IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1

I. Tema. Studiul zonei de reprezentat

1. Așezare, limite și întindere:

Zona trapezului φ=47°00' N λ=26°00' E cuprinde orașul Mizil .Acesta este situat în estul
județului Prahova, în câmpia piemontană de la baza Dealurilor Istriței, în preajma podgoriilor din
regiunea viticolă Dealul Mare, pe malurile râului Ghighiu (denumit în trecut Ișteu).
Se învecinează la Est, cu comuna Săhăteni (județul Buzău), la sud cu comuna Baba Ana,
la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința
județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și
municipiul Buzău.

2. Forma teritoriului
Forma teritoriului este de trapez și este delimitat de meridanul 𝜑=46°00' și paralelul
𝜆=26°00' .

3. Relief
Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-munti,dealuri si campie
cecoboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la
randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati.
Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis", reprezentat printr-
o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate, formand
ANUL 2015-2016
1
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
uneori cute-solzi, aliniate pe directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ
30-70 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile,
calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani,
pana in urma cu un milion de ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este
alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri.

Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone,
intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.Intre zona
subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si
piemonturi.

Zona de munte
Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale:
Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.
Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelasi nume-sunt
constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.
Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre
Basca Mica.Spre prima se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea
Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu.
Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau. Inaltimea maxima este
de 1440m.Rocile predominante sunt gresiile, marnele, sisturile argiloase.Spre deosebire de masivele
vecine,Podu Calului este puternic freagmentat de vai, in special de Casoca si afluentii sai,incat apare
sub forma a doua sau trei masive unite prin sei largi.In acest fel ,intre Basca Rozilei, Basca
mare,Hartagu si Buzau se individualizeaza Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vaile Casoca,Basca
Mare, Hartagu si Buzau-Masivul Teharau, iar la nord de Hartagu-Masivul Bota.
Masivul Siriu cuprins intre Buzau,Crasna si Siriu, este format din mai multe sinclinale si
anticlinale, orientate NE-SV,unele apartinand panzei de Siriu.Partea cea mai inalta este fixata pe un
sinclinal suspendat,cu flancul estic faliat.Masivul este alcatuit din gresii dure, numai in partea estica
adaugandu-se o fasie de depozite oligocene, constituiite din alternante de gresii,marne,disodile si
menilite.Cota maxima este de 1663m, in Creasta Malaia.Varful Siriu, cunoscut si sub numele
Bocarnea are 1659m.In estul Malaiei, pe o larga suprafata cvasistructurala,se afla Lacul Vulturilor,
cunoscut si sub numele de Lacul fara Fund.

Depresiunea Patarlagele se dezvolta de la contactul dintre munte si Subcarpati pana la valea

Buzaului.Este o zona unde terasele incep sa aiba o larga dezvoltare si unde apar importante
degradari de terenuri.
Depresiunea Cislau, formata la trecerea Buzaului peste un alt sinclinal,are latimea maxima
catre inseuarea Cislau-Cricov.

ANUL 2015-2016
2
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
Ingustarea de la Ciuta este zona cea mai stramta pe care o prezinta valea Buzaului pe tot
parcursul Subcarpatilor.Chiar soseaua,in aceasta parte paraseste valea propriu-zisa si urca in
serpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta.
Depresiunea Parscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelasi nume si continua pana la
Berca unde valea schiteaza o usoara ingustare impusa de traversarea anticlinalului Berca-Arbanasi.
Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa -Vintila Voda incepe, dupa cum arata si numele, din
Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda).Are caracter subcarpatic, fiind
delimitata de Dealurile Dalmei, Bocului,Bisocii si Paclelor.
Zona de câmpie are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand
la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile,
nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati
principale.

4. Clima
Precipitațiile anuale sunt de 500 mm și zăpada, iarna, poate ajunge până la 30 cm. Râurile
au fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a
bazinului acestuia, apele râului cresc.
Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu
temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale
includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest)
și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la
ridicarea temperaturii.
Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în
tabelul de mai jos.

5. Hidrografie
Ape curgătoare reprezentate prin râuri, pâraie și izvoare
Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea
nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la
formarea viiturilor pluviale.

