Cuprins

Introducere...........................................................................................................3

Cap. I Aspecte privind piaţa berii din România..............................................................5

1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească .......................................5

1.2 Particularităţi privind consumul de bere din România.....................................11

1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România........................................................14

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii..............................15

2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii..........................................................15

2.2 Clasificarea şi sortimentul berii.......................................................................18
2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii...........................21
2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii...................................................25

Cap. III Studiu privind piaţa berii din România...........................................................31

3.1 Definirea obiectivelor cercetării......................................................................31
3.2 Metodologia cercetării....................................................................................31
3.3 Analiza şi interpretarea rezultatelor................................................................33

Concluzii............................................................................................................43
Bibliografie........................................................................................................45
Anexe.................................................................................................................47
 Introducere

Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziuă de astăzi un aliment foarte des
consumat pentru gustul său plăcut şi răcoritor, dar mai ales că motiv de interacţiune socială, de
întâlnire cu prietenii, deconectare, relaxare.
Am ales această temă deoarece piața berii este una puternic fragmentată și, de altfel,
foarte competitivă. De aceea, merită o atenție sporită privind analiza ofertei, dar și identificarea
nevoilor și dorințelor consumatorilor.
Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare
blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă
sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de
hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se
foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.
Amăruie, spumoasă, rece, blondă sau brună, berea este o băutură care a depăşit demult
orice graniţe prin darul ei de a aduce prietenii împreună.
Se pare că prima formă de bere vine de la pâinea care s-a udat şi a început să fermenteze,
de unde a apărut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani. Există legende conform cărora
fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluţia omenirii. Cea mai veche scriere a
Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameş”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu
bucate alese şi sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte şi cupe de bere...”,
intrând astfel în lumea oamenilor.
De altfel, faimoasa “lună de miere” îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da
tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.
În ciuda contextului economic nefavorabil al ultimilor ani, sectorul producţiei berii
rămâne cel mai patriotic domeniu de producţie, 99% din berea consumată în România fiind
produsă local. Mai mult, producţia de bere reprezintă unul dintre cele mai sustenabile sectoare de
activitate economică din ţară, fapt demonstrat prin calitatea produselor pe care le pune la
dispoziţia consumatorilor, numărul locurilor de muncă pe care le generează, nivelul ridicat al
investiţiilor şi contribuţiile importante la bugetul de stat.

3
 Pentru a analiza și evidenția aspectele importante de pe piața berii din România, voi
prezenta în următoarele trei capitole informații referitoare la realizarea acestui produs, ofertă și
cererea de bere.
Pentru început, în primul capitol vor fi detaliate caracteristicile ofertei de bere din
România, precum şi particularităţile consumului de bere. Tot aici sunt menționate tendinţele
privind piaţa berii din ţara noastră.
În capitolul al doilea este prezentată clasificarea şi sortimentul berii, de asemenea şi
tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii. Acest capitol conţine date despre
modalităţile de ambalare şi etichetare a acesteia.
Capitolul al treilea reprezintă analiza efectivă a pieței berii. Se pornește de la stabilirea
obiectivelor ce se doresc a fi atinse și a ipotezelor de lucru. Tot aici este descris procesul
cercetării de piață și sunt precizate metodele de culegere și prelucrare a informațiilor. Prin
intermediul chestionarului, ca instrument de lucru în cercetarea de marketing, sunt preluate și
interpretate informații legate de preferințele consumatorilor în ceea ce privește decizia de
cumpărare a berii. Aceste informații vor fi analizate în strânsă legătură cu obiectivele propuse,
iar în final, pe baza aprecierilor rezultate din chestionar vor fi elaborate concluziile.
Pe parcursul lucrării vom descoperi traseul berii, de la procesul de fabricație la criteriile
de diferențiere a acestora pe rafturile unităților de desfacere.

4
 Cap. I Aspecte privind piaţa berii din românia

1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească

Berea are o poveste extraordinară de spus şi o bogată tradiţie românească de mai multe
sute de ani. De aceea, Asociaţia „Berarii României” doreşte să ofere consumatorilor experienţa
unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia să infinită de aspecte.
Asociaţia “Berarii României” a fost înfiinţată în 2004. Membrii actuali sunt cinci dintre
cei mai mari producători de bere din România, cărora li s-au alăturat, începând din 2011, cei mai
importanţi producători de hamei şi malţ, materia primă necesară pentru fabricarea berii.
Cele cinci companii membre ale Asociaţiei “Berarii României”: Bergenbier, Heineken
România, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries au produs la nivelul
anului 2010 un volum de 15,3 milioane hectolitri de bere. În cadrul celor 10 fabrici de bere
situate în mai multe oraşe din ţară, membrii Asociaţiei oferă un număr de peste 4.100 de locuri
de muncă.
Din ianuarie 2008, organizaţia este membră a Asociaţiei Berarii Europei, considerată
vocea industriei europene a berii în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Fondată
în 1958, la Bruxelles, organizaţia are astăzi 27 de membri şi reprezintă interesele a aproximativ
4.000 de producători din industria berii din Europa.

