MEMORIA EXTERNA

Arhitectura Sistemelor de Calcul

Universitatea “Lucian Blaga”

 1

Activitatea fundamentala a unui sistem informatic, este de a prelucra date, in

vederea obtinerii unui rezultat, insemnand de asemenea un set de date. Datele de
intrare si de iesire, provin sau sunt stocate pe medii de stocare diverse, permitand
astfel utilizarea lor ulterioara prelucrarii, sau transferul catre alte sisteme
informatice.
Conform platformei online domo.com, in studiul Data Never Sleeps research,
in anul 2020, pentru fiecare persoana de pe planeta se vor crea 1,7 MB de date in
fiecare secunda. Toate aceste date comporta, pe langa necesitatea unei
interconectari de mare viteza pentru transferul lor, si necesitatea stocarii pentru a
putea fi accesate in orice moment.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 2

Necesitatea stocarii datelor a aparut inaintea aparitiei sistemelor informatice.

Astfel, punch-card-urile aparute in 1745, folosite mai intai pentru a stoca date
necesare anumitor instrumente muzicale (pianine in special) sau masinilor automate
de cusut si mai apoi in computerele primitive, au fost primele forme de echipamente
de stocare date. Capacitatea de stocare era atat de limitata raportata la standardele
actuale, incat in 2013 Randall Monroe a calculat ca cei aproximativ 15EB (1 exabyte =
1mld GB) de date stocate de Google in acel moment, ar acoperi intreaga suprafata a
Romaniei cu o stiva de circa 3,5 kilometri inaltime de cartele perforate1.

In 1928 germanul Fritz Pfleumer a inventat banda magnetica, in principal

pentru inregistrarea de sunete si imagini. Avand avantajul de a putea fi stearsa si
refolosita pentru o noua inregistrare, a inceput sa fie folosita si ca mediu de stocare
date incepand cu anul 1950. Dezavantajul consta insa in deterioararea naturala a
suportului magnetic odata cu trecerea timpului, ceea ce nu o facea potrivita pentru
pastrarea datelor pe perioade lungi de timp. Banda magnetica a continuat sa fie
perfectionata de-a lungul timpului, iar in acest moment este folosita tocmai pentru a
pastra cantitati mari de date pentru perioade lungi de timp. In 2017 Sony a produs un
cartus de banda magnetica capabil sa stocheze 330 TB de date, iar cel mai mare
cumparator de banda magnetica la nivel modial, este Google.

1
Studiul initial are ca etalon regiunea SUA din care este originar autorul, New England. Suprafata acesteia este
de 186.458 km2, si ar fi acoperita conform autorului cu 4,5 km de cartele perforate, insemnand aproximativ 3,5
km raportat la suprafata Romaniei de 238.397 km2.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 3

Hard Disk-ul a fost introdus la mijlocul anilor 1950 de catre IBM. Primele HDD-
uri erau de marimea unui frigider, contineau 50 de platane cu diametrul de 24 inch
(circa 61 de cm) si puteau stoca circa 5 MB de date, o cantitate egala cu a unei casete
audio. Insa avantajul oferit de HDD era timpul de acces de circa 600 de ms, fata de
circa 6 minute in cazul casetei audio. Pana in 1960 dimensiunea platanelor a fost
redusa la 14 inch (35,5 cm), si desi capacitatea de stocare era de 2 MB, HDD-urile
devenisera portabile. In 1980 Seagate a creat un HDD cu dimensiunea de 5,25 inch si
5 MB de stocare.

Dezvolatarea sustinuta ulterioara, a facut din Hard Disk principalul mediu de stocare
folosit in cadrul computerelor, chiar si in ziua de astazi.
Mediile de stocare portabile si-au facut aparitia in 1973, odata cu aparitia
primelor diskete (floppy disk). Cu dimensiune initiala de 8 inch si o capacitate de
stocare de 237,25 de KB, disketa a evoluat in anii ‘80 catre cea mai populara versiune
a sa, respectiv 3,5 inch – 1,44 MB.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 4

In 1982 asociere intre Sony si Philips a introdus pe piata prima unitate de

stocare optica, folosita mai intai pentru a distribui muzica, respectiv CD-ul. Folosind o
raza laser pentru a citi informatia, compact discul era in masura sa stocheze circa 700
de MB de date. Unitatile optice au evoluat ulterior, prin folosirea unor tehnologii
imbunatatite ale discului de inregistrare si ale laserului de citire, dezvoltandu-se
astfel DVD-ul care putea stoca intre 4,7 si 17 GB, si ulterior BD-ul capabil sa stocheze
50 de GB.