6. Soluri și resurse
Solurile treptei subcarpatice se caracterizeaza printr-o varietate mai mare de tipuri si
subtipuri.Solurilor zonale ,impuse de altitudine si climat (brune si brune podzolite),li se interpun
soluri intrazonale legate de roca(rendzine si pseudorendzine),de panta si de umezeala mai
accentuata,de microformele de relief(soluri de lunca);sunt prezente si patrunderi ale solurilor de
campie
7. Transport și căi de comunicație
Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B,
care leagă Ploieștiul de Buzău, orașul aflându-se la jumătatea distanței între cele două municipii.
ANUL 2015-2016
3
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre
comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și
mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna
Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-
Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Cepturala Urlați, iar DJ100H duce spre Gura
Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul Buzău, unde se termină
în DN10), urmând cursul râului Nișcov.

8. Populație

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mizil se ridică la 14.312

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
15.760 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,93%), cu o minoritate
deromi (15,16%). Pentru 6,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (87,42%), cu o minoritate
de penticostali(5,07%). Pentru 6,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

II. Planul general de redactare

1. Titlul și destinația hărții

 Titlul λ₀= 43⁰39′46″.02 ϕ₀= 45⁰00'
 culoare: negru
 font: Standard - Tahoma
 înălțime caractere 6 mm
 destinația hărții: proiect Modelare Cartografică

2. Baza matematica și geodezica a hărții:

a) Scara hartii.
Se va trece pe harta în toate cele 3 moduri de reprezentare a acesteia.
 Scara numerica 1:200 000
- culoarea: negru
- font: Standart-Arial
- inaltime: caractere 3 mm

ANUL 2015-2016
4
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
 Scara grafica:

- baza: 1 cm
- culoarea: negru
- font: Arial
- înalțime: caractere 1 mm
 Scara naturală:
- 1cm pe hartă reprezintă 2 km pe teren
- culoarea: negru
- font: ROMAND
- înălțimea de scriere: 2 mm

b) Suprafața de referință:
 elipsoidul Zach
- semiaxa mare: a= 6376130 m;
- turtirea geometrică: f =0.00322581=1/310;
- semiaxa mică: b= 6355561.839 m;
- prima excentricitate: e2=0.006441207;
-raza polară: 11115021.51 m.

ANUL 2015-2016
5
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
c) Sistemul de proiecție:
Proiecția utilizată este Proiecția utilizată este “ Proiecția conica dreaptă, echidistantă
pe un con tangent la elipsoid”

d) Ecuațiile hărții:
Pentru transformarea de coordonate geografice φ,λ in coordonate rectangulare plane X,Y
se folosesc ecuatiile hartii:

Coordonatele geografice ale punctelor de georeferențiere:

grade min grd,... grade min grd,...
λ₀= 26 0 26 ϕ₀ 45 0 45
λst 25 50.233 25.83721667 ϕ jos 44 30 44.5
Trapez
λm 26 20.233 26.33721667 ϕ mij 45 30 45.5
Stanga
λdr 26 50.233 26.83721667 ϕ sus 45 30 45.5

a
N=
√1−e2∗ sin2 φ

N0 6386422.361
N1 6386242.307
N2 6386602.430
N3 6386602.430

A B C D E
S0φ =a(1-e2)( ρ φ − 2 sin2φ+ 4 sin4φ − 6 sin6φ + 8 sin8φ)

A= 1.004860261
B= 0.004870077
C= 9.83456E-06
D= 1.85331E-08
E= 3.30948E-11
180
ρ2 = = 57.29577951
π

N0 6386422.361
N1 6386242.307
N2 6386602.430
N3 6386602.430

δ = α* λ λ =( λ- λ0) α=sin φ0 unde δ-unghiul polar

δ₀= 0.707106781
δ1= -0.115105199
δ2= 0.238448192
δ3= 0.592001582

ANUL 2015-2016
6
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
ρ=C-S0φ unde ρ=raza polară
C= N0* ctg φ0+ S0φ unde N0=marea normal
S0φ=lungimea arcului de meridian de la 00 până la paralelul
φ
ρ₀ 6386422.361
ρ1 6441971.99
ρ2 6330868.033

α∗ρ
n=N∗cosφ

n0 1.00000000
n1 1.01019686
n2 0.99416936

ω a−b ω
sin 2 = sin a+b sau tg (450+ ) = √a/b
2

sin(ω/2) 0 0.0000000000
sin(ω/2) 1 0.0050725686
sin(ω/2) 2 -0.0029238461

x= C- ρ*cos δ
y= ρ*sin δ

Coordonatele geografice ale punctelor de georeferntiere:

grade min grd,...

