LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN BRANCUȘI” DEJ

JUD. CLUJ

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 4

SPECIALIZARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

TEMA:
Contabilitatea stocurilor și a producției în curs de execuție

Absolvent Îndrumător de proiect:

Tothăzan C. Paula –Gabriela prof. VIMAN Maria

2019

1
 Cuprins

Introducere..........................................................................................................3
Cap. 1. Stocuri-continut si structura.................................................................4

1.1. Definitia stocurilor................................................................................................................4

1.2. Clasificarea stocurilor...........................................................................................................5

Cap.2. Evaluarea stocurilor...............................................................................6

2.1. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante.......................................6

2.2. Reguli de evaluare a stocurilor.............................................................................................7

Cap. 3. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi

obiecte de inventar.............................................................................................12

3.1. Metoda inventarului permanent...........................................................................................13

3.2. Metoda inventarului intermitent..........................................................................................15

Cap. 4.
PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE SC TOHĂZAN INTERNATIONAL SRL

4.1. Denumirea, statutul si conducerea societatii comerciale………………….19

4.2. Obiectul de activitate………………………………………………………………...20
4.3. Scurt istoric……………………………………………………………………………..20
4.4. Structura organizatorică………………………………………………………………...21

Contabilitatea materiilor prime şi materialelor consumabile........................22

Aplicații................................................................................................................23

Bibliografie..........................................................................................................32

2
 INTRODUCERE

Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie, datorita complexitatii pe care acestea o

prezinta, se organizeaza cu ajutorul unui numar de conturi considerate, cuprinse, intr-o anumita ordine, in
clasa a-3-a din cadrul planului general de conturi, denumita-Conturi de stocuri si productie in curs de
executie.
Conturile de active circulante materiale, analizate in corelatie cu metodele inventarului permanent si a
celui intermitent, se diferentiaza sub aspectul continutilui si functiei contabile.
Asfel, in situatia in care se utilizeaza metoda inventarului permanent se debiteaza ci intrarile si se
crediteaza ci iesirile de valori materiale.
In cazul in care se adopta metoda inventarului intermitent exista doua modalitati de efectuare a
inregistrarilor contabile. O prima modalitate consta in aceea ca la finele exercitiului, conturile de valori
materiale se debiteaza cu valoarea stocurilor determinata pe baza inventarului efectuat la sfarsitul anului
financiar iar ulterior, la inceputul noului exercitiu se crediteaza pentru includerea valorii stocurilor in cauza
in cheltuielile de exploatare sau in veniturile din productia stocata. La randul lor intrarile si iesirile se
inregistraza direct in debitul sau creditul conturilor de venituri sau cheltuielui dupa caz.
Cea de-a doua modalitate de efectuare a inregistrarilor contabile consta in debitarea si creditarea
conturilor de valori materiale numai cu cresterile si respectiv diminuarile de stocuri stabilitae la sfarsitul
perioadei de gestiune, ceea ce determina influantarea in sensul scaderii sau majorarii, dupa caz, fie a
cheltuielilor, fie a veniturilor din productia stocata. Operatiunile de intrari si iesiri se inregistreaza ca in
cazul modalitatii anterioare.
În cazul inventarului permanent pot sa apara diferente de pret care necesita a fi contabilizate distinct.
La randul lor conturile de diferente de pret se incadreaza in categoria celor rectificative, conectand in
plus sau minus pretul de inregistrare prestabilit (standard) cu diferenta pana la costul efectiv de achizitie
sau productie sunt bifunctionale, iar stocurile finale de lan finele exercitiului se adauga si se deduc la si din
pretul de intregistrare prestabuilit, dupa cum sunt : debitoare si respectiv creditoare in vederea obtinerii
valorii de bilant.
Conturile privind proviyioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie au functie
contabila de pasiv si functioneaza dupa regulile corespunzatoare conturilor de aceeasi natura.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt astfel elaborate si grupate in cat asigura
urmarirea in contabilitate a activelor circulante materiale atat pe structura si categorii de stocuri asa cum
sunt delimitate in Regulamentul contabil, cat si dupa locul unde se gasesc in pastrare, in depozitele proprii
sau la terti.

3
Cap. I.

1.Stocuri-continut si structura
1.1. Definitia stocurilor
Stocurile reprezintă materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să
fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în
curs de execuţie.
Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţie în curs de execuţie, ambele
fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în
norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 şi revizuită în anul 1993 defineşte
stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele
vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:
 Bunuri achiziţionate în scopul revânzării ( marfa cumpărată de un comerciant cu amănuntul şi
destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop;
 Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere;
 Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie;
 Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul
prestărilor de servicii.

1.2. Clasificarea stocurilor

În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru
criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor
criterii sunt individualizate următoarele stocuri:
 Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa
lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată;
 Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili,
piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă
indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;
 Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;
 Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte, animale de
îngrăşat, pasările şi coloniile de albine;
 Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile
de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi serviciile în curs de
execuţie sau neterminate;
4
  Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpăra în vederea revânzării ;
 Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor
şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.
Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele şi
amenajările provizorii.
În România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991 este data următoarea
definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie
cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale, destinate:
 fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;
 fie a fi consumate la prima lor utilizare.

Cap.2
Evaluarea stocurilor
2.1. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante
În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:
 valoric, în contabilitatea sintetică;
 cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică
 cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.
Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de
înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi
înregistrare în contabilitate, astfel:
a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din preţul de
facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte
cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la
eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziţie, devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar
pentru aceleaşi sortimente, diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate
de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridică problema preţurilor unitare care trebuie
practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop, Regulamentul de aplicare a
Legii Contabilităţii nr. 82/1995, la art. 67 stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia
din următoarele metode:
 Cost mediu ponderat;
 Prima intrare-prima ieşire;
 Ultima intrare-prima ieşire.

5
 b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la
preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada
precedentă. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de
preţ faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în
funcţie de evoluţia preturilor şi alţi factori.
Diferenţele de preţ pot fi:
 Favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se înscriu în roşu;
 Nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru.
Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează
proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de
repartizare K, care se calculează astfel:
Coeficient de Soldul iniţial al diferentelor de Diferente de preţ aferente
repartizare = preţ + intrărilor în cursul perioadei

(K) Sold iniţial al stocurilor la preţ + Valoarea intrărilor în cursul

de înregistrare perioadei la preţ de înregistrare

K = Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)

Si (cont de stoc la preţ de + Rd (cont de stoc la preţ de
înregistrare înregistrare

Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare,
obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite
din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au
fost înregistrate bunurile ieşite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri,
evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de
achiziţie.
c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului. Preţul de
facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ
faţă de costul de achiziţie. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile, pentru că, în fapt,
reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe
de preţ.
Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza
proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de
repartizare K care se calculează astfel:
Cheltuieli de transport aferente Cheltuieli de transport
stocurilor existente la începutul + aferente intrărilor de stocuri
Coeficient de = perioadei în cursul perioadei
6
repartizare( K ) Soldul iniţial al stocurilor la + Valoarea intrărilor de stocuri
preţ de facturare în cursul perioadei la preţ de
factură

K = Si (cont de diferenţe) + Rd (cont de diferenţe)

Si (cont de stoc la preţ de + Rd ( cont de stoc la preţ de
factură) factură )

Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factură,
obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune.
La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri
la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie.
d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea
bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este
cunoscut decât după expirarea lunii curente.
La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora şi se
va folosi una dintre următoarele metode:
 Costul mediu ponderat (CMP);
 Prima intrare-prima ieşire (FIFO);
 Ultima intrare prima ieşire (LIFO).

