Sunteți pe pagina 1din 11

Ψ Psihologie, 1, 2011

ROLUL MOTIVAŢIEI ÎNVĂŢĂRII ÎN OBŢINEREA


SUCCESULUI ŞCOLAR

Elena CĂRUŢĂ

Termeni-cheie: motivaţie, motivaţia învăţării, motivaţie po-


zitivă/negativă, motivaţie intrinsecă/extrinsecă, trebuinţe, succe-
sul şcolar, factorii succesului şcolar, insuccesul şcolar, eşecul şco-
lar stabil/episodic, preîntâmpinare.

Abstract
We teacher and parents are those who have to bring evidence of sensibility and love for
children, for the capacity and understanding of children, for emphathy and affective equilib-
rium. We have to poy attention to the children’s troubles, that they have to clarify, do not under-
estimate the troubles that worry them, we have to show them respect and may be this way, we
are goind to motivate them to their scholar success.

Tema cercetată este importantă prin Pentru S. Freud, motivaţia constă în


faptul că analizează motivaţia elevilor şi stimularea şi descărcarea de energie. Be-
influenţa acesteia asupra succesului şco- havioriştii considerau motivaţia ca o reac-
lar care este atât de semnificativ pentru ţie învăţată asociată unui stimul ca urmare
procesul de predare-învăţare şi dezvolta- a repetării asocierii.
rea armonioasă a personalităţii elevului. Sunt o serie de teorii ale motivaţiei
Termenul „motivaţie” provine din la- care pun accent pe diferite aspecte, mai
tinescul „move”sau „movere”= a mişca, jos este prezentată una din aceste clasifi-
a pune în mişcare. Rezultă că motivaţia cări.
este orice forţă, indiferent de natura ei, În 1992, E. Deci propune o nouă cla-
care pune în mişcare organismul, activi- sificare extrem de interesantă, cu tendin-
tatea pe care o desfăşoară. Conceptul de ţe spre exhaustivitate, bazată pe criteriul
motivaţie a fost lansat în literatura psiho- centrării:
logică în 1930 de către E. Dichter, care 1) teorii centrate pe răspunsuri şi te-
consideră că motivaţia constituie cauza orii centrate pe comportamente specifice,
reală a comportamentului uman. Motiva- de satisfacere a trebuinţelor (teoria ope-
ţia funcţionează la diferite nivele: superfi- rantă formulată de Skinner);
ciale şi inconştiente (stimulează şi impul- 2) teoriile centrate asupra nevoilor fi-
sionează) [7]. ziologice, impulsuri, instincte (teoria im-
Motivaţia reprezintă o totalitate de pulsului a lui Hall);
factori dinamici ce determină conduita 3) teoriile focalizate pe scopuri (teo-
omului [4]. ria lui Lewin) – teoria tensiunii, a acelor
16
Rolul motivaţiei învăţării în obţinerea succesului şcolar Ψ