λ₀= 26 0.0 26.000000
λ1 26 5.0 26.083333
λ2 26 10.0 26.166667
λ3 26 15.0 26.250000
λ4 0 20.0 0.333333
λ5 26 25.0 26.416667
λ6 27 0.0 27.000000
λ7 27 5.0 27.083333
λ8 27 10.0 27.166667
λ9 27 15.0 27.250000
λ10 27 20.0 27.333333
λ11 27 25.0 27.416667
λ12 27 30.0 27.500000
λ13 27 35.0 27.583333

ANUL 2015-2016
7
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
grd min grd,...
ϕ₀ 45 0 45.00000
ϕ1 45 5 45.08333
ϕ2 45 10 45.16667
ϕ3 45 15 45.25000
ϕ4 45 20 45.33333
ϕ5 45 25 45.41667
ϕ6 45 30 45.50000
ϕ7 45 35 45.58333
ϕ8 45 40 45.66667
ϕ9 45 45 45.75000
ϕ10 45 50 45.83333
ϕ11 45 55 45.91667
ϕ12 46 0 46.00000
ϕ13 46 5 46.08333

Coordonate rectangulare plane X,Y:

x y
1 4928764.230 -12941.68566
2 4928807.017 26809.51636
3 4929095.094 66559.69755
4 4984313.747 -12830.08849
5 4984356.165 26578.3358
6 4984641.757 65985.74806
7 5039867.962 -12718.48188
8 5039910.012 26347.13568
9 5040193.119 65411.75003

e) Coordonatele nodurilor rețelei cartografice:

În tabelele de mai jos sunt reprezentate coordonatele rectangulare plane pentru cele 48 de
noduri rezultate în urma indesirii rețelei de meridiane și paralele în trapezul considerat.
grade min grd,... grd min grd,...
λ₀= 27 30 27.5 ϕ₀ 47 30 47.50000
1=λst 26 50.233 26.83721667 ϕ1 47 30 47.50000
2=λm 27 20.233 27.33721667 ϕ2 47 30 47.50000
3=λdr=λst 27 50.233 27.83721667 ϕ3 47 30 47.50000
4=λm 28 20.233 28.33721667 ϕ4 47 30 47.50000
5=λdr 28 50.233 28.83721667 ϕ5 47 30 47.50000
λ6 28 50.233 28.837216667 ϕ6 48 0 48.00000
λ7 27 50.233 27.837216667 ϕ7 48 0 48.00000

ANUL 2015-2016
8
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
λ8 26 50.233 26.837216667 ϕ8 48 0 48.00000
λ9 28 50.233 28.837216667 ϕ9 48 30 48.50000
λ10 28 20.233 28.337216667 ϕ10 48 30 48.50000
λ11 27 50.233 27.8372167 ϕ11 48 30 48.50000
λ12 27 20.233 27.33721667 ϕ12 48 30 48.50000
λ13 26 50.233 26.83721667 ϕ13 48 30 48.50000

N0 6387321.762 s0= 5262119.464

N1 6387321.762 s1 5262119.464
N2 6387321.762 s2 5262119.464
N3 6387321.762 s3 5262119.464
N4 6387321.762 s4 5262119.464
N5 6387321.762 s5 5262119.464
N6 6387501.085 s6 5317697.256
N7 6387501.085 s7 5317697.256
N8 6387501.085 s8 5317697.256
N9 6387680.094 s9 5373279.726
N10 6387680.094 s10 5373279.726
N11 6387680.094 s11 5373279.726
N12 6387680.094 s12 5373279.726
N13 6387680.094 s13 5373279.726

f) Studiul deformatiilor.
Este o proiectie dreapta echidistanta pe meridian, astfel m=1.

