Sunteți pe pagina 1din 37

• ASPECTE PRACTICE DE EFECTUARE A DIAGNOSTICULUI FINANCIAR ÎN

CADRUL ÎNTREPRINDERII S.R.L. „REVIC-GRUP”

• Prezentarea generală şi analiza activităţii economico-financiare a entității S.R.L.


„REVIC-GRUP”
SRL „Revic-Grup” a fost fondată pe data de 20.05.2003 (Anexa 1), ca firma de
producţie şi comerţ, în scopul obţinerii de venit din activitatea de antreprenoriat în
conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderii nr. 845 din 03.01.1992.
Societatea este persoana juridică, are bilanţ autonom, cont de decontare şi alte conturi,
poate să încheie în nume propriu contracte, să dobândească drepturi patrimoniale şi
personale nepatrim#niale, să execute obligaţiuni, să compare în calitate de reclamat şi
reclamant în judecată. Societatea are ştampilă şi alte elemente de identificare necesare
activităţii sale. În activitatea sa SRL „Revic-Grup” se conduce de legislaţia Republicii
Moldova, de Statut şi de Statutul de constituire al societăţii (Anexa 4).
SRL „Revic-Grup” este o întreprindere agricolă multiprofil şi în scopul menţinerii
stabilităţii financiare a Societăţii, a asigurării intereselor asociaţilor, precum şi pentru
protejarea socială a colectivului de muncă al Societăţii în condiţiile economiei de piaţă.
Scopul activităţii S.R.L. ,,REVIC-GRUP” este de a produce, comercializa, presta lucrări
şi servicii şi de a satisface în baza profitului obţinut interesele sociale şi economice ale
fondatorilor şi angajaţilor societăţii.
Obiectele principale de activitate ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP” sunt (Anexa 2):
• Cultura plantelor, legumicultura pentru producţia de mărfuri, pomicultura;
• Comerţ cu ridicata efectuat pe baza de contract sau plată, comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi produse din
tutun;
• Creşterea animalelor;
• Repar##+ capitale de clădiri şi construcţii, amenajarea clădirilor;
• Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor alimentare, băuturilor
şi produselor din tutun în magazine specializate.
Întreprinderea SRL „Revic-Grup” este amplasată în centrul Republicii Moldova,
raionul Strășeni. Distanţa de la oraşul Chişinău constituie 35 km.
Principalii furnizori de materiale, utilaje tehnologice şi alte maşini se află în
municipiul Chișinău. Punctele cele mai apropiate de primire şi prelucrare a producţiei
întreprinderii se află în oraşele: Strășeni, Ungheni, Milești, Alexandrovca ş.a.
Pământul folosit în activitatea de producţie are următoarele caracteristici: în fond
cernoziom uşor, cu balul mediu al bonităţii de 78 puncte (de la 54 până la 99 de puncte).
Condiţiile climaterice: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 400 -450 mm,
raionul se caracterizează prin condiţiile de umiditate cele mai bune, perioada de lungă
durată a îngheţurilor şi perioadei vegetaţiei active scurte. Condiţiile agroclimaterice sunt
prielnice pentru creşterea culturilor cerealiere şi pomiculturii.
Întreprinderea este asigurată cu sursele de apă în următoarea structura: 4 iazuri, care
809#ră creşterea legumelor. De asemenea s-a păstrat reţea de ameliorare cu apă, care
cuprinde toate terenurile agricole.
În primul rând este necesar de menţionat că fondul funciar, mijloacele fixe sunt
folosite de SRL “Revic-Grup” în arendă. Suprafaţa de 763 ha, din anul 2018, reprezintă
această cifră. Pământul este în proprietatea persoanelor fizice din satul Unțești, Vorniceni,
Alexandrovca. Cu aceste persoane s-au încheiat contracte individuale de luare în arendă a
pământului. Contractul este valabil timp de 3 ani. La expirarea termenului contractului
persoana fizică poate să prelungească contractul dat. Pentru fiecare an de utilizare a
pământului şi altor mijloace fixe, întreprinderea plăteşte o sumă fixă, însă de obicei se
plăteşte în natura.
Unul din obiectivele principale a oricărei întreprinderi într-o economie
concurenţială de piaţă este obţinerea unui profit. Realizarea unui profit suficient permite
întreprinderii de a asigura menţinerea potenţialului tehnic şi economic, de a asigura o
extindere raţională a activităţii, ţinând cont de evoluţia pieţii.
Astfel, în continuare vom analiza principalii indicatori ce caracterizează mărimea
entitității cu profil agricol utilizînd informația din tabelul 2.1.1.
Tabelul 2.1.1.
Indicatorii mărimii entității cu profil agricol ”Revic-Grup”, în perioada 2016-
2018
Indicatorul Anul Anul 2018 în % față
de anii
2016 2017 2018 2016 2017
A 1 2 3 4 5
Suprafța terenurilor agricole, 893 803 763 85,44 95,02
ha67 6
• Terenuri arabile 673 583 543 80,68 93,14
• Plantații perene 220 220 220 100 100
Efectivul mediu anual încadrați 21 18 24 114,29 133,33
în agricultură, persoane
*în fitotehnie 21 18 24 114,29 133,33
*în zootehnie 0 0 0 0 0
Valoarea medie anuală a 5035,4605 7713,9035 8128,261 161,42 105,37
mijloacelor fixe, mii lei
Valoarea producției agricole 6315 8649 11293 178,83 130,57
globale, mii lei
Inclusiv:
• Producția vegetală, mii lei 6315 8649 11293 178,83 130,57
• Producție animalieră, mii lei 0 0 0