Cardurile de memorie au inceput sa fie dezvoltate la inceputul anilor ’80 de

catre Toshiba, dar prima versiune comerciala a fost Compact Flash lansat de SanDisk
la inceputul anilor 90 si inca folosit mai ales in industria camerelor foto de inalta
performanta. Dezvoltarea dispozitivelor portabile a adus cu sine si dezvoltarea
cardurilor de memorie, care au cunoscut diferite tipuri lansate de maimulte
companii : Smart Media Card - SMC, Multimedia Card – MMC, Memory Stick – MS si
Secure Digital – SD, ultimul impunandu-se in preferintele utilizatorilor, a suferit
modificari in structura si dimensiuni, ajungand astazi prin Micro SD la dimensiuni
foarte reduse si la capacitate de stocare de pana la 2 TB.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 5

USB Flash Memory (USB Stick) a aparut in anul 2000, lansat de asocierea
dintre IBM si Trek Thechnology. Este un dispozitiv de stocare de tipul “plug and play”,
cuprinzand o memorie de tip flash si o interfata USB. Este recunosctut si acceptat de
toate sistemele de operare, Windows, Linux sau Unix (sau bazate pe aceste sisteme),
are dimensiuni reduse, capacitati de stocare mari, fara parti in miscare si rezistente la
socuri si poate fi sters si rescris cu usurinta de foarte multe ori. Datorita acestor
motive, USB Stick-ul a devenit principalul instrument mobil de stocare date.
Pana in 2006, mediul de stocare secundar folosit in sistemele informatice, a
fost Hard Disk-ul. De la inventarea lui la inceputul anilor ’50, HDD-ul a cunoscut
evolutii semnificative, ajungand astazi la dimensiuni standard de 2,5 sau 3,5 inch,
viteze de rotatie a platanelor intre 5400 si 15.000 rpm si capacitati de stocare pana la
12 TB. Aparitia SSD-ului, cu avantajele nete fata de HDD, derivate in principal din
viteza de citire/scriere, consumul de energie si dimensiuni, a facut ca din in ce mai
multe sisteme informatice sa migreze care acest echipament. Se estimeaza ca in
2021 numarul de SSD il va depasi pe cel de HDD instalate in dispozitivele informatice.
Totusi, in acest moment cele doua echipamente isi impart piata, HDD-ul fiind in
continuare mediul de stocare preferat. Din acest motiv, vom detalia principalele
caracteristici, modul de functionare avantajele si dezavantajele fiecaruia.

HARD DISK

Hard Disk-ul este un dispozitiv de stocare magnetic. Informatia este stocata in

mod binar, prin magnetizarea sau demagnetizarea unora dintre miliardele de puncte

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 6

de pe un disc numit platan. Datorita faptului ca un metal magnetizat ramane in

aceasta stare pana la demagnetizarea lui, informatia se pastreaza pe un HDD si dupa
ce alimentarea cu energie a fost oprita.

Un HDD este alcatuit din urmatoarele componente:

- Platanul este cea mai importanta componenta a unui HDD. Este un disc facut
din sticla, ceramica sau aluminiu si este acoperit cu un strat suptire de aliaj
feromagnetic, care prin magnetizare retine informatia in format binar.
- Axul platanului, permite rotirea acestuia la viteze de peste 4500 de rpm,
pentru a face informatia accesibila
- Bratul de citire-scriere, care plimba un mic magnet, capul de citire-scriere,
deasupra platanului
- Axul bratului de citire-scriere care permite rotirea acestuia, si actuatorul care
roteste bratul, pozitionandu-l cu exactitate deasupra sectorului care trebuie
citit.
- Placa de circuite care regleaza transmisia de date
- Set de conectori externi, care permit conactarea la placa de baza

