UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

PROIECT LA DISCIPLINA

Tehnici de comercializare a
autovehiculelor si echipamentelor
“PEUGEOT”

Autor: FULICEA Silviu Ioan

Programul de studii: Master, zi.

Grupa: 1272

Coordonator: Prof. ing. Radu Țărulescu

 CAPITOLUL 1
PEUGEOT – O MARCĂ GLOBALĂ

1.1 Dimensiuni internaţionale ale mărcii Peugeot

Istoriile familiei Peugeot şi a companiei încep la Vandoncourt, lângă

Montbeliard, în regiunea Doubs. Peugeot înseamnă o aventură industrială
dar şi una umană. Este istoria unei familii care a fost capabilă să se
adapteze schimbărilor, menţinând o conştiinţă socială puternică: îngrijire
medicală gratuită pentru angajaţi, fonduri de asistenţă mutuală, ziua de
lucru de 10 ore sunt doar câteva exemple ale politicii sociale dezvoltate cu
33 de ani înainte ca statul sa o impună.

Istoria Peugeot nu este simpla

poveste a unei game de maşini, ci
acoperă o serie de alte activităţi:
unelte, aparatură casnică, lame de
fierastrău, arcuri, instrumentar
medical, puşti, radiouri, maşini de
cusut.
De asemenea o mare pondere au
avut-o afacerile cu biciclete,
motociclete şi vehicule comerciale.

Dar ceea ce a facut cu adevarat

faimos numele Peugeot au fost
autovehiculele.

Aventura industrială a început în 1810 când se înfiinţează Peugeot-

Freres, iar moara familiei se transformă în turnatorie de oţel. Pe la 1833,
afacerea se dezvoltă cu producerea de articole de fierarie şi se extinde
progresiv în urmatorii ani: lame de fierăstrău, arcuri, armătură pentru
corsete, spiţe pentru umbrele, raşniţe de cafea, maşini de cusut, etc.

Primul autovehicul care poartă numele Peugeot apare în 1889. Creat

împreuna cu Leon Serpollet, specialist în motoare cu aburi, este prezentat
la expoziţia de la Paris. În acel moment în fabricile Peugeot lucrau 1.100 de
angajaţi.

Un pas important pe drumul dezvoltării în direcţia autovehiculelor se

face în 1896, odată cu înfiinţarea Societăţii de Automobile Peugeot de
către Armand Peugeot. Acesta va diversifica gama de autovehicule în
fiecare an. În decembrie 1904 apare Peugeot Baby (Type 69), cu motor cu
un cilindru, expus la Salonul de la Paris. În 1905, faimoşii piloţi Goux si
Boillot obţin o serie de victorii în cursele auto cu modelul Peugeot Lion.
Acesta a fost începutul implicării în sportul cu motor, garanţia popularităţii.
 În 1913 apare un nou “Baby”, cu un design mult mai modern. În acel
moment, Peugeot fabrică jumatate din volumul de autovehicule produse în
Franta.

La sfârşitul primului razboi mondial forţa de muncă este mult redusă

şi foarte dispersată. Peugeot călătoreşte în USA pentru a se informa
despre liniile de fabricaţie, ceea ce a permis începerea producţiei de mare
serie.

În 1923 producţia anuală a uzinelor Peugeot depăşeşte 10.000 de

unităţi. 1929 marchează apariţia modelului 201, primul automobil din

lume cu suspensie faţă independentă şi primul Peugeot care poartă un

nume format din trei cifre.

În martie 1961, Peugeot prezintă primul motor cu injecţie de producţie

franceză la Salonul de la Geneva şi după şase luni îl montează pe 404

1965 - În aprilie Peugeot lansează 204 cu tracţiune faţă, motor din aliaj
uşor, arbore cu came în chiulasă, roţi independente şi discuri de frână la
roţile din faţă.

1968 - Peugeot expune 504 la Salonul Auto de la Paris, model ce va fi ales

maşina anului în 1969. 604, lansat în 1975, este primul automobil echipat
cu motor turbo-diesel. În 1976, se depăşeşte volumul de 10 milioane de
autovehicule produse.

În următorii şase ani, alte 10 milioane de autovehicule Peugeot sunt

fabricate şi vândute în întreaga lume. Vândut începând cu toamna lui 1998,
206 a depăşit deja cota de 5 milioane de unitati în mai 2005. Modelele 307,
607 si 807 sunt lansate în urmatorii ani astfel încât în 2002, mai mult de
1.950.000 de vehicule sunt vândute în peste 140 de ţări.