Venituri din vînzări, mii lei 7158,414 7652,146 9171,212 119,85 128,12
Totalul bilanțului, mii lei 18180,268 23809,167 24046,180 101,60 102,36
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Din datele tabelului 2.1.1 rezultă următoarele concluzii:
• Pentru întreprinderea S.R.L. ,,REVIC-GRUP” sunt proprii dimensiuni destul de
semnificative. Practic majoratea indicatorilor examinați au o tendință de sporire în dinamică;
• Suprafața terenurilor agricole aflate în gestiunea S.R.L. ,,REVIC-GRUP” în anul 2018
au înregistat o diminuare față de anul 2016 cu 130 ha (sau cu 14,56 %), iar față de anul 2017
mărimea acestuia s-a micșorat cu 40 ha (sau cu 4,98 %).
• Fluctuații relevante se înregistrează la capitolul valorii producției agricole
globale. Ea s-a mărit în anul 2018 față de 2016 cu 4978 mii lei (sau cu 78,83 %), iar față de
anul 2017 – cu 2644 mii lei (sau cu 30,57 %). Astfel de rezultate impunătoare nu fiecar
entitate poate obține. Pentru aceasta sunt necesare nu numai resurse materiale și financiare
anagemente iscusit;
• Concomitent cu valoarea producției agricole globale au sporit valoarea medie
anuală a mijlacelor fixe în anul 2018 față de 2016 cu 61,42 % ceece ce în sumă consituie o
creștere de 3092,80 mii lei, iar față de anul 2017 cu 414,35 mii lei.
• Drept un succes vădit al întrepinderii poate fi considerată creșterea efectivului 9
al de angajați încadrați în agricultură. În anul 2018 în comparație cu 3 persoane (sau cu
14,29 %), iar deja în anul următor mărimea acestuia s-a diminuat cu 3 persoane, iar în
comparație cu 2017 efectivul mediu de personal s-a mărit cu 6 persoane (sau cu 33,33 %).
• Mărimea veniturilor din vînzări în perioada de cercetare a înregistat o creștere
față de 2016 cu 19,85 % ceea ce în sumă constituie 2012,798 mii lei, iar față de anul 2017
mărimea acestuia a sporit cu 1519,066 mii lei.
• În perioada analizată la toate cele trei criterii (numărul mediu scriptic al
personalului, veniturile din vînzări și totalul bilanțului) entitatea a depășit limitele
(plafoanele) stabilite de articolul 15 din Legea contabilității. De aceea ea este obligată să
aplice sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor financiare complete.
Situaţia financiară a întreprinderii reprezintă capacitatea întreprinderii de a
funcţiona şi a se dezvolta, păstrând echilibrul activelor şi pasivelor sale, în mediul intern şi
extern variabil, care generează solvabilitatea permanentă. Astfel, se apreciază starea şi
folosirea eficientă a resurselor financiare a întreprinderii, se studiază modificarea structurii
activelor şi eficienţa utilizării lor, studierea surselor de finanţare, modific area în dinamică a
patrimoniului, studierea stabilităţii financiare a întreprinderii, a lichidităţii bilanţului
contabil, precum şi aprecierea mijloacelor circulante disponibile.
Calitate de sursă principală de analiză a situaţiei patrimoniale serveşte bilanţul contabil,
în particular, informaţiile situate în activul acestuia. Baza informaţională aplicată pentru
efectuarea analizei situaţiei patrimoniale cuprinde. La aceasta etapă iniţială de analiză pot fi
calculate atît abaterile absolute, cît şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor
disponibile faţă de perioada precedentă.
Astfel, situaţia economico-financiară a întreprinderii se apreciază prin studierea
structurilor din activul bilanţului şi dinamicii modificării acestora, care in fluenţează asupra
fluxului mijloacelor băneşti. Activele întreprinderii se analizează, din punct de vedere, al
direcţiilor alese, ale investirii mijloacelor, tipurilor proprietăţii existente şi a formelor
acesteia, pasivele se tratează ca surse ale mijloacelor proprii şi împrumutate.
În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiază mărimea şi evoluţia resurselor
economice, reflectate în activul bilanţului contabil. La această etapă, pot fi calculate atît abaterile
absolute, cît şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile în perioada
precedentă.
În mod normal, în urma desfăşurării reuşite a activităţii economico-financiare creşte
mărimea activelor, controlate de întreprindere. Acest fapt, reflectă lărgirea activităţii
întreprinderii şi majorarea potenţialului economico-financiar. Creşterea activelor poate fi
obţinută pe diferite căi: efectuarea aporturilor suplimentare în capitalul statutar, procurarea şi
crearea activelor pe seama profitului obţinut (reinvestirea profitului), împrumutarea
patrimoniului (procurarea şi crearea activelor din contul creditelor şi împrumuturilor etc.)
Predominarea anumitor canale de majorare a patrimoniului reflectă strategia de
dezvoltare acceptată de proprietarii şi conducerea întreprinderii.Diminuarea patrimoniului
disponibil semnalează existenţa tendinţelor negative în activitatea întreprinderii: restrângerea
activităţii din lipsa comenzilor şi din alte motive, acumularea pierderilor, rambursarea surselor
împrumutate atrase peste limita de siguranţă etc.
În aceste condiţii, ieşirea activelor de sub controlul întreprinderii poate îmbrăca diferite
forme: vânzarea activelor care nu se folosesc în activitate, transferarea activelor pentru stingerea
datoriilor, repartizarea între proprietarii întreprinderii şi altele. În orice caz, reducerea
potenţialului economico-financiar al întreprinderii semnifică incapacitatea de a continua
activitatea la acelaşi nivel.
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre elementele
patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi surselor,
generate de schimbările interne şi de interacţiunea cu mediul economico-social.În concordanţă cu
acest obiectiv, problematica analizei financiare este circumscrisă următoarelor aspecte:
a) Caracteristica generală a evoluţiei şi structurii patrimoniului a întreprinderii;
b) Analiza ratelor de structură patrimonială.
Astfel, evaluarea patrimoniului S.R.L.„REVIC-GRUP” începe cu precautarea schimbării
în dinamică a acestuia (tabelul 2.1.2).
Tabelul 2.1.2
Dinamica activelor la SRL „REVIC-GRUP” pentru anii 2016-2018, lei
Active Anul Anul Anul Abaterea
2016 2017 2018 2018-2017 2018-2016
+ % + %
I.Active imobilizate 12368193 12223199 13100577 877378 107,18 732384 105,92
Imobilizări 0 66750 4130 -62620 6,19 4130 0
necorporale
Mijloace fixe 2531868 2556615 3010464 453849 117,75 478596 118,90
Terenuri 6436524 6553338 6553338 0 100,00 116814 101,81
Active biologice 2605088 2271783 2076770 -195013 91,42 -528318 79,72
imobilizate
Investiții financiare 679028 679028 679028 0 100,00 0 100,00
pe termen lung
Creanțe pe termen 39686 39686 89186 49500 224,73 49500 224,73
lung
Alte active 75999 75999 75999 0 100,00 0 100,00
imobilizate
II. Active circulante 5812025 11585968 10945603 -640365 94,47 5133578 188,33
Materiale 168930 130007 160100 30093 123,15 -8830 94,77
Obiecte de mică 23050 45560 121376 75816 266,41 98326 526,58
valoare și scurtă
durată
Producția în curs de 3915030 4452525 8356093 3903568 187,67 4441063 213,44
execuție
Mărfuri 0 1340206 455846 -884360 34,01 455846 0
Creanțe comerciale 1587442 1583141 2077734 494593 131,24 490292 130,89
Avansuri acordate 9800 0 0 0 0 -9800 0,00
curente
Creanțe ale 103354 250604 266925 16321 106,51 163571 258,26
bugetului
Alte creanțe curente 0 660747 660747 0 100,00 660747 0
Numerar în casierie 4469 3123178 351100 -2772078 11,24 346631 7856,34
și conturi curente
Total Active 18180268 23809167 24046180 237013 101,00 5865912 132,27
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Datele din tabelul 2.1.1 denotă o tendinţă de creștere a valorii patrimoniului în ultimii trei
ani. Astfel, în anul 2018 faţă de anul 2017 crește valoarea activelor cu 237013 lei (sau cu
1,00%), iar în anul 2018 faţă de 2016 creşte cu 5865912 lei (sau cu 32,27%).
Această creștere se datorează în mare parte majorării valorii activelor imobilizate cu
877378 lei (sau cu 7,18%) în anul 2018 față de anul 2017 și cu 732384 lei față de anul
2016,cresc şi activele circulante în anul 2018 față de anul 2016 cu 5133578 lei (sau cu 88,33%).
Cele mai mari modificări în cadrul patrimoniului au suferit obiecte de mică valoare și
scurtă durată, care au crescut în anul 2018 față de anul 2017 cu 75816 lei (sau cu 166,41%) și în
anul 2018 față de anul 2016 cu 98326 lei.
La fel modificările au suferit și mărfuri, şi anume întreprinderea a procurat mărfuri în
valoare de 455846 lei, descreșterea fiind de 884360 lei (sau cu 65,09%), ceea ce poate fi
considerat drept factor negativ deoarece influențează asupra volumului de activitate al
întreprinderii şi respectiv asupra veniturilor viitoare ale acesteia. Totodată, observăm că cresc și
materiale cu 30093 lei în anul 2018 față de anul 2017.
Creanțele comerciale în anul 2018 au crescut cu 494593 lei (sau cu 31,24%), ceea ce
poate fi considerat drept factor negativ, deoarece poate cauza dificultăţi financiare grave pentru
întreprindere, creşte gradul de risc de neîncasare la timp a tuturor datoriilor debitoare, şi
respectiv de neonorare a datoriilor creditoare.
Drept influenţă negativă poate fi considerată scăderea numerarului în casierie și conturi
curente în anul de gestiune faţă de anual precedent cu 2772078 lei (sau cu 90,76%), ceea ce a
influențatlichiditatea întreprinderii, şi respectiv capacitatea de plată a acesteia.
O altă etapă în cadrul analizei situaţiei financiare a întreprinderii este studierea structurii
elementelor patrimoniale ale acesteia.Structura activului la SRL „REVIC-GRUP” este prezentat
în tabelul următor:
Tabelul 2.1.3
Structura activelor la SRL „REVIC-GRUP” pentru anii 2016-2018, %
Active Anul Anul Anul Abaterea, p.p
2016 2017 2018 2018- 2018-
2017 2016
I.Active imobilizate 68,03 51,34 54,48 3,14 -13,55
Imobilizări necorporale 0,00 0,28 0,02 -0,26 0,02
Mijloace fixe 13,93 10,74 12,52 1,78 -1,41
Terenuri 35,40 27,52 27,25 -0,27 -8,15
Active biologice imobilizate 14,33 9,54 8,64 -0,91 -5,69
Investiții financiare pe termen lung 3,73 2,85 2,82 -0,03 -0,91
Creanțe pe termen lung 0,22 0,17 0,37 0,20 0,15
Alte active imobilizate 0,42 0,32 0,32 0,00 -0,10
II. Active circulante 31,97 48,66 45,52 -3,14 13,55
Materiale 0,93 0,55 0,67 0,12 -0,26
Obiecte de mică valoare și scurtă 0,13 0,19 0,50 0,31 0,38
durată
Producția în curs de execuție 21,53 18,70 34,75 16,05 13,22
Mărfuri 0,00 5,63 1,90 -3,73 1,90
Creanțe comerciale 8,73 6,65 8,64 1,99 -0,09
Avansuri acordate curente 0,05 0,00 0,00 0,00 -0,05
Creanțe ale bugetului 0,57 1,05 1,11 0,06 0,54
Alte creanțe curente 0,00 2,78 2,75 -0,03 2,75
Numerar în casierie și conturi 0,02 13,12 1,46 -11,66 1,44
curente
Total Active 100,00 100,00 100,00 0,00 0,00
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Analizând tabelul 2.1.3, putem constata că structura activelor este dominată în principal
de activele imobilizate, care constituie în perioada analizată 54.78 % din totalul activelor şi sunt
alcătuite în principal din mijloace fixe, care constituie până la 12,52%, terenuri 27,25 % şi
respectiv active biologice imobilizate 8,64% %. În ceea ce priveşte activele circulante acestea
sunt dominate de obiecte de mică de valoare și scurtă durată în anul 2018 având o pondere de
21% din total active și de mărfuri fiind de 10,7%.
Dacă analizăm în dinamică modificările survenite în structura activelor, atunci constatăm
o micșorare a ponderii activelor imobilizate în total active în anul 2018 faţă de anii precedenţi, şi
anume cu 3,14 p.p. faţă de anul 2017 şi respectiv creștere cu 13,55 p.p. faţă de anul 2016.
Această micșorare este apreciată negativ, deoarece întreprinderea analizată îşi pierde din
patrimoniu. Cea mai semnificativă micşorare se observă la contul terenuri și numerarului în
casierie și conturi curente. Pentru vizualizarea evoluţiei structurii patrimoniului întreprinderii,
vom construi graficul următor:

Figura 2.1.1 Structura activelor la SRL „REVIC-GRUP”, lei


Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din tabelul 2.1.2
În continuare se efectuează analiza modificărilor structurale ale patrimoniului prin
calcularea ratelor de structură ale activelor. Aceşti indicatori cuprind următoarele rapoarte
reciproc substituibile: rata imobilizărilor, rata activelor circulante, corelaţia între activele
imobilizate şi circulante. Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a
patrimoniului întreprinderii. În particular, creşterea în dinamică a ratei imobilizărilor în condiţiile
unui grad scăzut de utilizare a capacităţilor de prestare a serviciilor existente reflectă o
compoziţie fragilă a utilizării patrimoniului întreprinderii. Ponderea ridicată (mai mare de două
treimi din activ) a imobilizărilor poate crea dificultăţi privind achitarea datoriilor curente.
Rata activelor circulante se află în dependenţă opusă cu rata imobilizărilor. Modificările
structurale ale patrimoniului în favoarea activelor circulante se explică, de obicei, prin depăşirea
ritmului creşterii activelor circulante asupra ritmului creşterii activelor imobilizate. În loc de rata
imobilizărilor sau rata activelor circulante, analiza structurii patrimoniului mai poate să conţină
corelaţia între activele circulante şi imobilizate. Indicatorul nominalizat caracterizează corelaţiile
interne existente între elementele patrimoniului reflectate în activul bilanţului. Nivelul ridicat al
acestui coeficient determină tendinţa spre accelerarea rotaţiei patrimoniului întreprinderii şi
contribuie la eliberarea mijloacelor băneşti.
Tabelul 2.1.4
Ratele de structură a activului la SRL „REVIC-GRUP”
Indicatori Anul Anul Anul Abaterea
2016 2017 2018 2018- 2018-
2017 2016
Rata imobilizărilor 68,03 51,34 54,48 3,14 -13,55
Rata activelor circulante 31,97 48,66 45,52 -3,14 13,55
Corelaţia între active circulante şi
2,13 1,06 1,20 0,14 -0,93
imobilizări
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Indicatorii analizați ne demonstrează că structura patrimoniului la SRL “REVIC-
GRUP”este acceptabilă, rata imobilizărilor descreşte în anul 2018 față de 201 ceea ce înseamnă
că întreprinderea gestioneoză bine activitatea, sunt suficiente active circulante pentru continuarea
activității de executare a serviciilor.
Fiecărei etape a ciclului economic îi corespunde o perioadă de timp necesară finalizării
acţiunii economice, şi care implică inevitabil o imobilizare de resurse băneşti. În practică
eficienţa patrimoniului poate fi realizată prin intermediul ratelor de rotaţie ce exprimă numărul
de rotaţii, dar şi numărul de zile în care elementele patrimoniale efectuează o rotaţie. Astfel,
viteza de rotaţie a activelor circulante reprezintă un indicator de eficienţă care reflectă
schimbările intervenite în activitatea întreprinderii. Volumul activelor circulante ale
întreprinderii depinde de doi factori, şi anume: cifra de afaceri şi viteza de rotaţie a activelor
circulante. Cu cît activele circulante vor parcurge mai repede fiecare stadiu al rotaţiei capitalului,
cu atât viteza de rotaţie va fi mai mare, iar necesarul de fond de rulment mai mic pentru un
volum dat de producţie, respectiv al cifrei de afaceri.
Durata de rotaţie a activelor circulante poate fi exprimată în:
• Numărul de rotaţii (n):
(2.1.1)
Unde:
CA = cifra de afaceri (venituri din vânzări); AC = soldul mediu al activelor circulante (fără
disponibilităţi).
• Durata de rotaţie, zile (Dz):
(2.1.2.)
Unde:
T = numărul de zile ale perioadei analizate;
Astfel, vom analiza viteza şi durata de rotaţie a activelor curente la întreprinderea S.R.L
”REVIC-GRUP” în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.1.5
Analiza vitezei şi duratei de rotaţie a activelor circulante în cadrul SRL „REVIC-GRUP”
Indicatori Anul Anul Anul Abaterea absolută, lei
2016 2017 2018 2018-2017 2018-2016
Active circulante, lei
5812025 11585968 10945603 -640365 5133578
Inclusiv:
Stocuri 4107010 5968298 9093415 3125117 4986405
Creanţe curente 1700596 2494492 3005406 510914 1304810
Numerar 4469 3123178 351100 -2772078 346631
Venituri din vânzări 7158414 7652146 9171212 1519066 2012798
Numărul de rotaţii 1,23 0,66 0,84 0,18 -0,39
Viteza de rotaţie 292,29 545,07 429,65 -115,42 137,36
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Din calculele efectuate în tabelul 2.1.5, rezultă că în cadrul S.R.L ”REVIC-GRUP” în
anul 2018 s-a majorat nesemnificativ numărul de rotaţii a activelor curente cu 0,18 rotaţii faţă de
anul 2017, ceea ce a condus la accelerarea vitezei de rotație cu 115,42 zile. Şi respectiv, în anul
2018 numărul de rotaţii a activelor s-a micșorat cu 0,39 faţă de anul 2016, ceea ce a rezultat
încetinirea duratei de rotaţie activelor cu 137,36 zile.
Constituireа pаtrimoniului indispensаbil pentru desfăşurаreа аctivităţii economico -
finаnciаre а întreprinderii se efectueаză pe contul diverselor surse de finаnţаre. Sursele de
formаre а аctivelor, din punct de vedere аl conţinutului economic, reprezintă totаlitаteа
drepturilor аcţionаrilor şi obligаţiilor finаnciаre аle entităţii economice. În Bilаnţul contаbil
аcesteа se reflectă în interiorul pаsivului firmei. Componenţа surselor de finаnţаre а аctivelor,
preponderenţа аnumitor elemente, evoluţiа structurii pаsivelor determină în mod direct
stаbilitаteа şi independenţа finаnciаră а societăţii. De аici şi reiese necesitаteа studierii pаsivelor
din pаrteа conducerii întreprinderii în scopul stаbilirii strаtegiei de dezvoltаre şi gestionаreа
аctivităţii operаţionаle curente.
Caracterizarea generală a structurii patrimoniale a întreprinderii presupune investigarea
elementelor bilanţiere de activ, respectiv de pasiv, prin prisma dimensiunii şi a ponderii lor în
patrimoniul întreprinderii. Analiza structurii financiare a patrimoniului firmei urmăreşte
reflectarea raporturilor dintre elementele patrimoniale şi mutaţiile care au loc în cadrul resurselor
utilizărilor permanente şi curente. Structura financiară a firmei se analizează din cel puţin doua
puncte de vedere: din punctul de vedere al surselor de finanţare reflectate în pasivul bilanţier; din
punctul de vedere al utilizării şi materializării acestora reflectate în activul bilanţier.
Pasivul bilanţului grupează resursele de care dispune agentul economic pentru a finanţa
utilizările sale, care sunt grupate în ordinea exigibilităţii crescătoare.În pasivul bilanţului este
reflectat capitalul pe care întreprinderea îl are la dispoziţie în desfăşurarea activităţii sale.
Capitalul se poate împărţi la rândul său în capital propriu şi capital împrumutat (datorii).
Capitalul permanent este format din capitalul propriu la care se adaugă datoriile mai mari de un
an, numite datorii pe termen lung.
Capitalul propriu exprimă totalitatea surselor de finanţare aflate în proprietatea
întreprinderii, cuprinzând, capitalul social, rezervele, fondurile, rezultatul exerciţiului,
subvenţiile pentru investiţii şi provizioane reglementate.Datoriile exprimă resursele străine
utilizate de întreprindere. În funcţie de perioada în care se află la dispoziţia întreprinderii,
datoriile pot fi împărţite în datorii pe termen mediu şi lung, şi datorii curente.
Tabelul 2.1.6
Analiza în dinamică a surselor de finanţare a întreprinderii S.R.L."REVIC -GRUP"

Anul Anul Anul Abaterea absoluta,


p.p.
Indicatori 2016 2017 2018 2018- 2018-
2017 2016
Capital propriu 11565206 12545683 13563590 1017907 1998384
Capital social şi suplimentar 9295707 9295707 9295707 0 0
Rezerve 0 0 1400000 1400000 1400000
Profit nerepartizat (pierdere
2269499 3249976 2867883 -382093 598384
neacoperită) a anilor precedenți
Datorii pe termen lung 4958275 7185345 6206397 -978948 1248122
Credite bancare pe termen lung 4958275 7185345 5804696 -1380649 846421
Datorii privind leasingul
4958275 7185345 401701 -6783644 -4556574
financiar
Datorii curente 1609687 4078139 4276193 198054 4276193
Datorii comerciale 728418 1760285 2595752 835467 1867334
Avansuri primite curente 815168 2179268 1551000 -628268 735832
Datorii privind asigurările
7355 4485 0 -4485 -7355
sociale și medicale
Datorii față de buget 58746 134101 129441 -4660 70695
Total pasiv 18180268 23809167 24046180 237013 5865912
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
În baza datelor din tabelul de mai sus, care conţin dinamica relativă a surselor de
finanţare, conchidem că S.R.L.„REVIC-GRUP” nu întâmpină greutăţi la capitolul finanţare.
Valoarea capitalului propriu este în creştere în dinamică, creştere datorată profitului nerepartizat.
Conchidem astfel că activitatea derulată de societate este rentabilă, deci degajă profit. Pe
parcursul ultimilor trei ani anlizaţi (2016-2018) se observă că întreprinderea apelează din ce în ce
mai puţin la surse de finanţare împrumutate, valoarea datoriilor pe terme lung devenind chiar
zero.
Datoriile curente deţin o cotă parte mai redusă decât capitalul propriu şi atestă o tendinţă
de diminuare în dinamică. Observând structura datoriilor curente, putem uşor denota tendinţe
negative manifestate de mai multe elemente constitutive ale acestora. Astfel spre exemplu,
datoriile comerciale deţin ponderea minoritară în componenţa acestor datorii, mai mult ca atât,
ele scad în dinamică ceea ce este în dezavantajul întreprinderii, deoarece aceste datorii sunt cele
mai ieftine, nu pretind existenţa gajului şi de regulă nu creează greutăţi mari societăţii în decursul
achitării.
Ponderea mică a datoriilor curente în total pasiv faţă de ponderea înaltă a activelor
circulante (necesităţilor curente) în total activ, nu este apreciată drept factor negativ, deoarece în
acest caz, necesităţile curente sunt finanţate de acea parte de capital permanent ce rămâne după
finanţarea nevoilor permanente. Această sursă (fondul de rulment), constituie sursă de finanţare
proprie pentru activitatea curentă.
O altă etapă în cadrul analizei surselor de finanţare a activelor o constituie analiza ratelor
de structură a capitalului.
Ratele de structură a capitalurilor exprimă factori calitativi de creştere a rentabilităţii
capitalurilor. Dar în timp ce ratele de rotaţie sunt cele ce exprimă profitabilitatea (capacitatea
de a produce venituri), ratele de structură a capitalurilor sunt; indicatori de exprimare a
riscului, ca întreprinderea să fie într-un echilibru, mai stabil sau mai precar, între capitalurile
atrase şi capacitatea ei de a face faţă obligaţiilor asumate prin această finanţare (rambursări şi
remunerări ale capitalurilor atrase).
În cele din urmă, ratele de structură a capitalurilor sunt rate de solvabilitate ce exprimă
capacitatea întreprinderii de a face faţă (sau nu) angajamentelor asumate faţă de furnizorii de
capital.
Tabelul 2.1.7