m=1 => p=m*n=n

n0= 1.00000000 sin(ω/2) 0 0.0000000000

n1 1.00000000 sin(ω/2) 1 0.0000000000
n2 1.00000000 sin(ω/2) 2 0.0000000000
n3 1.00000000 sin(ω/2) 3 0.0000000000
n4 1.00000000 sin(ω/2) 4 0.0000000000
n5 1.00000000 sin(ω/2) 5 0.0000000000
n6 1.00003821 sin(ω/2) 6 0.0000191049
n7 1.00003821 sin(ω/2) 7 0.0000191049
n8 1.00003821 sin(ω/2) 8 0.0000191049
n9 1.00015385 sin(ω/2) 9 0.0000769209
n10 1.00015385 sin(ω/2) 10 0.0000769209
n11 1.00015385 sin(ω/2) 11 0.0000769209
n12 1.00015385 sin(ω/2) 12 0.0000769209
n13 1.00015385 sin(ω/2) 13 0.0000769209

ANUL 2015-2016
9
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
Coordonatele rectangulare plane X,Y pentru cele 49 de noduri:
x y
1 5262119.464 0
2 5262122.829 6276.220292
3 5262132.924 12552.43337
4 5262149.749 18828.63201
5 5262173.305 25104.809
6 5262203.59 31380.95712
7 5262240.606 37657.06916
8 5271382.104 0
9 5271385.464 6266.28772
10 5271395.543 12532.56824
11 5271412.342 18798.83434
12 5271435.86 25065.07883
13 5271466.098 31331.29449
14 5271503.055 37597.47413
15 5280644.874 0
16 5280648.229 6256.355009
17 5280658.292 12512.70282
18 5280675.064 18769.03625
19 5280698.545 25025.34809
20 5280728.735 31281.63116
21 5280765.633 37537.87826
22 5289907.775 0
23 5289911.124 6246.422158
24 5289921.171 12492.83713
25 5289937.917 18739.23774
26 5289961.36 24985.6168
27 5289991.502 31231.96714
28 5290028.342 37478.28155
29 5299170.805 0
30 5299174.149 6236.489167
31 5299184.18 12472.97116
32 5299200.899 18709.43882
33 5299224.306 24945.88496
34 5299254.4 31182.30241
35 5299291.181 37418.68401
36 5308433.966 0
37 5308437.304 6226.556038
38 5308447.32 12453.10492
39 5308464.012 18679.63947
40 5308487.381 24906.15255
41 5308517.427 31132.63699
42 5308554.15 37359.08563
43 5317697.256 0
44 5317700.589 6226.556038

ANUL 2015-2016
10
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
45 5317710.589 12453.10492
46 5317727.254 18679.63947
47 5317750.586 24906.15255
48 5317780.584 31132.63699
49 5317817.248 37359.08563

Schița rețelei de meridiane și paralele pentru Δφ=5'=Δλ=5'

3. Conținutul hărții detaliat pe categorii de elemente:

În afară de baza matematică despre care s-a vorbit anterior, hărțile conțin o serie de
elemente fizico-geografice (hidrografie, relief, vegetație etc. care formează elementele de
conținut. Elementele de conținut sunt reprezentate pe hărți prin semne convenționale și inscripții
formate din cifre și litere.

Simbol Semnificație Descriere

-culoare :negru
Legenda - stil text Standard

ANUL 2015-2016
11
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
-font text Modern NO.
20
-înălțime text 4 mm
-linie dubla continua
Șosea -culoare negru
-grosime 0.5 mm

-linie continua
Cale ferată -culoare negru
-grosime 0.8 mm
-linie punctata
Fruntarie -culoare negru
-grosime 0.5 mm

-culoare albastru
-linie continua
-grosime 0.1 mm
Râu -stil text Standard
-font text Gabriola
-înălțime text 1,5 mm
-culoare albastru
-contur linie continua
-hasură tip SQUARE
-culoare negru
-stil text Standard
Oraș -font text Modem NO.20
-înălțime 2 mm
-font text Arial
Titlu -înălțime 3,5 mm
N 46°00'/ E 26°00' - Mizil
-culoare negru