forţe care intră în contradicţie unele cu premiale, de ex. lauda, încurajarea, pre-
altele); mierea) versus motivaţie negativă (produ-
4) teorii centrate pe nevoi psihologi- să de folosirea unor stimuli aversivi, de
ce (teoria lui Murray, teoria lui Maslow); ex. ameninţarea, pedepsirea, blamarea)
5) teorii centrate pe influenţarea şi o altă pereche ar fi motivaţia intrinsecă
comportamentelor de factorii sociali (te- (sursa se află în subiect, în nevoile şi tre-
oria disonanţei cognitive şi afective a lui buinţele lui personale, iar motivaţia este
Festinger) [7]. solitară cu activitatea subiectului) versus
Studierea factorilor motivaţionali de motivaţie extrinsecă (sursa este în afara
către unii cercetători (Nutin T. Bogdan) a subiectului, fiindu-i sugerată sau chiar
dus la clasificarea trebuinţelor în: impusă acestuia de o altă persoană) [1].
-trebuinţe biologice (nevoia de hra- Mai există în literatura de specialitate
nă, apă, odihnă, de orientare, de apărare şi următoarele perechi polare ale tipurilor
şi afecţiune, etc.); de motivaţii: motivaţie cognitivă/afectivă,
-trebuinţe învăţate (nevoia de ma- motivaţie individuală / socială [7].
nipulare a obiectelor, de percepţie şi de Ce este aceea motivaţia şcolară sau
explorare a mediului înconjurător, de motivaţia învăţării? Motivaţia învăţării
protecţie în faţa pericolelor, trebuinţa de este constituită din totalitatea motivelor
bani etc.); care, în calitatea lor de condiţii interne ale
-motive sociale rezultate din interac- personalităţii, determină, orientează, or-
ţiunea individului cu mediul sociocultural ganizează şi potenţează intensitatea efor-
(de comunicare, de formare a personalită- tului în învăţare [5].
ţii, de autodepăşire etc) [2]. Astfel, am putea menţiona că elevul,
După H. Maslow, însă, există trebu- ca şi de fapt orice persoană, până nu şi-a
inţele primare (trebuinţe fiziologice, tre- satisfăcut trebuinţa primară, ca de exem-
buinţe de securitate, trebuinţe de iubire plu, trebuinţa de foame, sau chiar cea de
şi afiliere, trebuinţe de stimă de sine) şi a se simţi protejat, nu poate simţi nece-
trebuinţe secundare (trebuinţe cognitive, sitatea de autorealizare, sau trebuinţa de
trebuinţe estetice, trebuinţă de autoreali- a avea succes şcolar. Aceasta ar fi cauza
zare). Astfel, autorul precizează că o tre- principală a insuccesului şcolar, când co-
buinţă nu apare ca motivaţie decât dacă pilul se dezvoltă în familie pauperizată
cea anterioară a fost satisfăcută. Apariţia sau se află în supravegherea vecinilor sau
unei trebuinţe noi după satisfacerea alteia rudelor îndepărtate, iar părinţii sunt ple-
se face gradual, nu inopinat. Cu cât o tre- caţi peste hotare. La acest capitol am mai
buinţă este mai spre vârful piramidei, cu putea adăuga şi situaţia foarte des întâl-
atât este mai specific umană [1]. nită în şcoală, când elevul trecând de la o
În existenţa concretă a omului sunt treaptă la alta, este instruit de diferiţi pro-
puse în funcţiune diferite forme ale mo- fesori, care vor sa pună elevul “la punct”
tivaţiei, clasificate, două câte două, în şi pentru orice greşeli (de ex. şi-a uitat ca-
perechi opuse. Astfel, ar exista motivaţie ietul acasă) acesta este blamat şi etichetat
pozitivă (motivaţia produsă de stimuli ca “elev rău”. Această etichetare pusă co-