2.2. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzătoare stării lor patrimoniale:
A. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi;
B. Evaluarea la inventariere;
C. Evaluarea la bilanţ;
D. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu.
A. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor , la intrarea în patrimoniu, este evaluarea la
cost istoric, care poate fi identificată, prin:
1. Costul de achiziţie, în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi, în structura căruia se cuprind
următoarele elemente:
 Preţul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum şi
rabaturile, remizele, risturnuri etc.

7
  Taxe vamale aferente bunurilor importate.
 Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de
aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:
 Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
 Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor
şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă.
2. Costul de producţie, în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de
exploatare, format din:
 Preţul de achiziţie a materialelor consumate;
 Cheltuielile directe de fabricaţie;
 Cheltuieli indirecte de fabricaţie.
3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:
 Aport la capital;
 Obţinute cu titlu gratuit;
 Din donaţii.
Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.
B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea
actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea
bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor, astfel:
 Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de
realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport,
comisioane etc.
 Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor
materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.
 Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la
costul lor de înlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă
supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor. În acest sens:
 În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru
unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele
de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.

8
  În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de
inventariere se vor scrie valorile de inventar.
 Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri
relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situaţia reală existentă,
chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele
constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.
 În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura imputării
acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie, în care sunt
incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport
aprovizionare.
C. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la
inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:
 Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de
intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se înregistrează în
contabilitate.
 Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea
lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor
continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se
înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce
valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar
ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.
Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, şi
anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a
costului de producţie, după caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului
realităţii, costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor
D. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu
La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor
din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor
cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite.
În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri
diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având la bază valoarea de intrare a
acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare:
 Metoda costului mediu ponderat (CMP);
 Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO);
 Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO);
9
  Metoda costului standard.

1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial (Si) plus
valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs), plus cantităţile intrate(qi):
CMP = Si + Vi
qs + qi
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat în două variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare, unde CMP este obţinut prin
următoarea formulă:
CMP = Si + Vi
qs + qi

Prin aplicarea acestei variante se obţin următoarele valori de ieşire:

Mişcări (+intrări -ieşiri) Stoc
Data Cantitate Preţ CMP Valoare Cantitate Preţ CMP Valoare
01.01 - - - 1000 10000.0 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000.0 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000.0 7000000
04.09 +1000 15000 +15000000 1700 12941.0 22000000
05.10 -1100 12941 -14235320 600 12941.2 7764680
06.10 -300 12941 -3882360 300 12941.2 3882360
07.11 +2000 20000 +40000000 2300 19079.3 43882360
20.12 -1300 19079 -24800090 1000 19079.3 19079270

b. Varianta actualizării CMP în funcţie de durata medie de stocare

Număr de = Cantităţi intrate (qi) = 3000 = 3
Rotaţii Stocul mediu (qs) 1000 rotaţii

În această situaţie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotaţii = 4 luni
Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionărilor din ultimele patru luni este:
CMP = 15.000.000 + 40.000.000 = 55.000.000 = 18.333,33 lei
1.000 + 2.000 3.000
Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Această valoare este mai mică decât cea rezultată din
prima variantă.
Prin varianta actualizării periodice a CMP, în condiţiile creşterii preţurilor prin inflaţie, preţul de
evaluare al stocului final este mai mic decât ultimul preţ de aprovizionare, astfel că valoarea ieşirilor va fi
mai mare decât în prima variantă, influenţând cheltuielile de exploatare şi rezultatele finale.

10
 2. Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primului lot
intrat, iar pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al
lotului următor în ordine cronologică.
Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezultă următoarea evaluare a ieşirilor şi
stocurilor.

Mişcări( +intrări -ieşiri) Stoc

Data Cantitate Preţ Valoare Cantitate Preţ Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -700 10000 -7000000 - - -
-400 15000 -6000000 600 15000 9000000
06.10 -300 15000 -4500000 300 15000 4500000
07.11 300 15000 4500000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -300 15000 -4500000
-1000 20000 -20000000 1000 20000 20000000

Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea intrării loturilor în
gestiune.
3. Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO)
Potrivit acestei metode, ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar după epuizarea lotului,
cantităţile ieşite vor fi evaluate la costul lotului anterior.
Mişcări (+intrări -ieşiri) Stoc
Data Cantitate Preţ Valoare Cantitate Preţ Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -100 10000 -1000000 600 10000 6000000
-1000 15000 -15000000
06.10 -300 10000 -3000000 300 10000 3000000
07.10 300 10000 3000000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -1300 20000 -26000000 700 20000 14000000
300 10000 3000000

11
 Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea inversă intrării loturilor în
gestiune.

4. Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, întreprinderile în cadrul contabilităţii interne de gestiune, pot să determine
costurile şi preţurile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. În cazul folosirii acestei
metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de înregistrare, cu ajutorul cărora se
evaluează şi înregistrează intrările şi ieşirile. Diferenţele dintre costul de înregistrare şi costurile efective de
achiziţie sau de producţie se evidenţiază în conturi distincte.
- Mii lei -
INTRĂRI IEŞIRI STOC
Data Operaţia Q P V Q P V Q P V
01.03 Stoc iniţ _ _ _ _ _ _ 3000 10000 30000
04.03 Intrări 5000 10 50000 _ _ _ 8000 10000 80000
07.03 Ieşiri _ _ _ 4000 10 40000 4000 10000 40000
15.03 Intrări 6000 10 60000 _ _ _ 10000 10000 100000
17.03 Ieşiri _ _ _ 3500 10 35000 6500 10000 65000
28.03 Ieşiri _ _ _ 4500 10 45000 2000 10000 20000

Între costurile de achiziţie şi costul standard au fost înregistrate diferenţe care au fost evidenţiate
distinct. Aceste diferenţe se repartizează la sfârşitul lunii asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocului
existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenţelor de preţ, aceasta calculându-se prin înmulţirea
valorii bunurilor ieşite cu coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptată pentru evidenţa stocurilor, evaluarea lor reprezintă o
problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.

12
 Cap. 3.
Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi
obiecte de inventar
Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează prin
conturile ce formează conţinutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, denumită „Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie”.

Clasa
a-3-a Grupa 30 300 Materii prime
Stocuri de materii 301 Materiale consumabile
Conturi
prime şi materiale 308 Diferenţe de preţ
de stocuri
şi
Grupa 32 321 Obiecte de inventar
producţie
Obiecte de 322 Uzura obiectelor de inv.
în curs de inventar 328 Diferenţe de preţ
execuţie
Acestea sunt conturi de bilanţ sau de inventar, care furnizează informaţia de reflectare şi control
gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. Soldul lor debitor se preia în
activul bilanţului. Aceste conturi asigură:
 Condiţii pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natură materială, pe structură,
categorii de stocuri prevăzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii.
 Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:
- Stocurile din depozitele proprii;
- Stocurile aflate la terţi;
- Decalajele între aprovizionarea şi recepţia bunurilor;
- Decalajele între vânzarea şi livrarea bunurilor;
- Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate
 Aplicarea regulilor contabile la evaluarea şi înregistrarea stocurilor;
 Promovarea principiului prudenţei la inventarierea şi evaluarea prin bilanţ a activelor
circulante.
În afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de înregistrare stocurile, contabilitatea formării
şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondenţe cu conturi din alte clase:
 Clasa a-4-a, „Conturi de terţi”
- Contul 401 Furnizori
- Contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
 Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”
- Contul 600 Cheltuieli cu materii prime
13
 - Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile
- Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar
- Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
 Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”
- Contul 711 Venituri din producţia stocată
- Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
Legăturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de cheltuieli” şi clasa a-7-a,
„Conturi de venituri”, sunt redate în tabelul nr. :2

-Tabelul nr. -2
Conturi de stocuri Conturi de cheltuieli Conturi de venituri
300 Materii prime 600 Ch cu materii pri.
301 Materiale 601 Ch cu materiale
321 Obiecte de inventar. 602 Ch cu obiectele de 711 Venituri din producţia
inventar. stocata
390 Provizioane pentru 6814 Ch privind 7814 Venituri din
391 Deprecierea 6814 deprecierea 7814 provizioane pentru
392 Stocurilor 6814 activel circulante 7814 deprecierea actv.