În 2006, Peugeot este prezentă în nu mai puţin de 75 de ţări, din Estonia

până în Olanda în Europa, din Liban până în Egipt în Orientul Mijlociu, din
Algeria până în Africa de Sud pe continentul african, din Argentina până în
Bermude în America de Sud şi Caraibe şi din Australia până în Sri Lanka în
Asia şi Pacific.
În afară de producăţia de autovehicule, grupul mai cuprinde:
 Faurecia – furnizor de echipamente pentru industria auto, cum ar fi
scaune, sisteme de evacuare, componente electrice şi electronice;
 Gefco – transportator şi furnizor de servicii logistice, cotat numarul
2 în Franţa;
 Banque PSA Finance – servicii financiare;
 Peugeot Motocycles – al 3-lea producător european de scutere şi
motociclete în gama de la 50 la 125 cmc;
 Peugeot-Citroen Moteurs (PCM) – furnizează motoare şi cutii de
viteză clienţilor din afara grupului;
 Process Conception Ingenierie (PCI) – se ocupă cu proiectarea şi
realizarea echipamentelor industriale necesare grupului şi altor
constructori de autovehicule.

1.2 Peugeot în prezent

Una dintre priorităţile actuale ale mărcii este extinderea internaţională.

Trebuie spus că Peugeot are o bogată tradiţie în această direcţie: înca
din secolul al 19-lea existau unelte Peugeot în Elvetia şi chiar şi în
 Turcia, un semn al interesului timpuriu al companiei pentru a fi prezentă
şi în alte ţări. Armand Peugeot va continua această tradiţie: începând cu
1890, autovehiculele cu amblema leului au ajuns în majoritatea ţărilor
eurpene. Globalizarea era deja o realitate pentru Peugeot la începutul
primului razboi mondial. Este un procent considerabil care face ca
Peugeot sa fie cotat ca al doilea mare cel de-al doilea razboi mondial în
majoritatea producător european de automobile si vehicule comerciale
uşoare. Europa de Vest acontează 77% din vânzările internaţionale ale
companiei şi aproape 55% din totalul vânzărilor. Acest fapt se datorează
prezenţei încă din 1920 şi mai ales dupa ţărilor vest-europene.

CAPITOLUL 2
PEUGEOT PE PIAŢA AUTO ROMANEASCĂ

Referitor la specificul operaţiunilor de vânzare-cumpărare pe piaţa auto

românească, tendinţa ultimilor trei ani a fost utilizarea creditelor şi leasing-
ului.

Principalii competitori ai lui Peugeot în segmentul automobilelor sunt

consideraţi a fi următorii: Renault, Skoda, Volkswagen, Opel, Ford şi Fiat.

Evoluţia mărcii Peugeot în România

După 1989, “Automobiles Peugeot” a fost una dintre primele companii auto
străine reprezentate în mod oficial în România. De la un volum redus şi o
gamă restrânsă oferită la început (205, 405, J5), până la nivelul de 10.600
unităţi în 2005 şi o ofertă completă de autovehicule, drumul a fost lung şi
dificil.

. Din punct de vedere al strategiei de marketing, aceste campanii au

fost desfăşurate la nivel naţional, atât în presă cât şi la radio şi televiziune.
Consolidarea imaginii Peugeot a fost ajutată şi de acţiunile promoţionale
care au avut loc la nivel local, susţinute de concesionari, prin intermediul
târgurilor şi expoziţiilor dar şi prin acţiunile porţi deschise.

Peugeot a decis sa-şi trateze clienţii într-o maniera aparte; de aceea,

pe lângă produsele de calitate şi design-ul spectaculos, oferă o filosofie
personală care redefineşte spaţiul creat pentru vânzări şi servicii.
Construite conform conceptului “Blue Box”, la nivel naţional există deja 20
de concesiuni operaţionale şi altele urmează să fie inaugurate în anul
curent.

