Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Izvoarele Dreptului Canonic Ortodox

    Încărcat de

    Ana Mra
    7 vizualizări29 pagini
    Curs masterat

    Titlu original

    Izvoarele dreptului canonic ortodox

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Curs masterat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări29 pagini

    Izvoarele Dreptului Canonic Ortodox

    Încărcat de

    Ana Mra
    Curs masterat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 29
    ‘avoarsle Dreptlulcanonie ortedox Note cus A. Prviele(Nomocanoanele) Tiller Romine ‘opi afrmajia acrediat de istoriel ai Drepululromnese, Jegea secs apare ta romani ult cu spar pravilelor ~ codur de lei scrise in setoh al XVU-ley, tele neste ineepind sf aumite bic” sau lgea pimtuli™. Pent crestn, legen scrst a fst inl = incl din esol al |VJea —legeaeanonic, sai esti dpa cre sa condus att Stat, cit i Biserea, cele dou institu de baz ale Societies. Apo, din secoll al Vides, la aczast lege canoicd sa addugatlegea fhomocanonc8, adied leit Statului bizaninreertoare la chest pierces (lr, aici tmonahi juiect, ere, shisme, miropoie,pararat ete), care Sa aplicat ait elvelor, its mirelor (aco). (Ca le roman, leges canoes » fost cunoscu ict din secolele 1V-V, atest 5 ‘apt ee spatial danubiano-pntie (esl romanesc de ast), Blserea dela Toms ~ din captala prcvinieiromane, Seythia Minor ~ avea deja 0 orgaizare de tip arhiepiscopal i titropolita, de unde, dei, si oblgaia ei canonicd st cunoasct # si aplice si aceasta legislate cannic, eumenich. ‘a renin, legea canonil si nomacanonie8 a fost deci rcepats uit prin filer Bisel ~inainte de secoel a! XVI-ea, nd Stateleroménest fac din Nomocancane Pravilele Tai atti, Arhepiscopi i Mitepoii Tomisul are aveau Seaunul in ,metropola neamulu, a la Tomis (Constanta de asi), s-au adus de all contribu for si Ia Tedoctarea ecesti lepisiait canonie, ecumenice. Convoeai Ia aproape tonte marie "Soboare” ale lumi retine de stuns} -convcate de obs de mpani Imperial Roman tbe Rastrt ~ Arhiepiscoli din Scythia Minor au fost prezeni chiar de In primele Sinoade tcumenice(Niceea 325, si Consantinopol, 381), de unde au adus cue in atria g Biseica tori primele Colecticanonice ale Bserciecumenice. Tncepind eu seeoll al Vises, celag Ivers ptrecut cu leila nomocanonicl, bizanina sre a fost bine cunosea ierarilor tomiani, prezn( in capitala. imperial bizantn ait a Hntruniteasinoadelor esumeniee, cit gia celorconsantinopolitane loeale, endemeus). ‘Odatt cu formares i legtimares Sttelor roménetl(scoll al X1V-lea) de ttre ‘Bizanrelile Bizet, Vlailor” nord-dundreni eu imperil bizann gi cu Patriaria sa de CConstatnapol~ care + intult,ecurenica” (uiversal8) ie del inelesecluhi al Vie lea sau conerctizal i pin reeptarea i apicrea~prevedeilr leilate!nomocanonize in ‘aril Romine In soll al XVIFea, legeaneserish - adie abel pamntl- devenca oficial al t14ea vor al Drepulirominese,preedal dei de ce eis, pravilse sau aomocanoic. Prine istrei romini s-aacrediat idea ed patraralccumenic, Nifon 11 ~ cae a ‘cup Seeunal mitopoitan al Tasit Reminegt inte 1503-1505 = a fost cel care a cerut raplcare sit aprile bizanine in dauna unr obiceurl local, denunate ea meritind ‘cheura Bri i, implicit, acca a siatlul, Acrasa ~conchidea respectivlistrci ~ a auzatcierea dinamicului pelts gonitea Tui din yara™. Or, in rite, Radu cel Mare, Domnul Tari Roménesi (1495-1508) a fost col care a cert ptrianulul Nifon(F 1508) ~ fs de It Adranopo, unde tla fn surhun, peru a ecupa Scaunl miopoitan al Yih ~ ‘sh Intocmeaset oate obicsurile pe pravila si pe ageztmintcle St. Apostoi™, adil pe ‘dept nomossnene bizantin. Recepara legisla omocanoncebizstine, in Tale Romane, a fest deci input ~ prin Domnit Turi de necesittesimperioast dea elimina unle obiceur juice vets, fare nu mai carespunden relaiilor veil de aun, s,ttedats, din dsinja Domrior ‘Pvilor Romne dea InzestaStatole gi Bseriie lr cu epsaie etna, universal, alicd legisla nomocanonic bizantna. Referitor Ia Nifon, trebule spus cf cesta g-a pit Scaunal mitropolitan al Ti Romdnesti 2 intors la muncle Athos, ~ finds ajunsse lao neijelegere cu Radu cel Mare in prvita nerespetiri leg canonic, care Intericeaincheierea nel csitori sit Timp edt unl dinee sof era dea csttort. Or, Radu cel Mae ingadulse— mpouiva acest leg! canonice ~ storia soci sale Caplea cu vornieu! Bogdan, vit din Moldova unde avea 0 sole legitint introcitNifon a cent desptniteacelor doi, blestemind ,nelegvires”, Domnul Tai a prefers ndepitee de a Cute sa pe festa patriarh deca ii nefeiceasca sora Prin unre, aceastsatitedine intransigent a fstlul paar ~ pena observarea gi aplcaea leg canonice, ecumenice,~ a fst cea care a