T.

1. Noțiuni si tipurile organelos statale ale R diplomatice și politicii externe

Serviciul diplomatic este o activitate oficială a organismelor și oficialilor statului bine definiți. Organele
de relații externe ale locului și activității lor pot fi împărțite în două grupuri: organele centrale ale relațiilor
externe ale statului; organele de relații externe ale statului.
Grupul de organe centrale (interne) ale relațiilor externe ale statului, la rândul său, se încadrează în două
grupuri în funcție de natura funcțiilor lor și de baza legală a existenței lor: a) organe de conducere politică
generală, stabilite și determinate, de regulă, de constituțiile de state; aceste organisme îndeplinesc funcții
politice generale; b) organele de relații speciale (economice, sectoriale, departamentale) cu alte țări. Relațiile
unor astfel de organe de stat specializate de relații externe cu organe similare sau similare ale altor state sunt
de regulă reglementate prin acorduri internaționale speciale, convenții sau obiceiuri și tradiții stabilite în
comunicarea internațională. Această reglementare juridică internațională a relațiilor internaționale ale unor
organisme de specialitate similare din diverse state a determinat unii autori să numească astfel de organisme
convenționale, în contrast cu cele politice, constituționale.
Activitățile organelor de relații externe ale primului grup au un caracter diplomatic. Activitatea organelor
de relații externe din cel de-al doilea grup nu este diplomatică, iar serviciul în aceste organisme nu este practic
un serviciu diplomatic; activitățile unor astfel de organisme au o direcție de specialitate, determinată de natura
profesională a unuia sau altui organism din care emană această activitate, de exemplu, activitățile organismelor
din departamentele de comunicare, poștă și telegraf.
Organele centrale ale relațiilor externe:Organele politice constituționale centrale și funcționarii relațiilor
externe includ: cele mai înalte autorități legislative, alese de obicei de populația țării; șeful statului - unic sau
colegial; guvern și, în special, șeful guvernului; Ministrul de externe și Oficiul central al Ministerului
Afacerilor Externe. În statele burgheze moderne republicane, aceste organe de relații externe sunt cele mai
înalte în domeniul relațiilor externe numai formal.Practic toată puterea este uzurpată de către organele
executive ale puterii de stat (președintele și guvernul) în implementarea politicii externe. Exercitarea anumitor
funcții în domeniul relațiilor externe de către organele legislative datează din vechile state. Deci, soluția
problemei războiului și a păcii, negocierea cu statele străine și judecata finală asupra problemelor acestor
negocieri, numirea misiunilor diplomatice și a ambasadorilor în state străine. În timpul Evului Mediu în acele
state în care exista o formă republicană de guvernare (care a fost o excepție), principalele probleme ale
relațiilor externe au fost incluse în funcțiile autorităților legislative reprezentative. Este cunoscut faptul că în
Evul Mediu, unele orașe erau state republică, de exemplu, în Italia - Genova, Veneția, etc. o astfel de oraș-
republică. Cu toate acestea, în perioada feudalismului, exercitarea funcțiilor superioare în domeniul relațiilor
externe de către organele reprezentative ale statului este un fenomen atipic, deoarece monarhia era o formă
tipică a statului feudal. Sub forma monarhică de guvernare, existau și unele aspecte ale unor organisme
reprezentative formate din reprezentanți ai nobilimii nobile sau reprezentanți ai burgheziei emergente (forța
socială centrală a așa-numitului terț). Dar aceste organe reprezentative aveau un caracter pur consultativ și nu
obligau monarhul la nimic. Regii din Spania, Franța și alte state feudale convocau de obicei aceste organe în
acele cazuri când era necesar să se stabilească noi sau să crească impozite vechi necesare pentru războaiele.
Corturile spaniole au jucat acest rol sub regii spanioli; în limba franceză - statele generale
Organisme externe ale relațiilor externe: Cel de-al doilea grup de organe de relații externe - la corpuri
străine. Ele pot fi împărțite în două categorii: Corpurile permanente sunt acele organisme care lucrează în
străinătate în fiecare zi, reprezentând interesele statului lor. Acestea sunt ambasade și misiuni, reprezentări în
organizații internaționale etc. Organisme temporare sunt diverse delegații, reprezentanți individuali trimiși în
străinătate, precum și așa-numiții observatori la conferințe internaționale, congrese, în comisii internaționale
și, în final, reprezentanți individuali. la aniversări de stat, încoronări etc. Uneori, atunci când un reprezentant
special nu este trimis în astfel de cazuri, ambasadorul care este constant în țara gazdă este autorizat să participe
la ceremonie în calitate de ambasador extraordinar.
