E. Gingivită ulcero-necrotică
ABCD

63. Indicele de sângerare papilară Muhlemann:

A. Absența sângerării
B. Sângerare unică
C. Sângerări punctiforme multiple
D. Sângerare care umple spațiul interdental
E. Sângerare care depășește marginea gingivală liberă
ABCDE

64. Valorile indicelui de sângerare papilară Muhlemann:

A. 1
B. 3
C. 0
D. 2
E. 4
ABCDE

65. Precizați care soluții colorante se utilizează pentru evidențierea plăcii bacteriene:

A. Nitratul de argint de 2 %
B. Albastru de metil de 2%
C. Violet de genţiană de 1%
D. Sol. Iodo-iodurată Lugol
 E. Comprimate cu eritrozină
BCDE

66. Care sunt examenele complementare în diagnosticul parodontitelor:

A. Evidenţierea plăcii bacteriene

B. Examenul radiologic
C. Teste vasculare
D. Teste bacteriene
E. Constante biologice
ABCDE

67. Precizați formele clinice ale leziunilor parodontale după clasificare:

A. Gingivită
B. Parodontită
C. Ideopatice
D. Gingivite aftoase
E. Periodontite
ABC

68. Precizați formele clinice ale parodontitelor marginale cronice după clasificare:

A. Parodontoame
B. Retracție gingivală
C. Parodontita
D. Parodontoza
E. Gingie congestionată
ACD

69. Gingivită cronică după clasificarea OMS poate fi:

A. Marginală simplă
B. Hiperplazică
C. Ulcerativă
D. Descuamativă
E. Altă gingivită cronică precizată
ABCDE

70. Inflamația gingiei după morfopatologie poate fi în formă de:

A. Gingivită catarală
B. Gingivită ulcerativă
C. Gingivită hipertrofică
D. Acută gangrenoasă
E. Cronică incipientă
ABC
71. După forma de manifestare clinică gingivitele se împart în:

A. Recidivantă
B. Catarală
C. Uşoară
D. Medie
E. Gravă
CDE

72. După forma de evoluție clinică pot fi gingivite:

A. În stadiu de remisie
B. Acută
C. Cronică
D. Agravantă
E. Abcedantă
BCD

73. După gradul de extindere a inflamației gingivale putem deosebi două forme, care sunt:

A. Papilită
B. Gingivită marginală
C. Pericoronarită
D. Gingivită localizată
E. Gingivită generalizată
DE

74. Gingivita este un proces inflamator care lizează:

A. Papila interdentară
B. Gingia marginală
C. Gingia fixă
D. Gingia alveolară
E. Toate cele menţionate
ABC

75. Semnele subiective clinice ale gingivitei pot fi:

A. Prurit gingival
B. Usturimi gingivale
C. Sângerări
D. Deplasări dentare
E. Spaţieri interdentare
ABC

76. Examenul obiectiv în gingivitele catarale cronice denotă:

A. Ulceraţii gingivale
 B. Polipi gingivali
C. Culoare modificată
D. Tumefacţia gingiei
E. Papila gingivală este desprinsă de dinte
CDE

77. Pacienții cu gingivită cronică semnalează:

A. Ușor prurit gingival

B. Dureri la periaj
C. Dureri în timpul masticației
D. Senzații de usturime
E. Sângerări gingivale
ABCDE

78. Sângerarea gingivală în gingivite poate fi provocată de:

A. Atingere
B. Succiunea voluntară
C. Explorarea cu sonda
D. Spontan
E. Toate cele menţionate
ABC

79. Factorii favorizanţi ai gingivitelor cronice pot fi:

A. Placa bacteriană
B. Obturaţii rugoase
C. Margini ascuţite ale cavităţilor
D. Aparatele ortodontice
E. Alimentele moi
BCD

