UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
CONVERSIE P.I.P.P.
ANUL II, SEM. I

DIDACTICA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE

- ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

Modelul comunicativ-funcțional în predarea limbii și

literaturii române și statutul școlarului mic ca vorbitor în
formare

STUDENT:
PACEA MARINEL
 Modelul comunicativ-funcțional în predarea limbii și
literaturii române și statutul școlarului mic ca vorbitor în
formare

- O explicare a modelului comunicativ-funcțional

Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou
model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată
astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din
perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe
permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea
personalității elevului.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcțional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris
precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă școlară situează în centrul
preocupării sale învățarea activă, centrată pe elev. Învățarea nu este un proces pasiv, care li se
întâmplă elevilor, ci o experiență personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competențelor, prin
valorificarea experienței specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale şi acţionale ale formării personalității elevilor.1
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe
baza Cadrului comun pentru dezvoltarea competențelor de comunicare în limba maternă. Acest
cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcțional al învățării limbii şi
literaturii materne în contextul actual.2
- O precizare din punct de vedere didactic a conceptului de vorbitor
Statutul şi specificul didacticii limbii şi literaturii române decurg din importanța socio-
culturală a limbii şi a literaturii şi, mai ales, din dubla valență a limbii materne în școală: cod
lingvistic şi disciplină de învățământ vizând statutul școlarului mic ca vorbitor în formare,
obiect activ al ambianței lingvistice școlare şi al didacticii limbii, în special.

1
Conf. Programei școlare pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa
a II-a, București, 2013
2
Conf. Programei școlare pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE a III-a – a IV-a, București,
2014

1
 Școlarul mic ca este agent al procesului comunicării verbale. Important pentru elev este
să dobândească în timpul perioadei de școlaritate competenta fundamentală care îi poate asigura
dezvoltarea capacității de adaptare la schimbările din planul sociocultural în care se va dezvolta
în timp. Aceasta are un pronunțat caracter pragmatic şi trebuie cultivată la toate disciplinele de
studiu, purtând un nume generic care responsabilizează extrem de mult școala: a învăța să
înveți.
Competența de comunicare derivă din competența-cheie a învăța să înveți şi trebuie
tratată ca o componentă de bază a domeniului definit de citit-scris. Aceasta se regăsește în
conținutul competențelor generale specifice disciplinei Limba şi literatura română, așa cum sunt
acestea prevăzute de noile programe:
– receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată şi dialogată;
– receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare cu scopuri diverse.
Programele vizează şi dinamica limbii, diversitatea manifestărilor acesteia în
componenta pragmatică a comunicării, valorificând deopotrivă atât aspectul oral, cât şi cel scris.
Din această viziune inovatoare a curriculumului rezultă faptul că aplicarea în procesul
de predare – învăţare – evaluare are în vedere o realitate incontestabilă care s-a manifestat
dintotdeauna ca proprie procesului complex al comunicării, şi anume faptul că în școală, la
disciplina Limba şi literatura română, trebuie să se dezvolte echilibrat şi armonios în primul
rând competența de comunicare orală, care ocupă cel mai mult timp din existența omului.

- Exemplificare a ipostazelor de vorbitor format în școală, la Limba și literatura română:

1. competent/ 2. conștient/ 3. Conform

(a) Vorbitorul competent şi performant

Exemple:
1. Din silabele date sa compună cât mai multe cuvinte.
Exemplu: ge, re, ca, ma, na, soa, pe, nin.
Cuvinte: rege, ninsoare, cana, mare, pere, ninge, soare, penare, care, etc

2
2. Înlătură o litera sau o silabă pentru a găsi cuvinte noi: jos, stejar, hotare, halat, școala, mașină.

3. Adaugă o silabă sau o literă pentru a descoperi noi cuvinte: soare, ard, rana, râu, pic, pun.

(b) Vorbitorul conștient.

Exemplu:

Analiza unui text de citire nu poate fi redusă la desprinderea ideilor principale, ci este
necesar să se înțeleagă structura și unitatea ei, logica construcției sale, să se ceară elevilor să
explice, să motiveze, la nivelul lor apreciativ, relațiile dintre evenimentele și faptele relatate,
dintre diferitele aspecte ale realității. Paleta exercițiilor de acest fel este largă:

1. Înlocuiește cuvintele date cu altele cu același sens:

a) Cuza- Voda a înfăptuit Unirea.
b) Printul s-a zărit s-o ia de soție.

(c) vorbitorul conform

Exemplu:

Alege forma, considerată de tine corectă și motivează alegerea făcută.

1.În fiecare dimineata ele/iele mergeau sa vadă dacă au înflorit.

2.Totul se așază/așează cu grijă pe rafturile bibliotecei/bibliotecii.
3.Glasul păduri/pădurii răzbate/răsbate până la ei/iei.
4.Înbărbatați/îmbărbătați ,cei doi copii/copiii pornesc prin pădurea deasa și
întunecoasă pentru a răzbate/răsbate până la tufișurile cu mure.
5.Bătrâna puse cei doi cartofi în uală/oală stând îngenunghiată/îngenuncheată în fața
focului ce abea/abia mai pâlpâia.
6. Fiind un copil sărac și fără familie, ea a învățat de vreme/devreme ca bucuriile vin, de
multe ori, o dată cu/odată cu supărările. Se trezea câteodată/cate o data ca nici nu
apucase sa se bucure.

3
 7. Odată /o dată nu m-a ascultat și a fost suficient. Totuna-i/tot una-i dacă azi sau
mâine îi faci cuiva zile fripte.
8. Intervenția primului-ministru/prim-ministrului nu a reușit să potolească spiritele.
Măsurile anti-criză/anticriză precum si masurile anti-evaziune/antievaziune se pare că
au rămas doar pe hârtie. Să avem încredere decât/doar /numai în presă!?

BIBLIOGRAFIE:

1. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE ÎN CICLUL PRIMAR

https://ro.scribd.com/doc/315446185/Suport-Curs-Metodica-Predarii-Limbii-Si-
Literaturii-Romane

2. Ministerul Educaţiei Naţionale (2013). Programa şcolară pentru disciplina Comunicare

în limba română – Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a. Anexa 2. Aprobată prin
Ordinul MEN Nr. 3418/19.03.2013. Bucureşti: MEN.

3. Ministerul Educaţiei Naţionale (2014). Programa şcolară pentru disciplina Limba şi

literatura română. Clasele a III-a – a IV-a. Anexa nr. 2 la Ordinul MEN Nr.
5003/02.12.2014. Bucureşti: MEN.

4. Mircea Breaz, SĂ ŞTII „CE” ŞI SĂ ŞTII „CUM” SĂ PREDAI. ASPECTE

PRAGMADIDACTICE ALE NOULUI CURRICULUM DE COMUNICARE ÎN
LIMBA ROMÂNĂ PENTRU CICLUL PRIMAR
http://www.humanistica.ro/anuare/2017/Continut/Humanistica%2020178%20Breaz.pdf

5. Mariana NOREL, METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, BRAŞOV 2010
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2274298