Stocurile deţinut de întreprindere, dar care sunt proprietatea altor unităţi, se urmăresc prin conturile
organice în clasa 8 „Conturi speciale”, din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”, astfel:
 Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
 Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
La organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode
recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii:
1. Metoda inventarului permanent
2. Metoda inventarului intermitent
3.1. Metoda inventarului permanent
În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se înregistrează
toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în
orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.
Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului permanent, unităţile
patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii şi de
necesităţile proprii.

14
 În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi
se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile
conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dacă există diferenţe în
plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real.
În principiu, evaluarea intrărilor în stoc trebuie să se facă la costul istoric dat de costul efectiv de
producţie, în cazul stocurilor provenite din producţie proprie, iar ieşirile din stoc la costurile la care au fost
evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea ieşirilor din stoc se poate face după multiple metode dintre
care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor patrimoniale, de a continua practica
contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite,
denumite şi preţuri de înregistrare. Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea
generală a conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct:
 La intrarea elementelor în stoc, diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de înregistrare;
 La ieşirea elementelor din stoc, repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de înregistrare a
elementelor ieşite, cu ajutorul coeficientului K.
(Si+Rd) cont de diferenţe de preţ
K=
(Si+Rd) cont de stoc la preţ de înregistrare

Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc, la preţ de înregistrare.

Exemplu:
O societate comercială prezintă următoarele informaţii cu privire la stocul de materii prime:
a) stoc iniţial:
 la preţ de înregistrare : 5.000.000 lei;
 diferenţa de preţ : 500.000 lei;
b) intrări în stoc de la furnizori:
 la preţ de înregistrare : 25.000.000 lei;
 diferenţa de preţ : 3.325.000 lei;
% = 401 „Furnizori” 33.706.750
„Materii prime” 300 25.000.000
Diferenţe de preţ 308 3.325.000
T.V.A. deductibil 4428 5.381.750
c) ieşiri din stoc la preţ de înregistrare:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 20.000.000
d) calcularea şi înregistrarea diferenţelor de preţ

15
 (Si+Rd) cont 308 500.000+3.325.000
K= = = 12,75 %
(Si+Rd) cont 300 5.000.000+25.000.000
Diferenţa de preţ = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferenţe preţ 2.550.000
e) la sfârşitul exerciţiului se constată plus la inventar
Valoarea stocului faptic 11.000.000
Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 10.000.000
Diferenţe în plus la inventar 1.000.000
Diferenţe de preţ aferente (1.000.000*K) 127.500
% = 600 Cheltuieli cu M P 1.127.500
Materii prime 300 1.000.000
Diferenţe de preţ 308 127.500

Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijlocii, şi constă în utilizarea
conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al acestora după fiecare
operaţie de intrare şi de ieşire, astfel, contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta:
 stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi
decât debitor,
 intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor înregistra în debitul
contului,
 ieşirile din cursul lunii, pe baza documentelor de ieşire, vor forma rulajul creditor al contului,
 în baza elementelor menţionate: stoc iniţial, intrări, ieşiri – se va stabili în permanenţă stocul
scriptic al bunurilor, care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a căror comparare se
pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
 utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor,
 folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor,
 conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de
contabilitate analitică.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar asigură o mai
riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor.

3.2. Metoda inventarului intermitent

Unităţile patrimoniale pot opta şi pentru inventarul permanent al stocurilor, cu condiţia ca inventarul
permanent al acestora să fie condus în contabilitatea de gestiune, în cazul întreprinderilor mari, sau
extracontabil în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.
16
 Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii
lor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus
valoarea intrărilor, pe deoparte şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de altă parte. Relaţia
de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea:

E = Si + I - Sf
În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru
evidenţierea intrărilor şi , respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. Prin urmare
conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii
sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ
prestabilit, după caz. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează
în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la
începutul lunii următoare.
Metoda inventarului intermitent constă în:
 înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exerciţiu financiar, direct în conturile de
cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
 regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin:
 destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza că acesta s-
a consumat în cursul exerciţiului financiar,
 restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului financiar,
prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
În urma acestei tehnici de înregistrare, conturile de stocuri reflectă mărimea reală a acestora, iar
conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Exemplu :
O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind stocul de materii prime:
a) destocarea stocului iniţial, în costuri istorice = 5.600.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 5.600.000
b) intrări în stoc de la furnizori
% = 401 Furnizori 29.750.000
Cheltuieli cu M P 600 25.000.000
T.V.A. deductibil 4426 4.750.000
c) restocarea stocului final, după inventariere:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.500.000
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unităţile mici şi mijlocii, şi constă în neurmărirea
prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul perioadelor. Conturile de stocuri se
17
utilizează numai la finele perioadelor de gestiune când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de
depozitare stabilite prin inventariere. Mişcările de stocuri din cursul perioadei nu afectează conturile de
stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurile procurate din afara unităţii faţă de cele
provenite din producţia proprie şi anume:
a) pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se parcurg următoarele etape:
 se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra
conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început;
 achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de
cheltuieli;
 la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate sau provenite din perioada
precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor
de stocuri.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflectă bunurile consumate în
timpul perioadei, calculate după relaţia:

Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final

În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă.
b) pentru stocurile provenite din producţie proprie se parcurg următoarele etape:
 se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile
constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
 bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică, ci
numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare;
 pe măsura vânzării stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri, fără să fie nevoie
destocarea lor;
 la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele
provenite din perioada precedentă, dar nevândută, şi se înregistrează asupra conturilor de
venituri din producţia stocată.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate,
calculate după relaţia:

Intrări = Stoc iniţial +Vânzări – Stoc final

În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă.

18
 c) pentru producţia în curs de execuţie, determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode
diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzătoare, dar la începutul
perioadei următoare operaţia respectivă se stornează în „roşu”.
Folosirea acestei metode presupune:
 utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziţie pentru
bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile
obţinute din producţie proprie;
 nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor;
 nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate, dacă inventarierile
faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. Ea nu permite, însă, un control riguros al gestionării şi al asigurării
integrităţii lor.

CAP.4

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE SC TOHĂZAN INTERNATIONAL SRL

4.1. Denumirea, statutul si conducerea societatii comerciale

Societatea comerciala SC TOHĂZAN INTERNATIONAL SRL

Sediul social Baia Mare, Str.SUDULUI nr.4 A
Tel. 062 225630
Nr. înregistrare in Registrul Comerţului J24-35-1997
Cod fiscal R9125318
Forma juridica Societate cu răspundere limitată
Obiectul de activitate Productie mobilier

Societatea SC TOHĂZAN INTERNATIONAL SRLa fost constituita in scop lucrativ principalul

obiect de activitate fiind productia mobilierului pentru export.De asemenea societatea poate desfaşura şi alte
activitaţi de producţie, comerţ in conformitate cu actul constitutiv.
Capitalul social 200 RON (2.000.000 lei vechi) împartit in 2000 parţi sociale a cîte 100 lei vechi
fiecare, detinute de asociatul unic : CHEREBET MARIA

CONDUCEREA SOCIETAŢII

Societatea este reprezentata si administrată de TOHĂZAN MARIA.

