Sunteți pe pagina 1din 5

1 Calitatea apelor uzate industriale.

Clasificarea efluentilor
industriali. Norme privind descarcarea efluentilor industriali

Apele uzate rezulta dupa folosirea in scopuri igienico-gospodaresti si industriale. Se


caracterizeaza prin aceiasi indicatori fizico-chimici ca si apele de suprafata, cu deosebirea ca o
serie de indicatori ca CBO5, CCO, Cl-, substantele solide totale, suspensii sedimentabile,
nesedimentabile, volatile, grasimi etc., constituie indicatori specifici de caracterizare.
In general, apele uzate menajere contin urina, materii fecale, reziduuri menajere (de la
preparea hranei, de la spalarea vaselor etc.), constituind incarcarea organica:
 proteine si aminoacizi - circa 40%;
 hidrati de carbon - circa 50%;
 grasimi - circa 10%.
Dintre componentele anorganice se evidentiaza:
 clorurile;
 sarurile cu N;
 saruri cu K, Na;
 saruri cu P.
Apele uzate menajere au compozitie relativ constanta, dependenta orar de activitatea umana.
Principalii indicatori de calitate a apelor uzate sunt:
1. MTS (materii totale in suspensie) care pot fi minerale sau organice (sau volatile);
raportul dintre concentratia de materii in suspensie minerale si volatile se determina prin
calcinarea suspensiilor totale la 6800C si cantarirea partii ramase (parte minerala);
2. CCO – consumul chimic de oxigen – reprezinta cantitatea de oxigen necesara oxidarii
chimice a materiilor organice din apa in conditii standard;
3. CBO – cantitatea de oxigen necesara microorganismelor aerobe existente in apa pentru
descompunerea biochimica a materiilor organice din apa in conditii standard. Consumul
biochimic de oxigen masoara indirect cantitatea de materii organice care se pot
descompune prin masurarea cantitatii de oxigen necesar microorganismelor aerobe.
4. Azotul total care reprezinta suma concentratiilor de azot organic, azot amoniacal, azot
din azotati si azot din azotiti;
5. Fosforul total.

Apele uzate industriale se caracterizeaza prin compozitie extrem de variata, in functie de


provenienta lor, cu influenta negativa asupra calitatii raurilor receptoare. Acestea contin substante
toxice, unele chiar in concentratii mici pentru flora si fauna acvatica, inhibitori in procesele de
epurare si autoepurare. Epurarea apelor uzate industriale se poate realiza:
 in comun cu apele uzate orasenesti, in cazul in care calitatea acestora permite
evacuarea in reteaua publica de canalizare;
 separat, in statii de epurare apartinand agentilor industriali cu deversarea efluentului
fie in reteaua de canalizare a localitatii, fie direct in emisar in functie de calitatea
acestuia.
1
La proiectarea statiilor de epurare ape uzate industriale se va urmari:
 reducerea cantitatilor de apa in procesul tehnologic;
 recircularea apelor uzate (de exemplu apele rezultate din procesul de racire);
 reducerea incarcarii apelor uzate industriale prin utilizarea unor substante mai putin
nocive in procesul de productie si evitarea pierderilor;
 recuperarea substantelor valoroase din apele uzate;
 colectarea separata a apelor uzate.

1.1 Clasificarea apelor uzate industriale


Din punct de vedere al provenientei apele uzate industriale pot fi:
 ape din procesele tehnologice, cu debit mic si impurificare foarte mare;
 ape de racire, cu debit mare si impurificare redusa;
 ape de spalare, cu debit mare si impurificare mare.

Din punct de vedere al compozitiei, apele uzate industriale se clasifica in:


 ape cu impurificare preponderent organica;
 ape cu impurifcare preponderent anorganica.