17
Ψ Elena CĂRUŢĂ

pilului care este repetată de mai multe ori 2. Factori psihologici: includ proce-
poate duce într-adevăr la aceea ca copilul sele psihice (cognitive, afective, volitive),
să ajungă la insucces şcolar. Deci, aici ar însuşirile psihice (temperament, atitudini,
fi vorba despre o motivaţie extrinsecă ne- interese), fenomene psihice (atenţia, lim-
gativă a reuşitei şcolare a elevului. bajul), nivelul de inteligenţă şi de aspira-
Voinţa de a învăţa nu se formează ţie, atitudinea faţă de muncă, voinţa de a
de la sine. Ea este rezultatul unui proces învăţa.
educativ de durată care presupune atât în- 3. Factori pedagogici: se referă la
deplinirea insistentă, consecutivă a unor stilul didactic al profesorului, eficienţa
scopuri înaintate către elevi de alţii în metodelor de predare-învăţare şi evalua-
învăţare, cât şi îndeplinirea unor scopuri re, proiectarea şi realizarea situaţiilor de
trasate de elevii înşişi. Exersarea voinţei învăţământ, organizarea procesului de în-
de a învăţa duce treptat la o dorinţă per- văţământ etc.
manentă de a şti mai mult, de a cunoaşte 4. Factori socio-culturali: sunt me-
mai mult atunci când eforturile elevului diul psiho-socio-cultural, familial şi gru-
sunt recompensate prin satisfacţii care se pul de prieteni al copilului.
găsesc în însăşi învăţare şi duc la senti- 5. Factorii stresanţi: de natură fizică:
mentul de succes. gălăgie, aer poluat, frig, iluminarea insu-
Vorbind despre voinţa de a învăţa ficientă, umezeală; de natură fiziologică:
intrăm iarăşi în sfera motivaţiei învăţării boli organice, subnutriţie, somn insufici-
şcolare. Motivaţia este una dintre condi- ent; de natură psihosocială: supraîncărca-
ţiile esenţiale care asigură dobândirea de rea, lipsa de antrenament de învăţare [2].
noi cunoştinţe. Numai prin motivaţie se Aceşti factori vor fi analizaţi într-o
poate explica atitudinea activă sau mai măsură mai mare sau mai mică în partea
puţin activă a elevilor în procesul de do- experimentală a acestei lucrări.
bândire al cunoştinţelor. Antipodul succesului este insucce-
În ceea ce priveşte succesul şcolar, el sul.
se defineşte prin formarea la elevi, în con- Insuccesul şcolar, însă, este văzut ca
cordanţă cu cerinţele programelor şcolare, incapacitatea elevului de a progresa în rit-
a structurilor cognitive (sisteme de cunoş- mul colegilor, de a obţine un randament
tinţe), operaţionale (priceperi, capacităţi, în conformitate cu obiectivele stabilite.
abilităţi), psihomotrice (deprinderi), afec- Evident că insuccesul şcolar în ultimă in-
tiv-motivaţionale şi sociomorale (atitu- stanţă duce la eşec şcolar, ceea ce necesită
dini, trăsături de voinţă şi caracter). o implicare a mai multor specialişti: a psi-
Succesul în activitate este determinat hologului şcolar, dirigintelui, adjunctului
de anumiţi factori: pe educaţie, precum şi este importantă
1. Factori biologici: se referă la colaborarea cu părinţii elevului. În acest
starea sănătăţii organismului, la anumite scop, se determină motivele eşecului şco-
deficienţe ale analizatorilor, la echilibrul lar şi se elaborează metode de profilaxie
endocrin, la boli organice, tulburări ner- şi depăşire a situaţiei dificile în care se
voase şi dezvoltarea fizică. află elevul.

18
Rolul motivaţiei învăţării în obţinerea succesului şcolar Ψ

Deci, prin eşec şcolar se înţelege de- pilului).


calajul dintre rezultatele reale ale elevului Manifestările eşecului şcolar mai pot
la învăţătură şi cerinţele şcolare, prevăzu- să exprime şi nevoia de a se afirma sau
te de programă [6]. De asemenea, eşecul de a delimita exigenţele părinţilor, nevoia
şcolar se traduce prin dificultatea copilu- de atenţie a părinţilor, lipsa de încrede-
lui de a se menţine la acelaşi nivel cu cla- re în sine, frica de a nu fi abandonat de
sa, prin asimilările întârziate şi apoi prin părinţi pentru care şcoala este centrul de
repetenţie. interes. De luat în seamă sunt şi factori ca
Deosebim eşec şcolar stabil şi episo- transferarea din clasă în clasă, din şcoală
dic. Eşecul şcolar stabil ţine, îndeosebi, în şcoală, schimbarea locuinţei, divorţul
de insuficienţa aptitudinilor şcolare ale părinţilor etc [6].
elevului şi de condiţiile ambientale fa- Lotul de cercetare a fost aplicat
miliale. Nedezvoltarea sferei cognitive asupra a 93 de elevi ai liceului Teoretic
poate fi condiţionată mai frecvent de re- „Mihail Sadoveanu”, dintre care 41 de
tardul mental, inadaptarea şcolară, delă- elevi (44,08%) din clasele a IX –a şi 52
sarea pedagogică, unele tulburări psihice de elevi (55,91%) din clasele a XI-a. S-au
şi de personalitate. Eşecul şcolar episodic efectuat chestionare la trepte şcolare dife-
poate interveni în urma: lipsei motivaţiei, rite pentru a observa dacă există diferenţe
lipsei tradiţiei de a învăţa în familie, ni- semnificative.
velului scăzut de aspiraţii şi de expectaţii Metodele de cercetare: în scopul
în raport cu activitatea şcolară şi propriul evidenţierii factorilor ce au importanţă în
Eu, prezenţei unor însuşiri caracteriale in- obţinerea succesului şcolar la elevi şi ce-i
dezirabile, lipsei trebuinţei de autoreali- motivează pe elevi să înveţe, s-au admi-
zare, manifestării tulburărilor de condui- nistrat mai multe chestionare: Chestiona-
tă, conflictelor în colectivul de elevi, con- rul „Factorii succesului şcolar” şi Chesti-
flictelor între pedagog şi elevi, atitudinii onarul „Motivul învăţării”.
ostile a pedagogului faţă de elev, organi- Acest chestionar a fost elaborat în co-
zării defectuoase a procesului educaţional laborare cu elevii claselor a XI-a. Elevii
din partea cadrelor didactice, condiţiilor singuri au dedus prin metoda brainstro-
familiale precare [3]. mingului ce factori ar influenţa succesul
Motivele generale ale eşecului şcolar şcolar. Utilizând sugestiile elaborate de
pot fi atribuite: elevi am alcătuit chestionarul cu 21 de
• elevului (leneş, procese cognitive itemi (vezi tab. 1). Sarcina elevilor era
slab dezvoltate, indiferent etc.); să noteze fiecare factor pe o scală de la
• şcolii (clase supraîncărcate, învă- 1 (deloc important) la 10 (foarte impor-
ţător fără vocaţie, lipsa unei bune relaţii tant pentru el) ( vezi tab. 1). Astfel, în di-
profesor-elev), agrama de mai jos, sunt prezentate doar
• familiei (mediu defavorizant, care răspunsurile ce sunt pe primele trei locuri
motivează puţin sau este puţin disponibil după importanţă şi răspunsul cu cel mai
şi interesat de rezultatele şcolare ale co- mic procentaj:

19
Ψ Elena CĂRUŢĂ

Tabelul 1.
Factorii succesului şcolar, după părerea elevilor chestionaţi
Nr. Factori
1. Sârguinţa personală 12. Predarea captivantă a materiei
2. Interesul faţă de obiect 13. Starea sănătăţii elevului
3. Timpul acordat pentru lecţii 14. Complexitatea temei pentru acasă
Stimularea materială a elevilor de către pă-
4. Stilul de predare al profesorului 15.
rinţi pentru note
Ajutorul acordat de către părinţi în pregătirea
5. Personalitatea profesorului 16.
temelor
6. Colegii de clasă 17. Trăsăturile de personalitate ale elevului
7. Exigenţa părinţilor faţă de note 18. Capacităţile intelectuale ale elevului
8. Rolul profesiei dorite în viitor 19. Curajul elevului
9. Colegul de bancă 20. Relaţia dintre profesor-elev
10. Profesor sever 21. Probleme personale ale elevului
11. Profesor democrat

Prezentarea grafică a datelor obţinute sunt reflectate în fig. 1 (A - cl. IX-a; B - XI-a).
10,00% 9,06% viitoarea profesie

8,00% 6,86%
6,31% capacităţile
elevului, relaţia
6,00%
profesor-elev
A stilul de predare
4,00%
2,47%
2,00% ajutorul acordat de
către părinţi în
pregatirea lecţiilor
0,00%
clasa a IX-a
Predarea
11,21% captivantă
12,00% 9,29%
10,00% 8,65%
Sârguinţa
elevului
8,00%
B 6,00% Stilul de
predare
4,00% 1,28%
2,00% Stim ularea
m aterială a
elevului din
0,00% partea
clasa a XI-a părinţilor

Figura 1. (a, b) Proporţia factorilor succesului şcolar în funcţie de frecvenţa


alegerii (primii trei factori şi ultimul factor după importanţă).