Organul de conducere al societăţii este adunarea generala a asociaţilor( actionar unic).

19
CONDUCEREA EXECUTIVA

Manager general ing TOHĂZAN MARIA

Director de productie ing. Cherebet Ioan
Sef sectie ing. Beci Carol

BANCA SI CONTUL CURENT

BANCPOST SA Sucursala Baia Mare
MINDBANK SA Sucursala Baia Mare

4.2. Obiectul de activitate

Dintre obiectivele primordiale ale societatii noastre amintim urmatoarele :

- dezvoltarea productiei de mic mobilier ;
- mentinerea in centrul activitatilor noastre a grijii pentru satisfactia clientului ;
- preocuparea permanenta a cresterii competitivitatii produselor noastre, a productivitatii muncii si a
profitabilitatii firmei ;
- elaborarea si desfasurarea unor programe de retehnologizare si de investitii pe termen scurt si mediu,
urmarind evaluarea activitatii parcurse pe baza de indicatori si indici specifici ;
- asigurarea ca politica de imbunatatire continua a calitatii produselor noastre este mentinuta
permanent, in acest sens conducerea unitatii analizind constant sistemul calitatii pentru reafirmarea
conformitatii produselor noastre cu cerintele clientilor nostri.

4.3. Scurt istoric

Societatea comerciala MCH INTERNATIONAL SRL a fost infiintata in anul IANUARIE 1997 in
scop lucrativ, urmand să desfaşoare activitaţi de exploatarea si prelucrarea lemnului si producţia de mic
mobilier pentru export in conformitate cu legile romane , prevederile contractului de societate şi ale
statutului.
Începand din anul 2000 , activitatea societatii este numai de prelucrare a lemului si productia de mobilier
din lemn masiv ,destinat exportului. Activitatea de producţie se desfaşoara in spatii proprii din Baia Mare ,
strada Sudului nr 4 A .
Daca in 1997, activitatea se desfaşura cu un număr de 20 angajaţi, azi, ea se desfasoară cu cca 50
angajati permanenţi .
Societatea este infiintata intr-o zona declarata zona defavorizata . A solicitat si a obtinut Certificat de
investitor in zona defavorizata . Pe baza acestui certificat este scutita de plata impozitului pe profit din
activitatea de productie .
In anul 2018 a obtinut o finantare nerambursabila (60%) din valoarea unei Sectii de mic mobilier
(60.000 EURO).
Societatea produce articole din material lemnos (mic mobilier) conform specificatiilor si cerintelor
convenite cu clientii sai.
Colaborarea cu partenerii externi constă in achiziţionarea de materii prime şi materiale pentru
realizarea unor produse de mic mobilier de calitate.
Executarea si livrarea produselor de catre MCH INTERNATIONAL SRL este efectuata in stricta
concordanta cu documentatia tehnica primita de la parteneri externi. Nu se admite efectuarea nici unei
modificari, din partea furnizorului, asupra acestei documentatii.

20
 Documentatia care sta, practic, la baza fabricarii oricarui produs este "Documentatia produsului
……….". Ea precizeaza detaliat cu ajutorul descrierilor tehnice, desenelor de executie si specificatiilor de
calitate toate cerintele clientului legate de executia, asamblarea, impachetarea, etichetarea, manipularea si
livrarea produselor precum si toate specificatiile de calitate ce trebuiesc respectate strict de furnizor atit in
legatura cu produsele finite cit si in legatura cu materiile prime si materialele utilizate in procesul de
fabricatie.

“Documentatia produsului ……” se afla in grija directorului de productie . In baza unei “Liste de
difuzare”, acesta distribuie copii sau informatii documentate din aceasta documentatie tuturor operatorilor,
functiilor sau personalului ce desfasoara activitati legate de executia si verificarea calitatii produselor.
CONTRACTELE
Toate relatiile dintre MCH INTERNATIONAL SRL si parteneri externi sint stipulate in contracte.
Principali clienti externi sunt GMGE SYLE – din ITALIA si RIDORAIL din BELGIA.
Documente aditionale :
- Informatii asupra vinzatorului sau cumparatorului ;
- Codurile si adresele destinatiilor de livrare ;
Contractul stipuleaza modul de derulare a relatiilor cu cumparatorul, cerintele impuse de cumparator precum
si diferitele conditii si garantii pe care trebuie sa le indeplineasca atit cumparatorul cit si vinzatorul.
Toate contractele cu clienti externi sint indosariate, pastrate si administrate de catre managerul general al
firmei.
Orice modificare aparuta in vreo specificatie va fi adusa de catre manager la cunostinta tuturor celor
implicati (director productie si personal de executie) si, concomitent, va face inlocuirea copiilor perimate cu
cele actualizate.

4.4. Structura organizatorica

Ca notă generală, proiectarea structurii organizatorice este abordată atît din punct de vedere al formei
cît si al dimensiunilor , ca expresie a funcţionalităţii si respectiv a costurilor pe care le antrenează
personalizînd organizaţia.
Elaborarea structurii organizatorice a fost făcuta ţinînd cont de următorele principiile de bază:
-principiul specializării
-principiul unităţii de decizie
-principiul centralizării
-principiul ierarhizării sau al lanţului autorităţii.
Stabilirea relaţiilor dintre fiecare şef şi subordonaţii săi, precum şi dintre nivelele ierarhice,creează un
drum vertical al autorităţii.Astfel, toate comunicaţiile de la nivelurile inferioaretrebuie să treacă obligatoriu
prin fiecare nivel superior, pentru a ajunge la vîrful ierarhiei.
Obiectivele fiecarei funcţii a unitaţii, atributele,sarcinile şi responsabilităţile
diferitelor funcţii , gradul de extindere a autorităţii şi relaţiile dintre lucrători de pe diverse
nivele ierarhice se regasesc în regulamentul de organizare şi funcţionare respectiv în
regulamentul de ordine interioară.
Organigrama arata personalul direct implicat in procesele firmei. Intregului personal i s-a distribuit
Fisa postului, care precizeaza atit lucrarile si operatiile pe care le are de executat cit si atributiile, sarcinile si
responsabilitatile legate de calitate ale acestuia, originalele fiind pastrate la serviciul de resurse umane.
Raporturile de muncă din cadrul SC MCH INTERNATIONAL SRL Baia-Mare au la bază contractul
individual de muncă încheiat cu fiecare salariat conform legislatiei in vigoare si conform Regulamentului de
Ordine Interioara.

21
 Prin contractul individual de muncă, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Maramures, sunt
stabilite drepturile minime garantate salariaţilor şi obligaţiile, dintre care se menţionează:
- timpul de muncă şi timpul de odihnă;
- salarizarea şi alte drepturi salariale;
- condiţii de muncă şi protecţia muncii.
Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi şi de 40 de ore pe săptămână. Săptămâna de lucru
este de 5 zile..
Drepturile salariale ale personalului se compun din salariul de bază acordat personalului indirect
productiv si din salarul acordat conform productiei realizate si tarifelor pe unitatea de produs realizat la
muncitori direct productivi.

