Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA nr.

1.Exemplificați câte o activitate ludică pentru fiecare dintre funcțiile jocului descrise mai sus.

Funcţia adaptativă, manifestată prin asimilarea realităţii fizice şi sociale şi acomodarea


eu-lui la realitate. În joc, copilul transpune impresii din mediul fizic şi social, realizând astfel o
adaptare primară la cerinţele realităţii. Pe parcursul copilăriei mijlocii apare o creştere a
capacităţii de a transpune rapid şi coerent în joc elemente ale realităţii(roluri, conduite, obiecte,
atitudini) şi de a prelucra cu o mai mare profunzime, în conduite ludice aspecte din mediul
înconjurător.
JOC DE ROL- Tema: „De-a gospodinele”
Obiective operationale:
O1. – sa participe la joc impartindu-si echilibrat rolurile;
O2. – sa interactioneze cu accesoriile puse in joc;
O3. – sa poarte dialoguri privitoare la pastrarea sanatatii prin realizarea curateniei in locuinte,
curti – la sfarsitul anotimpului iarna;
O4. – sa utilizeze formule de politete.
Strategii didactice:
Metode si procedee: - explicatia

conversatia

instructajul oral

jocul

Material didactic: Trusa de creatie „De-a gospodinele” , sortulete albe

Funcția informativă - prin intermediul jocului, copilul întreprinde acțiuni (manipulează,


alege, ordonează, clasifică, măsoară) prin care achiziționează informații, noțiuni, concepte
necesare înțelegerii lumii reale (greutate, duritate, înălțime, volum, textură), într-un mod concret,
contextualizat şi adaptat specificului învățării la vârstele mici.

O activitate ludică la această funcție este jocul didactic ,,Spune-mi unde locuiesc”. În
acest joc didactic copilul numit de educatoare va alege o piesă, o va descrie şi o va aşeza în una
din cele 4 căsuţe. Copiii vor răspunde ordonat (individual) atunci când sesizează o greşeală
survenită în joc corectând-o şi motivând acţiunea. Copii cine vrea să aleagă toate triunghiurile
mari şi subţiri şi să le aşeze în căsuţa lor ? Se aplaudă răspunsurile corecte. Să aleagă cineva
dreptunghiurile mici şi groase. Alt copil va alege toate pătratele groase. Alt copil va alege toate
discurile mari . Doi copii vor aşeza în căsuţa potrivită figurile geometrice ce au mai rămas.

Funcția formativă – prin joc are loc dezvoltarea cognitivă, afectiv-emoțională,


psihomotorie și de modelare a personalității. Jocurile de mișcare, de mânuire a obiectelor,
jocurile sportive de competiție sunt jocuri motorii care antrenează o stimulare complexă și
repetată a musculaturii, contribuind la dezvoltarea fizică armonioasă a copilului. Jocul ridică
probleme reale și astfel își exersează capacitatea de analiză a posibilităților de rezolvare și de
punere în practică a soluțiilor optime.

O activitate ludică pentru acestă funcție este jocul de mișcare: IEPURII LA MORCOVI

Deprinderea motrica exersata: saritura libera cu desprindere de pe ambele picioare.

Materiale: masti de iepurasi, benzi din hartie colorata, morcovi naturali, din plastic, sau
confectionati din carton.

Formatie de lucru: doua linii trasate fata in fata.

Desfasurarea jocului:

Linia de plecare, delimitata cu ajutorul unor benzi de hartie colorata, cu creta sau cu scoci,
reprezinta casa iepurasilor. Acestia trebuie sa ajunga la stratul cu morcovi, situat la o departare
de 2-3 m, prin saritura pe ambele picioare.

La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeasi saritura, indreptandu-se cat mai
repede spre stratul de morcovi. Odata ajunsi la destinatie, executa sarituri libere pe loc, imitand
rontaitul morcovilor. La comanda Iepurii acasa!, copii revin la locurile de plecare, tot prin
sarituri libere cu desprindere de pe ambele picioare, cu deplasare inainte.

Funcția de socializare – prin joc se exersează și se asimilează în plan comportamental


cerințele vieții sociale, în special în jocurile de cooperare, competiție sau de rol care presupun
relaționare, adaptare a acțiunilor proprii la acțiunile celorlalți, asumarea responsabilității pentru
propriul comportament și respectarea convențiilor comportamentale impuse de situație. Adultul
are un rol esenţial în asistarea dezvoltării sociale prin joc, în sensul contracarării tendinţelor
negative distructive, egoiste, şi prin încurajarea respectului pentru sine, pentru mediu şi pentru
ceilalţi. Copilul învaţă corecţia socială nu doar de la adulţi, ci şi de la colegii de joc.

O activitate ludică pentru această funcție este jocul: CAUTA STEGULETUL


Deprinderea motrica exersata: mers spre o directie indicata.
Materiale: un stegulet.
Formatie de lucru: cerc, coloana cate unul.
Desfasurarea jocului:
Copiii merg in formatie de cerc, interpretand cantecul Steagul nostru. La ridicarea steagului de
catre educatoare, copiii se deplaseaza in coloana cate unul, spre directia indicata. La reluarea
jocului, se schimba directia de deplasare.

