UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEODEZIE
Specializare MTC

Practică cadastru

Căluță Georgiana Ancuța

An: III
Grupa: 1
Partener de practică: S.C GT PROIECT S.R.L.

An universitar 2014 – 2015

 CUPRINS

I. Tematică pentru practică cadastru .............................................................................................

II. Descrierea pe zile a activitaților desfășurate ..............................................................................
III. Rețelele geodezice pentru lucrările de cadastru – Teorie ...................................................
IV. Întocmirea documentelor tehnice alea cadastrului - Teorie................................................
V. Aparatura folosită ...........................................................................................................................
VI. Documentația cadastrală pentru prima inscriere a unui apartament ...............................
VII. Documentația cadastrală pentru prima inscriere a unui imobil .........................................
VIII. Documentația cadastrală pentru înscrierea în planul cadastral și în cartea funciară
a unei construcțtii existente pe un teren înscris in cartea funciară ............................................
IX. Plan parcelar ....................................................................................................................................
X. TOP 7 firme de cadastru din Romania ......................................................................................
XI. Bibliografie .......................................................................................................................................
 I. Tematică pentru practică cadastru

1. Reţele geodezice pentru lucrările de cadastru

a) metode utilizate pentru crearea, modernizarea şi completarea reţelelor de sprijin,
îndesire şi ridicare (tehnologii GNSS, drumuiri poligonometrice, triangulatie, trilateraţie,
intersecţii înainte, înapoi etc.);
b) măsurători efectuate (aparatura folosită - descriere, caracteristici – exemple);
c) prelucrarea elementelor măsurate (metode, programe, precizii);
d) sisteme de proiecţie (caracteristici, nomenclatură – utilizare pentru cadastru, implicaţii);
e) materializarea punctelor reţelei geodezice;
f) utilizarea sistemului ROMPOS (Romanian Position Determination System - Sistemul
Românesc de Determinare a Poziţiei) în lucrările de cadastru.
2. Întocmirea documentelor tehnice ale
cadastrului
2.1. Plan cadastral
a) metode de întocmire/actualizare;
b) scări, conţinut (plan cadastral de bază (intravilan, extravilan), plan cadastral de
ansamblu);
c) plan numeric;
- sisteme CAD/GIS în care se realizează – baza de date grafice (BDG);
∙ tipuri de fişiere grafice (dwg, dxf, mxd, shp: conţinut (layer, coverage), blocuri,
simboluri, fonturi;
- scanare/georeferenţiere/vectorizare (geopdf,
pgn, tiff); - date geospaţiale (XML, GML, KML);
d) numerotarea cadastrală;
e) calculul suprafeţelor (metode, determinare automată);
2.2. Registre cadastrale
a) baza de date textuale (BDT) (sisteme de calcul (hard, soft), conţinut, structură, surse
de date);
b) registre cadastrale (extrase, mod de elaborare);
c) aplicaţii client - elaborate pentru automatizarea prelucrării datelor cadastrale;
3. Executarea de lucrări de specialitate necesare pentru:
a) punerea în posesie a titularilor prevăzuţi de Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere conform
Legii nr. 1/2000;
c) comasări, parcelări, schimburi de terenuri, delimitări cadastrale şi rectificări ale hotarelor
intravilanelor şi unităţilor administrativ-teritoriale;
d) stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital
de stat;
e) întocmirea documentaţiilor pentru atribuirea adresei poştale sau confirmarea acesteia;
f) întocmirea documentaţiilor privind scoaterea din circuit a terenurilor agricole sau a
documentaţiilor privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
g) realizarea sistemelor informaţionale (cadastrelor de specialitate) pentru fondul imobiliar-
edilitar, agricol, silvic, al apelor, drumurilor publice, căilor ferate, porturilor,
aeroporturilor, metroului, minier, petrolier, industrial, energetic, apărării, monumentelor
istorice, spaţiilor verzi, ariilor protejate, etc.;
 4. Întocmirea documentaţiilor cadastrale
(conform ∙ Ordinului nr. 700/2014 al directorului general al ANCPI pentru aprobarea
Regulamentului de avizare, recepție şi înscriere în evidențele de cadastru şi carte
funciară din 9 iulie 2014)
Documentaţiile cadastrale se întocmesc în conformitate cu prevederile Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi stau la baza înscrierii în
cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la:
a) imobile care necesită documentaţie pentru prima înscriere;
b) imobile care necesită documentaţie pentru dezlipire;
c) imobile care necesită documentaţie pentru alipire;
d) imobile care necesită documentaţie pentru înscrierea unei construcţii definitive, pe un
teren înscris în cartea funciară;
e) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea limitei de proprietate;
f) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea suprafeţei;
g) imobile care necesită documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de
proprietate;
h) imobile care necesită documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse
sau sustrase;
Prin documentaţii se realizează identificarea, măsurarea şi descrierea imobilelor, la data
întocmirii lor şi se asigură înregistrarea actelor şi faptelor juridice referitoare la acestea.

CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI CADASTRALE DE PRIMA INSCRIERE:

a) Borderou;
b) Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;
c) Cererea de recepţie și înscriere;
d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale persoane
fizice/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din
care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor
juridice;
f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă este
cazul;
g) Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul respectiv;
h) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
i) Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,
j) Calculul analitic al suprafeţelor;
k) Memoriul tehnic;
l) Fişa imobilului;
m) Planul de amplasament și delimitare;
n) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
o) Fișierul .cpxml.
Documentaţia se predă pe suport analogic şi pe suport digital, în formate standardizate care
permit tipizarea şi în formate care să permită accesul şi transferul de date.
Numerotarea cadastrală
- se vor asimila atribuţiile unui consilier de cadastru OCPI legate de această activitate;
Aplicaţia “GenerareCP.msi“ (versiunea 2.78.14) destinată persoanelor fizice şi juridice
autorizate să realizeze
lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României
- se va cunoaşte modul de generare a fişierelor .cp pentru imobil TEREN şi
APARTAMENT;
5. Cunoaşterea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015- 2023, a
activităților finanțate (M.Of. 6mai 2015), cunoașterea documentaţiei Proiectului privind
 Completarea Sprijinului UE pentru Restructurarea Agriculturii, acronim: CESAR (vezi
http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?pid=162) – obiective, beneficii, anexe, şi a
Specificațiilor tehnice pentru Lucrări de ȋnregistrare sistematică a imobilelor ȋn Sistemul
Integrat de Cadastru și Carte funciară, conținute ȋn documentațiile de atribuire a
contractelor pentru lucrări de cadastru, aprobate prin Ordinul Directorului general al
ANCPI nr. 1 din 6 ianuarie 2014 și publicate ȋn Monitorul Oficial al Romȃniei, partea I,
Nr. 45 bis/20.01.2014;
Lucrări de specialitate pentru aplicarea Legii nr. 165/2013 - măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada regimului comunist în România;
6. Activitatea desfăşurată la birourile de cadastru şi publicitate imobiliară
Modul de desfăşurare a activităţii de înscriere în cartea funciară
- fluxul informaţional;
Sistemul integrat de Cadastru si Publicitate Imobiliara “e-Terra”
- Obiective, Sistemul informatic (Arhitectura, Funcţii pentru Cadastru şi Cartea
Funciară, Fluxuri de lucru), Beneficii, Riscuri/Avantaje;
Consultarea site-urilor: www.ancpi.ro (comunicate de presă, newsletter, informaţii utile,
hărţi şi planuri,
legislaţie (Legi, Ordonanţe, Hotărâri de Guvern, Ordine ale Ministrilor, Ordine ale Directorului
General al ANCPI, Protocol de colaborare, Dezbatere publică), documente specifice, proiecte,
link-uri utile, download, GEOPORTAL, ROMPOS), oficii locale, www.ocpib.ro.
IMPORTANT:
- dosarul de practică este individual (nu pe echipe), conţinutul acestuia va respecta
tematica, ţinând
seama de locul de desfăşurare a activităţii, dar va include minimum:
 o documentaţie completă pentru intabularea unui imobil (teren) şi o documentaţie pentru
un apartament - UI (pct 4);
 o lucrare legată de legile proprietăţii, planuri parcelare (pct 3);
-datele şi informaţiile necesare întocmirii dosarului de practică vor fi obţinute numai cu
acordul celor care le-au produs şi
vor fi folosite exclusiv în scop didactic;
-instituţia (societatea comercială) care a acceptat instruirea studentului va certifica prin
adresă semnată şi ştampilată
perioada de activitate şi va propune un calificativ pentru stagiul de pregătire practică;
-colocviul va include întreaga problematică cerută, inclusiv “Legea cadastrului şi
publicităţii imobiliare – modificată şi
completată (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 07 februarie 2013) şi
Regulamentele ANCPI actualizate.
- data susţinerii este vineri, 24 iulie 2015, ora 900, sala II 16, Facultatea de Geodezie
(evaluarea se va face pe
baza răspunsurilor la întrebări (scris şi oral) şi a susţinerii lucrărilor din dosarul de practică
(predat obligatoriu în ziua susţinerii colocviului şi încărcat pe Platforma e-Learning Geodesy-
Instruct).
 II. Descrierea pe zile a activitaților desfășurate
1) Luni 20.07.2015 a fost prima zi de practică. M-am prezentat la firma S.C. GT
PROIECT S.R.L. cu sediul pe Str. Spătar Milescu, Nr 27, Sector 2 la ora 8 00. Pentru
inceput am făcut cunoştinţă cu membrii firmei, după care ne-au fost prezentate
instrumentele, metodele de prelucrare folosite si cele 4 lucrari care urmau a fii
efectuate:
 Documentația necesară pentru prima inscriere a unui apartament;
 Documentația necesară pentru prima inscriere a unui imobil;
 Documentația necesară pentru înscrierea unei construcţii definitive, pe un teren înscris
în cartea funciară;
 Plan parcelar.
2) Marţi 21.07.2015 m-am prezentat la sediul firmei S.C GT PROIECT S.R.L. la ora 800.
Am preluat instrumentele (Distomat Bosch DLE 50 Professional, GPS Trimble R6) și
am mers pe teren pentru executarea lucrărilor de primă înscriere a unor apartamente
din Zona Iancului și a unui imobil din Chitila. Am revenit la sediul firmei și mi-au fost
puse la dispoziţie documentele lucrărilor de cadastru efectuate de către firmă drept
model care să ma ghideze pentru prelucrare corectă a datelor.
3) Miercuri 22.07.2015 m-am prezentat la sediul firmei S.C GT PROIECT S.R.L. la ora
800. Am mers pe teren pentru executarea lucrărilor necesare pentru înscrierea unei
construcţii definitive, pe un teren înscris în cartea funciară și am mai participat la
verificarea limitelor de propietate a Clădirilor Afi Park 1 2 3 față de Mall Afi Palace
Cotroceni..
4) Joi 23.07.2015 m-am prezentat la sediul firmei S.C GT PROIECT S.R.L. la ora 800. A
fost ultima zi de practică. În această zi mi-au fost oferite informaţiile necesare pentru
întocmirea dosarului de practică, pe suport digital și mi-am finalizat dosarul de
practică.
5) Vineri 24.07.2015 susținerea colocviului la ora 900.
 III. Rețelele geodezice pentru lucrările de cadastru – Teorie