In cadrul S.C. MCH INTERNATIONAL SRL, în funcţie de specificul compartimentelor de lucru şi

categoriilor de personal, se aplică urmatoarele forme de salarizare:
- acord de formaţie;
- acord direct colectiv;
- acord indirect;
- regie sau după timpul lucrat;
- pe bază de tarife si produse realizate;
Referitor la pregătirea şi perfecţionarea profesională unitatea asigura organizarea unor forme
diversificate de pregătire profesională, cu sau fără scoatere din producţie, astfel:
- cursuri în cadrul societăţii pentru majoritatea salariatilor;
- trimiterea la perfecţionare la firme specializate pentru cei care deservesc utilaje ( uscatorie si aburitor
sau la masinile compicate de prelucrare a lemnului) ;
- unele categorii de personal pot fi trimise la specializare în străinătate.
Unitatea ia măsuri de protecţie socială a angajaţilor. De asemenea, în Regulamentul de Oridine
Interioara se prevăd condiţiile promovarea şi retrogradarea salariaţilor, suspendarea şi încetarea
contractului individual de muncă, formarea profesională precum şi obligaţiile generale ale salariaţilor.
SC. SC TOHĂZAN INTERNATIONAL SRLBaia-Mare posedă Avizul de mediu pentru întreaga
gamă de activităţi a societăţii , Aviz PSI (Paza si stingerea incendiilor ) şi autorizaţia sanitară de funcţionare.

Contabilitatea materiilor prime şi materialelor consumabile

Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în totalul mijloacelor materiale
circulante, îndeosebi în unităţile patrimoniale cu activitate de producţie de bunuri.
Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul conturilor:
 Contul 300 – Materii prime;
 Contul 301 – Materiale ;
 Contul 308 – Diferenţe de preţ.
Contul 300 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime care
participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor
iniţială, fie transformată.
Materiile prime, după conţinutul economic este un cont de active circulante materiale, iar după
funcţiunea contabilă este cont de activ.
Operaţii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile
patrimoniale, care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel:
22
Debit Contul 300 Materii prime Credit
Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor
debitează corespondent creditează corespondent
Valoarea materiilor aduse ca 108 Valoarea materiilor prime retrase 108
aport în natură de de întreprinzătorul individual
întreprinzătorul individual
Valoarea materiilor prime sosite 351,401 Valoarea materiilor prime trimise 351
de la terţi sau în curs de la prelucrat la terţi
aprovizionare
Valoarea materiilor achiziţionate 401 Valoarea materiilor prime trecute 371
de la furnizori cu factură la mărfuri spre a fi vândute
Valoarea materiilor achiziţionate 408 Valoarea materiilor prime date 4511
de la furnizori fără factură grupului
Valoarea materiilor primite de la 4511 Valoarea materiilor prime date 481
grup unităţii
Valoarea M P aduse ca aport în 456 Valoarea materiilor prime date 482
natură la capitalul social de către subunităţilor
asociaţi
Valoarea M P primite de la 481 Valoarea materiilor date în 600
unitate consum
Valoarea M P primite de la 482 Valoarea M P plus la inventar (în 600
subunităţi roşu )
Valoarea materiilor achiziţionate 542 Valoarea M P lipsă la inventar, 600
din avans de trezorerie imputabile sau neimputabile
Valoarea materiilor primite cu 7718 Valoarea materiilor prime 600
titlu gratuit deteriorate
Valoare MP constatate plus la 600 Valoarea M P ieşite prin donaţie 6712
inventar
Valoarea M P distruse în urma 6718
calamităţilor naturale
Operaţii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile
patrimoniale, care aplică metoda inventarului intermitent, se rezumă astfel:
Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu care Contul debitor
corespondent se creditează corespondent
Valoarea stoc. exist. la încep perioadei, 600
inventariate la începutul perioadei
precedente (în roşu)
Valoarea stocurilor existente la finele 600
perioadei stabilită prin inventariere faptică
(în negru)

Contul 301 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul I, care are ca obiect de
înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se
regăsi de regulă în produsul finit, precum şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în patrimoniul
unităţii.

23
 În sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de elemente, care se diferenţiază
în anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfăşurarea contului 301, în conturi
sintetice de gradul II, astfel:

Contul 3011 Materiale auxiliare

Contul Contul 3012 Combustibili

301 Contul 3013 Materiale pentru ambalat

Materiale Contul 3014 Piese de schimb

consumabile
Contul 3015 Seminţe şi materiale de plantat

Contul 3016 Furaje

Contul 3018 Alte materiale consumabile

Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II, după conţinutul economic sunt
conturi de active circulante materiale, iar după funcţiunea contabilă sunt conturi de activ.
Operaţiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 şi 3018 reflectate în
contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale, care aplică metoda inventarului permanent, se prezintă astfel:

Debit Conturile 3011 – 3018 Credit

Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor
debitează corespondent creditează corespondent
Valoarea materialelor aduse ca 108 Valoarea materiilor retrase 108
aport în natură de de întreprinzătorul
întreprinzătorul individual individual
Valoarea materialelor aduse de 351, 401 Valoarea mater trecute la 371
la terţi mărfuri
Valoarea materialelor 401 Valoarea materialelor date 4511
achiziţionate de la furnizori cu grupului
factură
Valoarea materialelor 408 Valoarea materialelor date 481
achiziţionate de la furnizori fără unităţii de care aparţine
factură subunitatea
Valoarea material primite de la 4511 Valoarea mat. date altei 482
grup subunităţi
Valoarea materialelor aduse ca 456 Valoarea mater. lipsă la 6011–6018
aport în natură la capital de inventar imputabile sau
asociaţi neimputabile
24
Valoarea materialelor primite de 481 Valoarea materialelor date 6011–6018
la unitatea de care aparţine în consum sau depreciate
subunitatea
Valoarea materialelor primite de 482 Valoarea materialelor plus 6011–6018
la subunitate la inventar (în roşu)
Valoarea materialelor cumpărate 542 Valoarea materialelor ieşite 6712
pe baza avansului de trezorerie prin donaţie
Valoarea materiilor primite cu 7718 Valoarea materialelor 6718
titlu gratuit distruse în urma
calamităţilor

Operaţiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 şi 3018 reflectate în
contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale, care aplică metoda inventarului intermitent, se prezintă astfel:
Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu care Contul debitor
corespondent se creditează corespondent
Valoarea stocului existent la începutul 600
perioadei, inventariate la sfârşitul perioadei
precedente (în roşu)
Valoarea stocului existent la sfârşitul 600
perioadei stabilit prin inventariere faptică ( în
negru)

Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, ţine evidenţa diferenţelor dintre preţul
standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru evidenţierea celorlalte componente ale costului de
achiziţie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane şi alte taxe nedeductibile).
După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar după funcţiunea
contabilă este cont de activ. Soldul debitor al contului308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”,
evidenţiază diferenţele de preţ aferente materialelor existente în stoc.
Operaţii privitoare la Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” reflectate în
contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale, care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel:
Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor
debitează corespondent creditează corespondent
Diferenţe de preţ aferente MP aduse 351 Diferenţe de preţ aferente MP 351
de la terţi sau în curs de trimise spre prelucrare sau în
aprovizionare custodie la terţi
Diferenţe de preţ aferente materiilor 401 Diferenţe de preţ aferente MP 371
achiziţionate de la furnizori cu trecute la mărfuri spre a fi vândute
factură
Diferenţe de preţ aferente materiilor 408 Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511
achiziţionate de la furnizori fără prime date grupului
factură
Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511 Diferenţe de preţ aferente M P date 482
primite de la grup unităţii de care aparţine subunitate
Diferenţe de preţ aferente materiilor 481 Diferenţe de preţ aferente materiilor 600
primite de la unitate prime date în consum
25
Diferenţe de preţ aferente materiilor 482 Diferenţe de preţ aferente materiilor 600
de la altă subunitate constatate plus la inventar ( în roşu)
Diferenţe de preţ aferente materiilor 542 Diferenţe de preţ aferente MP lipsă 600
cumpărate pe seama avansului la inventar imputabile sau
de neimputabile
Trezorerie Diferenţe de preţ aferente materiilor 6718
prime ieşite prin donaţie
Diferenţe de preţ aferente materiilor 6718
prime distruse în urma calamităţilor
Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul
unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel:
K = Soldul iniţial al dif de preţ + Diferenţele de preţ aferente intrărilor
Soldul iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la preţ de înregistr.
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar
suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite, prin
creditul contului 308.
Rc cont 308 = Rc cont 300(301) * K
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează cu soldurile conturilor de
materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de achiziţie.
APLICATIA 1
A. Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent.
1) Evaluarea la cost de achiziţie:
 Recepţia materiilor prime achiziţionate de la furnizori
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
 Eliberarea în consumul productiv materiilor prime
Cheltuieli materii 600 = 300 Materii prime 50.000.000
2) Evaluarea la cost standard:
 Recepţie conform facturii cu diferenţe de preţ:
% = 300 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000
Diferenţe de preţ 308 10.000.000
TVA deductibil 4406 19.000.000
 Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
 Determinarea diferenţelor de preţ:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 9,09 %
repartizare K 11000000+110000000 121.000.000

26
Diferenţe aferente ieşirilor = 50.000.000 * 9,09 % = 4.545.000 lei
 Înregistrarea diferenţelor de preţ:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferenţe de preţ 4.545.000
3) Evaluarea la preţ de facturare al furnizorului:
 Recepţia materiilor prime:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferenţe de preţ 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
 Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
 Determinarea diferenţelor de preţ:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 11,11 %
Repartizare K 9.000.000+90.000.000 99.000.000
Diferenţe aferente ieşirilor = 50.000.000 * 11,11 % = 5.555.000 lei
 Înregistrarea diferenţelor de preţ:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferenţe de preţ 5.555.000

B. Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului intermitent.

 Stornarea soldului iniţial de materii prime şi readucerea lor asupra cheltuielilor:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.000.000
 Recepţia şi trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achiziţionate de la furnizori:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Cheltuieli cu M P 600 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
 Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfârşitul lunii:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 50.000.000

C. Înregistrarea intrărilor de materii prime şi materiale consumabile

1. Pe bază de factură
 Fără diferenţe de preţ
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
 Cu diferenţă de preţ favorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000

27
Diferenţe de preţ 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
 Cu diferenţe de preţ nefavorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferenţe de preţ 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
2. Pe bază de aviz de expediţie
 Primire pe bază de aviz
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA 4428 19.000.000
 La primirea facturii fără diferenţe între aviz şi factură
Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori 119.000.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
 La primirea facturii cu diferenţe în plus între aviz şi factură
% = 401 Furnizori 142.800.000
Materii prime 300 20.000.000
Facturi nesosite 408 119.000.000
TVA deductibil 4426 3.800.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
 La primirea facturii cu diferenţe în minus între aviz şi factură
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA neexigibile 4428 19.000.000
% = 401 Furnizori 83.300.000
Materii prime 300 70.000.000
TVA deductibile 4426 13.300.000
3. De la întreprinzătorul individual
Materii prime 300 = 108 Contul întreprinzătorului 50.000.000
4. Ca aport de la asociaţi şi acţionari
Materii prime 300 = 456 Decontări cu asociaţii 70.000.000
5. Din avans de trezorerie
% = 542 Avansuri de trezorerie 23.800.000
Materii prime 300 20.000.000
TVA deductibil 4426 3.800.000
6. Din prelucrare la terţi
Materii prime 300 = 351 Materii de la terţi 10.000.000
% = 401 Furnizori 5.950.000

28
 Materii prime 300 5.000.000
TVA deductibil 4426 950.000
7. Din donaţii, cu titlu gratuit
Materii prime 300 = 7718 Venituri din donaţii 15.000.000
8. Plus la inventar
 În roşu
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 2.000.000
 În negru
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu materii 2.000.000
9. De la grup la unitate sau subunitate
 De la grup
Materii prime 300 = 4511 Materii primite de la grup 5.000.000
 De la unitatea de care aparţine subunitatea
Materii prime 300 = 481 M P primite de la unitate 3.000.000
 De la o altă subunitate
Materii prime 300 = 482 Primite de la subunitate 2.000.000

D. Înregistrarea ieşirilor de materii prime şi materiale consumabile

1. Retrase de întreprinzătorul individual
Contul întreprinzător 108 = 300 Materii prime 25.000.000
2. Trimise spre prelucrat
Terţi 351 = 300 Materii prime 15.000.000
3. Trecute la mărfuri spre a fi vândute
Mărfuri 371 = 300 Materii prime 5.000.000
4. Date în consum
Cheltuieli M P 600 = 300 Materii prime 2.000.000
5. Lipsă la inventar:
 Imputabile
Cheltuieli M P 600 = 300 Materii prime 1.000.000
Creanţe în legătură 4282 = % 1.190.000
cu personalul 758 Alte venituri din exploat 1.000.000
4427 TVA colectat 190.000
 Neimputabile
Cheltuieli M P 600 = 300 Materii prime 1.500.000
6. Donate

29
Cheltuieli donaţii 6712 = 300 Materii prime 3.000.000
7. Distruse în urma calamităţilor
Alte cheltuieli 6718 = 300 Materii prime 5.000.000

APLICATIA 2

1.O firma prezinta urmatoarele informatii privind stocul de produse finite:

-stoc initial de produse finite 20.000 lei

-produse finite obtinute in cursul exercitiului(intrari in stoc) 2.500.000 lei

-vanzari de produse finite,la prêt de vanzare, T.V.A. 19%

-costul de productie al produselor finite vandute

(iesirea din stoc a produselor finite) 1.800.000 lei

-stoc final de produse finite, determinat la inventarul fizic 850.000 lei

Inregistrarile contabile care se fac, la sfarsitul exercitiului, sunt :

1) Contabilizarea produselor finite obtinute in cursul exercitiului (la cost de productie) :

345 ‘Produse finite’ = 711’Variatia stocurilor’ 2.500.000

2) Inregistrarea vanzarii de produse finite :

-prêt de vanzare…………………………2.000.000 lei

-TVA (2.000.000x19%)………………….. 380.000 lei

411’Clienti’ = % 2.440.000 lei

701’Venituri din vanzarea

produselor finite’ 2.000.000 lei

4427’TVA colectata’ 380.000 lei

3)Iesirea din gestiune a produselor finite vandute :

711 “Venituri din =345 “Produse finite” 1.800.000 lei

productia stocata”

4)La sfarsitul exercitului se contabilizeaza rezultatul inventarului:

30
 - stoc scriptic (soldul contului 345)……………………900.000 lei

- stoc faptic, conform inventarului fizic……………… 850.000 lei

minus la inventarul fizic( minus in gestiune)…………..50.000 lei

711 ‘Variatia stocurilor’ = 345 ‘Produse finite’ 50.000 lei

Situatia din conturi se prezinta astfel :

345’Produse finite’ 711 ‘Variatia stocurilor ‘

Si 200.000 (3) 1.800.000 (3) 1.800.000 (1)2.500.000

(1) 2.500.000 (4) 50.000

------------------------------------ -------------------------------------

SD 900.000 SFC 650.000

(4) 50.000

------------------------------------

SFD 850.000

La sfarsitul exercitiului, soldul final al contului 345 reflecta marimea reala a stocului de produse finite,
evaluat la cost de productie, iar soldul final creditor al contului 711 indica fenomenul de stocaj de produse
finite, care majoreaza indicatorul ‘productia exercitiului’.