Analiza structurii surselor de finanţare a întreprinderii SRL"REVIC-GRUP"

Anul Anul Anul Devierea cotei,


p.p.
Indicatori 2016 2017 2018 2018- 2018-
2017 2016
Capital propriu 63,61 52,69 56,41 3,71 -7,21
Capital social şi suplimentar 51,13 39,04 38,66 -0,38 -12,47
Rezerve 0,00 0,00 5,82 5,82 5,82
Profit nerepartizat (pierdere 12,48 13,65 11,93 -1,72 -0,56
neacoperită) a anilor precedenți
Datorii pe termen lung 27,27 30,18 25,81 -4,37 -1,46
Credite bancare pe termen lung 27,27 30,18 24,14 -6,04 -3,13
Datorii privind leasingul financiar 27,27 30,18 1,67 -28,51 -25,60
Datorii curente 8,85 17,13 17,78 0,65 8,93
Datorii comerciale 4,01 7,39 10,79 3,40 6,79
Avansuri primite curente 4,48 9,15 6,45 -2,70 1,97
Datorii privind asigurările sociale și 0,04 0,02 0,00 -0,02 -0,04
medicale
Datorii față de buget 0,32 0,56 0,54 -0,02 0,22
Total pasiv 100,00 100,00 100,00 x x
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Datele din tabelul de mai sus denotă o pondere însemnată a capitalului propriu, ceea ce
demonstrează un nivel de siguranţă destul de ridicat (56,41% în anul 2018). Trebuie de
menţionat că ponderea capitalului propriu a înregistrat o descreştere în anul 2018 față de 2016 de
cu 7,21 puncte procentuale.

Figura 2.1.2. Structura datoriilor întreprinderii SRL"REVIC-GRUP", %

Sursa: Elaborat de autor în baza Tabelului 2.1.6.


Structura dată favorabilă pentru întreprindere, deoarece gradul de autonomie este foarte
ridicat, iar activitatea întreprinderii nu este supusă practic deloc controlului din partea
creditorilor din afară. În ceea ce priveşte datoriile (Figura 2.1.2), acestea sunt predominate de
datoriile curente şi în special de datoriile privind asigurările sociale și medicale, care în anul
2018 se diminuează, alcătuind o pondere de zero %. Trebuie de menţionat că în anul 2018
ponderea datoriilor curente alcătuieşte 17,78% din total datorii. Această structură a datoriilor nu
prezintă un pericol pentru întreprindere, evitind insolvabilitatea acesteia.
Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se efectuează în
scopul aprecierii stabilităţii financiare a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de
dependenţă a firmei de sursele atrase şi împrumutate.
Diferenţa în interpretarea rolului pasivelor pe termen scurt, inclusiv surselor pe termen
scurt de natură financiară – camotiv al diferenţierii în abordări de evaluare a stabilităţii
financiare,sub aspectul structurii pasivului, este foarte semnificativă.
Mulţi indicatori din acest bloc pot avea un conţinut diferit în funcţie de ce surse de capital
şi în ce gradaţie sunt selectate de analist pentru evaluare. În cazul cel mai general, există trei
posibilităţi atunci când sunt utilizate pentru calculele următoarele date:
a) despre toate sursele;
b) despre surse pe termen lung;
c) despre sursele cu caracter financiar, sub care se înţelege capitalul propriu, credite şi
împrumuturi bancare (pe termen lung şi scurt).
În primul caz, se calculează coeficienţii, care descriu cota capitalului propriu, capitalului
împrumutat şi surselor pe termen lung în suma totală a surselor de finanţare, adică în evaluarea
se iau în calcul toate posturile de pasiv a bilanţului. Aici implicit se presupune că activele şi
sursele aparte nu sunt comparate între ele în ceea ce priveşte acoperirea cu destinaţie specială,
adică orice sursă, în principiu, poate fi privită ca o sursă de acoperire a oricărui activ; este
important nu o referire a unor active şi pasive, dar o caracteristică generală a structurii financiare
a întreprinderii. Cu alte cuvinte, se analizează structura surselor bilanţului-net, în baza căruia este
următoarea relaţie:
AI + CA = E + LTD + CL (2.1.3)
unde: AI – activele imobilizate; CA – activele circulante; E – capital propriu; LTD – sursele
împrumutate pe termen lung (pasive); CL – pasivele curente.
În al doilea caz, se limitează cu analiza structurii capitalului întreprinderii, sub care se
înţeleg doar surse pe termen lung de finanţare (proprii şi împrumutate). Astfel, se presupune că
activele circulante servesc ca acoperire (asigurare) a datoriilor curente indiferent dacă această
datorie are caracter financiar sau nefinanciar. Aici merge vorba despre analiza pasivului
bilanţului analitic, având următoarea reprezentare:
LTA + (CA - CL) = E + LTD (2.1.4)
În al treilea caz analizează structura tuturor surselor cu caracter financiar. Ca baza a
acestei abordări este divizarea surselor atrase în fonduri cu caracter financiar şi nefinanciar
(denumiri convenţionale). Atragerea primelor este întotdeauna asociată cu nevoia permanentă de
a suporta cheltuieli financiare sub forma de dobânzi plătite; cele nefinanciare reprezintă conturile
de plătit (datorii curente) – o sursă de finanţare, în primul rând, într-un oarecare sens, cu titlu
gratuit şi, în al doilea rând, spontan schimbătoare în funcţie de volumul şi starea activităţii
curente şi relaţiilor cu creditori.
Într-o astfel de clasificare a surselor, anume datoriile curente cu caracter nefinanciar şi se
compară cu activele circulante ca o sursă de acoperire a acestora. Cu alte cuvinte, este supus
analizei pasivul bilanţului analitic, descris de următoarea ecuaţie bilanţieră:
LTA + (CA - NFL) = E + LTD + STD (2.1.5)
unde: STD – surse împrumutate pe termen scurt cu caracter financiar; NFL – datorii pe
termen scurt cu caracter nefinanciar.
Astfel, în funcţie de ceea ce bilanţ analitic este luat în considerare, se modifică şi
mărimea capitalului agregat (partea dreaptă a ecuaţiei bilanţiere) şi, în consecinţă, se modifică
semnificaţia unor indicatori, de exemplu, cota capitalului propriu în suma surselor totale. Analiza
structurii surselor de finanţare la SRL „REVIC-GRUP” este prezentată în tabelul de mai jos