1. Generalităţi privind măsurătorile GNSS

Sistemele GNSS (Global Navigation Satellite Systems) sunt sisteme de poziţionare

tridimensională bazate pe măsurători cu ajutorul semnalelor radio transmise de sateliţii unor
sisteme de poziţionare globală: NAVSTAR-GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO
GNSS – Global Navigation Satellite Systems – Sisteme de Navigaţie Globală cu Sateliţi.
O concepţie generală la nivel european privind realizarea unui sistem de referinţă geospaţial
comun şi standardizare a fost dezvoltată deja în cadrul Comitetului Tehnic ISO/TC 211
Geographic Information, care şi-a început activitatea de standardizare în domeniul informaţilor
geografice digitale în anul 1994, incluzând acum 5 grupe de Lucru (WG) şi peste 20 de teme
de lucru (WI – Working Items). European). În urma prelucrării observaţiilor GNSS rezultă
poziţia staţiei în coordonate carteziene (X,Y,Z) sau elipsoidale (latitudine, longitudine şi cotă
elipsoidală).
În prezent sistemul GPS este alcătuit din sateliţii blocurilor II, IIA şi IIR. Pentru utilizatori
există două moduri de a accesa serviciile de poziţionare GPS şi anume: Serviciul de
Poziţionare Standard (Standard Positioning Service - SPS) şi Serviciul de Poziţionare Precisă
(Precise Positioning Service – PPS). SPS se bazează pe codul C/A ( Course/Acquisition)
numai pe frecvenţa L1, iar PPS se bazează pe codul P (Precise Code) transmis pe ambele
frecvenţe L1 şi L2. Având în vedere criptarea introdusă pentru modul PPS pentru sateliţii din
blocul II, IIA şi IIR, ca metodă de restricţionare a accesului, SPS este singura opţiune utilizabilă
în orice moment pentru marea majoritate a utilizatorilor civili. Există două metode prin care se
poate determina poziţia unei staţii: poziţionare absolută şi relativă (Fig.1) . În metoda de
poziţionare absolută, sunt procesate datele de la o singură staţie pentru a determina
coordonatele tridimensionale (X, Y, Z) într-un sistem de referinţă geocentric (WGS-84, PZ90).
Precizia curentă pentru determinarea poziţiei absolute utilizând tehnologia GPS variază între
50cm şi 10m (1σ) depinzând de precizia efemeridelor şi durata observaţiilor.

Fig. 1

Pentru realizarea măsurătorilor geodezice cu precizii sub un dm este obligatorie utilizarea

tehnicii de poziţionare relativă. Prin această metodă, două sau mai multe receptoare GPS
recepţionează simultan semnale de la un acelaşi set de sateliţi. Înregistrările sunt prelucrate
pentru obţinerea componentelor vectorului (bazei) dintre staţiile de observare ΔAB(dX, dY, dZ).
Există în principal patru tipuri de măsurători de semnal GNSS care sunt utilizate pentru
poziţionarea relativă: măsurători de pseudodistanţe (bazate pe observaţii cu coduri), măsurători
ale fazei codului, măsurători Doppler şi măsurători ale fazei undei purtătoare. Deşi aceste tipuri
au caracteristici diferite, toate sunt dependente de distanţa instantanee dintre sateliţi şi staţia
terestră şi de timp. Cea mai precisă măsurătoare este cea care utilizează faza undei
purtătoare. Această metodă de măsurare presupune compararea semnalului purtător provenit
de la satelit cu cel generat de oscilatorul local al receptorului. Frecvenţa acestor semnale diferă
in principal datorită efectului Doppler. Se măsoară diferenţa dintre fazele celor două purtătoare
(cea satelitară şi cea generată de receptorul satelitar). Există receptoare GPS capabile să
măsoare faza purtătoarei pe frecvenţa L1 (1575.42 MHz) şi/sau ambele semnale L1,L2
(1227.60 MHz). Principii similare se aplică şi în cazul sistemului similar rusesc GLONASS sau
viitorului sistem european GALILEO. Principalele surse de erori care afectează precizia
determinării coordonatelor relative în modul static sunt: erorile în poziţia sateliţilor, refracţia în
ionosferă şi troposferă, eroarea de ceas a satelitului şi receptorului, erori datorate procedeelor
de măsurare. Pe lângă factorii prezentaţi rezultatele pot fi afectate şi de variaţii mari ale
parametrilor atmosferici locali. Mărirea preciziei şi scăderea costului măsurătorilor este posibilă
pe baza unor algoritmi care să elimine efectul acestor factori. Asigurarea unui sistem de
referinţă spaţial unitar pe întregul cuprins a unui teritoriu (naţional, continental sau chiar global)
reprezintă componenta esenţială, sarcina realizării acestui sistem revenind în special serviciilor
geodezice. Serviciul care asigură această georeferenţiere nu deserveşte numai scopurile
măsurătorilor geodezice, pentru care este deosebit de interesant, dar mai ales un cerc foarte
mare de utilizatori din alte domenii. La nivel european multe servicii geodezice sunt în faza de a
realiza astfel de reţele multifuncţionale, bazate pe reţele de staţii GNSS permanente existente
sau realizate special în acest sens.