2. O alta firma prezinta urmatoarele informatii privind stocurile de produse finite si productie in curs
de executie :

 -stoc initial de produse finite 200.000 lei

 -stoc initial de produse in curs de executie 400.000 lei
 -stoc final de produse finite 260.000 lei
 -stoc final de produse in curs de executie 370.000 lei

Inregistrarile contabile care se fac, la sfarsitul exercitiului, sunt :

1) Constatarea variatiei stocului de produse finite, prin :

 a)anularea stocului initial de produse finite :

 711’Variatia stocurilor ‘=345’Produse finite’ 200.000 lei
 b)crearea stocului final de produse finite:
 345’Produse finite’ = 711”Variatia stocurilor’ 260.000 lei

2) Constatarea variatiei stocurilor de produse in curs de executie:

 anularea stocului initial de produse in curs de executie:

31
  711’Variatia stocurilor’ = 331’Produse in curs de executie ‘ 400.000 lei
 crearea stocului final de produse in curs de executie:
 331’Produse in curs = 711’Variatia stocurilor de produse in curs de executie’ 370.000 lei

In urma acestor inregistrari, situatia din conturi se prezinta astfel:

331’Productia in curs de executie’ 345’Produse finite’

Si 400.000 (2a) 400.000 Si 200.000 (1a) 200.000

(2b) 370.000 (1b) 260.000

SFD 370.000 SFD 260.000

711’Variatia stocurilor’ 711’Variatia stocurilor’

-produse in curs de executie -produse finite

2a) 400.000 (2b) 370.000 (3) 200.000 (1) 260.000

SFD 30.000 SFC 60.000

Astfel, soldurile conturilor de stoc reflecta stocurile constatate la inventarierea fizica. Soldul debitor al
contului 711-produse in curs de executie reflecta fenomenul de destocaj, iar soldul creditor al contului 711-
produse finite reflecta fenomenul de stocaj, ambele solduri corectand indicatorii “productia exercitiului” si
respectiv « rezultatul exercitiului ».

32
 ANEXE
ANEXA 1
APLICATII ELEMENTE DE CONTABILITATE DE GESTIUNE
IESIRILE DE STOCURI AFERENTE UNEI PERIOADE , INREGISTRATE IN CT FINANCIARA, VOR
FI CORELATE CU CH EVIDENTIATE IN CTB DE GESTIUNE, PE COMENZI,PRODUSE ETC

CAZUL I- STOCURI EVALUATE LA COST DE ACHIZITIE

EXEMPLU NR 1- METODA INVENTARULUI PERMANENT/INVENTARULUI INTERMITENT
Societatea comerciala Alfa SA are in stoc la inceputul lunii martie N:
-materii prime:4000 lei
-marfuri: 15000 lei
In cursul lunii mertie au loc urmatoarele operatii:
1. Achizitie de materii prime la costul de achizitie de 2000 lei, TVA 19%
2. Achizitie de marfuri la costul de achizitie 4000 lei, TVA 19A%
3. Consum de materii prime la costul de 3000 lei
4. Vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 1600 lei, TVA 19%, costul de achizitie fiind de 1200 lei.
La sf lunii are loc inventarierea ,in urma careia se stabilesc stocurile finale fapticeŞ
-materii prime 3200 lei
-marfuri: 6500 lei
INVENTARUL PERMANENT
Potrivit acestei metode , orice intrare sau iesire de stoc se inregistreaza in ctb financiara la momentul
in care a avut loc, in conturile de stocuri dupa natura. La sf perioadei de gestiune se determina soldul
final scriptic. Acesta se compara cu soldul final faptic si se vor inregistra in ctb eventualele plusuri si
minusuri la inventar
D 301 Materii prime C
Si 4000 3000 (3)
(1) 2000
3000 Sfs
(5a) 200
3200 Sff

D 371 Marfuri C
Si 15000 1200 (4)
(2) 4000
17800 Sfs
600 (5b)
17200 Sff

NOTA:
Sfs=sold final scriptic
Sff=sold final faptic
1) Achizitia de materii prime( factura, nota de receptie)
% = 401 Fz 2480 lei
301 Materii prime 2000 lei
4426 TVA deductibila 480 lei
2) Achizitia de marfuri ( factura, nota de receptie)

33
 % = 401 Fz 4960 lei
371 Marfuri 4000 lei
442 TVA deductibila 960 lei
3) Consum de materii prime( bon de consum)
601 Ch cu materiile prime = 301 Materii prime 3000 lei
4) Vanzarea de marfuri(factura)
4111 Clienti = % 1984 lei
707 Venituri din 1600 lei
Vz mf
4427 TVA colectata 384 lei
607 Ch pv marfurile = 371 Mf 1200 lei
5) Inregistrarea diferentelor constatate la inventar( lista de inventariere, proces-verbal de inventariere)

a) Pentru materii prime:

Sff=3200 lei
Sfs=3000 lei
Plus 200 lei
301 Materii prime = 601 Ch cu materiile prime 200 lei
b) Pentru mf
Sff=17200 lei
Sfs=17800 lei
Minus 600 lei

607 Ch pv mf =371 Mf 600 lei

INVENTARUL INTERMITENT
Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se ctb in conturile de ch dupa natura. Iesirile de stocuri
nu se inregistreaza in ctb financiara, ci doar la locrurile de gestiune,cantitativ si valoric. La sf
perioadei de gestiune, se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in ctb soldurile constatate la
inventar.

D 301 Materii prime C

Si 4000 4000 (5a)
(6a) 3200
3200 Sff

D 371 Marfuri C
Si 15000 15000 5b)
6b) 17200
17200 Sff

1) Achizitia de materii prime( factura, nota de receptie)

% = 401 Fz 2480 lei
601 Ch cu Materii prime 2000 lei
4426 TVA deductibila 480 lei
34
2) Achizitia de marfuri ( factura, nota de receptie)
% = 401 Fz 4960 lei
607 Ch pv Marfuri 4000 lei
442 TVA deductibila 960 lei
3) Consum de materii prime: NU SE INREGISTREAZA IN CTB FINANCIARA, CI SE DETERMINA
LA SF PERIOADEI PE BAZA RELATIEI:
Iesiri= Sold initial+Intrari-Sold final stabilit la inventar= 4000 lei+2200 lei-3200 lei=3000 lei

4) Vanzarea de marfuri(factura)
4111 Clienti = % 1984 lei
707 Venituri din 1600 lei
Vz mf
4427 TVA colectata 384 lei
Iesirile de marfuri NU SE INREGISTREAZA IN CTB FINANCIARA, CI SE DETERMINA
LA SF PERIOADEI, PE BAZA RELATIEI:
Iesiri= Sold initial+Intrari-Sold final stabilit la inventar=15000 LEI+4000 LEI-17200
LEI=1800 LEI
5) Anularea soldurilor initiale
a) Pt materii prime:
601 Ch cu mat prime = 301 Mat prime 4000 lei
b) Pt marfuri
607 Ch cu mf = 371 Mf15000 lei
6) Preluarea soldurilor finale( lista de inventariere, proces-verbal de inventariere)
a) Pt materii prime
301 Mat prime = 601 Ch cu mat prime 3200 lei
b) Pt mf
371 Mf = 607 Ch pv mf 17200 lei