ANUL 2015-2016
12
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
1. Sosele: culoarea neagra-10, polilinie dublă continuă de tip CONTINUOUS, grosime
grosime de 0.5 mm;
2. Râuri: culoare albastru-deschis, polilinie deschisă de tip CONTINUOUS, grosime de
0.1;

În ceea ce privește inscripțiile s-au folosit următoarele tipuri de text:

Denumirile localităților:
 culoare: neagră
 font: Standard – Modern NO. 20
 înălțime caractere: 2 mm

4.Cadrul hartii
Cadrul hartii este alcatuit dintr-un sistem de linii care delimiteaza imaginea cartografica.
Poate fi de tip:
 geometric

Cadrul geometric. Laturile cadrului sunt linii ale rețelei de coordonate rectangulare, deci
sunt paralele cu axele sistemului de coordonate. în consecință, cadrul are forma de pătrat sau

ANUL 2015-2016
13
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
dreptunghi.Acest tip de cadru are avantajul că dimensiunile foii de harta sunt egale, ceea ce
permite amplasarea rapidă a acestora.
1. Cadrul interior al hartii:
 culoare: negru
 grosimea liniei 0,1 mm
2. Cadrul minutar
 culoare: negru
 font: Arial
 inaltimea caracterelor de scriere ale coordonatelor geografice 2 mm
 2 linii paralele cu distanta de 1 mm intre ele
 hasura de tip solid din 2` în 2`
3. Cadrul exterior
 culoare negru
 grosimea liniei 1 mm

4. Surse de date cartografice:

 material cartografic de baza: harta Romaniei la scara 1:200 000 obținut în urma
ridicării topografice iosefine
 materiale cartografice ajutatoare, materialele de curs de la disciplinele "Modelare
cartografica" și "Proiectii Cartografice", Atlas de semen convenționale - 1952

ANUL 2015-2016
14
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1

III Planul general de întocmire

Întocmirea hărților reprezintă procedeul de transpunere a elementelor de conținut de pe

materialele cartografice pe originalul hărții. De aceasta depinde calitatea noii hărți.
Scara originalelor de întocmire este aceeași cu scara la care urmează să se tiparească harta.
Prima etapa în procesul de realizare a originalului de întocmire este construirea rețelei
cartografice. Aceasta se realizează pe baza datelor stabilite în planul general de redactare
(oordonatele generale ale colțurilor hărții, densitatea rețelei cartografice Δφ = Δλ, coordonatele
rectangulare plane ale nodurilor rețelei și coordonatele rectangulare plane ale punctelor geodezice
de bază) se trasează rețeaua de meridiane și paralele automat, mecanic sau manual.
A doua etapă în procesul de realizare a originalului de întocmire este transpunerea
detaliilor sau a elementelor de conținut.Aceasta se realizeaza prin procedeul automat, care
presupune următoarele etape:
 scanarea materialului cartografic existent;
 georeferențierea imaginii scanate;
 vectorizarea detaliilor planimetrice;
 completarea cu semne convenționale, inscripții etc.

a) Scanarea materialului cartografic existent:

Prin procedeul de scanare se obține o imagine raster care poate fi stocată în memoria
calculatorului. Sunt necesare: un scaner de format mare și software pentru scanare și prelucrarea
imaginii. Pentru scanare trebuie cunoscuți urmatorii parametri:
 Formatul suportului. Presupune corelarea formatului hârtiei cu cel al scanerului.Daca
formatul hârtiei este mai mare decat cel al scanerului , harta se împarte în mai multe zone care se
scaneaza separat, urmând a fi reunite ulterior.
 Rezolutia. Se referă la densitatea pixelilor de imagine pe unitatea de lungime. Cu cât
rezoluția este mai mare, cu atât imaginea este mai fidela, dar și mărimea fișierului este mai mare.
 Numărul de culori. În general pentrul scanarea unei hărți color se utilizeaza 256 de
culori.

