PROBLEMA 10

Formarea provizionului privind creanţele compromise

S.A. „Sigma” Tabel nr.9 Dată

Testare generală a provizionului privind Întocmit de IO 15.08.2016
creanţele compromise la 31.12.2015 Aprobat de JW 16.08.2016

Provizionul creanţelor compromise la 31.12.2014 27324 lei

la 31.12.2015 76456 lei

La auditarea rapoartelor financiare auditorul a examinat situaţia creanţelor comerciale la

31.12.2015 în baza următoarelor informaţii:
Debitorul Suma creanţei, lei Maturitatea creanţei comerciale
Sitma Corp. 26.000 expirat, 32 zile
Sitma Corp. 62.600 expirat, 73 zile
Howard Corp. 74.000 expirat, 20 zile
Case Corp. 198.500 expirat, 120 zile
Four Corner 56.000 expirat, 31 zile
Four Corner 45.800 expirat, 95 zile
Howard Corp. 33.444 expirat, 65 zile
Howard Corp. 77.888 expirat, 35 zile
Prut SA 300.345 expirat, 93 zile
Grivița SA 88.999 expirat, 133 zile
Semnal SA 78.456 expirat, 70 zile

Conform prevederilor politicii de contabilitate al entităţii auditate, la calcularea

provizionului (rezervei) privind creanțele compromise se aplică clasificarea creanţelor
comerciale reieşind din maturitatea lor şi mărimea procentuală (%) a defalcărilor:
Maturitatea datoriilor Cota % al defalcărilor la formarea provizionului
(expirat,zile)
Până la 60 zile 5
61-90 zile 9
91-120 zile 18
Peste 120 zile 25
Se cere:
i. gruparea creanţelor comerciale conform termenului de maturitate;
ii. determinarea sumei defalcărilor în provizionul (rezerva) creanțelor
compromise;
iii. actualizarea mărimii provizionului privind creanțele compromise;
iv. contabilizarea diferenţei calculate;
v. aprecierea diferenţei calculate de către auditor ca
semnificativă/nesemnificativă?
vi. Pragul de semnificație auditorul îl determină în baza veniturilor din
vânzări (VV) (intervalul 0,5 – 1%),
vii. VV2015 = 1.753.425 lei, total active (TA) la 31.12.2105 = 1.235.410 lei

1
 PROBLEMA 11

S.A. „Sigma” Tabel nr.9 Dată

Testare generală a cheltuielilor privind Întocmit de IO 13.08.2016
dobânzile 31.12.2015 Aprobat de JW 19.08.2016

Cheltuieli privind dobânzile în cartea mare 268.432 (1)

CALCULUL ESTIMĂRILOR:
Credite pe termen scurt:
Sold în curs la sfârşit de lună (2):
Ianuarie 347.500
Februarie 359.200
Martie 270.600
Aprilie 270.800
Mai 230.200
Iunie 193.700
Iulie 170.000
August 177.000
Septembrie 156.000
Octombrie 242.700
Noiembrie 126.300
Decembrie 209.000
Total
Medie ________ (3)

Credite pe termen lung:

Sold iniţial 3.326.000 (2)
Sold final 3.206.000 (2)
Total
Medie ______ (4)

Cheltuieli totale estimate privind dobânzile =

Diferenţe (5) =
Legenda şi comentarii
(1) Dobândă estimativă, determinată pornindu-se de la mai multe efecte comerciale emise pe
parcursul anului, cu rate ale dobânzii între 10% şi 12%..
(2) Dobânda estimată al datoriilor pe termen lung – 7,5%.
(3) Diferenţa este semnificativă/nesemnificativă?
(4) Prezentați recomandare privind înlăturarea denaturărilor (dacă este cazul).
(5) Pragul de semnificație auditorul îl determină în baza veniturilor din vânzări (VV) (intervalul
0,5 – 1%),
(6) VV2015 = 12.322.714lei, total active (TA) la 31.12.2105 = 8.328.300 lei