35
 ANEXA II

- STOCURI EVALUATE LA COST DE PRODUCTIE

EXEMPLU NR 2- METODA INVENTARULUI PERMANENT/INVENTARULUI INTERMITENT
Societatea comerciala Beta SA are in stoc la inceputul perioadei de gestiune:
-produse finite evaluate la costul de 5000 lei
-produse in curs de executie evaluate la valoarea de inventar de 2000 lei
In cursul perioadei au loc operatiile:
1. Obtinerea si predarea la depozit de produse finite conform bonurilor de predare , la costul de
productie de 10000 lei.
2. Vanzarea de produse finite conform facturii, la pretul de vanzare de 8000 lei, TVA 19%. Costul
productiei vandute este de 7000 lei.
La sf perioadei de gestiune, in urma inventarierii, se constata urmatoarele solduri faptice:
-produse finite:8550 lei
-produse in curs de executie:1800 lei

INVENTARUL PERMANENT
D 345 Produse finite C
Si 5000 7000 (2)
(1) 10000
8000 Sfs
(3) 550
8550 Sff

D 331Produse in curs de executie C

Si 2000

2000 Sfs
200
1800 Sff

Nota Sfs-sold final scriptic

Sff-sold final faptic
1) Obtinerea de produse finite(bon de predare):
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 10000 lei
Stocurilor de produse
2) Vanzarea de produse finite(dispozitie de livrare, factura)
4111 Clienti = % 9920 lei
707 Venituri din vz mf 8000 lei
4427 TVA colecata 1920 lei
711 Venituri aferente costurilor =345 Produse finite 7000 lei
Stocurilor de produse

3) Inregistrarea diferentelor constatate la inventar( lista de inventariere, proces-verbal de

inventariere)
a) Pentru produse finite
Sff=8550 lei
Sfs=8000 lei

36
 Plus= 550 lei
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 550lei
Stocurilor de produse
b) Pentru productia in curs
Sff=1800 lei
Sfs=2000ei
Minus=200 lei
711 Venituri aferente costurilor =331 Produse in curs 200lei
Stocurilor de produse de executie

INVENTARUL INTERMITENT
D 345 Produse finite C
Si 5000 5000 (3)
(4) 8550
8550 Sff

D 331Produse in curs de executie C

Si 2000 2000 (3)
(4) 1800
1800 Sff
In acest caz, nici intrarile si nici iesirile de stocuri nu se inregistreaza in ctb financiara. La sf
perioadei de gestiune, se anuleaza soldurile finale si se preiau in ctb soldurile constatate la
inventar
1) Obtinerea de produse finite
NU SE CONTABILIZEAZA, CI SE EVIDENTIAZA CANTITATIV SI VALORIC LA
LOCUL DE GESTIUNE
2) Vanzarea de produse finite( dispozitie de livrare, factura)
4111 Clienti = % 9920 lei
707 Venituri din vz mf 8000 lei
4427 TVA colecata 1920 lei
DESCARCAREA DE GESTIUNE NU SE CTB, CI SE EVIDENTIAZA DOAR LA
LOCUL DE GESTIUNE,CANTITATIV-VALORIC
3) Anularea soldurilor initiale
711 Venituri aferente costurilor =% 7000 lei
Stocurilor de produse 345 Produse finite 7000 lei
331 Produse in curs de executie 2000 lei
4) Preluarea soldurilor finale ( lista de inventariere, proces-verbal de inventariere)

% = 711 10350 lei

345 Produse finite Venituri aferente costurilor 8550 lei
331 Produse in curs de executie stocurilor de produse 1800 lei
Entitatile care utilizeaza metoda inventarului intermitent trebuie sa efectueze inventarierea faptica
a stocurilor in fiecare perioada pentru care au de determinat obligatii fiscale. In conditiile in care
comisiile de inventariere nu constata existenta de stocuri faptice, vor mentiona acest lucru in
procesul-verbal al comisiei de inventariere. La locul de depozitare sau de utilizare in procesul de
producgtie a stocurilor se tine o evidenta tehnica operativa a stocurilor pe baza de fisa de magazie
sau alte documente stabilite de unitate, in cf cu procedurile proprii elaborate de conducerea
acesteia.Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se
aplica metoda global-valorica
37
 ANEXA III
METODA INVENTARULUI PERMANENT/ INVENTARULUI INTERMITENT
Societatea Alfa achizitioneaza un teren in valoare de 50000 lei, TVA 19%, pe care va construi un bloc de
locuinte. In contractul de vanzare terenul va fi identificat separat. In aceasta situatie , societatea isi
organizeaza activitatea de constructie ca activitate de productie. In anul N , societatea primeste, in prima
luna, factura de la o firma de arhitectura pentru planurile initiale si proiectul de constructie, in suma de
30000 lei, TVA 19%. Costul productiei in curs la sf primei luni este de 30000 lei.
a) Achizitia terenului( in acest caz, terenul este considerat marfa)
% = 401 Fz 62000 lei
371 Marfuri 50000 lei
4426 TVA deductibila 12000 lei

b) Inregistrarea proiectului de constructie in valoare de 30000 lei

% = 401 Fz 37200 lei
628 Alte ch cu 30000 lei
Serviciile executate de terti
4426 TVA deductibila 7200 lei
c) Receptia productiei in curs la sf lunii:
331 Produse in curs de excutie = 711 Venituri aferente 30000 lei
Costurilor stocurilor de produse
d) La inceputul lunii urmatoare se inregistreaza reluarea productiei in curs:
711 Venituri aferente = 331 Produse in curs 30000 lei
Costurilor stocurilor de produse de executie

Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei

nedeterminate la sf perioadei, prin metode tehnice de
constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia
la costurile de productie.
711-recunoasterea productiei in curs la sf fiecarei perioade , ch care intra in costul de productie sunt
capitalizate si nu afecteaza contul de profit si pierdere in perioada in care sunt efectuate.
In cazul productiei in curs de executie se cuprind , de asemenea, serviciile si studiile in curs de executie sau
netermintate. Pt a conecta ch la venitul de servicii prestate, la sf fiecarei perioade, entitatile trebuie sa ctb
costul serviciilor nefacturate astfel:
332 Servicii in curs de executie = 712 Venituri aferente costurilor
Serviciilor in curs de executie

38
 Bibliografie

1. Chebac N., Contabilitatea institutiilor publice – teste grilă si aplicatii practice, Editura
Alma, Galati, 2003
2. Chebac N., Contabilitatea în administratia publică, Editura Fundatiei Academice
Danubius, Galati, 2006
3. Dascălu C., NiŃulescu I., Stefănescu A., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega,
Bucuresti, 2005
4. Ionescu L., Reforma bugetului public si a contabilitătii publice în România, Editura
Economică, Bucuresti, 2005
5. *** MFP, Norme metodologice privind organizarea contabilitătii patrimoniului
institutiilor publice. Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiuni de
aplicare a acestuia, Bucuresti, 2005
6. *** Legea nr.500/2002 privind finantele publice, Monitorul Oficial nr.597/2002
7. *** Legea nr.215/2001 privind administratia publică locală.

39