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 7

Platanul (sau platanele, in functie de tipul HDD-ului) este invelit cu un film

special din material cu proprieteti magnetice, care poate este reorientat cand un
camp magnetic extern trece deasupra lui. Acest film este impartit in segmente,
fiecare dintre acestea capabile sa stocheze un bit. Capul de citire-scriere, montat pe
bratul de citire-scriere aplica un camp magnetic pentru a scrie un bit. Suplimentar,
acesta poate si citi orientarea unui bit scris anterior. Un platan este invelit in acest
film magnetic atat pe partea superioara cat si pe partea inferioara, si este citit de
doua capete de citire, cate unul pe fiecare parte. Aceste capete nu ating niciodata
discul, exista un foarte mic spatiu intre ele, evitandu-se astfel uzura prematura.
Pentru a permite citirea sau scrierea informatiei, platanele se rotesc cu viteze
de peste 4500 rpm. Acesta permite bratului de citire-scriere sa acceseze diferite parti
ale discului. Partea electronica a Hard Disk-ului, este responsabila cu controlul precis
al acestui ansamblu de discuri, brate mobile, capete de citire-scriere, actuatoare si
motoare de mare viteza. De asemenea, acesta controleaza si transferul corect de
date catre celelalte componente ale calculatorului.
Scrierea datelor pe un HDD ar fi inutila daca nu ar exista o modalitate in care
aceasta poate fi accesata si citita in mod corespunzator. Datele nu sunt scrise in mod
aleatoriu pe disc, exista un sablon pentru fiecare platan. Sirurile de biti sunt asezate
in cercuri concentrice, numite track-uri. Fiecare track este impartit in mai multe parti,
numite sectoare. Parti ale HDD-ului au o harta a sectoarelor care sunt folosite si a
celor care sunt libere (in Windows aceasta harta este denumita File Allocation Table,
sau FAT). Atunci cand computerul doreste sa scrie o informatie noua pe disc, cauta
mai intai in aceasta harta, sectoarele disponibile, apoi comanda capului de citire-
scriere sa mearga pe platan, exact pe acel sector pentru a scrie informatia. Aceeasi
procedura este urmata si in cazul in care se doreste citirea unei informatii.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 8

Fiind o strctura atat de complexa mecanica si electronica, HDD-ul este

susceptibil pentru a dezvolta o multitudine de probleme. Un singur fir de praf de
exemplu, poate face capul de citire-scriere sa oscileze sus/jos, lovind astfel platanul si
deteriorandu-l. Aceasta poarta numele de disk crash, si poate duce uneori la
pierderea totala a datelor stocate. Defectiuni logice, in sistemul de managemant al
informatiei stocate, pot de asemenea sa conduca la pierderea acesteia. Din acest
motiv, se recomanda oricand este posibil un back-up al datelor.

SOLID STATE DRIVE

Din fericire, un nou tip de stocare a aparut care, neavand componente in

miscare, este mult mai putin susceptibil la defectiuni. Cunoscut ca „solid state drive”
sau SSD, acesta utilizeaza cipuri semiconductoare si nu dispozitive magnetice pentru
a pastra informatia. Memoria RAM foloseste de asemenea semiconductori pentru a
stoca informatia, dar este un timp de memorie volatila (pierde informatia atunci
cand alimentarea cu energie se opreste), spre deosebire de SSD care foloseste cipuri
de memorie nevolatila (flash memory).

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 9

Sunt doua timpuri de memmorie flash: NOR si NAND. Ambele contin cipuri de
memorie dispuse intr-o retea, dar la memoria NOR acestea sunt legate in paralel, iar
la memoria NAND sunt legate in serie. Datorita acestui fapt, memoria de tip NAND
este mai compacta, mai ieftina si mai rapida, ceea ce explica de ce este tipul
dominant in constructia SSD-urilor.
Reteaua de celule de memorie este denumita block, iar randul de celule care
alcatuiesc reteaua este denumit pagina. Dimensiunea unei pagini poate fi de 2K, 4K,
8K, 16 K, iar un bloc contine intre 128 si 256 pagini. Astfel, un bloc are intre 256 KB si
4 MB.
Memoria flash NAND este de mai multe feluri, in functie de cate 1 si 0 pot
stoca in celule. Single level cell (SLC) poate stoca un bit - fie un 1, fie un 0 - in fiecare
celula. Multi level cell (MLC) stocheaza 2 biti pe fiecare celula. MLC livreaza o
capacitate mai mare de stocare, dar se uzeaza mai repede 9are o durata de viata mai
scurta). Totusi, are un cost mai redus decat SLC, ceea ce inseamna ca este tehnologia
folosita cu predilectie pentru SSD-urile comerciale.
Comparand viteza de lucru a SSD-urilor, observam avantajele fata de un HDD
clasic.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 10