2
 PROBLEMA 12

S.A. „Sigma” Tabel nr.5 Dată

Testare generală a cheltuielilor privind Întocmit de IO 5.08.2016
dobânzile 31.12.2015 Aprobat de JW 10.08.2016

Cheltuieli privind dobânzile în cartea mare 487.202 (1)

CALCULUL ESTIMĂRILOR:
Credite pe termen scurt:
Sold în curs la sfârşit de lună (2):
Ianuarie 487.500
Februarie 415.800
Martie 452.600
Aprilie 452.900
Mai 376.200
Iunie 276.700
Iulie 282.500
August 196.200
Septembrie 206.000
Octombrie 239.300
Noiembrie 321.000
Decembrie 427.500
Total
Medie ? (3)

Credite pe termen lung:

Sold iniţial 4.999.000 (2)
Sold final 3.976.000 (2)

Medie ? (4)

Cheltuieli totale estimate privind dobânzile ?

Diferenţe (5) ?

Legenda şi comentarii
1) Corespunde sumelor din cartea mare şi din balanţa de verificare din foile de lucru.
2) Sume obţinute din cartea mare.
3) Dobândă estimativă, determinată pornindu-se de la mai multe efecte comerciale emise pe
parcursul anului, cu rate ale dobânzii între 10% şi 11%..
4) Corespunde sumelor din scadenţarul permanent al datoriilor pe termen lung – 9,5%.
5) Diferenţa este semnificativă/nesemnificativă?
6) Pragul de semnificație auditorul îl determină în baza profitului net (PN) (intervalul 5 –
10%),
7) PN2015 = 1.522.965lei, total active (TA) la 31.12.2105 = 10.789.322 lei

3
 PROBLEMA 13
Entitatea PROSPERITATE SA prezintă următorii indicatori:
La sfârșitul anului 2014:
Activele totale - 5.187.657 lei;
Venitul din vânzări (cifra de afaceri) – 6.113.453 lei;
Profit brut – 575.645 lei.
La sfârșitul anului 2015:
Activele totale - 5.799.452 lei;
Venitul din vânzări (cifra de afaceri) – 6.725.777 lei;
Profit brut – 600.900 lei.
Ştiind că RA (riscul de audit) a fost evaluat în mod preliminar ca fiind ridicat , precizaţi care este
pragul de semnificaţie.

Indicatorii Anul 2014 Anul 2015 Trend

Active totale
1%
2%
Venitul din vânzări
0,5%
1%
Profit brut
5%
10%

Comentarii:

4
 PROBLEMA 14

Entitatea PROSPERITATE SA prezintă următorii indicatori:

La sfârșitul anului 2014:
Activele totale - 3.187.657 lei;
Venitul din vânzări (cifra de afaceri) – 4.113.453 lei;
Profit brut – 375.645 lei.
La sfârșitul anului 2015:
Activele totale - 3.199.452 lei;
Venitul din vânzări (cifra de afaceri) – 4.125.789 lei;
Profit brut – 399.900 lei.
Ştiind că RA (riscul de audit) a fost evaluat în mod preliminar ca fiind scăzut , precizaţi care este
pragul de semnificaţie.

Indicatorii Anul 2014 Anul 2015 Trend

Active totale
1%
2%
Venitul din vânzări
0,5%
1%
Profit brut
5%
10%

Comentarii:

5
 PROBLEMA 15

Este necesar de repartizat În tabelul 1 pragul de semnificaţie, calculat în baza datelor

problemei 13 (14), de către membrul echipei misiunii de audit, în auditul companiei
PROSPERITATE SA. În tabelul 1 avem practic o formă restrânsă a bilanţului contabil în care vom
repartiza valoarea pragului de semnificaţie global. Metoda de repartizare, utilizată de către
membrii echipei de audit, în cazul companiei PROSPERITATE SA , constă în aşi utiliza propriul
raţionament profesional, ţinând cont şi de două condiţii impuse de compania de audit:
 Eroarea tolerabilă pentru orice cont nu poate depăşi 60% din valoarea preliminară a
pragului de semnificaţie;
 Suma tuturor erorilor tolerabile nu poate depăşi dublu valorii preliminare a pragului de
semnificaţie.
(a) Eroare tolerabilă nulă sau mică, deoarece contul poate fi auditat în întregime cu cheltuieli
mici şi nu se aşteaptă descoperirea nici unei prezentări eronate;
(b) Eroare tolerabilă, mare, deoarece contul este mare (soldul) şi necesită o eşantionare de
proporţii pentru a putea fi auditat;
(c) Eroare tolerabilă, mare, ca pondere în totalul contului, deoarece contul poate fi verificat cu
cheltuieli extrem de mici, probabil prin proceduri analitice, în cazul în care eroarea
tolerabilă este de proporţii;
(d) Eroare tolerabilă, redusă ca pondere în soldul total al contului, deoarece cea mai mare parte
a acestui sold constă în terenuri, clădiri, care au rămas neschimbate din anul precedent şi
nu este nevoie să die auditate;
(e) Eroare tolerabilă moderat de mare, deoarece se aşteaptă să existe un număr relativ mare de
prezentări eronate;
(f) Nu se aplică – profituri nerepartizate este un cont rezidual, afectat de valoarea netă a
erorilor de prezentare din celelalte conturi.
Tabelul 1
EROAREA TOLERABILĂ APLICATĂ CONTURILOR COMPANIEI
PROSPERITATE SA
Sold 31.12.2011, Eroare tolerabilă,
mii lei mii lei
Mijloace băneşti 41
Creanţe comerciale 948
Stocuri 1.493
Alte active circulante 68
Mijloace fixe 517
TOTAL active 3.067
Datorii comerciale 236
Efecte de plătit (total) 1.415
Salarii acumulate şi impozite pe salarii 73
datorate
Dobânzi acumulate şi dividende datorate 102
Alte datorii 117
Capital social 400
Capital suplimentar 25
6
 Profituri nerepartizate 699
Total datorii şi capitaluri proprii 3.067

PROBLEMA 16
Comparaţia pe care aţi făcut-o între marja brută procentuală a entităţii SA”TRICON”
în perioada 2008-2011 scoate în evidenţă o descreştere semnificativă. Aceasta este
reflectată de următoarele informaţii:
mii lei
Indicatorii 2011 2010 2009 2008
Vânzări 14.211 12.916 11.462 10351
Costul vânzărilor 9.223 8.266 7.313 6.573
Marja brută 4.988 4.650 4.149 3.778
Marja brută, % 35,1 36,0 36,2 36,5

O discuţie cu contabilul-şef evidenţiază unele explicaţii posibile:

1. Profitul brut în mărime relativă generat de ramura comerţului cu medicamente
a scăzut constatat în ultimii trei ani, fapt ce explică parţial diminuarea marjei
obţinute de entitate;
2. Diminuarea constantă a volumului total de activitate rezultând din branşa
farmaceutica entităţii;
3. Vânzările de medicamente reprezintă cea mai profitabilă porţiune a activităţii,
însă concurenţa magazinelor cu preţuri reduse o împiedică să se dezvolte la
de rapid ca şi vânzarea de produse fără caracter medical.
Contabilul-şef este ferm convins că aceştia sunt factorii responsabili de evoluţia
descendentă a marjei brute în mărime relativă.
Informaţiile adiţionale de mai jos au fost obţinute din surse independente şi
din evidenţa contabilă a clientului pentru a sprijini investigarea explicaţiilor
contabilului-şef.
SA”TRICON” (mii lei)
Profitul brut
în mărime
relativă în
Anul Vânzări Vânzări Costul Costul ramura
medicamente alte vânzărilor vânzărilor comerţului
produse medicamente alte cu
produse medicamente
şi alte
produse

2008 5.126 9.085 3.045 6.178 32,7

2009 5.051 7.865 2.919 5.347 32,9

7
 2010 4.821 6.641 2.791 4.522 33,0

2011 4.619 5.732 2.665 3.908 33,2

Se cere
a. Evaluaţi explicaţiile oferite de contabilul-şef. Explicaţi calculele pe care le-aţi
făcut pentru a vă sprijini concluziile.
b. Care sunt aspectele specifice ale situaţiilor financiare ale clientului care
necesită o investigaţie mai atentă în acest audit?

