Capitolul II

LOGODNA

1. Noțiune și reglementare
În Codul civil, logodna este reglementată în Capitolul I, art.266-270 din Cartea a II-a
(Despre familie), Titlul II (Căsătoria) și este definită ca fiind „promisiunea reciprocă de a
încheia căsătoria” [art.266 alin.(1) C.civ.].

2. Caracterele juridice ale logodnei

Instituția logodnei prezintă următoarele caractere juridice:
a) logodna este o uniune între un bărbat și o femeie;
b) logodna este liber consimțită,
c) logodna are un caracter consensual;
d) logodna se încheie până la încheierea căsătoriei,
e) logodna se întemeiază pe egalitatea în drepturi și obligații a persoanelor logodite;
f) logodna se încheie în scopul încheierii căsătoriei;
g) logodna este facultativă;
h) logodna este monogamă;

3. Condiții de fond și de formă pentru încheierea logodnei

3.1. Condiții de fond pentru încheierea logodnei
Condițiile de fond pentru încheierea logodnei sunt cele prevăzute în art.266 alin.(2)
C.civ., cu excepția avizului medical și a autorizării instanței de tutelă, ceea ce înseamnă că se
aplică, prin analogie, cele cerute la încheierea căsătoriei, și anume:
- vârsta matrimonială;
- consimțământul personal al celor două persoane, femeie și bărbat;
- diferența de sex.
- persoanele care se logodesc să nu fie căsătorite.
- inexistența rudeniei firești; cei doi viitori logodnici (femeie și bărbat), nu trebuie să
fie rude pe linie dreaptă sau în linie colaterală până la gradul al patrulea, inclusiv. Pentru motive
temeinice, rudele colaterale de gradul al patrulea (verii primari) se pot logodi între ei (art.274
C.civ.);
 - inexistența rudeniei civile.
- inexistența tutelei.
- viitorii logodnici să nu fie alienați mintal.
3.2. Condiții de formă pentru încheierea logodnei
Logodna nu este supusă nici unei formalități ceea ce înseamnă, că în conformitate cu
principiul consensualismului se poate încheia prin simplul acord ale părților și poate fi dovedită
cu orice mijloc de probă.

4. Efectele logodnei
Odată cu încheierea logodnei, cele două părți, respectiv, bărbatul și femeia, obțin statutul
de logodnici.
Logodnicilor le revin o serie de drepturi și obligații:
- dreptul logodnicilor de a rupe logodna [art.267 alin.(1) coroborat cu art.269 alin.(1)
C.civ.];
- dreptul logodnicilor de a fi despăgubiți (art.269 C.civ.);
- obligația de a despăgubi pentru ruperea abuzivă a logodnei (art.269 C.civ.).
Dreptul la acțiune întemeiat pe dispozițiile art. 268 și 269 se prescrie într-un an de la
ruperea logodnei.

5. Ruperea logodnei
Ruperea logodnei nu presupune vreo formalitate anume și poate fi dovedită cu orice
mijloc de probă.

5.1. Efectele ruperii logodnei

În urma ruperii logodnei apar două categorii de efecte patrimoniale:
- obligația de restituire a darurilor;
- răspunderea pentru ruperea abuzivă.
Dreptul la acțiune, atât pentru obligația de restituire a darurilor, cât și pentru
răspunderea, ca urmare a ruperii abuzive a logodnei, este supus termenului de prescripție de un
an, termen ce începe să curgă de la data ruperii logodnei.

5.1.1. Obligația de restituire a darurilor

Sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei
sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite.
 În cazul în care restituirea darurilor în natură nu mai este posibilă, aceasta se face, în
conformitate cu dispozițiile art.268 alin.(2) teza a II-a C.civ., „(...) în măsura îmbogățirii”.
Dreptul la acțiunea în restituirea darurilor se prescrie într-un an de la ruperea logodnei.

5.1.2. Răspunderea pentru ruperea abuzivă a logodnei

Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru
cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu
împrejurările, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate.
Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată
la despăgubiri.
Așadar, răspunderea poate fi angajată în două situații, și anume:
- în cazul denunțării abuzive a logodnei;
- în cazul determinării culpabile a ruperii logodnei.
Despăgubirile datorate în cazul ruperii logodnei în mod abuziv vor putea fi obținute
doar pe cale judecătorească și se referă în exclusivitate la cheltuielile făcute sau contractate în
vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum și orice alte
prejudicii cauzate, inclusiv prejudiciul nepatrimonial.
Dreptul la acțiune pentru ruperea logodnei se prescrie în termen de un an, ce începe să
curgă de la data ruperii logodnei dintre cele două persoane.