2. Îndesirea reţelei geodezice prin drumuiri poligonometrice

Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a reţelei geodezice în vederea ridicării

detaliilor topografice din teren. Drumuirea este o linie poligonală frântă în care poziţia reciprocă
a punctelor este determinată prin masurători de distanţe între punctele de frângere şi
măsuratori unghiulare în punctele de frângere a traseului poligonal

 Clasificări:

În funcţie de elementele de constrângere din teren dar şi de obiectivele topografice urmărite

există mai multe tipuri de clasificări ale drumuirilor:

a. După elementele de sprijin drumuirile se clasifică în :

- drmuire liberă (neconstrânsă)

- drumuire sprijinită la capete numai pe puncte de coordonate cunoscute

- drumuiri sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi pe laturi cu orientări

cunoscute

- drumuiri cu punct nodal

b. După importanţa punctelor de sprijin se deosebesc:

- drumuiri principale - care au ca puncte de sprijin puncte din reţele de ordin superior
- drumuiri secundare - care folosesc ca puncte de sprijin , puncte determinate prin drumuiri
primare,

- drumuiri terţiare - care au ca puncte de sprijin puncte determinate prin drumuiri secundare

- nu se admit ordine inferioare faţă de drumuirile terţiare

c. După forma traseului poligonal drumuirile pot fi:

- drumuiri întinse (traversa de drumuiri)

- drumuiri închise (drumuiri în circuit închis care încep şi se termină cu acelaşi punct)

3. Proiectarea reţelelor de drumuire

Reţelele de drumuire se proiectează astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiţii:

- punctele de drumuire se proiecteaza de regulă de-a lungul detaliilor ce urmează a fi ridicate

astfel încât laturile şi punctele drumuirii să fie uşor accesibile,

- punctele de drumuire se amplasează pe teren fix si solid (teren ferit de zone cu alunecări de
teren sau alte distrugeri)

- punctele trebuie să fie staţionabile

- între punctele de drumuire trebuie să existe vizibilitate perfectă pentru ca direcţiile şi

distanţele să poată fi uşor măsurate,

- distanţa între puncte se alege în funcţie de condiţiile din teren,

- în situaţia în care se dispune de aparatura clasică (teodolite, mire, panglici) se recomandă ca

distanţele dintre puncte sa nu depaşească 100-150m, iar lungimea totală a drmuirii să nu fie
mai mare de 2000-3000m.

 Operaţiuni în teren

- prima fază o constituie marcarea punctelor de drumuire

- dupa ce în birou s-a facut un anteproiect cu locul (provizoriu) de amplasare a punctelor de

drumuire, pe teren în funcţie de condiţiile reale se hotărăste locul definitiv în care vor fi
amplasate punctele de drumuire şi se marchează în funcţie de importanţa acestora,

- marcarea punctelor de drumuire se face de regulă cu ţăruşi, în localităţi cu tăruşi din fier
chernezuiţ, iar in afara localităţilor cu ţăruşi din lemn,

- se întocmeşte apoi schiţa de reperaj şi descrierea topografică a punctelor,

- acest lucru este necesar pentru ca punctele să poată fi găsite cu uşurinţă chiar şi după
terminarea lucrărilor respective.

- a treia fază o reprezintă începerea măsurătorilor proriu zise,

- se masoară în teren distanţele înclinate între punctele de drumuire, ungiurile verticale pentru
reducerea distanţelor înclinate la orizont şi distanţele laturilor drumuirii,

- se staţionează în fiecare punct de drumuire şi se vizează în tur de orizont atât spre punctul
din spate cat şi spre punctul următor al drumuirii:

4. Reteaua de triangulație

Densitatea punctelor geodezice este, in general, cuprinsa intre 1 si 60 km dar nu toate

punctele retelei fac parte din aceeasi categorie. Ele se grupeaza in cinci “ordine”, din care
primele trei (I, II, III) sunt numite “ordine superioare”, iar ultimele doua (IV, V) sunt numite
“ordine inferioare”.
Fiecare din aceste ordine grupeaza puncte care se afla la aceeasi departare, adica: retelele
de ordin I sunt alcatuite din puncte aflate la distante de circa 20 – 60 km, retelele de ordin II
sunt alcatuite din puncte aflate la distante de circa 10 – 20 km, retelele de ordin III sunt
alcatuite din puncte aflate la distante de circa 3 – 10 km, iar retelele de ordine inferioare IV si V,
grupeaza puncte aflate la distante de 1 – 2 km respectiv 500 – 1000 m.
I II

a b

h g
A
c

f B
C i
e d

III

O prima caracteristica a acestor retele, este ca fiecare din ele (in afara de ordinul I),
completeaza pe cea de ordin imediat superior. A doua caracteristica este aceea ca retelele de
ordin I se determina primele, apoi din acestea cele de ordin II, cele de ordin II se determina din
ordinele I si II, cele de ordin IV se determina din ordinele I, II si III si in sfarsit, cele de ordin V,
din toate ordinele precedente.
 Tipurile principale de reţele de triangulaţie locală sunt:

o Poligon cu punct central – cu baza normală si baza scurtă

Reţeaua de triunghiuri care formează un poligon cu punct central se aplică în cazul
terenurilor întinse în toate direcţiile şi cu suficientă vizibilitate.