CAPITOLUL 3
MARCA ŞI MIX-UL DE MARKETING

O marcă puternică se bazează pe strategii de marcă bine concepute,

care acoperă o mulţime de aspecte interesante la care cineva obişnuit nu
se gandeşte în mod normal.
Acest capitol este dedicat întelegerii mecanismelor care acţionează
în spatele unei mărci puternice.
 3.1 Importanţa mărcii pentru client

În marketing, marca este intruchiparea simbolică a tuturor

informaţiilor care au legatură cu un produs sau serviciu. În mod obişnuit, o
marcă include un nume, un logo şi alte elemente vizuale, cum ar fi imagini
sau simboluri. Sugerează de asemenea un set de calităţi asociate în
imaginaţia oamenilor produsului sau serviciului.
Se pot distinge doua aspecte ale mărcii: psihologic şi experimental.
Aspectul experimental constă în suma tuturor punctelor de contact cu
marca şi este cunoscut sub numele de “brand experience”.
Specialistii de marketing caută să confere mărcii promisiunea că
produsul sau serviciul pe care-l reprezintă are anumite calităţi care il fac
special sau unic. O imagine de marcă poate fi dezvoltată prin atribuirea
unei “personalităţi” sau imagini asociate produsului care să ramână
imprimată în conştiinţa consumatorului. De aceea, marca este una dintre
cele mai valoroase elemente cand vine vorba de publicitate, deoarece
demonstrează ce este capabil proprietarul acesteia să ofere. Acţiunile
întreprinse pentru crearea şi menţinerea unei mărci înseamnă “brand
management”.

Marca se potriveşte perfect cu epoca modernă a internetului şi

globalizării. Înseamnă mult pentru oamenii care gândesc la fel, indiferent
de locul în care trăiesc. Ele au fost create de specialiştii de marketing ai
marilor companii pentru a seduce clienţii prin promovarea unor idei simple
dar atragătoare. Mecanismele promovării sunt concepute pentru a fi
compatibile cu tehnicile moderne de comunicare.
 Promovarea imaginii de marcă a depaşit atât de mult originile sale
comerciale încat astăzi este greu de apreciat impactul la nivel social şi
cultural.
O marcă nu poate avea succes dacă nu este cunoscută. Cei mai buni
manageri sunt la curent cu mecanismele promovării imaginii de marcă. În
acest proces sunt implicate agenţii de publicitate, companii de relaţii cu
publicul şi o masă complexă de specialişti în comunicare. De aceea, se
cheltuiesc foarte mulţi bani. Sunt multe oportunităţi care pot face diferenţa
între o promovare slabă şi una puternică: sponsorizarea unor evenimente,
reducerile şi promoţiile, utilizarea internet-ului. Publicitatea nu mai este
calea dominantă de promovare.
Zvonurile, bârfa, comunicarea cotidiană dintre oameni constituie astăzi
factori importanţi în dezvoltarea unei cereri. Există persoane care au o
mare influenţă şi generează un curent de opinie pe care alţi indivizi îl pot
adopta. Este un fenomen interesant pe care specialiştii de marketing
încearcă să-l controleze şi să-l influenţeze.
 Grafic nr. 3 - Harta percepţiei pentru poziţionarea mărcii Peugeot

DISTINCTIV/SCUMP

TOYOTA
FORD HYUNDAI
VOLKSWAGEN

OPEL

FIAT
RENAULT

CONSERVATOR
PEUGEOT SPORTIV
SKODA

CHEVROLET

REALIST/DISPONIBIL
 3.4 Mix-ul de marketing

Mix-ul de marketing este setul de instrumente de marketing pe care o firmă

le utilizează pentru a-şi îndeplini obiectivele de promovare pe o piaţă dată
şi în acelaşi timp, un model de concepere şi implementare a strategiei de
marketing.
Când se pune la punct o reţetă de marketing, trebuie să se aibă în vedere
care este piaţa ţintă. Reţeta trebuie să satisfacă dorinţele şi nevoile
clienţilor şi să permită atingerea sau depaşirea obiectivelor organizaţiei.

Cele mai frecvente elemente utilizate în construcţia unei reţete de

marketing sunt: produsul, preţul, distribuţia şi promovarea.

