Alexandru Flechtenmacher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Alexandru Flechtenmacher

Timbru A.Flechtenmacher.jpg

Imaginea lui Alexandru Flechtenmacher pe un timbru românesc

Date personale

Născut 23 decembrie 1823

Iași, Principatul Moldovei

Decedat 28 ianuarie 1898 (75 de ani)

București, Regatul României

Părinți Christian Flechtenmacher

Căsătorit cu Maria Flechtenmacher Modificați la Wikidata

Naționalitate România

Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata

Religie Luteran

Ocupație compozitor, violonist, dirijor și pedagog

Activitate

Cunoscut pentru Autorul primei operete românești, „Baba Hârca“ - 26 decembrie 1848, Iași

Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alexandru Adolf Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823,[1][2] Iași, Moldova[3] – d. 28 ianuarie

1898,[1][2] București, România[4]) a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din România,
autorul muzicii pentru Hora Unirii.[5]

Cuprins

1 Biografie

1.1 Director muzical

1.2 Compozitor
2 Compoziții

3 Note

Biografie

Alexandru Flechtenmacher[6] a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher (1785 – 1843), un jurist sas
stabilit în Principatul Moldovei.

Director muzical

În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de

Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de
Muzică din București.[7]

Compozitor

Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo.[8][9] Premiera a avut loc
pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași[10], ca operată-vrăjitorie în două acte și trei
tablouri[11]. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti.
Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.[12]

A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile
Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece
patriotice.[13]

În perioada 1853-1858 Alexandru Flechtenmacher s-a stabilit la Craiova, unde a dirijat cu prioritate
muzica compusă de el însuși. Dintre compozițiile sale se pot enumera: „opereta-vrăjitorie” Baba Hârca,
melodrama națională cu cântece Cetatea Neamțului, operetele Crai Nou și Sacagiu, vodevilurile
Fermecătorița (după George Sand), Cimpoiul dracului și Banii, gloria și amorul, drama cu muzică Zavera
lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine și Iancu Jianu,
căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.[14]

Compoziții

Baba Hârca, operetă-vodevil în două acte (1848, Iași)

Doi țărani și cinci cârlani, vodevil, după Constantin Negruzzi, (1848, Iași)

Barbu Lăutarul, după Vasile Alecsandri, (1850, Iași)

Scara mâței, vodevil, (1850, Iași)

Coana Chirița sau două fete și-o neneacă, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850)

Întoarcerea Coanei Chirița sau Coana Chirița în provincie, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850, Iași)

Banii, Gloria și Amorul, vodevil, (1861, București)

Răzvan și Vidra, dramă istorică în cinci acte, după Bogdan Petriceicu Hasdeu, (1867, București)

Fata de la Cozia, operă în trei acte după Dimitrie Bolintineanu (1870, neterminată)