In mod clar memoria flash nu este la fel de rapida ca memoria RAM, unde latenta la
scriere si citire se masoara in nanosecunde, dar comparativ cu un Hard Disk clasic,
viteza este de cateva orimai mare, avand in vedere ca SSD lucreaza in microsecunde,
iar HDD in milisecunde.
Una dintre limitarile esentiale ale SSD-urilor, este ca desi viteza de citire si de
scriere pe un drive gol este foarte mare, suprascrierea este un proces mult mai lent.
Asta pentru ca SSD-urile pot citi si scrie date la nivel de pagina (insemnand un rand
dintr-un bloc), dar nu pot sterge decat datele decat stergand un bloc intreg. Singura
modalitate de a face update unei pagini, este sa copieze intregul bloc in memorie, sa
stearga blocul in totalitate, si apoi sa copieze intreg blocul din memorie cu pagina
actualizata. Daca discul e plin, si nu exita pagini disponibile pentru a fi scrise, SSD-ul
trebuie sa caute mai intai blocuri care au fost marcate pentru a fi sterse dar nu au
fost inca sterse, sa procedeze la stergerea lor, si apoi sa copieze datele in paginile
eliberate. Acesta este motivul pentru care SSD-urile devin mai lente in timp, avand in
vedere ca odata cu trecerea timpului, aproape pentru fiecare noua scriere, trebuie
anterior urmata procedura de stergere.
Unul dintre procesele care ajuta la optimizarea functionarii SSD-ului este cel
denumit „garbage collection”- colectarea gunoiului. Acesta este un proces care se
desfasoara in fundal si ajuta SSD-ul sa minimizeze impactul procedurii de stergere,
prin rearanjarea informatiei in blocuri. Mai jos este procesul detaliat.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 11

In acest proces SSD-ul foloseste avantajul vitezei mari de scriere in blocuri libere,
muta informatia actualizata cu totul intr-un bloc liber, si goleste blocul initial,
marcandu-l ca spatiu de stocare disponibil. Asta inseamna ca la urmatoare scriere,
SSD-ul poate scrie direct in blocul care a devenit liber, fara sa mai fie nevoie de
efectuarea ciclului de stergere.
O alta metoda de gestionare a spatiului de stocare pe SSD este functia TRIM.
Prin aceasta, sistemul de operare instructeaza SSD-ul sa omita rescrierea unor
anumite date, la urmatoare stergere a unui bloc. Aceasta reduce volumul de date pe
care SSD-ul il rescrie, prelungindu-i astfel durata de viata. Atat citirea cat si scrierea
afecteaza durata totala de utilizare a unui astfel de spatiu de stocare, dar scrierea
este cu mult mai distruciva decat citirea.
Functia TRIM si cea de Garbage Collection ajuta la ajuta la reducerea
impactului rescrierii informatiei intr-un SSD. Luand in calcul ca stergerea datelor, asa
cum am mentionat mai sus, se poate face doar la nivel de bloc, uneori este necesar,
pentru un update la o singura celula de 4 KB, sa se stearga un intreg bloc de 4 MB.
Suplimentar anumiti producatori folosesc o tehnica denumita wear-leveling. Aceasta
asigura, prin folosirea unor algoritmi interni, ca toate blocurile sa fie folosite in mod
cat mai uniform, prelungind astfel si mai mult durata de utilizare a unui SSD.
Memoriile NAND, au un ciclu de stergere/scriere de 50.000, daca sunt de tipul SLC
(single level), dar de numai 5.000 daca sunt de tipul MLC (multi level), care sunt si
MEMORIA EXTERNA CATALIN
 12