Tabelul 2.1.8
Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare la SRL „REVIC-GRUP”
Indicatori Anul Anul Anul Abaterea absolut
2016 2017 2018 2018- 2018-
2017 2016
Coeficientul de concentrare a capitalului 63,61 52,69 56,41 3,71 -7,21
propriu
Coeficientul de concentrare a surselor 0,36 0,47 0,44 -0,04 0,07
atrase
Coeficientul de manevrare a capitalului 0,50 0,92 0,81 -0,12 0,30
propriu
Coeficientul de structura a acoperirii 0,40 0,59 0,47 -0,11 0,07
investiţiilor pe termen lung
Coeficientul raportului între surse 0,30 0,36 0,31 -0,05 0,01
împrumutate şi proprii
Coeficientul structurii surselor atrase 8,85 17,13 17,78 0,65 8,93
Coeficientul structurii surselor 0,70 0,64 0,69 0,05 -0,01
împrumutate
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Coeficientul de concentrare a capitalului propriu. Caracterizează cota proprietarilor
întreprinderii în suma totală a surselor de finanţare, avansate în activitatea ei:
kconcCP = = (2.1.6)
unde, A – suma totală a surselor de finanţare (pe termen lung şi pe termen scurt), adică
total pasiv.
Analizând tabelul, se pot formula următoarele observaţii: în primul rând indicatorul
concentrării capitalului propriu a evoluat la mărimi suboptimale. Pentru Republica Moldova, se
recomandă, ca ponderea capitalului propriu în totalul surselor de finanţare să fie nu mai mic de
50%. La SRL „REVIC-GRUP” în anul 2018 acest indicator a ajuns peste 50%, mai precis 56,41
%.
Cu toate că ultima valoare demonstrează tendinţe riscante în evoluţia structurii capitalului
întreprinderii, totuşi permite redresarea situaţiei în timp scurt, deoarece întreprinderea în fiecare
an mărește rezultatele. Cu cât mai mare este mărimea acestui coeficient, cu atât mai financiar
stabilă şi independentă de creditori este întreprinderea. Ca completare a acestui indicator este
coeficientul de concentrare a surselor atrase (kconcCÎ) – suma lor este egală cu o unitate (sau
100%).
KconcCÎ = = (2.1.7)
Coeficientul de manevrare a capitalului propriu. Arată care parte a capitalului propriu
se utilizează pentru finanţarea activităţii curente, adică este depusă în active circulante, și care
parte este capitalizată.
KmnvCP = = (2.1.8)
Valoarea acestui indicator poate varia semnificativ în funcţie de structura capitalului şi
apartenenţa ramurală a întreprinderii. Careva recomandări universale pentru valoarea acestui
indicator sau pentru tendinţele de schimbare a lui nu sunt posibile, totul se determină de
specificul ramurii sau a întreprinderii date.
La SRL „REVIC-GRUP” valoarea acestui indicator în anul 2018 este de 0,81 fiind în
descreștere cu 0,12 față de anul 2017, în anul 2016 valoarea acestui indicator este în creștere cu
0,30 pp..
Coeficientul de structura a acoperirii investiţiilor pe termen lung. Logica acestui
indicator se bazează pe presupunerea că împrumuturile şi creditele pe termen lung se utilizează
pentru finanţarea mijloacelor fixe şi altor investiţii de capital.
KLTA = = (2.1.9)
Coeficientul arată ce proporţie de active fixe şi alte active pe termen lung sunt finanţate
de către investitori externi, într-un sens care le aparţin dar nu proprietarilor întreprinderii. La
SRL „REVIC-GRUP” acest indicator are valori de 0,40 puncte în 2016; de 0,59 puncte în 2017
și 0,47 puncte în 2018,. Putem constata, ceste îndeplinită una din principalele reguli a gestiunii
financiare – surse pe termen lung, să finanţeze active pe termen lung. Întreprinderea în cauză
apelează la surse proprii, ceea ce în sine este un fapt pozitiv, dar evoluţia acestora nu este
optimistă.
Coeficienţii de structură a surselor de finanţare pe termen lung. Aceşti coeficienţi se
calculează reieşind din a doua ecuaţia bilanţieră, cu alte cuvinte, în acest caz se iau în calcul
numai sursele pe termen lung (sursele capitalizate). Aici se includ doi indicatori complementari:
coeficientul atragerii pe termen lung a surselor împrumutate (kdtc) şi coeficientul independenţei
surselor capitalizate (ketc), determinate după formule:
kdtc = = (2.1.10)
ketc = = (2.1.11)
Este evident, că suma acestor indicatori este mai mică de 1. Descreșterea în dinamică a
coeficientului kdtc este o tendinţă pozitivă, în sensul că din perspectiva pe termen lung compania
nu depinde de investitori străini. În ceea ce priveşte gradul de atragere a surselor împrumutate în
practica străină, există diverse opinii, uneori opuse. Opinia cea mai răspândită, că ponderea
capitalului propriu în totalul surselor de finanţare pe termen lung (ketc) trebuie să fie suficient de
mare. Se indică şi limita inferioară a acestui indicator – 0,6 (sau 60%), şi acesta a fost confirmat
de mai multe ori şi empiric. Dacă de considerat, că în acest caz, merge vorba despre evaluarea
bilanţieră a elementelor capitalului propriu, care de obicei sunt sub preţul de piaţă, atunci în
termenele evaluării de piaţă, cota capitalului propriu în suma totală a surselor capitalizate va fi
încă mai mare.
Coeficientul structurii surselor atrase este destinat caracterizării cotei datoriei curente
cu caracter în suma totală a surselor atrase din exterior. Se calculează după formula:
ktds = = (2.1.12)
Acest indicator poate varia considerabil în dependenţa de starea datoriei pe termen scurt,
modului de creditare a activităţii curente, politica financiară a întreprinderii etc. La SRL
„REVIC-GRUP”, mărimea acestui indicator este în descreștere cu 0,65 p în anul 2018 față de
2017 și față de 2016 cu 8,93 p., și numai sursele pe termen scurt formează sursele împrumutate.
Coeficientul structurii surselor împrumutate, permite de a stabili cota pasivelor pe
termen lung în suma totală a surselor împrumutate, adică mijloace cu caracter financiar, se
determină după formula:
ksd = = (2.1.13)
Coeficientul raportului surselor proprii şi atrase. Acest indicator se determină după
formula:
kdte = = (2.1.14)
Ca şi unii din indicatori menţionaţi mai sus, acest coeficient oferă a apreciere mai
generalizată a stabilităţii financiare a întreprinderii. El are o interpretare destul de simplă:
mărimea lui, egală cu 69 banuți înseamnă, că pentru fiecare leu al surselor proprii, investit în
activele întreprinderii, revine 69 bani de resurse atrase. Creşterea în dinamica a indicatorului
prezintă o creştere a dependenţei întreprinderii de investitori externi şi creditori, adică despre o
micşorare relativă a stabilităţii financiare, şi invers.

• Metode tradiţionale de analiză a bonităţii agenţilor economici în vederea determinării


riscului de creditare
Băncile comerciale folosesc diverse metode de evaluare a bonităţii agenţilor economici,
ca etapă preliminară de acordare a creditelor, însă majoritatea acestor metode se întemeiază pe
un anumit sistem de calculare a coeficienţilor financiari.
Deci o analiză concretă a bonităţii agenţilor economici [8, pag.150] se efectuează pe
baza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate şi de echilibru.
2.2.1 Diagnosticul lichidităţii pentru determinarea capacităţii de plată
În vederea determinării şi evitării riscului de credit băncile efectuează diagnosticul
lichidităţii împrumutătorului pentru a stabili capacitatea de plată a acestuia.
Lichiditatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderilor de a transforma în bani
activelor de care dispun, respectiv posibilitatea de a mobiliza activelor prin transformarea lor în
bani, în scopul asigurării unui circuit normal al fondurilor şi realizarea unei activităţi eficiente.
Lichiditatea este o caracteristică a activelor nemonetare de a se transforma în bani, prin
vînzare. Ea are un caracter mai general şi priveşte mărimea şi structura activelor mobilizabile,
mai greu sau mai uşor. Într-o abordare de ansamblu lichiditatea financiară poate fi comensurată
indirect, prin unii indicatori, cum ar fi: mărimea pieţei - direct proporţional, în sensul că o piaţă
mare are o influenţa favorabilă asupra lichidităţii: termenul de mobilizare - invers proporţional,
întrucît cu cît termenul este mai lung, lichiditatea este mai mică; modul în care circulă activele -
prin vînzare/cumpărare, prin gir, prin cesiune etc.
Din acest punct de vedere putem întîlni trei grade de lichiditatea financiară:
lichiditatea primară sau perfectă, formată din active sub forma mijloacelor băneşti în cont, în
casă, plafoane de credit disponibile;
• lichiditatea secundară, formată din stocuri de mărfuri vandabile, produse cu
desfacere asigurată, creanţe uşor mobilizabile;
• lichiditatea terţiară, constituită pe seama producţiei neterminate, a stocurilor peste
necesar ce pot fi valorificate, creanţe cu scadenţe îndepărtate, stocuri de mărfuri greu vandabile,
mărfuri refuzate de clienţi ca urmare a calităţi necorespunzătoare etc. Mijloacele fixe n-au nici
un grad de lichiditate, ele nefiind destinate vînzării.
În principiu, lichiditatea financiară este cu atît mai bună cu cît lichiditatea primară este
mai bună, însă nu totdeauna lichiditatea primară foarte mare reprezintă un avantaj pentru
întreprindere. Întreprinderea n-are interesul să-şi menţină toate activele sale sub forma banilor în
casă sau în cont, întrucît această situaţie nu-i poate aduce o rentabilitate corespunzătoare.
Dimpotrivă, important este ca cea mai mare parte a activelor să aibă lichiditate secundară,
respectiv mărfuri şi produse ce pot fi vîndute, pentru ca prin preţ să obţină beneficul optim.
Un grad de lichiditate medie poate fi exprimat sub forma raportului dintre lichidităţile
primare şi total active băneşti (capital bănesc) din întreprindere. Raportul poate căpăta valori
care să oscileze între zero şi unu: are valoarea zero, cînd toate activele sunt capital bănesc şi
valoare unu, cînd toate activele sunt bani lichizi.
Testarea gradului de lichiditate financiară a unui agent economic se efectuează, în
principal, de către bănci atunci cînd se decide asupra creditelor ce pot fi acordate acestuia.
Analiza stării de lichiditate a unui agent economic se poate efectua prin studiul detaliat al unor
indicatori care marchează gradul de lichiditate a activelor sau gradul de exigibilitate a datoriilor
din pasiv.
- fondul de rulment;
de structură: - coeficienţi de lichiditate
pe termen scurt;
Coeficienţi de - coeficienţi de îndatorare;
lichiditate
financiară: de gestiune: - viteza de rotaţie în zile;
- viteza de rotaţie în număr de circuite.
Figura 2.2.1. Indicatorii gradului de lichiditate a activelor entității
Sursa: Elaborat de autor în baza [8, pag.152]
Coeficienţii de lichiditate pe termen scurt se pot calcula în trei variante, fiecare avînd
un anumit grad de expresivitate economică:
(2.2.1) Indicatorul de lichiditate
generală sau indicele = Active circulante (Ac)
lichidităţii curente Datorii curente (Rt)