20
Rolul motivaţiei învăţării în obţinerea succesului şcolar Ψ

Analizând răspunsurile elevilor, pu- - de asemenea, s-a constatat că succe-


tem trage următoarele concluzii pentru sul şcolar depinde mai puţin, după elevii
elevii claselor a IX-a: claselor a IX-a, de: implicarea părinţilor
- pe prim plan elevii consideră că în pregătirea pentru lecţii (2,47%).
succesul şcolar este influenţat de „viitoa- Iar pentru elevii claselor a XI-a,
rea profesie” (9,06%), adică sunt mai mo- prevalează după importanţă “predarea
tivaţi să studieze la obiectele ce ar ţine de captivantă”(11,21%), şi apoi urmează
viitoarea lor profesie; aceeaşi factori ca şi la clasele a IX-a, cu
- pe locul doi şi trei s-au plasat câte diferenţa că pe ultimul plan ar fi „remu-
doi factori: „capacităţile elevului”, „re- nerarea din partea părinţilor pentru note
laţia dintre profesor şi elev” (6,86 %) şi bune” şi „implicarea părinţilor în pregăti-
„sârguinţa elevului”, „stilul de predare al rea pentru lecţii” (1,28%).
profesorului” (6,31%). După cum obser- Din rezultatele obţinute, se observă
văm, înşişi elevii recunosc că o mare im- că relaţia profesor-elev este foarte impor-
portanţă o are potenţialul pe care-l deţin, tantă în motivarea elevului către succes
dar şi stilul de predare a profesorului ar şcolar.
conta destul de mult. Adică, succesul şco- În consecinţă propunem, mai jos, o
lar ar depinde foarte mult de ei înşişi, de modalitate de evitare a eşecului şcolar,
străduinţa pe care o depun în pregătirea care ar fortifica relaţia dintre profesor şi
pentru lecţii şi buna atitudine faţă de rela- elev (vezi tab. 2).
ţia cu profesorul;
Tabelul 2
Analiza comportamentului actorilor în obţinerea succesului şcolar

Etape Comportamentul elevului şi a profesorului


Cauze sociale Cerinţele exagerate ale părinţilor, profesorilor
Esenţa comportamentului “Nici nu voi încerca, totuna nu voi reuşi”
Părţile forte ale comportamentului Lipsesc
Reacţia profesorilor: emoţii Neajutorare
Se îndreptăţeşte şi explică eşecul cu ajutorul psiho-
Reacţia profesorilor: acţiune
logului sau „închide” ochii la acest fenomen.
-Simte şi cade sub influenţa profesorilor.
Reacţiile copilului
-Continuă să nu facă nimic.
-Excluderea criticii elevului, susţinerea eforturilor,
chiar şi celor mai mici.
Metode de prevenire: alternative
-Stimularea succesului, pentru ca montajul „Nu pot”
pentru profesor
să se schimbe în „Eu pot”.
-Relevarea calităţilor elevului.

Succesul şcolar depinde direct şi de rămânând exterioară activităţilor desfăşu-


nota pe care o primeşte elevul. Astfel, rate de copil. Frecvent întâlnim motivaţia
nota poate conduce la cultivarea moti- „învăţ pentru că mâine voi fi întrebat”,
vaţiei extrinseci, activitatea de învăţare „învăţ pentru că nu am notă”, „învăţ pen-

21
Ψ Elena CĂRUŢĂ

tru că mâine am de scris lucrare”. Această în viitor”, ceea ce coincide cu rezultatul


motivaţie transformă actul învăţării solide primului chestionar. Deci, elevii claselor
şi temeinice într-o memorare mecanică de a IX-a sunt, în primul rând, motivaţi de
scurtă durată, ducând la învăţarea în sal- a avea cunoştinţe trainice la obiectele ce
turi şi apoi la oboseală şi stres. În urma ţin de viitoarea lor profesie, de pregătirea
acestei motivaţii a învăţării apar goluri pentru viitor.
care nu mai pot fi recuperate. În schimb, la clasele a XI-a, se ob-
Mai jos, vom analiza care ar fi legă- servă o mai mare conştientizare a rolului
tura dintre succesul şcolar şi motivaţia învăţării pentru om, fiindcă ei se gândesc
şcolară. Astfel, cel de-al doilea chestionar deja la dezvoltarea lor ca personalitate
aplicat a fost „Motivul învăţării”, care re- „învăţ bine ca să cunosc multe” sau „do-
prezintă 20 de fraze cu diverse motive ale resc să fiu cult şi multilateral dezvoltat”.
învăţării şi elevul trebuie să aleagă prime- Elevii, acestor două trepte de învăţământ,
le 5 motive care-l motivează personal să sunt cel mai puţin motivaţi să înveţe din
înveţe. următoarele motive: „părinţii îmi fac ca-
La interpretarea rezultatelor, am ales douri pentru note bune” (0,42%) şi „doresc
doar primele trei motive după importanţă, să fiu cel mai bun elev din clasă” (0,84%).
adică care au obţinut comparativ cel mai Aici, iarăşi se evidenţiază conştientizarea
mare procentaj. Astfel, observăm, în tabe- şi interiorizarea învăţării la elevi, de ase-
lul de mai jos, că elevii claselor a IX-a menea ei învaţă nu pentru concurenţă cu
sunt motivaţi să înveţe, în primul rând, de alţi elevi, ci pentru propria dezvoltare.
faptul că „cunoştinţele îmi vor fi de folos
Tabelul 3
Distribuirea primelor trei motive ale învăţării în funcţie de treapta de studiu