8
Informaţii suplimentare la problema 20, pe riscuri
RISCUL DE NEDETECTARE
Una dintre principalele restricţii la aplicarea modelului de risc pentru audit constă în
dificultatea de a cuantifica, de a evalua exact componentele modelului. În ciuda eforturilor depuse
de un auditor pentru a-şi planifica auditul, estimarea RA acceptabil, a RI, a RC şi, prin urmare, a
RN, are un character foarte subiectiv şi nu este, în cel mai bun caz, decât o aproximare a realităţii.
Imaginaţi-vă, de exemplu, că încercaţi să evaluaţi cu precizie RI prin determinarea impactului
unor factori precum erorile depistate în auditele din anii precedenţi şi evoluţiile tehnologice din
ramura de activitate a clientului.
Pentru a compensa această dificultate de cuantificare, numeroşi auditori utilizează termini
de măsură largi şi subiectivi, cum ar fi mic, mediu şi mare. În tabelul 1 este prezentat modul în
care auditorii pot utilize informaţiile de care dispun pentru a determina cantitatea potrivită de
probe de acumulat.
Tabelul1
Relaţia dintre riscuri şi probe
Cantitatea
Situaţie RA RI RC RN de probe
necesare
1 mare mic mic mare mică
2 mic mic mic mediu medie
3 mic mare mare mic mare
4 mediu mediu mediu mediu medie
5 mare mic mediu mediu medie

De exemplu, în situaţia 1, auditorul a decis că că există un risc mic de apariţie a unor prezentări
eronate în situaţiile financiare şi că mecanismele controlului intern sunt eficace. Prin urmare, este
adecvată fixarea unui RN mai mare. Drept rezultat, va fi nevoie de o cantitate mică de probe.
Situaţia 3 se află în altă extremă. Dacă atât RC cât şi RI sunt mari, iar auditorul caută să obţină un
RA mic, atunci va fi nevoie de ocantitate considerabilă de probe. Celelalte trei situaţii se încadrează
în intervalul dintre aceste două extreme.
Tot atât de dificilă este şi cuantificarea cantităţii de probe impusă de un anumit RN. Un program
tipic de audit, al cărui scop este reducerea RN până la nivelul planificat, va conţine o combinaţie
a mai multor proceduri de audit, fiecare utilizând un tip diferit de probe care sunt aplicate unor
obiective de audit diferite. Metodele de cuantificare utilizate de auditor sunt prea imprecise pentru
a permite o determinare cantitativă exactă a probelor combinate. În schimb, auditorii evaluează de
manieră subiectivă dacă s-a planificat o cantitate de probe suficientă pentru a răspunde unui RN
planificat mic, mediu sau mare. În principiu, metodele de cuantificare sunt suficiente pentru a-i
permite unui auditor să ştie că pentru a răspunde unui RN planificat mai mic va fi nevoie de mai
multe probe decât atunci când este vorba de un nivel mare sau mediu al aceluiaşi risc. Este nevoie
să se aplica un raţionament profesional riguros pentru a decide ce cantitate suplimentară de probe
va fi necesară.
În aplicarea modelului de risc pentru audit în practică, auditorii sunt preocupaţi de a face
un:
 „audit excesiv”;

9
  „audit insuficient”.

Mai îngrijirătoare este cea de-a doua situaţie. Subaudierea (auditarea insuficientă) expune
companiile de audit la răspundere juridică şi la o pierdere a reputaţiei profesionale.

10