o Patrulater cu diagonale observate – cu baza normală si baza scurtă

Se aplică în cazul terenurilor cu o suprafaţa mică. Se măsoară o latură şi toate unghiurile
formate de direcţiile diagonalelor şi laturilor. În cazuri speciale se poate recurge la baze scurte.

o Lanţ de triunghiuri
Se aplică în cazul suprafeţelor alungite, în special al văilor înguste. Se măsoară toate unghiurile din
fiecare punct, două laturi (una in primul triunghi şi a doua în ultimul triunghi) sau două baze scurte, sau o
latură şi o bază scurtă, precum şi orientările acestor baze.
În cazul când numărul triunghiurilor lanţului este mai mare de zece, se vor măsura baze de
control după fiecare zece triunghiuri.

 Intersecţie simplă înainte

Principiul metodei constă în staţionarea punctelor vechi (de coordonate cunoscute), vizând
atât puncte vechi, cât şi punctul nou ale cărui coordonate dorim să le determinăm. Se va utiliza
procedeul analitic.
Trebuie menţionat că, aceste coordonate ale punctului nou sunt doar nişte coordonate
provizorii. Este recomandat a se executa mai multe măsurători decât strictul necesar, acestea
fiind introduse ulterior într-un program de prelucrare.
 o Date inițiale:

Punctele vechi (de coordonate cunoscute) A şi B sunt marcate, semnalizate, au fost

recunoscute şi identificate pe teren (vezi figura 2).
Punctul P este marcat şi semnalizat pe teren, nu are coordonate cunoscute, pentru el dorim
să obţinem coordonatele X şi Y.

o Măsuratori:

Sunt folosite instrumente de precizie pentru măsurarea direcţiilor din punctele vechi A şi B
vizându-se şi punctul nou P. Cu ajutorul acestor direcţii se determină unghiurile α şi β.

o Relatii utilizate:

- calculul orientării între punctele vechi A şi B:

- calculul orientărilor între punctele vechi şi punctul nou:

- calculul coordonatelor punctului nou P:

sau, se mai pot utiliza următoarele relaţii:

 IV. Întocmirea documentelor tehnice alea cadastrului - Teorie
1. Plan cadastral

a) Metode de intocmire sau actualizare

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii:

 metode directe
 metode indirecte
Metodelor directe :
o intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare (metodele clasice);
o intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice de ridicare;
o intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo – fotgrammetrice.
Metodelor indirecte:
o intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;
o intocmirea planurilor cadastrale prin rambularea planurilor topografice si cadastrale
vechi.

b) Scari, continut, plan cadastral de baza (intravilan, extravilan), plan cadastral de

ansamblu.

Planul cadastral de baza este planul tematic intocmit pentru nevoile cadastrului general, pe
care sunt redate detaliat, pozitia si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate si
parcelelor, categoriile de folosinta a terenurilor si constructiile permanente.
Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in forma analogica, este:
o 1:5.000, in zonele de ses pentru extravilan si, 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie de
densitatea detaliilor, pentru intravilane;
o 1:2.000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie de
densitatea detaliilor, pentru intravilane;
o 1:5.000 si 1:10.000, sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;
o 1:2.000, 1:1.000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.

 Plan cadastral de ansamblu

Produs derivat obtinut prin generalizarea continutului planului cadastral de baza. Se

intocmeste, de regula, pentru o unitate administrativ – teritoriala si contine reprezentarea
hotarului, a limitelor intravilanelor si denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de
toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.
Acest tip de plan cadastral se intocmeste, de regula, la urmatoarele scari:
o 1:10 000 pentru teritoriile la care planul cadastral de baza a fost intocmita la scara 1:2
000;
o 1:25 000 daca planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:5 000 sau partial si la
scara 1:2 000. In functie de marimea teritoriului administrativ si de forma sa, se poate
folosi pentru reprezentarea grafica si scara 1:50 000.

c) Plan numeric

Baza de date grafice - Baza de date grafice se realizeaza in format digital, cu obligativitatea
inregistrarii tuturor entitatilor definite in normele tehnice de introducere a cadastrului general.

Baza de date textual - Pentru realizarea bazei de date textuale se folosesc informatiile extrase
din urmatoarele surse de date:
o documentatiile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;
 o titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii;
o documentatiile executate conform Hotararii Guvernului nr. 824/1991, cu modificarile
ulterioare, si avizate tehnic;
o datele culese pe teren si inscrise in fisa corpului de proprietate;
Atributele care se ataseaza entitatilor grafice se incarca intr-o baza de date care trebuie sa
asigure continutul registrelor cadastrale. Datele se stocheaza la nivelul unitatii administrative-
teritoriale.