Nr. Clasa a IX-a Clasa a XI-a


d/o Motivele învăţării % Motivele învăţării %
Cunoştinţele îmi vor fi de folos Cunoştinţele îmi vor fi de folos
1. 12,80 16,94
în viitor în viitor
Învăţ bine ca să fiu pregătit pen-
2. 11,57 Învăţ bine ca să cunosc multe 8,89
tru viaţă
Dacă învăţ bine, voi izbuti în Doresc să fiu cult, multilateral
3. 10,74 7,62
viaţă dezvoltat

Deci, în urma experimentului de con- ciclului gimnazial şi cel liceal, deoarece


statare efectuat în cadrul Liceului Teore- cei din urmă sunt mai mult motivaţi in-
tic „Mihail Sadoveanu”, putem menţiona trinsec să înveţe, decât extrinsec.
că relaţia dintre succesul şcolar şi moti- După părerea noastră, părinţii au un
vaţia elevului este evidentă, căci dacă nu rol important pentru reuşita şcolară a co-
există motivaţia învăţării, atunci nici nu pilului de orice vârstă. De aceea, mai jos
putem vorbi despre succesul şcolar. Cert propunem nişte recomandări părinţilor
este faptul că există diferenţe în ceea ce care vor începe să motiveze copiii lor încă
priveşte factorii succesului şcolar la elevii din prima clasă:
22
Rolul motivaţiei învăţării în obţinerea succesului şcolar Ψ

1. Stimulaţi-i dorinţa de a învăţa. Sti- - asigurarea asistenţei psihologice şi


mulaţi-i curiozitatea, explicaţi-i, răspun- defectologice-logopedice din vârsta pre-
deţi-i la întrebări. şcolară;
2. Nu luaţi locul profesorului. - reorganizarea procesului educaţio-
3. Păstraţi legătura cu şcoală. nal, inclusiv pregătirea pentru şcoală;
4. Nu îi criticaţi niciodată profesorul. - orientarea profesională a minorilor
Nu faceţi nici un fel de comentarii nega- şi tinerilor şi crearea condiţiilor de plasare
tive la adresa acestuia, în prezenţa copilu- a lor în câmpul muncii;
lui. Nu îl veţi critica doar pe cel care v-a - organizarea măsurilor de petrecere
nemulţumit, ci pe toţi profesorii pe care a timpului liber al minorilor (activităţi
copilul dv. îi va avea! după interese);
5. Acceptaţi înclinaţiile lui. Ideea - organizarea măsurilor de psihoigie-
este să vă lăsaţi copilul să se bucure de nă orientate la dezvoltarea mecanismelor
lucrurile, domeniile şi disciplinele care îi de adaptare la stres şi influenţa nefavora-
plac. Nu trebuie să îl obligaţi. bilă a factorilor externi [2].
6. Fixaţi obiective concrete şi perti- În continuare propunem o serie de
nente. Părinţii trebuie să menţină un con- metode, tehnici propuse atât elevilor, cât
trol lejer, dar sistematic. şi profesorilor, părinţilor în ajutorarea
7. Explicaţi-i rostul studiilor pentru elevilor să depăşească eşecul şcolar.
viaţă. Copilul trebuie să înţeleagă faptul Printre căile de formare a motivaţiei
că munca lui este în folosul lui. Mizaţi şcolare mai putem enumera:
pe ceea ce vrea să devină. Implicându-l • Crearea climatului psihologic în
în discuţii în care să-şi poată etala cunoş- clasă;
tinţele. • Compararea copilului cu sine în-
8. Oferiţi cadrul propice studiului. suşi;
Biroul, colţul lui pentru lecţii şi studiu • Stabilirea contactului emoţional
trebuie să fie agreabil. adecvat;
9. Cum îl ajuţi? Nu vă alarmaţi la pri- • Dezvoltarea capacităţii de ascultare
ma notă proastă. Nu îl certaţi. Discutaţi şi a învăţătorilor ca manifestare a respectu-
descoperiţi împreună unde este problema. lui faţă de elevi;
10. Stimulaţi-i încrederea în propriile • Empatia din partea învăţătorilor;
forţe. • Influenţa învăţătorilor asupra atitudi-
Preîntâmpinarea eşecului şcolar este nii părinţilor faţă de procesul de învăţare;
o problemă supremă, fiind legată de dez- • În funcţie de situaţie, învăţătorul să
voltarea nivelului de inteligenţă, orienta- manifeste diverse roluri (mamă, prieten,
rea profesională şi autodeterminarea ge- observator, susţinător, democrat, autori-
neraţiei în creştere. Măsurile de profilaxie tar, judecător, lider, intermediarul dintre
includ: părinte şi copil);
- depistarea precoce a tulburărilor ne- • Găsirea tempoului adecvat al lecţiei.
uropsihice, a retardului mental şi organi- În continuare propunem câteva stra-
zarea timpurie a măsurilor de compensare tegii care ar putea motiva pozitiv acti-
a lor; vitatea elevilor de orice vârstă (tab.4):