Pe termen lung, toate cele patru elemente pot fi modificate dar pe termen
scurt, este dificil să se obţină o variaţie a produsului sau a canalelor de
distribuţie.
 MIXUL DE MARKETING

DISTRIBUŢIE

PRODUS
Canale de

Varietate distribuţie
Produs Locaţii

Calitate Transport
ŢINTA MARKETINGULUI

Design

Marcă

Mărime

Servicii

PROMOVARE
PREŢ
Preţul de Promoţii
listă Publicitate

Discount Relaţii
Publice
Imprumut
Marketing
Leasing
Direct
 Produsul

Cel mai important instrument de marketing este produsul. Un produs

este orice lucru care poate fi oferit pe o piaţă pentru a satisface o cerere 15.
Totuşi, este mai mult decât un obiect fizic; reprezintă un manunchi de
beneficii sau satisfacţii pe care cumpărătorii speră să le obţină dacă
achiziţionează produsul respectiv. Este suma tuturor calităţilor fizice,
psihologice şi simbolice.
Un produs este similar unui bun. În contabilitate, bunurile sunt
considerate a fi obiecte fizice disponibile pe piaţă. Asta le diferenţiază de
servicii, considerate produse imateriale. Un produs poate fi prezentat sub
forma unei experienţe şi de cele mai multe ori, sunt oferite împreuna. De
exemplu, parcurile de distracţii oferă o mulţime de produse ce pot fi platite
cu cartea de credit (serviciu) dar şi diferite forme de spectacol.
Strategia de produs implica coordonarea deciziilor referitoare la liniile
de produs, mărci, împachetare şi etichetare.

Cele mai multe companii vând o gamă de produse. Ansamblul ofertei

poate fi clasificat în funcţie de lăţime, lungime, adâncime şi consistenţă.
Aceste patru dimensiuni sunt urmărite atunci când se dezvoltă strategia de
marketing a companiei şi se decide care dintre liniile de produs să crească,
să se menţină sau să dispară.
Multe produse oferite pe piaţă trebuie ambalate şi etichetate. Ambalajul
poate avea o influenţă substanţială asupra volumului de vânzări; asigură
integritatea produsului şi respectă normele în vigoare dar pot avea şi o
valoare promoţională. Obiectele au nevoie sa fie identificate prin etichetare
pentru a putea fi clasificate, descrise şi promovate. De asemenea,
etichetele pot conţine informaţii obligatorii prin lege pentru protecţia
consumatorilor

Preţul
Preţul reprezintă suma de bani pe care clienţii o plătesc pentru a
achiziţiona un produs. În ciuda rolului din ce în ce mai accentuat al altor
factori, preţul ramâne elementul critic al reţetei de marketing. Este singurul
element care produce venituri; toate celelate nu produc decât costuri.

În stabilirea politicii de preţuri, o companie urmareşte de obicei o

procedură în şase etape:
1. Alegerea obiectivului de preţ (profit maxim, cotă de piaţă maximă sau
pur şi simplu supravieţuire).
2. Evaluarea cererii şi a volumului de vânzări corespunzatoare fiecarui
nivel de preţ.
3. Estimarea costurilor totale în funcţie de volumul de vânzări realizabil.
4. Analizarea costurilor , preţurilor şi ofertelor concurenţei.
5. Alegerea metodei de stabilire a preţului.
6. Stabilirea preţului final, ţinând cont de factorii psihologici, politica
companiei referitoare la preţuri şi impactul acestuia asupra terţilor18.
De obicei, companiile nu fixează preţul unui produs ci o plajă de preţuri
care să se adapteze variaţiilor de cerere şi costuri de producţie specifice
fiecarei pieţe. Se pot aplica mai multe strategii de adaptare a preţului în
funcţie de: criterii geografice, utilizarea reducerilor, promoţii, segmentul de
piaţă vizat şi oferte combinate.
Adeseori apare situaţia în care preţul trebuie modificat după ce stategia de
preţuri a fost elaborată. O reducere de preţ poate fi cauzată de
supraproducţie, de scaderea cotei de piaţă sau de o recesiune economică.
O creştere a preţului poate fi determinată de inflaţia costurilor de producţie
sau de o cerere mai mare decât oferta.

Cei mai mulţi producători nu vând produsele lor direct către utilizatorii finali.
Între producători şi utilizatori există unul sau mai multe canale de
marketing, intermediari care îndeplinesc o serie de funcţii. Deciziile
referitoare la canalele de marketing sunt unele dintre cele mai importante
deoarece ele vor avea o mare influenţă asupra celorlalte decizii de
marketing.