ANUL 2015-2016
15
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
 Formatul fișierului. Imaginea obținută poate fi salvata în urmatoarele formate: jpg,
bmp, tif, pmg, gif etc. Alegerea formatului se face în funcție de posibilitatea de citire a mediului
CAD sau GIS în care urmează să aducem fișierul respectiv.

b) Georeferențierea imaginii scanate:

Georeferențierea reprezintă procesul prin care o imagine raster este adusă prin translație,
rotație, scalare și eventual deformare în coordonatele unui sistem de proiecție. Pentru
georeferențiere se utilizează punctele care pot fi identificate în imaginea raster și ale caror
coordonate sunt cunoscute în sistemul de proiecție ales. În cazul acestui proiect se utilizează
nodurile rețelei cartografice.
Georeferențierea se poate face prin una din transformarile urmatoare: transformarea
ortogonală, liniară, afină, poliomiala, proiectivă și prin ortorectificare..
Punctele trebuie să fie uniform răspândite pe întreaga imagine. În urma procesului de
georeferențiere, punctele sursă sunt aduse cât mai aproape posibil de punctele destinație. Rezultă
o eroare de transformare care va fi afișată ca valoare numerică într-o căsuță de dialog.
În cazul de fața pentru georeferentiere s-a folosit transformarea afină.

ANUL 2015-2016
16
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1

c)Vectorizarea detaliilor planimetrice:

Vectorizarea reprezintă procesul de transformare a imaginii raster într-un șir de entități de
tip vector. Pixelii cu aceleași caracteristico (culoare) care alcătuiesc un detaliu pe harta scantă
sunt transformați într-un vector.Imaginea raster este stocaă într-o bază de date prin coordonatele
X și Y ale capetelor și culoarea cu care este reprezentat pe ecran.
Vectorizarea se poate face automat, manual sau interactiv. Cea automată este puțin precisa
și se utilizează foarte rar. În schimb, cea manuala oferă posibilitatea construirii foarte corecte a
entității vectoriale, precum și redistribuirea lor pe layerul corespunzator.Cea interactiva este cea
mai des utilizata.

Conținutul de principiu al unei hărți topografice și ordinea reprezentării:

a. Elementele bazei matematice:

- carioajul kilometric;

- cadrul hărții;

- rețeaua de meridiane și paralele;

- rețeaua de sprijin (puncte geodezice de baza).

b. Elemente de continut:
 hidrografia;
 localități;
 căi de comunicații;
 limite administrative;
Hidrografia:
 râurile (printr-o linie sau 2 linii)

Relieful:
Nu se prezintă pe toate hărțile. De-a lungul timpului s-au utilizat diferite metode de
reprezentare a reliefului: metoda perspectivă, metoda umbrelor, metoda curbelor de nivel,
metoda tentelor de culoare, metoda hărților în relief.

ANUL 2015-2016
17
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
Localități:
În functie de scară și de natura hărții, localităților se pot reprezentă astfel, prin
reprezentarea tuturor elementelor, prin sistemul de cvartale, prin reprezentarea conturului
localităților sau prin semne convenționale în afara scării.

Căi de comunicații:
La reprezentarea pe hartă, căile de comunicație se împart in: căi ferate, șosele și drumuri.
Trebuie avut în vedere că axul semnului convențional să coincida cu axul drumului din teren. În
cazul în care calea de comunicație trece pe lângă un element care trebuie reprezentat precis pe
hartă (malul unui râu sau lac) acestea se reprezintă fără să se suprapună.

ANUL 2015-2016
18
IONESCU Silva Alexandra Modelare cartografică 1
IV.Originalele de editare pe culori diferite

Chiar dacă din punct de vedere calitativ originalele de întocmire ar corespunde cerințelor
hărții el nu poate fi copiat pe formele de tipar. Faza de editare reprezintă asigurarea unui aspect
grafic în conformitate cu atlasul de semne convenționale. Originalul de întocmire se descompune
în mai multe originale de editare, astfel încât pe un originale de editare să apară numai elemntele
care urmează să fie tiparite în aceeași culoare.
În proiect au fost folosite doar originale de editare pentru culori liniare.iar pentru alinierea
originalelor de editare, în procesul de tipărire se utilizează ticuri ce delimitează zona de tipărire la
cele 4 colțuri, acestea având forma de cruce cu o lungime a laturii de 0,5 mm și situată la o
distanță de 5 mm față de marginea formatului de imprimare.

ANUL 2015-2016
19