80. Hiperplazia gingivală poate fi provocată de unele medicamente, precizaţi-le:

A. Antibiotice
B. Sulfamidele
C. Hidantoina
D. Antagoniştii de calciu
E. Ciclosporineleformi
CDE

81. Hidantoina stimulează procesul de proliferare în gingie a:

A. Monocitelor
B. Fibroblaştilor
C. Histocitelor
D. Epiteliului
 E. Cementoblastelor
BD

82. Hiperplazia hidantoinică a gingiei se poduce în:

A. Absenţa plăcii bacteriene

B. Absenţa tartrului
C. Igiena bucală bună
D. Absenţa factorilor traumatici
E. Absenţa anomaliilor
ABCDE

83. Gingivita acută ulcero-nerotică are mai multe denumiri, precizaţi-le:

A. Gingivo-stomatita ulcero-necrotică
B. „gură de tranşee”
C. „gură dureroasă”
D. Gingivo-stomatita ulcero-membranoasă
E. Stomatita gangrenoasă
ABCDE

84. Factori etiologici în gingivo-stomatita ulcero-necrotică sunt consideraţi:

A. Spirochetele
B. Bacilii fuziformi
C. Fumatul
D. Stresul
E. Igiena bucală defectuoasă
ABCDE

85. La nivelul zonelor ulcerate şi necrozate, Listgarten descrie 4 zone, care sunt ele:

A. Zona bacteriană
B. Zona bogată în leucocite
C. Zona de necroză
D. Zona de infiltraţie spirochetală
E. Zona de hiperemie
ABCD

86. Precizaţi simptomele clinice ale gingivitei ulcero-necrotice:

A. Dureri intense în gingie

B. Dureri spontane
C. Dureri la masticaţie
D. Gust metalic şi alterat
E. Dureri iradiante
ABCDE
87. Precizaţi simptomele clinice ale gingivitei ulcero-necrotice:

A. Dureri intense la atingerea gingiei

B. Dureri iradiante în oasele maxilare
C. Halenă fetidă intensă
D. Hemoragii abundente
E. Dureri în limbă
ABC

88. Alte semne obiective ale gingivitei ulcero-necrotice pot fi, precizaţi-le:

A. Uscăciune în gură
B. Hipersalivaţie vâscoasă
C. Adenopatie regională
D. Febră 38,5-39 ˚C
E. Febră normală
BCD

89. Diagnosticul diferenţial al gingivitei ulcero-necrotice se face cu:

A. Gingivostomatita herpetică
B. Gingivostomatita alergică
C. Gingivita tuberculoasă
D. Leucemiile acute
E. Gigngivita catarală
ABCD

90. Precizaţi simptomele principale ale parodontitei cronice:

A. Prurit gingival
B. Usturimi gingivale
C. Jenă dureroasă gignivală de periaj
D. Jenă dureroasă gingivală la masticaţie
E. Sângerări gingivale
ABCDE

91. Durerea în parodontita cronică este:

A. Puternică
B. Localizată
C. Apare mai frecvent noaptea
D. Apare mai frecvent dimineaţa
E. De intensitate medie
BDE

92. În parodontitele cronice gingia poate avea unele simptome caracteristice, precizaţi-le:

A. Culoare roşie violacee

 B. Aspect lucios
C. Tumefacţie
D. Culoare roşie pală
E. Aspect atrofic
ABC

93. În parodontitele cronice papila gingivală este:

A. Nemodificată
B. Tumefiată
C. Rotunjită
D. Aderentă la suprafaţa dintelui
E. Desprinsă de dinte
BCE

94. Gingia marginală liberă în parodontitele cronice poate fi:

A. Întreruptă
B. Fisurată
C. Acoperită cu depuneri moi
D. Acoperită cu granulaţii
E. Hipertrofică
ABCDE

95. Semnele clinice în parodontita cronică forma uşoară pot fi:

A. Sângerări uşoare la periaj

B. Senzaţie de distensie în gingie
C. Pungi parodontale de 3-3,5 mm
D. Pungi parodontale osoase
E. Mobilitatea dinţilor de gr. II
ABC

96. Semnele clinice subiective în parodontita cronică forma medie pot fi:

A. Sângerări în timpul periajului

B. Senzaţii dolore în regiunea coletului dentar
C. Modificarea culorii gingiei
D. Modificarea configuraţiei gingiei
E. Mobilitatea dinţilor
ABCDE