Acest indicator permite a se verifica dacă capitalul utilizat pentru finanţarea unei valori
din activ va rămîne la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă cel puţin egală cu durata acestui
activ, supunîndu-se astfel regulii tradiţionale a echilibrului financiar minim. Disponibilităţile
întreprinderii care permit rambursarea datoriilor pe termen scurt sunt reprezentate de mărimea
activelor circulante.
Dar nu toate activele circulante de la numărătorul fracţiei pot fi suficient de lichide în
sensul, spre exemplu, că unele stocuri pot fi nevandabile sau greu vandabile, ceea ce ar face ca
indicatorul de lichiditate generală să nu mai fie expresiv din punct de vedere economic. De
aceea, prin eliminarea valorii stocurilor de la numărător (incerte sub aspectul lichidităţii lor) se
obţine un nou indicator.
O valoare a acestui indice de 2,0 este, uneori, folosită ca valoarea standard pentru
comparaţii. Un indice al lichidităţii curente de 1,0 sau mai mic, adică datoriile cresc mai repede
decît activele circulante, este, de obicei, considerat foarte scăzut şi indică dificultăţi financiare.
Un foarte înalt indice sugerează un exces de active circulante, care probabil are un efect
nefavorabil asupra profitabilităţii pe termen lung a firmei.
(2.2.2) Indicatorul de
lichiditate redusă = Active circulante – stocuri = Creanţe + Disponibilităţi
sau indicele Datorii curente Pasivul pe termen scurt
quick (testul acid)
Aşadar, indicatorul de lichiditate redusă, denumit şi indicator de trezorerie, exprimă
lichiditatea financiară a întreprinderii excluzînd din calcul valoarea stocurilor, considerîndu-se
că cel puţin o parte din stocuri, care corespunde valorii minime a stocului indispensabil activităţii
normale, reprezintă o veritabilă imobilizare, pentru că ele se pot dovedi insuficient de lichide în
caz de nevoi urgente. Valoarea optimă a acestui indice este 1, dar o valoare mai mică decît 1,0
nu trebuie să creeze panică (există rezervă de lichiditate în stocuri). O valoare foarte mare a
indicelui arată un exces de lichiditate (numerar şi cvasinumerar), o politică de credit ce trebuie
revăzută, sau o schimbare necesară în compoziţia activelor (a celor circulante faţă de cele
imobilizate).
Indicatorii de lichiditate 1 şi 2 trebuie interpretaţi nuanţat, în sensul că nu întotdeauna
L2>L1 reprezintă o situaţia bună, după cum nu întotdeauna L2<L1 reprezintă o situaţie proastă.
Spre exemplu, creanţele trecute la numărătorul fracţiei pot fi diferite sub aspectul posibilităţii
de recuperare, după cum nu totdeauna nişte creanţe - clienţi sunt mai sigure decît nişte stocuri
destinate vînzării.
De regulă, valorile pe care trebuie să le ia indicatorii de lichiditate 1 şi 2 trebuie să fie
mai mari decît 1, pentru a exprima o lichiditate bună. Totuşi, nu totdeauna L1, L2 < 1 reflectă
dificultăţi de plată actuale sau viitoare; un astfel de indicator de lichiditate < 1 poate fi interpretat
şi în sensul că întreprinderea ştie să-şi gestioneze corect fondurile, nedeţinînd lichidităţi inutile
şi costisitoare.
(2.2.3) Indicatorul de = Disponibilităţi băneşti
lichiditate imediată Datorii curente
Indicatorul de lichiditate ia în considerare numai disponibilităţile efective existente în
conturi bancare, în casă şi, eventual, titluri de credit cotate la bursă, care pot fi transformate
imediat în bani. Acestea reprezintă lichidităţi certe, putînd fi utilizate oricînd pentru acoperirea
datoriilor pe termen scurt, motiv pentru care indicatorul este cel mai sigur.
Deşi L3 arată certitudinea posibilităţilor de onoare a obligaţiunilor pe termen scurt, nu
înseamnă că L3 ≥ 1 sau L3 > (L1, L2) reprezintă o situaţie bună pentru întreprindere şi nici că L3 <
1 sau L3 > (L1, L2) semnifică o situaţie proastă. Lichidităţile primare trebuie să se situeze la
nivelul cheltuielilor curente, restul trebuie investit în active materiale care să aducă rentabilitatea
scontată. Banii ţinuţi în casă nu aduc nici un profit întreprinderii, ca şi cînd nu i-ar avea, iar
disponibilităţile în conturi bancare aduc cel mult dobîndă dar care, de regulă, este inferioară ratei
rentabilităţii economice, ceea ce provoacă o lipsă de cîştig.
Nivelul lichidităţii şi solvabilităţii se determină prin indicatori relativi şi absoluţi. La
indicatorii relativi se referă: rata lichidităţii absolute, rata lichidităţii intermediare şi rata
lichidităţii totale. Prin lichiditate se înţelege capacitatea întreprinderii de a transforma activele
sale în bani, iar gradul de lichiditate caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii. În
calitate de indicator absolut se cunoaşte valoarea fondului de rulment.
Rata lichidităţii absolute reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să-şi
onoreze imediat obligaţiile curente din contul mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen
scurt, sau permite să facem judecăţi asupra capacităţii de rambursare instantanee a debitorilor,
ţinând cont de disponibilităţile existente.
RLA=; (2.2.4)
Tabelul 2.2.1
Analiza ratei lichidităţii absolute SRL „REVIC-GRUP”
Anul Anul Abaterea absolută,
Anul Ritmul de
Indicatori 2016 2017 2018 lei creştere %
2018- 2018- 2018/ 2018/
2016 2017 2016 2017
Investiţii pe TS, lei - - - - - - -
Numerar, lei 4469 3123178 351100 346631 -2772078,00 7856,34 11,24
Datorii curente, lei 1609687 4078139 4276193 2666506 198054,00 265,65 104,86
RLA, coef. 0,28 76,58 0,08 -0,20 -76,50 29,57 0,11
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”,
(Anexele 6,7,8)
Mărimea optimă ale acestui indicator este între 0,20 – 0,25. Potrivit datelor din tabelul
2.2.1, rata lichidităţii absolute este nesatisfăcătoare în anul 2018, deoarece se situează sub limita
de încadrare, ceea ce demonstrează că întreprinderea nu dispune de mijloace băneşti necesare
pentru a acoperi urgent datoriile pe termen scurt şi numai în anul 2016 rata lichidităţii absolute se
încadrează în limita stabilită de 0,20.
Pe parcursul anilor analizate 2016-2018 aceasta rată nu se manifestă stabil, având tendinţe
de creştere în perioadele 2017 față de 2016 de la 0,28 pp. pînă la 76,58 pp., însă ceea ce
demonstrează creşterea mijloacelor bănești în perioada respectivă. Analizând situaţia observăm o
predominanţă a datoriilor pe termen scurt şi o rată mică a mijloacelor băneşti ale întreprinderii.
Datorită acestui fapt, întreprinderea suportă mari probleme în achitarea datoriilor din contul
mijloacelor băneşti ale întreprinderii.
Rata lichidităţii intermediare demonstrează posibilităţile întreprinderii de a-şi achita
obligaţiile pe termen scurt fără de nevoia a vinde stocuri de mărfuri şi materiale. [10, pag. 156]
În condiţii favorabile pentru activitatea de producţie acest indicator trebuie să tindă spre
mărimi unitare (0,70-1,0).
RLI= ; (2.2.5)
Tabelul 2.2.2
Analiza ratei lichidităţii intermediare SRL „REVIC-GRUP”
Anul Anul Anul Abaterea Ritmul de creştere
Indicatori 2016 2017 2018absolută, lei %
2018- 2018- 2018/ 2018/
2016 2017 2016 2017
Active circulante, lei 5812025 11585968 10945603 5133578 -640365 188,33 94,47
Stocuri, lei 4107010 5968298 9093415 4986405 3125117 221,41 152,36
Datorii curente, lei 1609687 4078139 4276193 2666506 198054 265,65 104,86
RLI, coef. 1,06 1,38 0,43 -0,63 -0,94 40,89 31,44
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”,
(Anexele 6,7,8)
Rata lichidităţii intermediare arată că întreprinderea dispune de 0,43 lei resurse în
active curente pentru fiecare leu datorie curentă în 2018; 1, 38 lei în 2017; 1,06 lei în 2016. De
asemenea, se observă că activele curente ale întreprinderii s-au micşorat în anul 2018 faţă de
anul 2017 cu 15,43 % sau cu 640365 lei, faţă de 2012 cu 34,33%. Se observă că şi stocurile în
anul 2018 comparativ cu anul 2017 s-au majorat cu 52,36 % sau 4986405 lei, însă comparativ
cu anul 2016 s-au mărit cu 121,41 %, ceea ce nu se caracterizează pozitiv pentru întreprinderea
dată.
Datoriile pe TS ale întreprinderii, de asemenea s-au majorat cu 2666505 lei în perioada
2018 față de 2016, adică într-un ritm de 165,65%, iar față de 2017 aceste datorii s-au mărit cu
198054 lei.
Rata lichidităţii totale caracterizează capacitatea întreprinderii de a-şi transforma
activele curente în mijloace necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt, bunurile
patrimoniale curente în mijloace băneşti pentru a efectua plăţile exigibile. Indicatorul pune în
evidenţă importanţa şi calitatea bunurilor deţinute de întreprindere la care ea poate face apel
atunci când este nevoită să-şi achite , la scadenţă, datoriile contractate pe termen scurt. Nivelul
trebuie să fie mai mare decât 1.
Existenţa unui grad scăzut al lichidităţii este provocat de creşterea ponderii activelor pe
termen lung în totalul plasamentelor financiare. [10, pag. 157]
În condiţii de activitate reuşită nivelul acestei rate este 1,2 – 1,8.
R.LT=; (2.2.6)
Tabelul 2.2.3
Analiza ratei lichidităţii totale SRL „REVIC-GRUP”
Anul Anul Anul Abaterea absolută, Ritmul de creştere %
Indicatori 2016 2017 2018 lei
2018- 2018- 2018/ 2018/
2016 2017 2016 2017
Active circulante, lei 5812025 11585968 10945603 5133578 -640365 188,33 94,47
Datorii curente, lei 1609687 4078139 4276193 2666506 198054 265,65 104,86
RLT 3,61 2,84 2,56 -1,05 -0,28 70,89 90,10
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
În cazul firmei analizate acest indicator se plasează în limitele stabilite, în toţi aceşti trei
ani valoarea acestuia fiind în limitele de încredere. Astfel, în anul 2016 fiind 3,61 lei, în 2017-
2,84 pp., în 2018 descreștere pînă la 2,56, ceea ce indică faptul că activele circulante de care
dispune întreprinderea pot să se transforme într-un termen scurt în lichidităţi necesare pentru a
satisface obligaţiile de plată exigibile. Pentru evitarea apariţiei unei situaţii nedorite, este necesar
ca întreprinderea să dispună de un nivel optim de mijloace băneşti,cum dispune întreprinderea
noastră, care să permită evitarea blocajului în circuitul financiar, insolvabilităţii, şi implicit,
falimentului
În concluzie putem menționa că, în urma analizei indicatorilor de lichiditate putem
constata că lichiditatea financiar este un indicator ce caracterizează calitatea activităţii
economico-financiare şi menţinerea echilibrului financiar. Gradul de lichiditatea scade cînd
mijloacele băneşti sunt avansate în elemente de active circulante cu o rotaţie încetinită sau
întreruptă (mărfuri greu vandabile, clienţi neîncasaţi la timp etc.). Lichiditatea corespunzătoare
reflectă, deci, un mod de gestionare corespunzător al fondurilor băneşti şi materiale de care
dispune agentul economic.