Organele permanente de relații externe, prin natura activităților lor, prin funcțiile pe care le îndeplinesc,
pot fi organisme diplomatice, de exemplu, ambasade, misiuni și misiuni în cadrul Națiunilor Unite. Aceste
organisme permanente au o natură politică și îndeplinesc funcții politice, se bucură de toate drepturile
misiunilor diplomatice. În schimb, acestea nu sunt considerate misiuni diplomatice ale consulatului. Statutul
juridic internațional al consulatelor este apropiat de statutul juridic internațional al misiunilor diplomatice, dar
nu este identic cu acesta. De asemenea, reprezentările la diverse expoziții tehnice sau de specialitate, expoziții
și congrese din industrie nu au un caracter diplomatic; membrii acestor misiuni nu au pașaport diplomatic, ci
călătoresc cu pașapoarte civile sau de serviciu. Aceste reprezentări pot fi permanente sau temporare. Astfel, în
funcție de organele de relații externe ale statelor străine, se disting organisme diplomatice și non-diplomatice.

2. Organele statale ale Relațiilor externe și de promvare a Politicii Externe din R. MD:
1. Centrale _Constituționale (Parlamentul, Șef de stat, Guvern, MAE, Departamentul Protocol),
_ Convenționale (Ministerul Culturii; Comunicației; Științei și Educației)
În calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al
unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana,
care este chemată să reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării.
Șeful de stat
 Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.
Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul
Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate
îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.
Articolul 77 din Constituția Republicii Moldova
 primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în
Republica Moldova;
 este comandantul suprem al forţelor conferă decoraţii şi titluri de onoare;
 acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
 soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
 numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
 acordă graţiere individuală;
 poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
 acordă ranguri diplomatice;
 conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de
funcţionari, în condiţiile legii;
 suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii
Constituţionale;
Parlamentul
Este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o
structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani.
 adoptă legi, hotărîri și moțiuni;
 declară referendumuri;
 înterpretează legile și asigură unitatea reglementarilor legislative pe întreg teritoriul țării;
 aprobă direcțiile principale ale politicii interne și externe a statului;
 aprobă doctrina militară a statului;
 exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele și în limitele prevăzute de
Constituție;
 ratifică, denunță, suspendă și anuleaza acțiunea tratatelor internaționale încheiate de Republica
Moldova;
 aproba bugetul statului și exercită controlul asupra lui;
  exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic și de altă
natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind imprumuturile și creditele de stat din
surse străine;
 alege și numește persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
 aprobă ordinele și medaliile Republicii Moldova;
 declară mobilizarea parțială sau generală;
 declară starea de urgență, de asediu și de război;
 inițiază cercetarea și audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societății;
 suspendă activitatea organelor administrației publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
 adoptă acte privind amnisția.
Guvernul
Asigură, conform Constituției, realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea
generală a administrației publice. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile
constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Acesta este
alcătuit dintr-un lider numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică.
 aprobă hotărîri și dispoziții în vederea executării legilor;
 avizează inițiativele legislative;
 elaborează și prezintă spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, propune
Parlamentului inițiative legislative pentru:
 realizarea obligațiilor ce rezultă din conținutul legilor și dispozițiilor finale ale acestora în limita
stabilită de cadrul legislativ primar;
 asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale,
economice, financiare și politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili
care prezintă pericol public;
 poate semna acorduri internaționale, atunci cînd semnarea acestora este necesară pentru executarea
legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova și/sau acestea sînt necesare pentru asigurarea securității
interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare, politice
și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
 emite acte cu caracter individual privind efectuarea remanierilor de cadre.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene este organul central de specialitate, ce

promovează politica statului în domeniul relaţiilor externe şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
Constituţia şi legile Republicii Moldova, Hotărîrile Parlamentului, actele Preşedintelui Republicii Moldova,
hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, precum şi cu alte acte normative, tratate şi acorduri internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
 realizează drepturile suverane ale Republicii Moldova în cadrul relaţiilor internaţionale
 promovează politica externă a Republicii Moldova în relaţiile cu alte state şi organizaţii
internaţionale
 informează Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul despre evenimentele internaţionale majore şi
face propuneri privind poziţia Republicii Moldova faţă de acestea
 coordonează activitatea organelor centrale de specialitate şi a altor autorităţi administrative ale
Republicii Moldova în vederea stabilirii şi dezvoltării relaţiilor cu alte ţări
 negociază în numele Republicii Moldova sau participă la negocierea tratatelor şi înţelegerilor
internaţionale
 face propuneri privind iniţierea, negocierea, sstrongnarea, ratificarea, aprobarea sau
acceptarea acordurilor internaţionale, aderarea la acestea sau denunţarea lor, efectuează schimbul
instrumentelor de ratificare, înmînează instrumentele de ratificare sau de aderare, notifică aprobarea sau
acceptarea înţelegerilor internaţionale şi denunţarea lor
 urmăreşte aplicarea prevederilor tratatelor şi altor înţelegeri internaţionale la care Republica
Moldova este parte, prezentînd propunerile corespunzătoare organelor centrale de specialitate, Guvernului şi
Preşedintelui Republicii Moldova.