Figura 1.1: Brandul Asociatiei Berarii

Romaniei

Principala misiune a Asociaţiei „Berarii României” este aceea de a promova şi a dezvolta

industria berii responsabile şi puternice din România deoarece doresc să asigure un mediu de
afaceri sănătos în acest sector de activitate.

5
 Obiectivele Asociaţiei “Berarii României”:
• dezvoltarea culturii berii în România;
• promovarea unui consum responsabil de bere şi implicit a unui stil de viaţa echilibrat;
• educarea consumatorilor cu privire la beneficiile consumului moderat de bere;
• implementarea, în parteneriat cu diverse instituţii ale statului, a proiectelor sociale cu
impact asupra diferitelor comunităţi;
• reprezentarea membrilor noştri în faţă instituţiilor de reglementare;
• sprijinirea armonizării legislaţiei romaneşti care reglementează industria berii cu cea a
Uniunii Europene;
• susţinerea şi monitorizarea implementării unui comportament responsabil al
companiilor membre ale Asociaţiei, cu privire la:
o Politici responsabile de publicitate;
o Preocuparea pentru protejarea mediului înconjurător;
o Colectarea şi plata accizelor şi a altor taxe.
Cei mai importanţi producători de bere din România sunt: Bergenbier S.A., Heineken
România S.A., Romaqua Group S.A., United Romanian Breweries Bereprod S.R.L., Ursus
Breweries.

Bergenbier S.A.

Parte a grupului StarBev, compania a fost

fondată în 1994, iar cea mai importantă marcă din
portofoliul său, Bergenbier, a fost lansată un an mai
târziu. Astăzi, Bergenbier S.A. este una dintre primele
trei companii producătoare de bere din România, având
aproximativ 600 de angajaţi, o fabrică modernă la
Ploieşti şi o reţea performantă de distribuţie naţională.
Bergenbier a fost prima bere din segmentul
mainstream distribuită la nivel naţional şi prima bere
românească ce a iniţiat un parteneriat cu fotbalul. Fiind
Figura 1.2: Marcile Bergenbier
6 Sursa: www.bergenbier.ro
alături de bărbaţi încă de la început, Bergenbier a proclamat data de 5 mai drept Ziua Bărbatului,
o sărbătoare deja îmbrăţișată de către români. Sloganul Bergenbier „Prietenii ştiu de ce “a intrat
în limbajul de zi cu zi al românilor, fiind cel mai cunoscut slogan din industria berii din
România. În 2011, în gama Bergenbier au apărut două produse noi: Bergenbier Nefiltrată din
Grâu – o specialitate destinată celor care preţuiesc gustul autentic al berii albe şi Bergenbier
Fresh – o specialitate răcoritoare cu conţinut redus de alcool, o combinaţie surprinzătoare între
bere şi suc de lămâie. Printre mărcile produse de fabrică Bergenbier se numără şi trei branduri
puternice, internaţionale. Stella Artois este o bere super-premium produsă în România încă din
1997 după o reţetă belgiană străveche.

Heineken România S.A.

Parte A Grupului Heineken, Compania

Heineken a fost fondată în România în anul 1998,
purtând iniţial denumirea de Brâu Union. Începând
din martie 2007, compania şi-a schimbat numele în
Heineken România, schimbare care a însemnat şi
adoptarea culturii şi a valorilor Grupului Heineken.
Începând cu 1 februarie 2012, Heineken a
adoptat în România nouă Identitate Vizuală globală,
care reflectă evoluția companiei pe plan local și
global. Identitatea Vizuală actuală constă într-un
Figura 1.3: Marcile Heineken
design nou, numele companiei fiind cu majuscule și completat Sursa: de o stea roșie, ce reprezintă
www.heinekenromania.ro
spiritul și energia celor 70.000 de angajați ai Heineken din toată lumea. Noul logo al companiei
se diferențiază de logo-ul mărcii Heineken®, cel din urmă rămânând neschimbat. Identitatea
legală a companiei rămâne aceeași, S.C. Heineken România S.A.
Portofoliul de mărci oferit de Compania Heineken acoperă toate segmentele pieţei de bere din
România: Heineken, Desperados, Silva, Silva Dark, Ciuc Premium, Golden Brâu, Golden Brâu
fără Alcool, Neumarkt, Bucegi, precum și alte mărci locale sau importate din toate colțurile
lumii.