Apele uzate industriale cu impurificare organica se impart in:


 ape uzate industriale cu compozitie asemanatoare apelor menajere:
 de la abatoare;
 din industria laptelui, zaharului;
 de la conservarea fructelor si legumelor;
 de la fabricarea celulozei si hartiei,
Acestea pot fi epurate prin procese biochimice deoarece contin in proportie ridicata materii
biodegradabile.
 ape uzate cu impurificare greu biodegradabila provenite din:
 industria petrochimica;
 industria de sinteza (medicamente, coloranti, lacuri si vopsele);

1.1.1 Caracteristici generale ale efluentilor industriali:


Urmatoarele date sunt esentiale pentru definirea satisfacatoare a statiei de epurare:
 tip productie, capacitati si cicluri de productie, materii prime consumate;
 substante utilizate in procesul de productie si ocazional pentru diverse operatii de
intretinere;

2
 posibilitati de recirculare, descarcare separata;
 debite medii si maxime de efluenti pe categorii;

Spre deosebire de apele uzate menajere, care nu pun probleme din punct de vedere al
biodegradabilitatii, pentru apele uzate industriale cu incarcare organica specifica sunt necesare
studii aprofundate, care stabilesc tehnologiile de epurare, in vederea dimensionarii statiilor de
epurare.
De exemplu, apele reziduale provenite de la prepararea unor medicamente de sinteza sau apa
din industria petrochimica necesita o perioada mare de adaptare a unor specii de bacterii sau culturi
de bacterii specializate.
Apele uzate industriale cu incarcatura organica greu degradabila prezinta rezistenta la
actiunea microorganismelor, sunt greu biodegradabile sau nebiodegradabile, ceea ce impune un
proces specific de epurare. In aceste conditii cand exista substante toxice, sau putin biodegradabile,
testul CBO nu prezinta valori concludente si este necesara identificarea indicatorilor toxici; de
multe ori testul are valori mici, desi exista substanta organica degradabila, insa exista compusi
toxici inhibitori ai activitatii metabolice a bacteriilor si altor organisme.
Este important ca in asemenea situatii sa se evalueze concentratiile tuturor poluantilor si
acestia sa fie definiti in acord cu standardele de descarcare. Nu are importanta practica deosebita
determinarea tuturor compusilor, probabil in concentratii mici fiecare, decat ocazional cand sunt
necesare procese specifice pentru indepartarea lor.
Nu exista apa uzata industriala care sa contina un singur compus organic, fiecare fiind un
amestec de compusi in concentratii si in stari de oxidare diferite.
Prin urmare, pentru caracterizarea acestora se utilizeaza parametrii traditionali colectivi:
 carbonul organic total;
 consum biochimic de oxigen;
 consumul chimic de oxigen.
Utilizarea acestora trebuie sa se faca cu precautie deoarece:
 carbonul organic total nu face diferenta intre cantitatea de materii organice
biodegradabile si nebiodegradabile, ceea ce este deosebit de important pentru aplicarea
proceselor de epurare biologice care pot actiona numai asupra incarcarii biodegradabile;
 atat TOC cat si CBO si CCO nu tin cont de starea de oxidare a materiei organice, ori
cantitatea de energie disponibila in materia organica este dependenta de starea de
oxidare (o anumita cantitate de compus in stare de oxidare redusa va furniza o cantitate
mai mare de energie decat aceeasi cantitate din acelasi compus in stare de oxidare
avansata; prin urmare un compus in stare de oxidare redusa are un potential de poluare
mult mai mare dacat acelasi compus in stare de oxidare avansata). Starea de oxidare este
definita ca numarul de electroni disponibili a fi transferati; acestia pot fi transferati direct
cantitatii de oxigen necesare pentru a oxida compusul la dioxid de carbon si apa cu un
necesar de 8 g oxigen pentru fiecare electron transferat; necesarul de oxigen este utilizat
ca indicator al potentialului de poluare al apei uzate;
 CCO – cantitatea de oxigen necesara pentru oxidarea unei cantitati echivalente de
materie organica care este susceptibila de a fi degradata de catre oxidanti chimici
puternici; nu face diferenta intre cantitatea de materie organica totala si cea
biodegradabila;

3
 CBO – reprezinta cantitatea de oxigen necesara microorganismelor aerobe pentru
degradarea substantelor organice existente in apa in conditii standard; valori scazute se
pot obtine atunci cand microorganismele nu sunt aclimatizate cu sbstratul (se intampla in
cazul multor ape industriale) sau cand apa contine substante inhibitoare pentru cresterea
biologica. Deasemenea, conditiile de desfasurare a testului pot fi esential diferite de cele
din reactor ceea ce conduce la valori reduse si subestimarea incarcarii organice:
concentratie redusa de microorganisme, concentratie redusa de oxigen dizolvat. Din
aceste motive utilizarea CBO in caracterizarea apelor uzate industriale este de cele mei
multe ori neindicata.