2.2.2. Diagnosticul solvabilităţii pentru determinarea riscului de creditare


Prin solvabilitate se înţelege capacitatea unei întreprinderi de a-şi achita toate obligaţiile
asumate faţă de terţi, atît cele cu scadenţe apropiate, cît şi cele cu scadenţe îndepărtate. Nivelul
mai mare sau mai mic a acestui indicator conduce la determinarea riscului de creditare. O
întreprindere este solvabilă cînd suma activelor sale investite în mijloace fixe şi active
circulante este mai mare sau cel puţin egală cu totalul pasivelor exigibile. Sub acest aspect, o
întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă, la un moment dat, nu are capacitate de plată şi nu
dispune de lichiditate financiară. Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţii financiare pot fi
temporare dacă unitatea economică este solvabilă.
Starea de solvabilitate se asigură numai prin realizarea unei activităţi eficiente. Pierderile
din patrimoniu, ca urmare a unei activităţi ineficiente, aduc după sine, mai curînd sau mai tîrziu,
starea de insolvabilitate ca termen limită de funcţionare a unei întreprinderi.
Solvabilitatea reprezintă o componentă a lichidităţii totale: ea are în vedere capacitatea
firmei de a transforma în disponibilităţi băneşti în termenul de 90 zile stocurile de materii prime
se producţie neterminată pentru a face faţă plăţilor devenite scadente în aceeaşi perioadă (salarii,
aprovizionări, obligaţii financiare, rambursări de credite etc.). Capacitatea de plată sau
solvabilitatea imediată pune faţă în faţă imobilizările în stocuri de produse finite, creanţele
asupra clienţilor, disponibilităţile în cont şi casă, toate valorificabile sub formă de bani în circa
30 zile, cu plăţile ce devin scadente în aceeaşi perioadă (fig. 2.2.2).

IMOBILIZARE LICHIDITATE OBLIGAŢII


TOTALĂ
SOLVABILITATE

Capacitate de
Plată
n ani 90 zile 30 zile 30 zile 90 zile n ani
Figura. 2.2.2. Reprezentarea schematică a solvabilităţii întreprinderii, [8, pag.158]
Capacitatea de plată este, practic, o formă specifică a echilibrului valoric în cadrul
autogestiunii economico-financiare. Ea exprimă o stare de proporţionalitate între procesele
materiale şi cele băneşti şi presupune concordanţa dintre mijloacele băneşti libere pentru
cumpărări de mărfuri şi servicii, pe de o parte, şi obligaţiile de plată rezultate din achiziţii de
mărfuri, servicii etc., pe de altă parte.
Capacitatea de plată este un rezultat al unei activităţi bune desfăşurate de întreprindere pe
linia aprovizionărilor raţionale cu mărfuri, materii prime etc., pe linia producţiei şi desfacerii,
angajării unui personal calificat, a încasării creanţelor şi evitării imobilizărilor. Capacitatea de
plată este corespunzătoare atunci cînd disponibilităţile băneşti proprii şi împrumutate acoperă
plăţile exigibile. Ea se obţine pe baza corelării termenelor de plată cu termenele de realizare a
mărfurilor, de încasare a debitorilor şi altor creanţe.
Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile pe termen mediu
și lung, de a asigura sursele bănești capabile să susțină continuitatea activității pe termen lung.
Este expresia garanțiilor pe care întreprinderea le poate oferi în raporturile cu terții și în
special băncilor comerciale în creditarea bancară. În practica economnică există 2 rate ale
solvabilității entității:
1. Analiza solvabilității generale:
Indicele solvabilitatii generale (Isg) arată masura în care activele totale ale firmei pot
acoperi totalul datoriilor acesteia:
Isg=Activele totale / Datoriile totale (2.2.7)
Pentru acest indicator se acceptă un nivel minim de 1,66 sub acest nivel entitatea se afla
în pericolul incapacității de plată.
Tabelul 2.2.4
Analiza solvabilității generale SRL „REVIC-GRUP”
Nr Denumire Formula u.m Perioada de analiză
crt. 2016 2017 2018
1. Activ total AT lei 18180268 23809167 24046180
2. Datorii totale Dat lei 6567962 11263484 10482590
3. Indice solvabilitate Isg 2,77 2,11 2,29
generală
4. Indice de creștere Isg % 100 76,37 108,52
5. Indice de creștere AT % 100 130,96 101,00
6. Indice de creștere Dat % 100 171,49 93,07
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Acest indicator înregistrează valori supraunitare de-a lungul perioadei analizate și
deasupra limitei inferioare pragului minim. Aceasta înseamnă că întreprinderea poate să-și
platească integral datoriile pe seama activelor. În dinamică, indicatorul înregistreaza o tendință
crescătoare datorită creșterii mai rapide a datoriilor totale față de activul total (vezi tabelul 2.2.4).
Pentru a nu se ajunge la situația în care entitatea să nu mai poată să-și achite datoriile pe
seama activelor, firma trebuie să crească valoarea acestora ( mai ales să investească în active
productive) cu surse proprii (capitaluri proprii). Se folosește mai ales în situații excepționale cum
ar fi starea de faliment.
2. Analiza solvabilitatii patrimoniale:
SP = Capital social / capital social +credite pe termen mediu si lung, (2.2.8)
Solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul in care din capitalul social sunt garantate
obligatiile fata de creditori si actionari. Acest indicator se apreciaza ca fiind asiguratoriu pentru
valori cuprinse intre 40-60%.
Tabelul 2.2.5
Analiza solvabilității patrimoniale SRL „REVIC-GRUP”
Nr. Denumire Formula u.m Perioada de analiză
Crt 2016 2017 2018
1. Capital social Cs lei
9295707 9295707 9295707
2. Capital social +credite pe Cs+ctl lei 16523481 19731028 19368286
termen mediu și lung
3. Solvabilitate patrimoniala SP 0,56 0,47 0,48
4. Indice de creștere Cs+ctl % 100 119,41 98,16
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
Solvabilitatea patrimonială a S.R.L. ”REVIC-GRUP”, în toți 3 ani de analiză
înregistrează nivele asiguratorii pentru entitate în ceea ce privește garantarea obligațiilor din
capitalul social fiind un punct pozitiv pentru întreprindere.