dus I inlaturarea sa din Scau, nu Taplul dar fi plat pravilin detrimentlobceiurlr lea Prin ver de dept se nelege cea forma special pe care o imbrac8 normele jurice In fancied necesita societal pe creo deservese™. nd la sparia Pravillo, in Tre romne au exstat dol ivoare formate eutuma g legen. Dreptul a avut inch mai ml forma unl dept cutumir,cunoscut sub denumirea de szakon"™ (lege) sau ystanit zakon” (legen bitlng), De sceca, in documentele seis: tn Tominese, temenul de akon” are sensul de lege nescris, adic de oben cadral chi Sites, norma de baz a convieuri sociale a constiuito ,biceiul pimntlu”, crea fost de fap Lege Tri” pln la para repulse provi. ‘Cavan revo” (rep) ~ pe care alam faceless documente~ desemneaz inst nu ait legec meses, cutuma, ch echitatea™, Ineleash de uni eereetsor s store ea “eshte feudal, ca ,morala feudals a timpului” CVI. Hanga), in care aftim si vcle inucnte le dogma ereqi-onodoxe bizartine™ (1. Chi. ‘Dopl dfia dat de Ulpianus, vs et ars bon et argu dreptul este arta bint gi hit) Dreptlae deci inetredtrd at ete et i Mlosofe i juridie. entra teciul dept rominese, acest bine umreterealizareainelii publi, iar shite infplurea dept, daca egeaexprimaideea de rep jus, drepttea~sriu istorcit Drepsul romans ~reprezin idea de echitae, de bine publi ‘Uni ire ai Stal gi Deptluiromsnese arma eronat ch ‘oriodoxe se ntoemess numal dupa izvoarelecanoncebizantine (Or duph cum arm preizat in rndurie de mal sus, pravila ete un nomecanon, aio colecjie de leg de Stat (omne ji Bizantne) ~referoare ln vsha Bisericit~ 9i de legi anonice, add canoane, Agadar, ‘avoarle ei sunt leile de stat si canoane, de unde si caracterul suit, nomocanonc. ‘Studia acstorl2voae a dit de altel nslre ta disciplina juried cunoseutt sub rumele de Dept nomocanoni. Uni eeetdor ai drepului nomocanonic au remarcat cu Indep faptl cin imperil bizanin, ,codicele de drept civil (g} penal), vSyoc rolex, adie dreptul nic. imperial rine, tui o exeepte im Bizantl teocratc,s, de acea, nel cuegeril juice slave nd cuprind det rarcoi eg civle independent de legisla eclezasicl. De reglé ~ Imenjiona Racy Constantinescu extasle dia legie lic st inroduse in context caren, ‘de unde i derumiteaBizatind de nomacanon ded de lege gi canon lols", pravilele Bist In Bizan, creplnic, impera, a fst n-adevaritrodus altri de dretul canoe in acele coli mixtemimite nomocanoane, Mai mul, lepsiaia lia, imperil, « fod ‘edict In spitul doctrine (nvatur) canonice, onodote, ele eel princi le afrmat dda lngul secolelo, de unde caracterul el obligato ined din secoll al 1V-la,leile Slaului roman (de Apis i RAsSrit) au constut izvoare materiale pentru Drepul canonic,indferentc4 au fost emise doar de Stat sw a cererea expres a Bisel. De afl, inch din epcea Tui Constantin cel Mare, Bierica fctmenici a recunoscut Staului compeienta ée a legifera sin privinjachestinilor bisericestl. Unea conic fost acces a aceat legisljics8 nu contravina princpior si preceptelor evanghelce. In epoca impiratulut Justinian, sa solctat ins ~ din parca Biserteii~ ca acest lesa de Stat eferitoare la vis Bizeri 8 etn conformite gf co sprtl doctrine! eceziologeo-canoize Stil pravilelor roménest — care definese in chip clovent materia vechiul dept rominese ~ aconstiito preaeupae majora peritu cercetatoritdreptulul bizantin din are ‘ows de ude gi mportancunoateri for pen orice student in Dre ‘Studilacestorpravilepresupune desigur io ceretare a ivoareor nomocanosice a Dreptulinomeanone ale cul ineputur urea de fapt in scolele V-VI 1 se frye prin scclete XVIIEXIN " in Tale Romine, dept! bzantin a ptr pra nomecancane.fnadevsr, de Ia coleta nomosanonit, you earacercanonae, aula lu lan Nestestes (Postoru), din ela inept in Moldova si Tara Roméneasc, se singe Celebru a fst, pentru Tirile Romine, Syntagma lui Vesars(1335)" Dar, ce a infles medivisi not (stor at isting, urge) prin nomocanon? opi defniia data de ,Diefonarl Insitujloe feudale din Tale Romine”, ediat de ‘Academia RSI. In anul 1988, nomocanonul est ,aletuire de epull de dept conjinind 0 Smbinre a caroancor ca lei lice. Este vorba sca V. Al. Georgescu ~ de un dre civil (romoi) cu implicate eanonics (se), apicat aut de biseit, ets! de stat, it~ simbiozd ‘complica sk) a cele dous organisme”™ ‘Or, nomocanoanele sunt cole de leg de sta, edtate penta chestuni de natu eclezstid, loi bsercegt(canoae), nu nite regul de rep, care ar conineoasa-ist mbinare a cananelor eu leile Ice. Este Inst adevatfaptul eb acest drep civil emis de puieca lesiutoore bicsvind, a fos observats aplieat ata de Bsercd cit gi de Sa, ta Wnt ale sion ereate ite cele dou institu de baza a imperil bizanin, Staal {ccgrumy) 5 Bisria (eclei),

    S-ar putea să vă placă și