23
Ψ Elena CĂRUŢĂ

Tabelul 4
Strategii de formare a motivaţiei către activitatea de învăţare

Nr.
Strategia Tehnici Aprecierea
d/o
Utilizarea materialului perceptibil.
Schimbarea metodelor de
1. Implementarea metodelor suplimentare de
predare
instruire.
Învăţarea doar unui material într-o durată
2. Corectarea cerinţelor
de timp.
Postere cu „Reguli – devize”
Formarea abilităţilor de a
Exprimarea a 2 „plusuri” la fiecare „minus”
3. povesti pozitiv despre sine
al elevului.
şi despre activitatea sa.
Declaraţia “Eu pot”
Povestiri despre greşeli frecvente.
Formarea atitudinii poziti-
Demonstrarea atitudinii respectuoase faţă de
ve faţă de greşeli, ca faţă
4. greşeli.
de un fenomen normal şi
Minimalizarea consecinţelor de la greşelile
inevitabil.
efectuate.
Relevarea oricăror ameliorări.
Aprecierea pentru orice contribuţie în acti-
Formarea încrederii în suc- vitatea generală.
5. Abilitatea de a vedea calităţile forte ale ele-
ces.
vilor săi şi de a le vorbi despre aceasta.
Demonstarea încrederii în elevii săi.
Recunoaşterea dificultăţii exerciţiilor dvs.
Concentrarea atenţiei ele-
6. vilor asupra succeselor lor Amintirea succeselor din trecut.
din trecut.
Fişe „Eu pot”
Albumul realizărilor
Povestiri despre sine „Eu în trecut”, „Eu în
Ajutorul în „materializa- prezent”, „Eu în viitor”.
7.
rea” dezvoltării sale. Aplauze.
Înmânarea premiilor şi medaliilor.
Expoziţia realizărilor
Autoacceptare

Un rol important în reuşita la învăţă- carea clară a regulilor comportamentului


tură îl are de asemenea şi mediul în care social şi intelectual încă de la începutul
se desfăşoară lecţiile, aspectul interior al anului şcolar este esenţială atât pentru
clasei. managementul clasei şi în acelaşi timp
Stabilirea de reguli ale clasei pentru prevenirea unor comportamen-
împreună cu colectivul acesteia. Comuni- te deviante şi în acelaşi timp încurajarea
24
Rolul motivaţiei învăţării în obţinerea succesului şcolar Ψ