d) Numerotarea cadastrala

Numerotarea cadastrala intr-un teritoriu administrativ comunal, oraseneasc sau municipal

se face incepand cu bunul imobil. In cadrul unui teritoriu administrativ, numerotarea cadastrala
a bunurilor imobile se face separat pentru intravilan si extravilan. Codul de identificare in baza
de date este "1" pentru extravilan si "2" pentru intravilan. In situatia in care, teritoriul cuprinde
mai multe intravilane (spre exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de
identificare "3" ,"4".
In intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr.1,
situat in partea de NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la “n” in cadrul
fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala aparcelelor se face de la 1 la “n” in cadrul fiecarui
imobil.Numarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan (cifrecu inaltimea
de 3mm.), iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mijlocul fiecarei parcele (cifre cu
inaltimea de 2mm.) impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta, sub forma
fractionara.Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza
separat si formeaza cvartalul “zero”, iar ordinea de numerotare a acestora trebuiesa respecte
regula de la subcapitolul anterior. Pentru bulevardele si strazile principale se atribuie un singur
numar pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte strazi, suprafata de intersectie se atribuie
celei mai importante.Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca si
incazul intravilanelor, se aplica uneori si in cazul numerotarii cadastrale din extravilan,atunci
cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand categorii defolosinta diferite. In
acest caz, intreg sistemul de numerotare din extravilan trebuiesa-l urmeze pe cel specific
intravilanelor, nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru extravilan.

e) Calculul suprafetelor

Notiunea de suprafata , in cadastru, este considerata ca fiind aria unui contur inchis
proiectat pe un plan de referinta, cu scopul de a orizontaliza liniile contururilor depe suprafata
fizica a terenului, intr-un plan orizontal. Trebuie mentionat ca, in cazul unor deformatii regionale
care conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele admise, se utilizeaza un sistem de
proiectie stereografic local.
Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, careeste parcela si
care, alaturi de celelalte insusiri (categoria de folosinta, calitatea,situatia juridica, localizarea in
teritoriu), ii confera posibilitatea intrarii in procesul deprelucrare a datelor pe diferite nivele (corp
de proprietate, cvartal, localitate, destinatie,teritoriu administrativ, etc.). In cadastru se foloseste
pentru parcela numai suprafata redusa la un plan de referinta, corectandu-se, deci,
masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a terenului .
Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori
(numerice sau grafice) acestea putand fi grupate astfel :
- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric,procedeul
geometric;
- procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico-mecanic.
 2. Registre cadastrale

Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se intocmesc dupa

introducerea lucrarilor de cadastru general la nivelul unui teritoriu administrativ sunt:
 registrul cadastral al parcelelor;
 indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
 registrul cadastral al proprietarilor;
 registrul bunurilor imobile;
 fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta;
 planul cadastral.

Registrul cadastral al parcelelor:

Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor parcelelor componente ale bunului
imobil din cuprinsul unui teritoriu administrativ grupate pe numere cadastrale si se intocmeste
separat pentru intravilan si pentru extravilan.
 Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora:
Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de permite identificarea
partidei cadastrale a fiecarui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este
documentul care face legatura între registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al
proprietarilor. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic, coincid cu numerele
partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor. Contine numele sau
denumirea proprietarului, CNP sau codul SIRUES (pentru societati comerciale), domiciliul sau
sediu proprietarului, numarul partidei cadastrale, codul grupei de proprietate, pozitia si pagina
din "Registrul cadastral al proprietarilor" si o coloana cu mentiuni.

 Registrul cadastral al proprietarilor:

Registrul cadastral al proprietarilor contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, in
care sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile,
atat in intravilan cat si in extravilan.

 Registrul corpurilor de proprietate:

Bunul imobil (corpul de proprietate) este format din una sau mai multe parcele alipite, care
apartin aceluiasi proprietar.

 Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe tipuri de proprietate, destinatii ale

terenurilor si categorii de folosinta:
Fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru
intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurile si constructiile care se pun la
dispozitia autoritatilor publice.
In fisa centralizatoare se inscrie suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata
totala generala pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-un teritoriu administrativ.
Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de destinatii ale bunurilor imobile.
 V. Aparatura folosită

1. Statie totală Trimble S6

Prin caracteristicele unice Trimble S6 redefineste conceptul statiilor totale.Trimble a

realizat acest instrument prin inglobarea tuturor conceptelor tehnologice revolutionare pe baza
unei experiente de 50 ani.
Tintirea este mai rapida si mai precisa; sistemul servoMagDrive roteste instrumentul
180° in 3 secunde oferind totodata control ultra-fin pentru a tinti cu precizie.
Sistemul SurePoint elimina erorile de colimatie si index folosind compensatorul activ, chiar si in
conditii de vibratii puternice acesta permite mentinerea axei de vizare in pozitia dorita.
Sistemul MultiTrack permite urmarirea oricarui tip de prisme pe baza interferentei. In
conditii unde nu este posibil, datorita suprafetelor reflectorizante, prisma este dotata cu un
sistem de identificare care asigura o legatura permanenta cu instrumentul.
In statia totala Trimble S6 este inglobat si cel mai avansat sistem de comunicare a datelor, iar
ansamblul optic de la Zeiss este de cea mai buna calitate. Sistemul de masurare cu laser DR,
permite masurarea celor mai inaccesibile puncte aflate la distanta de 1300m. De asemenea
sistemul poate masura puncte perfect vertical daca scoateti manerul.
Instrumentul Trimble S6 poate fi componenta unui echipament de masuratori
integratI.S.Rover. Datele culese cu Statia totala si GPS pot fi colectate simultan. Sistemul de
cautare GeoLock localizeaza prisma in mai putin de 3sec.
Bateria interna Li-Ion are o capacitate de pana la 6 ore de operare continua in modul
robot. Sistemul de display va arata informatii precise legate de descarcarea bateriei.
Este un instrument modular, poate fi upgradat cu sistem de urmarire a prismei (Autolock) sau
cu modul radio pentru sistemul robot. Aceasta statie topo poate fi upgradata in concordanta cu
dezvoltarea afacerii dumneavoastra.
Trimble S6 Servo - acest model incorporeaza tehnologiile MagDrive, SurePoint si
sistemul de masuratori DR. Poate fi facut upgrade.
Trimble S6 Autolock – cu un update catre acest sistem, primiti functia de localizare
automata si de a urmari tintele pasive. Cu AutoLock nu mai este nevoie sa blocati si sa
deblocati fiecare tinta si focusarea telescopica. In urma acestui upgrade multi clienti au dublat
productivitatea pe teren.