2.2.3. Analiza rentabilităţii – expresie a capacităţii de achitare a dobînzii


În accepţiunea previzională estimarea rentabilităţii are în vedere, îndeosebi, durata de
viaţă a întreprinderii ce se crează, sau a obiectivului nou de investire ce trebuie realizat; se
compară fluxurile monetare de intrare şi ieşire generate de crearea întreprinderii sau realizarea
proiectului – care vor avea loc în timp ceea ce presupune introducerea în calculare a tehnicilor
actuarale. Metoda se foloseşte mai ales în procesul deciziei de investire.
La întreprinderile în funcţiune, pentru estimarea rentabilităţii pe o perioadă parcursă se
pleacă de la datele evidenţei contabile. De astă dată metoda constă, în principal, în compararea
rezultatelor obţinute într-o perioadă, cu capitalul utilizat în acest scop (efect/efort).
Diagnosticul în termeni de rentabilitate se poate stabili fie în funcţie de realizări , cel
mai adesea ţinînd cont de natura sistemului informaţional respectiv, informaţii contabile anuale,
fie plecînd de la valoarea de piaţă a întreprinderii, valoare care se stabileşte anual prin
actualizarea fluxurilor financiare pozitive (veniturilor). Scăzînd valoarea actuală obţinută într-un
an din cea a anului precedent se obţine deprecierea economică anuală a activelor, adică fondul de
amortizare.
Rata rentabilităţii se poate exprima în diverse forme, în funcţie de elementele ce se iau în
calcul. În toate cazurile însă, rentabilitatea exprimă o relaţie dintre un rezultat şi capitalul investit
pentru a-l obţine: la numărător se poate folosi unul sau altul dintre rezultate (beneficiul brut,
beneficiul net, rezultatul brut de exploatare, capacitatea de autofinanţare); la numitor se poate
folosi un indicator de capital (capital propriu, capital permanent, active totale, active imobilizate
etc.). adoptarea unei soluţii sau alteia depinde de scopurile pe care şi le propune întreprinderea.
De ele mai multe ori însă se folosesc concomitent diverşi indicatori de rentabilitate, pentru a crea
posibilitatea interpretării multilaterale a situaţiei financiare şi găsirii unui diagnostic financiar
corect.
De obicei, pentru aprecierea rentabilităţii se determină raportul dintre profit şi următorii
indicatori:
• Venituri din vânzări;
• Valoarea totală a activelor;
• Capital propriu.
În practica analitică, rezultatele activităţii se examinează cu ajutorul indicatorului
generalizator de eficienţă – rentabilitatea venitului din vânzări sau profitabilitatea vânzărilor,
care reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să obţină profit din activitatea de bază sau
profitabilitatea acesteia. Rentabilitatea venitului din vânzări se calculează cu ajutorul următoarei
formule:
Rv = P/ VV x 100%, (2.2.9)
unde: Rv - rentabilitatea venitului din vânzări;
P – profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
VV –venitul din vânzări în perioada de gestiune.
Însă la baza rezultatelor venitului din vânzări stă profitul brut. În acest context, formula de
bază poate fi transformată astfel:
RV = (P / VV) x (Pb / Pb) = Cr x RC, (2.2.10)
unde: Pb - profitul brut;
Cr - corelaţia dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi profitul
brut;
RC - rentabilitatea comercială.
Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări este importantă pentru conducerea
întreprinderii, deoarece, analizând nivelul acestui indicator, se poate determina:
• cât de eficient au fost promovate deciziile managementului financiar în obţinerea profitului la
un leu venituri din vânzări;
• care este nivelul şi evoluţia rentabilităţii veniturilor din vânzări pe parcursul a mai multor ani
de activitate a întreprinderii;
• ce factori au contribuit la devierea rentabilităţii veniturilor din vânzări faţă de nivelul anilor
precedenţi;
• ce măsuri trebuie întreprinse pentru creşterea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări.
În sistemul de indicatori ai rentabilităţii un rol primordial îi revine rentabilităţii activelor,
care după conţinut reflectă eficienţa utilizării patrimoniului întreprinderii, indiferent de sursele
provenienţei acestuia. Însă, după părerea specialiştilor în domeniu, eficienţa utilizării activelor
trebuie examinată în strânsă concordanţă cu eficacitatea activităţii operaţionale a entităţii. În
acest context, formula generală de calcul a rentabilităţii activelor poate fi descompusă în felul
următor:
Ra = x 100 = x x x = = x x x =
= Pac x rac x Cr x Rc
I II III IV (2.2.11)
unde: P - profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
Pb - profitul brut;
TA - valoarea totală a activelor;
TAC - valoarea totală a activelor curente;
VV - venitul din vânzări;
Pac - ponderea activelor curente în valoarea totală a activelor întreprinderii;
Rac - recuperabilitatea activelor curente;
Cr - corelaţia dintre profitul impozabil şi profitul brut;
Rc - rentabilitatea comercială sau a venitului din vânzări;
În baza acestor transformări, rentabilitatea activelor poate fi examinată prin 4 factori, care
după conţinut asigură nu numai estimarea justificată a acestui indicator în dinamică, ci şi legătura
reciprocă dintre datele din Situația de profit și pierdere şi Bilanţ la un moment dat (de regulă, la
finele perioadei de gestiune
În teoria şi practica economică de specialitate se folosesc doi indicatori de rentabilitate în
analiza capitalurilor întreprinderii, şi în special:
1. rentabilitatea capitalului permanent;
2. rentabilitatea capitalului propriu.
Rentabilitatea capitalului permanent, sau în unele surse se mai denumeşte (rentabilitatea
economică după varianta franceză). Acest indicator se calculează ca raportul dintre profitul
perioadei de gestiune până la impozitare şi capitalului permanent:
RCP = P/CP x 100 (%), (2.2.12)
unde: RCP - rentabilitatea capitalului permanent;
P - profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
CP - valoarea capitalului permanent.
Capitalul permanent reprezintă capitalul pe care un agent economic îl utilizează pe o
perioadă mai mare de un an, adică include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung. Pentru o
analiză mai detaliată este nevoie de a descompune rentabilitatea capitalului permanent în
următorii factori:
RCP = x 100 = x x = x x x 100 =
= (P% x CR x RF) x 100 (2.2.13)
unde: CPr - valoarea capitalului propriu;
PN - profitul net;
P% - ponderea capitalului propriu în capitalul permanent;
Cr - corelaţia dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi profitul net;
Rf - rentabilitatea financiară.
Din formula de mai sus se poate constata că rentabilitatea capitalului permanent este
influenţată de următorii factori:
1) modificarea ponderii valorii capitalului propriu în valoarea totală a capitalului permanent;
2) modificarea corelaţiei dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi profitul net;
3) modificarea rentabilităţii financiare.
Din punct de vedere al conţinutului economic rentabilitatea financiară reflectă gradul de
autofinanţare a întreprinderii, sau cu alte cuvinte, arată capacitatea întreprinderii de a utiliza
capitalul propriu în vederea desfăşurării unei activităţi normale ale producţiei. Acest indicator se
determină prin raportarea profitului net la capitalul propriu al întreprinderii. Deci, formula de
bază poate fi reflectată prin următoarea relaţie:
Rf = x 100%, (2.2.14)
unde: PN - reprezintă suma profitului net;
CPr - valoarea capitalului propriu.
Din formula de mai sus se poate constata că asupra rentabilităţii financiare influenţează
următorii trei factori:
1. modificarea efectului de pârghie;
2. modificarea presiunii fiscale;
3. modificarea rentabilităţii activelor.
În baza informațiilor din Bilanț și Situația de profit și pierdere vom analiza indicatorii de
rentabilitate pentru a determina eficiența activității economice S.R.L. ”REVIC-GRUP”.
Tabelul 2.2.6
Analiza rentabilităţii în cadrul întreprinderii SRL"REVIC -GRUP"

Indicatori Anul Anul Anul Abaterea absolută


2016 2017 2018 (+;-)
2018 2018
-2016 -2017
1. Venit din vînzări, lei 7158414 7652146 9171212 2012798 1519066
2. Profit brut, lei 3894171 3116204 2726163 -1168008 -390041
4. Profitul perioadei pînă la 489551 1114178 1145348 655797 31170
impozitare, lei
5. Profit net, lei 430805 980477 10117907 9687102 9137430
6.Valoarea medie a 17918118,5 20994717,5 23927673,5 6009555 2932956
activelor, lei
7. Valoarea medie a 11349803,5 12055444,5 13054638 1704834,5 999193,5
capitalului propriu, lei
8. Rata vînzărilor 54,40 40,72 29,73 -24,67 -11,00
(profitului brut), %
10. Rata rentabilităţii 2,73 5,31 4,79 2,05 -0,52
economice, %
11. Rata rentabilităţii 3,80 8,13 77,50 73,71 69,37
financiare, %
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare ale S.R.L. ,,REVIC-GRUP”, (Anexele
6,7,8)
În urma analizei efectuate observăm o creştere a indicatorilor de rentabilitate economică
și financiară analizaţi în anul 2018 faţă de anul 2016, indicatorul rentabilităţii vînzărilor, care a
înregistrat o diminuare în anul curent faţă de anul 2016 cu 24,67 %. Trebuie de menţionat că cea
mai mare creştere a înregistrat-o indicatorul rentabilităţii financiare, care este de fapt indicatorul
ce dă informaţie generală cu privire la eficienţa utilizării capitalului propriu de către
întreprindere.
În continuare vom analiza fiecare indicator în parte, precum şi factorii ce au determinat
modificarea acestora. Astfel, nivelul rentabilităţii venitului din vînzări, calculat în baza profitului
brut, în anul 2018 a constituit 29,67 %, adică la fiecare leu venituri din vînzări SRL"REVIC -
GRUP" a cîştigat aproximativ 28 bănuţi profit, iar în anul 2017- 41 bănuţi, înregistrînd astfel o
descreștere cu 24,67 puncte procentuale (p.p). Această descreştere s-a datorat descreşterii
profitului brut într-un ritm mai accelerat decât cel al venitului din vânzări. Trebuie de menţionat
că la etapa actuală, referindu-ne la situaţia din ţară, întreprinderea înregistrează un nivel destul de
înalt al rentabilităţii, dată fiind gama largă de servicii prestate de către întreprindere, reputaţia
bună pe piaţă şi alţi factori.
Rentabilitatea economică este un alt indicator al eficienţei activităţii întreprinderii, însă în
acest caz acesta caracterizează eficienţa utilizării întregului patrimoniu disponibil al
întreprinderii. La întreprinderea analizată nivelul acestui indicator este la fel destul de mic, mai
mult ca atît are o tendinţă pozitivă de creştere de la 2,73 în 2016 la 5,31 în 2017 (cu 2,58 p.p),
ceea ce înseamnă că în anul de gestiune fiecare leu investit în active a adus 5 bănuţi profit.
Deoarece în calculul acestei rate sunt cointeresaţi predominant creditorii, valoarea ei se compară
cu rata dobânzii medie pe piaţă şi trebuie să fie superioară acesteia. Observăm că la
SRL"REVIC-GRUP" aceasta este cu mult mai mare decât dobânda medie piaţă. Majorarea
rentabilităţii economice a fost generată de ambii factori generali de influenţă: profitul până la
impozitare a crescut cu 31170 lei concomitent cu sporirea, dar într-un ritm cu mult mai lent a
valorii activului, respectiv cu 2932956 lei.
Rentabilitatea financiară reprezintă profitul obţinut de la utilizarea capitalului propriu. În
calculul ei sunt cointeresaţi proprietarii firmei. Pentru anul 2018 aceştia obţin 77,50 bănuţi profit
de la fiecare leu investit, însă această valoare este cu 73,71 bănuţi mai mare decât cea înregistrată
în anul 2016, și cu 69,37 bănuţi mai mult decît în anul 2017. Această creștere se explică prin
sporirea profitului net într-un ritm mai lent decît capitalul propriu, respectiv cu 1704834,5 lei
comparativ cu 2016 și cu 999193,5 lei față de 2017 (majorarea valorii capitalului propriu).
În concluzie putem spune că, deşi întreprinderea înregistrează un nivel foarte înalt al
tuturor indicatorilor de rentabilitate, aceştia înregistrînd tendinţe de creştere în ultimul an, ceea
ce demonstrează o utilizare foarte raţională a resurselor disponibile.