1.1.2 Relatii intre parametrii de caracterizare a apelor uzate industriale


Rapoartele diferitilor indicatori de calitate a apelor uzate pot fi interpretate ca indici de
tratabilitate.
Asa cum s-a mentionat exista puternice argumente stiintifice pentru a nu utiliza CBO ca
parametru de proiectare. CBO poate fi utilizat prin raportul CBO/CCO.
In cazul apelor bidegradabile acest raport trebuie sa fie mai mare de 0.4. Valori mai mici ale
acestui raport pot fi interpretate:
 apa uzata contine o cantitate redusa de materii organice biodegradabile;
 apa uzata contine compusi cu efect inhibitor (metale grele, substante toxice) pentru
microorganismele aerobe;
 majoritatea materiilor organice din apa sunt nebiodegradabile natural;
 poate fi necesara o perioada de aclimatizare a microorganismelor;
 analizele sunt gresite (numai CBO sau atat CBO cat si CCO) si trebuie repetate. Erori
semnificative se produc datorita volumelor relativ reduse necesare de proba ceea ce
conduce la neomogenitatea esantionului. Sunt absolut necesare cel putin probe duble.
Pentru evaluarea biodegradabilitatii materiilor in suspensie se foloseste in general raportul
VSS/TSS sau CODp/VSS.
Necesarul de nutrienti pentru microorganisme este unul din factorii majori care influenteaza
eficienta sistemelor de epurare biologica. Impactul este determinat practic prin indicatorii:
 COD/N;
 COD/P.
Daca rapoartele mentionate sunt foarte mari comparativ cu necesarul microorganismelor,
cum este cazul multor tipuri de ape uzate, reactiile de biosinteza nu pot avea loc in totalitate si
rezultatul este o eficienta de indepartare a materiei organice scazuta. Invers, cand rapoartele sunt
foarte mici se inregistreaza eficiente scazute de reducere a azotului si fosforului.

4
1.1.3 Fractiile CCO ale apelor uzate industriale
Studii asupra cineticii proceselor biochimice arata ca nu toate materiile organice din apa
uzata sunt biodegradabile. In figura urmatoare sunt prezentate fractiile CCO.

CCO INFLUENT CCO EFLUENT

CCO biodegradabil

Produsi reziduali din activitatea


microbiana

CCO nebiodegradabil CCO nebiodegradabil

Fractia de materie organica nebiodegradabila se va regasi in efluentul proceselor de epurare


biologica indiferent de timpul de retentie adoptat. Trebuie acordata atentie deosebita existentei in
aceasta fractie de materie nebiodegradabila a micropoluantilor toxici care pot afecta procesele de
epurare biologica.
Fractia de materie organica inerta (nebiodegradabila) are importanta in evaluarea initiala a
eficientei proceselor de epurare biologica. Trebuie sa se tina seama, de asemenea, de produsii
reziduali rezultati din activitatea microbiana in timpul proceselor de epurare.
Apele reziduale industriale cu impurificare anorganica sunt apele acide de la fabricile de
acizi (sulfuric, azotic, clorhidric), de la unitatile de prelucrare a metalelor, apele de mina etc. si:
 ape bazice sau alcaline (industria pielariei, textila, rafinarii);
 ape cu cianuri de la prelucrarea metalelor (Cr, Zn, Cu);
 ape saline (cu continut de Cl-, SO42-);
 ape radioactive.
Epurarea acestora implica procese chimice de neutralizare, precipitare, oxidare.