Trimble S6 Robotic – pentru masuratori automatice, configuratia robot va permite sa

desprindeti unitatea de control Trimble de pe instrument si sa-l prindeti de suportul de pe tija.
Acest suport contine un radio integrat pe frecventa 2.4 GHz.
Puteti controla toate functiile Trimble S6 de pe tija in timp ce va deplasati pe teren pentru
a face masuratori. Deoarece nu mai trebuie sa comunicati cu persoana de la statie va puteti
reduce timpul necesar masuratorii. In acest fel un singur topograf poate sa faca toate
masuratorile de unul singur.

2. Receptor GPS R6

Receptorul GPS Trimble R6 este un sistem upgradabil, compact ce operează pe 220

canale. Antena, receptorul şi acumulatorul sunt incluse în aceeaşi carcasă. Echipat cu
tehnologia Trimble R-Track, acesta permite recepţia semnalelor de la sateliţii GLONASS ce
îmbunătăţesc soluţia sistemului GPS iar astfel se pot obţine rezultate mai bune în condiţii
dificile măsurărilor satelitare. Utilizat ca receptor mobil acesta este robust, uşor, cablurile fiind
eliminate pentru a asigura condiţii de lucru cat mai bune în teren. Utilizatorul poate folosi
unitatea Trimble R6 atât ca receptor mobil (RX) cât şi ca receptor fix(TX) în funcţie de condiţiile
impuse de operator. Receptorul baza poate emite corectiile diferenţiale prin radio sau prin
internet via GSM/GPRS. GPS–ul Trimble R6 este proiectat să funcţioneze într-un sistem
integrat de măsurători terestre precum Trimble I.S (Trimble Integrated Surveying™) sistem
patentat de Trimble. Datele GPS şi datele provenite de la instrumentele optice pot fi stocate si
prelucrate în mod unitar într-un singur fişier cu ajutorul programului Trimble Access instalat în
unitatea de control TSC3 sau TCU. Programul de culegere a datelor TSC rulează în limba
Română.

Conexiunea radio se realizeaza pe banda de frecvente de 430-450 MHz aprobată de

Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
 Formatele de date CMR+, RTCM 2,3 RTCM 3,1 16NMA pentru corecţiile diferenţiale sunt
formate standard şi oferă posibilitatea de a comunica şi cu alte tipuri de receptoare. Sunt
perfect compatibile cu formatele de date transmise de Agenţia Naţională de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară în cadrul reţelei naţionale de staţii permanente prin serviciul ROMPOS.

3. Distomat Bosch DLE 50 Professional ( precizie 1,5 mm/m. )

Uşor şi manevrabil precum un telefon mobil modern şi echipat cu toate avantajele unui
distomat cu laser: acesta este DLE 50 Professional de la Bosch. Avand dimensiunile de 100 x
58 x 32 milimetri, este cel mai mic distomat cu laser din lume. Este aparatul ideal pentru orice
profesionist ce doreşte să măsoare lungimi, suprafeţe sau volume, in mod special in interior
fără a mai necesita accesorii suplimentare.

DLE 50 Professional acopera majoritatea aplicatiilor de măsurare pe care le intalnim in

practica. Aparatul măsoară distanţe pană la 50 metri cu o precizie absolută prin simpla apăsare
a unui buton datorită tehnologiei laser, iar pe ercanul LCD rezultatele sunt afişate imediat.
Acurateţea măsurărilor este de 1,5 milimetri.

DLE 50 Professional este foarte uşor de folosit. Butoanele sale sunt etichetate cu
simboluri ce indica schematic funcţia fiecăaruia, iar prin simpla apasare a acestora se poate
comuta de la functia de masurare a lungimilor, suprafeţelor sau volumelor la măsurarea
indirectă a inălţimilor folosind teorema lui Pitagora. Setarea din fabrică a aparatului permite
masurarea pornind de la muchia din spate a aparatului. Prin apasarea repetata a unui buton,
utilizatorul poate modifica punctul de referinţă al masuratorii: de la muchia din fata, de la
punctul de prindere pe stativ sau de la pin-ul pentru spatii inguste. Pin-ul are o lungime de 40
mm şi permite efectuarea de măsurători din colţuri, imbinări sau articulaţii. Un simbol pe
display-ul aparatului indică punctul de referinţă selectat, acest lucru prevenind confuzii si in
consecinta erori de masurare. Micul telemetru cu laser, DLE 50 are suprafaţa carcasei
acoperită cu Soft Grip. Acest lucru il face uşor manevrabil si il protezeaza de socuri.
 VI. Documentația cadastrală pentru prima inscriere a unui
apartament

Documentația cadastrală de primă înregistrare unitate individuală va conține:

a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie și înscriere;
d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de
către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de
identificare au certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
g) memoriul tehnic;
h) copia cărţii funciare colective a condominiului;
i) releveul unității individuale;
j) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
k) fișierul .cpxml.
VII. Documentația cadastrală pentru prima inscriere a unui imobil