Funcţia de conturare a identităţii – prin activitatea ludică, copilul îşi afirmă şi îşi apără
individualitatea şi totodată îşi satisface nevoia de a se integra social. Prin interpretarea unor
diverse roluri ludice în context social şi prin analiza sinelui din perspective variate, preşcolarul
mare ajunge să-şi formeze un sens al identităţii proprii şi să interiorizeze elemente ale imaginii
de sine.
Jocul :"Acesta mi-e prieten”
Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.
Timp de desfăşurare: 15 minute.
Materiale: nimic.
Obiective: A integra toţi jucătorii într-un grup.
Procedura: Participanţii se aşează formând un cerc, cu mâinile unite. Cineva începe jocul,
prezentând persoană din stânga, cu formula „acesta mi-e prietenul X” şi când îi spune numele,
ridică mâna prietenului său. Jocul continua până toate persoanele sunt prezentate.
Evaluare: Se tinde spre integrarea în grup a tuturor participanţilor. E foarte important să se
cunoască numele tuturor participanţilor.
Funcţia de relevare a psihicului – copilul transpune în joc sentimente, impresii, temeri,
gânduri, trăiri, intenţii neîmplinire în real, atitudini, conflicte intrapsihice sau în relaţiile
interpersonale. Aceste conţinuturi devin astfel accesibile părinţilor şi educatoarei ca manifestări
incipiente ale unor interese, aptitudini, ale nivelului dezvoltării psihice sau ale unor tulburări sau
disfuncţii în dezvoltarea personalităţii.
Jocul "Copăcelul meu "
Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.
Timp de desfăşurare: 20 de minute.
Materiale: nimic.
Obiective: A favoriza cunoaşterea reciprocă şi a propriei persoane. A încuraja autoafirmarea şi
valorificarea pozitivă a fiecăruia. A stimula încrederea şi comunicarea în cadrul grupului.
Procedura: Fiecare participant desenează un copac, cel care îi place cel mai mult (ca specie), cu
rădăcini, trunchi, crengi, frunze şi fructe. La rădăcini va scrie calităţile şi capacităţile pe care le
are. În crengi, trunchi – calităţile pozitive, lucrurile frumoase ce le face. Frunzele şi fructele vor
reprezenta succesele şi triumfurile. La sfârşit se face „expoziţia”, pe parcursul căreia fiecare va
adauga elemente ce sunt indicate de grup.
Evaluare: Te apreciezi suficient? Ceilalţi au descoperit multe calităţi pe care tu nu le-ai inclus?
Cum te simţi?
Funcţia de echilibrare şi tonificare – se manifestă prin caracterul compensator şi
complementar al jocului faţă de activităţi precum munca sau învăţarea. Această funcţie este
îndeplinită prin jocurile desfăşurate în timpul liber, prin activităţi de loisir. Prin capacitatea
persoanei de a proiecta în joc fantasme, frici, tensiuni, are loc catharsis-ul, detensionarea
nervoasă, care conduce la restabilirea echilibrului şi tonificare.
Jocul "Microfonul fermecat"
Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.
Timp de desfăşurare: 20 de minute.
Materiale: un creion, un deodorant, etc, orice obiect care ar putea imita un microfon.
Obiective: A anima membrii timizi ai grupului să vorbească. A favoriza cooperarea în utilizarea
cuvintelor, a auzului, etc în situaţii ca „dialoguri intre surzi”. Procedura: Participanţii formează
un cerc. „Microfonul” este transmis de la unul la altul. Este permis de a vorbi doar prin
intermediul „microfonului”. Participanţii decid dacă vor sau nu să spună ceva. Se poate conversa
cu persoana de la care primeşti „microfonul” (A primeşte de la B „microfonul şi ei împreună
vorbesc de tema propusă de A, apoi B îi transmite „microfonul” lui C vorbind despre tema
propusă de B etc.), ceea ce reprezintă cooperare.
Note: Cum te-ai simţit când nu poţi spune nimic fiindcă nu ai „microfonul”? Te-a provocat la
discuţie deţinerea acestuia?

Funcţia terapeutică a jocului – este utilizată în cazurile în care se manifestă anumite


disfuncţii. La fel ca în funcţia de echilibrare, valenţa terapeutică a jocului se bazează pe
mecanismele proiective care acţionează în activitatea ludică – persoana exprimă în joc traume,
conflicte interioare pe care nu le conştientizează şi nu le poate exprima în cuvinte. Evidenţierea
lor în joc are atât un rol diagnostic, cât şi un rol terapeutic pentru că odată exprimate acele
conflicte, persoana se simte mai detensionată.
Jocul ,, De-a doctorul” îndeplinește această funcție. Jocul de rol se desfășoară pornind de
la cunoștințele însușite despre profesia de doctor. Copiii trebuie să utilizeze corect ustensilele
doctorului în scopul diagnosticării și tratării bolnavului. Copiii trebuie să se transpună în rolul de
doctor și să folosească vorbirea dialogată.