Promovarea

Al patrulea instrument de marketing, promovarea, include toate

acţiunile întreprinse de companie pentru a comunica şi promova produsele
sale.
Marketing-ul modern înseamnă mai mult decât crearea unui produs
de calitate, stabilirea unui preţ atractiv şi oferirea acestuia clienţilor.
Companiile trebuie de asemenea să comunice cu toate persoanele
implicate şi potenţial implicate în activitatea lor. Reţeta comunicării include
cinci instrumente principale: publicitatea comercială, promoţiile de vânzări,
relaţiile publice, reclamele non-comerciale şi marketing-ul direct.
Când se stabileşte reţeta de marketing, trebuie analizate avantajele şi
costurile pe care le presupune fiecare instrument de promovare. În acelaşi
timp, se ţine cont de tipul pieţei pe care se vor vinde produsele sau
serviciile, de stadiul în care se gaseşte produsul şi de poziţia pe care o
ocupă compania pe piaţă.
 Alte trei instrumente de promovare care aduc o contribuţie
substanţială la succesul unei operaţiuni de marketing sunt: publicitatea,
promoţiile şi relaţiile publice. Publicitatea comercială este orice tip de
prezentare impersonală platită şi promovarea ideilor, produselor şi
serviciilor în numele unui titular identificat. Acesta poate fi atât o companie
comercială cât şi o organizaţie non-profit sau caritabilă, sau o agenţie
guvernamentală care redirecţionează mesajele publicitare către diferite
categorii de clienţi.

CAPITOLUL 4
STRATEGIA DE MARCĂ PENTRU PEUGEOT ÎN ROMÂNIA

Clienţii zilelor noastre s-au obişnuit să aibă libertatea de alegere şi

asta le-a schimbat profund modul în care îşi fac cumpărăturile. Spaţiile de
vânzări sunt acum pline de viaţă şi educaţionale, sunt locuri în care poţi
căuta, testa şi compara anumite produse. În acest context, programul
comercial Peugeot propune o îmbunătăţire a modului de prezentare a
operaţiunilor de service şi vânzări, ca parte integrantă a unei abordări
menite să consolideze identitatea vizuală a mărcii.

Scopul companiei constă în dinamizarea vânzărilor, simultan cu

îndeplinirea cererilor clienţilor şi nevoilor reţelei de distribuţie. Atunci când
cumpără o maşină sau orice alt produs, clientul analizează şi judecă
bazându-se pe criterii de comparaţie: valoarea adaugată a mărcii, calitatea
produsului, transparenţa preţului, serviciile oferite complementar.
 Există şase principii fundamentale ce trebuie respectate pentru a
întâmpina cererea clienţilor şi a îndeplini obiectivele mărcii:

- Imaginea de marcă – conduce la remarcarea şi memorarea

concesiunii Peugeot.
- Identificarea – permite clientului să îşi dea seama de domeniul de
activitate chiar de la intrarea în clădire.
- Structurarea – raspunde nevoilor şi aşteptărilor efective ale
clientului.
- Înlănţuirea – facilitează descoperirea produselor şi serviciilor
Peugeot ca un întreg.
- Promovarea – promovarea confortului şi plăcerii de cumparare.
- Afirmarea – asistarea clientului în luarea deciziilor prin prezentarea
gamei de produse şi servicii

Imaginea de marcă
Se urmăreşte realizarea unui impact vizual puternic prin simplitatea
arhitecturii şi culoarea predominant albastră. Forma geometrică,
paralelipipedică este acum o parte integrantă a identităţii arhitecturale
Peugeot, aşa cum se poate observa în imaginea de mai jos.

Peugeot îşi întâmpină cu caldură clienţii chiar din momentul în care

aceştia fac primul pas în cladirea concesiunii. Recepţia este amplasată
chiar în faţa intrării, astfel încât fiecare vizitator să fie salutat şi îndrumat.
Există semne şi simboluri specifice pentru ghidarea şi informarea clienţilor,
iar în spatele sălii de expoziţie se află birourile. Totul este aranjat în aşa fel
încât să se obţină o zonă atractivă de aşteptare, consultare şi relaxare.
Atelierele de reparaţie si recepţia “Peugeot Rapide ’’ se află în apropiere şi
facilitează fluxul de materiale şi informaţii. Sala de livrare este amplasată
într-o zonă proeminentă a concesiunii, cu acces direct la faţadă şi către
sala de expoziţie, aşa cum se poate vedea în planul de mai jos.