Documentația cadastrală de primă înscriere conține:

a) Borderou;
b) Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;
c) Cererea de recepţie și înscriere;
d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale
persoane fizice/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența
Populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul
persoanelor juridice;
f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă
este cazul;
g) Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul
respectiv;
h) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
i) Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,
j) Calculul analitic al suprafeţelor;
k) Memoriul tehnic;
l) Fişa imobilului;
m) Planul de amplasament și delimitare;
n) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
o) Fișierul .cpxml.
VIII. Documentația cadastrală pentru înscrierea în planul cadastral
și în cartea funciară a unei construcțtii existente pe un teren
înscris in cartea funciară
Documentația cadastrală de înscriere a unei construcţii definitive pe un teren
înscris în cartea funciară conține:

a) borderou;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie și înscriere;
d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de
către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) copia legalizată a certificatului de căsătorie, după caz;
g) copia extrasului de carte funciară pentru informare;
h) certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul
respectiv;
i) autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
semnat şi ştampilat de reprezentantul autorităţii locale sau certificatul prevăzut de lege;
j) inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;
k) calculul analitic al suprafeţei;
l) memoriul tehnic;
m) copia planului de amplasament şi delimitare a terenului înscris în cartea funciară pe
care se edifică construcţia definitivă sau se extinde o construcţie veche;
n) planul de amplasament şi delimitare cu reprezentarea terenului şi a construcţiei;
o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
p) fișierul .cpxml.
IX. Plan parcelar
 X. TOP 7 firme de cadastru din Romania

Nr. Crt. Nume firma Dotari Lucrari executate

Sisteme GPS
Trimble R3 , precizie
1 GEODESIS S.R.L maxima a masuratorilor
de ±5 mm.
Sisteme GPS
Trimble Stonex S9,
precizie maxima a
masuratorilor de ±2
mm. GPS pentru
navigare si pozitionare
aproximativa Garmin
70.
- Lucrari de cadastru si intabulare
pentru apartamente, terenuri
intravilane si extravilane;
- Dezmembrari, parcelari si/sau
2 GEO TOPO lotizari de terenuri intravilane si
extravilane;
- Comasari si/sau alipiri de
terenuri sau parcele;

- Cadastru si intabulare pentru

garsoniere, apartamente,
constructii, terenuri intravilane si
extravilane;
- Intabulari constructii noi;
- Dezmembrari terenuri intravilane
si extravilane;
- Apartamentari constructii
(blocuri) pe apartamente, boxe,
garaje si parti comune;
-Comasari sau alipiri terenuri
3 S.C. TOPOCAD PLAN intravilane si extravilane;
-Rectificari si actualizari
documentatii cadastrale;
-Relevee constructii;
-Trasari sau intarusari terenuri
conform documentatiei cadastrale
si eliberarea Procesului Verbal de
Trasare necesar la obtinerea
autorizatiei de construire si
imprejmuire;
-Statii totale South -Lucrari de cadastru si intabulare
Surveying seria NTS- imobile
4 Sys Cad Solutions 360R -Lucrari de cadastru si intabulare
terenuri intravilane si extravilane
-Statii totale Pentax -Actualizari / Rectificari de
cadastru - modificarea limitei de
-Sisteme GPS South proprietate, modificarea suprafetei
imobilului
-Intabulare constructii noi -
-Sisteme GPS Pentax Inscriere constructie noua in
Cartea Funciara
-Dezmembrari si alipiri de terenuri
 -Nivele laser Pentax intravilane si extravilane
-Apartamentare - dezmembrari de
-Teodolite South blocuri pe apartamente, boxe,
garaje si parti comune indivize
-Documentatii pentru scoaterea
definitiva din circuitul agricol a
terenurilor aflate in intravilan si
extravilan
-Aviz tehnic OCPI necesar
obtinerii Certificatului de
Urbanism, a Proiectului pentru
Autorizatia de Construire (PAC),
sau obtinerii numarului postal
-Relevee constructii civile si
industriale.
-Avizare cadastru + Intabulare
Cartea Funciara.

5 International Partener

- Lucrari de introducere a
cadastrului imobiliar si edilitar
6 BLACK LIGHT S.R.L. (GIS)
- Lucrari de cadastru: intabulari,
alipiri, dezlipiri, apartamentari,
avize PUD, PUZ, PUG, AACR

- Delimitare cadastrala si
realizarea cadastrului imobiliar
7 PRIMUL MERIDIAN edilitar

- Cadastru drumuri judetene

 XI. Bibliografie

 Cadastru, autor Gheorghe Badea, editura CONSPRESS BUCUREȘTI 2013;

 Legea Cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, modificată prin Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 41/2004, aprobată prin Legea nr. 499/2004.
 Documentație de la S.C. GT PROIECT S.R.L București;
 Ordinul nr.700 din 9 iulie 2014 al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi
înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
 http://www.geodesis.ro/
 http://www.geotopo.ro/
 http://www.cadastruexpert.ro/
 http://www.cadsolutions.ro/
 http://www.ipartner.ro/
 http://www.blacklight.ro/
 http://primulmeridian.ro/
 www.google.com Imaginile pentru aparatura folosită;
 http://www.geodesy-instruct.ro/ael/menu/personal-homepage.action
 http://www.ancpi.ro/pages/home.php