Departamentul Protocol
Acesta a fost creat cu scopul:
 asigurării cu mijloace și norme de protocol a activității Guvernului Republicii Moldova;
 utilizării unei practice unice protocolare la primirea reprezentanților diplomatici acreditați în RM și a
delegațiilor străine de rang înalt ce ne vizitează;
 coordonării activității șefului de misiune și a consulatelor RM peste hotare.
 promovarea politicii externe;
 dirijarea și controlarea activității misiunilor.
 protejarea intereselor naționale ale statelor și cetățenilor;
2. Străine _Permanente :
Ambasada - denumită şi misiunea diplomatică - este insituţia statului ale cărei funcţii constă în principal
în a reprezenta RM în relaţiile cu un alt stat, a promova relaţiile de prietenie şi a dezvolta relaţiile economice,
culturale şi ştiintifice între RM şi alte state. Ambasada desfăşoară activitate diplomatică în statul străin pe
teritoriul căruia este recunoscută.
 Funcțiile misiunii diplomatice constau în special în:
 a reprezenta statul acreditant în statul acreditar;
 a ocroti în statul acreditar interesele statului acreditant și ale cetățenilor săi, în limitele admise de
dreptul internațional;
 a duce tratative cu guvernul statului acreditar;
 a se informa prin toate mijloacele licite despre condițiile și evoluția evenimentelor din statul acreditar
și a raporta cu privire la acestea guvernului statului acreditant;
 a promova relații de prietenie și a dezvolta relațiile economice, culturale și științifice între statul
acreditant i statul acreditar.
Șefii de misiune sînt repartizați în trei clase și anume:
• a ambasadorilor sau nunților acreditați pe lîngă șefii de stat și a celorlalți șefi de misiune avînd rang
echivalent;
• a trimișilor, miniștrilor sau internunților acreditați pe lîngă șefii de stat;
• a însărcinaților cu afaceri acreditați pe lîngă ministerele afacerilor externe
Secţia Consulară este o parte a Ambasadei, o subdiviziune care gestionează solicitările cu caracter
tehnic ale cetăţenilor proprii şi reuneşte un complex de funcţii pe care le îndeplinesc instituţii distincte:
 funcţia de ofiţer de stare civilă - înscrie datele din certificatele de naştere străine în registrele de stare
civilă aflate la misiune şi eliberează certificatele de naştere, căsătorie şi deces corespunzătoare;
 funcţia de notar public - procedează la autentificarea de înscrisuri, legalizarea de semnături,
efectuarea şi legalizarea traducerilor etc;
 eliberează documente de călătorie: preia cererile de paşapoarte ale cetăţenilor şi le transmite în sistem
electronic informatizat în RM pentru soluţionare; eliberează ulterior paşapoartele corespunzătoare; eliberează
documente de călătorie provizorii pentru cetăţenii care le-au pierdut/deteriorat sau cărora le-au fost furate;
 preia solicitări de acte judiciare şi extrajudiciare ale cetăţenilor moldoveni- cazier judiciar, duplicate
ale certificatelor de naştere căsătorie sau deces emise în Republica Moldova;
 - acordă vize de intrare în Republica Moldova cetăţenilor statelor terţe supuşi acestei obligaţii,
 preia cereri de redobândire/renunţare la cetăţenia;
 acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor aflaţi pe teritoriul statului de reşedinţă, inclusiv în
situaţii dificile precum reţinere, arestare, condamnare; accidente; deces; spitalizare.
 Activitatea Secţiei Consulare se desfăşoară în primul rând în conformitate cu acordurile internaţionale
încheiate între Republica Moldova şi statul pe teritoriul căreia se află în limitele normelor locale şi ale legii
locale.
  Este general recunoscut că statul pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea misiunea diplomatică
are în vedere că el şi instituţiile sale sunt singurele îndreptăţite să facă acte de justiţie pe teritoriul său. Orice
activitate a misiunii diplomatice trebuie să aiba loc cu consimţământul lui, cu respectarea legilor şi
regulamentelor sale
 De aceea, funcţiile consulare au un caracter restrâns numai la anumite categorii de acte şi cazuri bine
determinate, astfel încât competenţele acordate Secţiei Consulare să nu vină în concurenţă cu jurisdicţia
teritorială a statului pe teritoriul îşi desfăşoară activitatea.
_ Temporale: Misiunile ad-hoc (create temporar pentru o misiune specială, cu un anumit scop).