elevilor în adoptarea unor atitudini demne sau activitate demnă de luat în calcul care
de apreciat. sporeşte stima de sine al acestuia şi îl mo-
Personalizarea clasei – cu di- tivează să acţioneze la fel şi pe viitor.
verse desene, sau orice alte activităţi prin Există diverse mijloace de stimulare:
care se fac remarcaţi elevii clasei. Aspec- - obiectuale – cadouri, premii;
tul interior al clasei reprezintă o formă de - simbolice – obiecte cu semnificaţie
întărire a imagii de sine, a identităţii soci- care se pot preschimba în alte obiecte cu
ale a elevului dar în acelaşi timp ele pre- valoare recompensativă – buline de diver-
supun încurajarea unor astfel de activităţi se culori, acumularea de jetoane, feţe lu-
ce îi fac “celebri” pe aceştia. minoase etc. (toate acestea sunt elemente
Cunoaşterea elevilor este de ase- de motivare a preşcolarilor şi şcolarilor
menea un element important în motivarea mici cu predilecţie);
elevului la acţiuni de colaborare şi impli- - activităţi – jocul, dansul, mersul la
care în actul instructiv-educativ. Respectul cinema, sau diverse ieşiri în natură cu în-
faţă de elevi este demonstrat prin atenţia treg colectivul clasei;
pe care i-o acordă cadrul didactic elevu- - sociale – lauda, încurajarea, apre-
lui. Memorarea numelui, a preferinţelor cierea.
sale, a relaţiilor cu colegii sunt câteva as-
pecte importante care îi creează elevului Concluzii:
încredere în sine, îi întăresc sentimentul Motivaţia este o pârghie importantă a
de siguranţă şi apreciere personală. individului în procesul autoreglării sale.
Implicarea activă a elevilor în Motivaţia este o forţă motrice a între-
activitatea de învăţare. (Activităţi în gru- gii dezvoltări umane, deoarece ea:
puri mici, interactive sunt considerate ca 1) selectează, asimilează şi sedimen-
fiind cele mai eficiente pentru prevenirea tează în individ influenţele externe;
problemelor de disciplină.) Există, de 2) sensibilizează diferit persoana la
asemenea, câteva artificii care pot deter- influenţele externe făcând-o mai puţin sau
mina o mobilizare atenţională din partea mai mult permeabilă la acţiunile ei;
elevilor: controlul vocii, contactul vizual, 3) propulsează, amplifică materialul
organizarea timpului în sarcini. construcţiei psihice a individului [7].
Rezolvarea imediată a proble- Astfel, este foarte important să dez-
melor apărute – care se poate manifes- voltăm la elevi o motivaţie a învăţării po-
ta fie prin controlul proximităţii ( adică zitivă şi intrinsecă, care neapărat va duce
apropierea fizică a profesorului faţă de la succesul şcolar.
elevul deviant inhibă comportamnetul re- În final, putem conchide că noi, pro-
spectiv); recurgerea la regulă; comunica- fesorii, părinţii, suntem cei care trebuie să
rea asertivă. dăm dovadă de sensibilitate şi dragoste
Realizarea unei evaluări care să pentru copii, de capacitate de anticipare
permită recompensarea fiecărui elev la in- şi de cunoaştere a copiilor, de empatie şi
tervale scurte de timp. echilibru afectiv. Să acordăm atenţie pro-
Recompensarea şi stimularea blemelor pe care elevii trebuie să le clari-
elevului faţă de oricare comportament fice, să nu minimalizăm problemele care

25
Ψ Elena CĂRUŢĂ

îi frământă, să le acordăm respect şi, poate 4. Savca, Lucia, (2005), Psihologie,


aşa, îi vom motiva către succesul şcolar. manual pentru licee. Editura Lumina,
„Nu putem direcţiona vântul, dar pu- Chişinău;
tem direcţiona direcţia vâslelor”. Vince 5. Truţa, Elena, Sorina Mardar,
Lombardi (2007), Relaţia profesor-elevi: blocaje şi
deblocaje, Aramis;
Bibliografie: 6. Vîrlan, Maria, (2005), Direcţiile
1. Buzdugan, Tiberiu, (2007), Psiho- de activitate ale psihologului şcolar, Uni-
logia pe înţelesul tuturor, ediţia a III-a, versitatea Pedagogică de Stat „I. Crean-
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucu- gă” din Chişinău, Catedra Psihologie
reşti. Aplicată;
2. Golu, Pantelimon, Emil Verza, 7. Zlate, Mielu, ( 1994), Fundamen-
Mielu Zlate, (1993), Psihologia copilului, tele psihologiei, Editura Hyperion, Bucu-
Bucureşti, E.D.P. reşti.
3. Savca, Lucia, (2003), Psihologia
personalităţii în dezvoltare. Chişinău;

26