cele folosite pentru consumatorul obisnuit. Toate aceste tehnologii presupun

folosirea unui controler foarte sofisticat, peste ceea ce se foloseste in mod curent in
HDD, desi prin precizia cu care muta bratul de scriere/citire deasupra pistei exacte a
discului magnetic, si modul de gestionare a intregului ansamblu electro mecanic,
chiar si acestea livreaza performante deosebite.
Ce ne rezerva viitorul in materie de stocare? Raspunsul pare greu de anticipat
in acest moment, pentru ca, exceptand cartelele perforate, niciuna dintre celelalte
tehnologii nu si-au atins apogeul inca, si cercetari se desfasoara in continuare pentru
imbunatatirea fiecaruia.
Este de asteptat ca SSD-ul sa devina media de stocare interna predilecta in
urmatorii ani, avand in vedere avantajele derivate din latenta scazuta si consumul
redus de energie si dimensiunile reduse. Avantaje suplimentare sunt date si de
rezistenta la socuri si de rata de defectare semnificativa mai mica decat a unui HDD,
avand un MTBF (mean time between failures) de circa 2,5 milioane de ore fata de 0,5
milioane a unui SSD. Raportat la pretul pe GB de stocare, un Hard Diskul este mult
mai eficient, oferind un pret de circa 5 ori mai scazut, in medie.
Banda magnetica are in continuare un viitor asigurat, cel putin in urmatorii
ani. Desi timpul de acces al datelor este departe chiar si de performantele unui Hard
Disk, Sony si IBM au anuntat producerea unei casete cat palma umana, capabila sa
stocheze pana la 330 TB de date. Adaugand la asta cel mai mic cost pe GB de stocare,
durata de stocare a datelor de pana la 50 de ani (fata de circa 5 ani un HDD clasic) si
cea rata de aparitie a erorilor de stocare de o suta de ori mai buna decat a unui HDD
si de 10 ori mai buna decat a unui SSD, realizam de ce este preferata pentru back-up-
ul de date de catre toate marile companii.
Hard Diskul este de asemenea supus unui proces de imbunatatire. Viitoare
HDD-uri vor putea veni cu atmosfera interioara din heliu, ceea ce le va face mai
rapide, heliul fiind de 6 ori mai putin dens decat aerul. Prin urmare, se vor misca mai
repede si se vor incalzi mai putin. Evolutii in modalitatea de scriere pe disc, presupun
producerea in viitorul apropiat de unitati capabile sa stocheze pana la 100 de TB.
SSD-ul suporta si el un continuu proces de evolutie. Memoriile NAND,
prevalente in acest moment in aceste unitati, vor trece de la modelul planar, la
modelul in mai multe straturi, denumite 3D NAND. Acestea ofera capacitati de
stocare marite, mentinand avantajele oferite de memoriile tip NAND. Mai mult, Intel
a lansat deja in productie, momentan doar pe computerele de mare performanta,
SSD-uri care nu se bazeaza pe memorii de tip NAND, ci pe memorie asemanatoare
RAM, dar nevolatila, pe care au denumit-o Intel 3D XPoint (comercial Intel Optane),
capabile de latente de ordinul nanosecundelor (fata de microdecunde in SSD-uri
traditionale, si milisecunde in cazul HDD).

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 13

Mediile de stocare optica vor cunoaste probabil un reviriment, intrucat

Universitatea din Southampton a lansat deja o tehnologie pentru un disc optic care,
spre deosebire de un CD care fi scris intr-un singur strat, poate fi scris cu ajutorul
unui laser in mai multe sute de straturi. Mai mult, in functie de unghiul de refractie,
un laser poate citi informatii distincte de pe aceeasi suprafata. Un astfel de disc de
dimensiunea unei monede, poate stoca pana la 360 TB de date, pentru o durata de
pana la 13,8 miliarde de ani, adica aproximativ varsta Universului.
ADN-ul este un potential mediu de stocare pentru viitor, intrucat cercetatorii
au reusit deja sa converteasca informatii binare in nucleotide de ADN. Desi procesul
este in acest moment anevoios si costisitor, ADN-ul are avantajul stocarii unei
cantitati uriase de date, fara aparitia unor erori, pe o perioada de pana la un milion
de ani, daca este pastrat in conditii optime. Conform New Scientist, un singur gram
de ADN poate stoca pana la 455 EB (exabiti; 1 EB = 1 mld GB), deci intreaga baza de
date a omenirii ar incapea intr-o lingurita de ADN.

MEMORIA EXTERNA CATALIN

 14

Bibliografie

https://en.wikipedia.org/wiki/Computer_data_storage#Semiconductor

https://teachcomputerscience.com/data-storage-capacity/

http://www.ftms.edu.my/images/Document/CSCA0101%20-
%20Computing%20Basics/csca0101_ch05.pdf

https://www.slideshare.net/go4hosting-official/e-bookthe-evolution-of-storage-technologies

https://www.itpro.co.uk/server-storage/31876/the-history-and-evolution-of-storage

https://what-if.xkcd.com/63/

https://www.dataversity.net/brief-history-data-storage/#

https://www.domo.com/learn/data-never-sleeps-6

https://koofr.eu/blog/posts/history-and-evolution-of-memory-cards

https://ttrdatarecovery.com/how-hard-drive-work/

https://www.explainthatstuff.com/harddrive.html

https://www.statista.com/statistics/285474/hdds-and-ssds-in-pcs-global-shipments-2012-2017/

https://www.extremetech.com/extreme/210492-extremetech-explains-how-do-ssds-work

https://computer.howstuffworks.com/solid-state-drive1.htm

https://www.makeuseof.com/tag/solidstate-drives-work-makeuseof-explains/

https://cacm.acm.org/magazines/2019/4/235573-the-future-of-data-storage/fulltext

https://www.databarracks.com/future-of-processing-and-storage/storage.html

https://qz.com/345640/scientists-say-all-the-worlds-data-can-fit-on-a-dna-hard-drive-the-size-of-a-
teaspoon/

MEMORIA EXTERNA CATALIN