Au fost făcute publice

primele d
Cercetătorul chinez He Jiankui a folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la
HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o

folosească pentru vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea
potenţial aduce şi o serie de provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit
direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă
un rol important în modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii
au încercat să reproducă o variantă a acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod
natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR

Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după
cum spun unele rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de
cum a avut loc acest eşec. În primul rând, echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5
Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce înseamnă asta? O
serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte
eficienţa împotriva HIV, din păcate, aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din
numărul de celule editate. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total
eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl
numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care
CRISPR le poate face. Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este
folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina ştiinţă sunt de părere că procedura
nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate. Acest „mozaic”,
aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care

CRISPR le poate face. Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este
folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina ştiinţă sunt de părere că procedura
nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate. Acest „mozaic”,
aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care

CRISPR le poate face. Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este
folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina ştiinţă sunt de părere că procedura
nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate. Acest „mozaic”,
aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care

CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care

CRISPR le poate face. Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este
folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina ştiinţă sunt de părere că procedura
nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate. Acest „mozaic”,
aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care

CRISPR le poate face. Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este
folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina Cas-9 poate să ducă la deteriorarea
unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele embrionilor şi au
descoperit o singură astfel de editare accidentală.