Sunteți pe pagina 1din 2

P14: Relaţiile publice în era Internetului

Atât clienţii specialiştilor în PR (→ persoane publice sau organizaţii din sfera guvernamentală, sfera
comercială sau sectorul nonprofit), cât şi stakeholderii clienţilor îşi desfăşoară activităţile din ce în
ce mai des şi mai mult în lumea virtuală. Specialiştii în PR trebuie să se acomodeze la această nouă
realitate (a) utilizând noi strategii şi instrumente de comunicare, (b) elaborând şi diseminând mesaje
concordante cu exigenţele lumii virtuale şi (c) combinând judicios activităţile de comunicare online
şi offline.

1. Ordonarea mijloacelor de comunicare tradiţionale (♦), sociale (●) şi corporatiste (■) în funcţie
de uzaj şi credibilitate (Daniel J. Edelman, Edelman Trust Barometer; apud Ralph Tench şi Liz
Yeomanz (eds.), Exploring Public Relations, 2nd edition, Harlow: FT/ Prentice Hall)

♦ Articole de ziar
♦ Ştiri televizate

♦ Articole publicate în reviste economice


● Conversaţii cu prietenii
 şi colegii
 ♦ Ştiri radiodifuzate
 Saitul organizaţional

 ■ Reclame corporatiste ■ Publicaţiile organizaţiei ■ Rapoarte ale agenţiilor de
 sau de produs (communicate de presă, buletine informative, rating sau ale analiştilor
 rapoarte trimestriale sau anuale etc.) economici

U ♦ Talk-show-uri televizate
Z
A ● Forumuri de discuţii online ● Surse deschise
J
(e.g. Wikipedia, Scholarpedia)
● Platforme de conţinut (e.g. YouTube)
● Bloguri
● Reţele sociale (e.g. Facebook)

CREDIBILITATE 

Observaţie: Barometrul de încredere s-a schimbat în ultimul deceniu. Spre exemplu, reţelele sociale
au avansat enorm atât sub raportul uzajului, cât şi în privinţa credibilităţii.
2. Relaţii cu mass-media „noi“ şi „vechi“
(Ralph Tench şi Liz Yeomanz (eds.), Exploring Public Relations, 2nd edition, Harlow: FT/ Prentice
Hall)

Relaţii publice „vechi“/ tradiţionale Relaţii publice „noi“/ actuale


Presă Media
Elaborează şi plasează în presă ştiri pozitive Îşi manifestă disponibiliatea de a discuta ştiri atât
pozitive, cât şi negative
Comunicare unidirecţională, de la organizaţie la Comunicare bilaterală simetrică şi dezvoltarea
stakeholderi relaţiilor cu stakeholderii
Publicul este abordat cu tehnicile marketingului de Publicul este abordat diferenţiat apelându-se la
masă tehnicile micro-targetingului
Promovează bunuri şi servicii Dezbat idei, probleme şi tendinţe
Privilegiază tipăriturile Utilizează toate tipurile de media
Privilegiază conferinţele de presă Recurg la briefinguri individuale şi interviuri în
exclusivitate
Relaţiile cu publicul sunt intermediate întotdeauna de Se recurge frecvent la interacţiunea directă cu
mass-media stakeholderii

3. Aspecte critice ale comunicării de masă care influenţează practica de relaţii publice
(Benjamin R. Barber, The Uncertainty of Digital Politics, în „Harvard International Review“, 23
(1), 2001, pp. 42-47; Gheorghe-Ilie Fârte, Acţiune civică şi comunicare publică într-o societate
autoguvernată, în „Argumentum: Journal of the Seminar of Discursive Logic, Argumentation
Theory and Rhetoric“, 8, 2010, pp. 108-138. http://www.fssp.uaic.ro/argumentum/numarul
%208/Gheorghe-Ilie_FARTE_Argumentum_nr.8_2010.pdf)
1. Viteza foarte mare de circulaţie a mesajelor
2. Simplificarea excesivă a mesajelor
3. Solitudinea receptorilor
4. Pictorialitatea mesajelor
5. Dezvoltarea pe orizontală a reţelelor sociale
6. Supraîncărcarea cu date, coroborată cu penuria de cunoştinţe
7. Imediatitatea
8. Segmentarea societăţii