Sunteți pe pagina 1din 2

Sorcova

Obicei stravechi romanesc. Este practicat in prima zi a anului adica 1 ianuarie mai ales de
copiii mai mici, sub 10 ani. Acestia sunt imbracati in costume populare romanesti si avand in
mana crengute de pom fructifer frumos impodobite cu flori de hartie colorata si un mic
clopotel in mana sau atarnat de crenguta. Copiii sorcovesc parintii, bunicii, rudele si vecinii,
dar si orice persoana pe care o intalnesc in drumul lor. Copiii aflati in fata adultilor, lovesc
usor persoanele cu crengutele si recita versurile Sorcovei.
Sorcova este de fapt la baza “un text magic, asemenea unei vraji" prin care se ureaza, adica se
transmit ganduri bune pentru anul care vine.
Copiii de varsta mica simbolizeaza Anul Nou care tocmai a inceput, crenguta de pom fructifer
impodobit cu flori de hartie colorata simbolizeaza bogatia, roadele pamantului,
prosperitatea. De asemenea, crenguta este asemenea baghetei magice a zanelor sau a
vrajitoarelor care transforma totul.
Clopotelul este sunetul care anunta inceputul anului numit si “primenirea anului”.
Drept recompensa, copiii primeau cu timp in urma covrigi facuti din aluat simplu de paine,
nuci si mere.
Acum, copiii primesc cate un banut si un mar, o portocala sau dulciuri.
Textul Sorcovei este fix, este aproximativ la fel pe tot cuprinsul tarii si este cam asa:
Sorcova, vesela,
Sătrăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anulși la mulți ani!
Basme populare unde crenguta de pom fructifer sau pom magic are un rol important in
crearea unei vieti mai bune...asemeni unei sorcove
Zana zorilor – prelucrare Ioan Slavici
Crenguta de alun
Aleodor Imparat