Înlănţuirea şi Promovarea

Diversele zone de activitate sunt interconectate prin intermediul

unor căi pietonale placate cu lemn. Acestea ghidează clienţii printre
autovehiculele noi, permitând descoperirea ofertei de produse. Utilizarea
lemnului în interiorul construcţiei metalice creează o impresie de confort şi
calitate şi un contrast plăcut cu pardoseală de culoarea nisipului.

Iluminarea pe niveluri diferite şi în nuanţe variate pune în evidenţă

produsele expuse. Totul creează o atmosferă plăcută, potrivită pentru
descoperirea ofertei şi acumularea de informaţii despre acestea. “Modern,
dinamic şi estetic” sunt cuvintele utilizate de către clienţi pentru a descrie
acest tip de spaţiu.

Se pune un accent deosebit pe modul în care este tratat clientul şi de

aceea, zonele dedicate acestuia – biroul de informaţii, recepţia service,
zona de livrare – sunt concepute astfel încât să fie emblematice pentru
identitatea companiei şi să se afirme în raport cu concurenţa. Birourile de
vânzări sunt circulare şi semideschise, poziţionate lângă autovehicule,
pentru a accentua plăcerea de a cumpara fără a simţi vreo constrângere.

Spaţiul de aşteptare localizat între Recepţia Service şi atelierul

“Peugeot Rapide” oferă condiţii de relaxare, fiind dotat cu automat pentru
cafea şi băuturi răcoritoare, şi informare – prin intermediul ecranelor color
şi terminalelor interactive. Sala de livrări cu acces direct la zona de
expoziţie ofera facilităţi care fac unic momentul în care clientul devine
proprietarul unui automobil.

4.3 Sloganul Peugeot

Peugeot a trebuit să se angajeze că va respecta obligaţiile de

fiabilitate, siguranţă şi protejare a mediului, astfel încât autovehiculele sale
să devină obiecte la care visează toata lumea. Din asta s-a desprins şi
sloganul <<Peugeot – Pentru ca automobilele sa fie întotdeauna o
plăcere>>.

În completarea sloganului de marcă, fiecare model este prezentat cu

un motto propriu. De exemplu:

 Peugeot 206 – Irezistibil;

 Peugeot 307 – Va lăsa urme;
 Peugeot 407 – Joaca s-a terminat.
 Politica de calitate a Peugeot are doua obiective: să îmbunătăţească
satisfacţia clienţilor şi să poziţioneze compania pe unul dintre locurile
fruntaşe în termeni de calitate a serviciilor.
Pentru a atinge nivelul de calitate dorit, se consideră prioritare
urmatoarele:

 Masurarea satisfacţiei clienţilor. Cunoaşterea nivelului de satisfacţie a

clienţilor Peugeot faţă de serviciile ce le sunt oferite constituie un
instrument esenţial în dirijarea reţelelor de distribuţie şi service şi
permite companiei să ştie care sunt punctele tari şi punctele slabe.
 Implementarea standardelor de calitate Peugeot. Din studiile efectuate,
a rezultat că anumite servicii din cadrul companiei, fie că sunt
cumpărări, vânzări sau post-vânzări, au un impact puternic asupra
satisfacţiei clienţilor. De aceea, se aplică standarde ce trebuie
respectate de către toţi colaboratorii şi furnizorii de servicii Peugeot.
 Serviciul de relaţii cu clienţii. Orice cerere a unui client trebuie tratată cu
cea mai mare atenţie.
 Campaniile de remediere a defecţiunilor. Timpul de implementare a
acestor campanii trebuie redus.
 Bibliografie

1. Aaker David – Managementul capitalului unui brand. Cum să

valorificăm numele unui brand, Brandbuiders Group, Bucureşti, 2005
2. Balaure V. (coord.) – Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000
3. Bruhn Manfred – Marketing (noţiuni de bază pentru studiu şi
practică), Ed. Economică, Bucureşti, 1999
4. Danciu, V – Strategi moderne de marketing, Eitura Independenţa
Economică, Piteşti, 2005
5. Kotler, Philip – Managementul Marketingului, Editura Teora,
Bucureşti, 1997 – 2001, reed. 2003 – Ed. A 4-a,

6. Ries Al., Ries L. – Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Curier

Marketing, Bucureşti, 2004
7. http:/en.wikipedia.org/wiki/Brand_equity
8. http:/en.wikipedia.org/wiki/Perceptual_mapping
9. www.psa-peugeot-citroen.com/en
10. www.peugeot.com.ro