7
 Heineken deţine patru fabrici pe teritoriul
României, situate în Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc
şi Târgu-Mureş. Compania are 11.000 de angajaţi, oameni
dedicaţi care lucrează fie în fabrici, fie în sediile de birouri
ale companiei.

Romaqua Group S.A.

Romaqua Group Borsec este o companie cu capital

integral autohton privat, fondată în anul 1999. Totalul
investiţiilor realizate până în prezent se ridică la peste 200
milioane de euro, constând, în principal, în tehnologii şi
echipamente de vârf la nivel mondial, care să asigure
obţinerea unui produs finit cu cel mai înalt standard Figura 1.4: Marcile Romaqua Group
calitativ. Preocuparea pentru un standard calitativ înalt a Sursa: www. romaqua-group.ro

făcut ca Romaqua Group să fie prima firmă românească de îmbuteliere care a primit certificarea
conform ISO 9001 Sistemul de management al calităţii. Alte două sisteme de management
implementate sunt HAC CP (Hazard Analysis and Critical Control Points) şi IFS (Internaţional
Food Standard), privind asigurarea securităţii produselor alimentare din punct de vedere
igienico-sanitar.
Mărci
Romaqua Group Borsec are în portofoliu 12 mărci: apele minerale naturale Borsec, apa
minerală naturală Stânceni, apa minerală naturală oligominerală Aquatique, băuturile răcoritoare
Giusto, Quick Cola, Lămâiţă şi CICO, cafeaua naturală Metropolitan Caffé, seminţele de floarea
soarelui Metropolitan Play, băutura energizantă Giusto Elektrik, berile Albacher şi Dorfer.

În luna mai 2008, Romaqua Group intră pe piaţa berii cu produsul Albacher, bere blondă
produsă exclusiv din ingrediente naturale, cu un ambalaj OxyProof, inovaţie tehnologică ce
include atât dopul, cât şi materialul PET, care garantează prospețimea produsului pentru
perioade mai îndelungate. În luna noiembrie 2010, se lansează pe piaţă berea Dorfer. Dozele de
bere Albacher şi Dorfer sunt prevăzute cu folie de protecţie din aluminiu care împiedică
depunerea prafului şi a bacteriilor.

8
 United Romanian Breweries Bereprod S.R.L.

United Romanian Breweries Bereprod,

cunoscută și ca Tuborg România, este prima companie
din Europa de Est care a dezvoltat un proiect
Greenfield, folosind doar resurse locale. Din respect
pentru consumatorii lor, încă de la începutul activității
în România au hotărât să le ofere doar produse
premium de cea mai înaltă calitate.
Pentru ei totul a început cu o sticlă de bere. Iar
în 2012 sărbătoresc 15 ani de când prima sticlă de bere
produsă în fabrică din România a ieșit pe poartă. În tot
acest timp, și-au păstrat promisiunea de a crea un Figura 1.5: Marcile URBB
portofoliu de mărci premium, iar cel mai important este Sursa: www. tuborg.pressroom.ro
că au reușit să construiască identitatea de neconfundat a celor mai apreciate mărci de bere din
România: Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, alături de mărcile importate Guinness, Kilkenny,
Carlsberg Elephant, Grimbergen și Kronenbourg 1664.
Încă de la începutul activității, inovația a fost o
prioritate. Au implementat cu succes inovații care au
devenit repere pe piața băuturilor din România, precum
capacul Easy Open pentru Tuborg și lansarea berii
Tuborg Christmas Brew, prima bere specială, dedicată
sărbătorilor de iarnă, oferită consumatorilor români.

Ursus Breweries S.A.

Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari

producători de bere din România și parte a grupului
SABMiller plc. Misiunea companiei este de a înțelege
și a respecta consumatorii și de a le oferi mărcile de
bere care să fie prima lor alegere în orice ocazie de
9 Figura 1.6: Marcile Ursus Breweries
Sursa: www.ursus.ro
consum. În Ursus Breweries, oamenii și mărcile sunt avantajul cel mai durabil, și faptul că 1 din
3 beri consumate de români este o marcă Ursus Breweries spune multe despre calitatea berilor
noastre și despre aprecierea de care acestea se bucură din partea consumatorilor.
Se mândresc cu mărcile Ursus Breweries, care alcătuiesc un portofoliu echilibrat între
beri autentic românești și mărci internaționale de prestigiu.
• URSUS este Regele Berii în România, marcă cu un puternic ADN românesc;
• Timișoreana este cel mai popular brand românesc, născut acum 300 de ani în cea mai
veche fabrică de bere din România;
• Ciucaș este berea favorită a naturii;
• Peroni Nastro Azzuro este un exemplu al tradiției și măiestriei italiene, al pasiunii și al
priceperii care o caracterizează;
• REDD’S este berea aromată, preferata femeilor și care are misiunea de a fi mereu pe
placul consumatoarelor sale;
• Azuga este „berea veselă “al cărei gust ne face să ne amintim de momentele de voie bună
și râs cu prietenii;
• Stejar Strong, cu gust intens și culoare ambrată, este o bere pentru bărbații care știu ce
vor și vor cu tărie.[17]

În următorul tabel sunt prezentate companiile reprezentative de pe piața berii, în funcție de

cifră de afaceri obținută în anul 2010:

Tabel 1.1: Cifra de afaceri a principalilor ofertanț i din România

Denumire companie Cifră de afaceri

Ursus Breweries 1.176,9 milioane lei
Heineken România 935,1 milioane lei
Romaqua Group Borsec 545,9 milioane lei
Bergenbier S.A. 469,7 milioane lei

United Romanian Breweries Bereprod 288,6 milioane lei

Sursă: Site-urile companiilor

10
 După cum se poate vedea şi din tabelul de mai sus, liderul pe piaţa berii în anul 2010 a
fost Ursus Breweries, urmat de Heineken România.
În ceea ce privește mărcile deținute de fiecare companie, situația se prezintă astfel:
• Bergenbier: Bergenbier, Bergenbier Nefiltrată din Grâu, Bergenbier Fresh, Stella
Artois, Staropramen, Noroc, Leffe, Lowenbrau;
• Heineken România: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brâu, Neumark, Bucegi,
Gösser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita, Haţegana, Zipfer, Edelweiss;
• Romaqua Group: Albacher, Dorfer;
• URBB: Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fără alcool,
Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny;
• Ursus Breweries: Timişoreana, Ciucas, Azuga, Stejar, Redd's, Peroni Nastro
Azzurro, Pilsner Urquell, Miller.

1.2 Particularităţi privind cererea şi consumul de bere din România

Cererea berii în România

Cum era de aşteptat diversitatea de mărci ale pieţei a dus şi la gruparea mărcilor pe
categorii de consumatori date după preţ şi gust. Aşadar mărcile premium (ex: Heineken şi
Gosser) sunt adresate segmentului superior de consumatori, cu o vârstă cuprinsă între 25- 45 de
ani, având un gust destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un preţ mai mare dar
şi consumatorul e mai înstărit.
La segmentul mediu de consumatori se încadrează Silva şi Ciuc acestea având un gust
mai pronunţat de hamei şi adresându-se doar celor care preferă acest gust şi care au totuşi ceva
cunoștințe despre bere. Acestea au un preţ ceva mai mic.[20]
Segmentul inferior ocupă celelalte mărci: Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt
consumate în general de tineri fără putere mare de cumpărare în cantităţi destul de mari.[19]
În final rămâne berea non-alcoolica Schlossgold adresată, prin caracteristicile sale unice,
unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex, vârsta, educaţie sau venituri, pentru
cei care vor să savureze o bere dar şi să evite consecinţele consumului de alcool.

11
 Cele mai importante venituri sunt însă obţinute din vânzarea produselor din segmentul
superior. Chiar dacă acestea însumează un consum mai mic decât cele din segmentele
inferioare ele sunt cele mai bune aducătoare de profit.[20]
Principalele segmente de piaţă sunt în general restaurantele, dar nu în România. În
România cel mai bine se vinde în supermarket-uri, şi, în general după cum am mai spus, berea la
PET de 2 L.
Magazinele mari berăriile precum şi benzinăriile au anumite contracte prin care obţin
discount-uri mari de la furnizori şi producători, astfel îşi permit să obţină un preţ scăzut în super
şi hypermarketuri.
În supermarketuri, berea este cumpărată în general de oamenii de rând şi de micii
comercianţi ce deţin mici restaurante sau chioşcuri. Când deja este vorba de un restaurant mai
mare sau un magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusă de furnizori care oferă diferite
pachete cum ar fi frigidere şi altă aparatură în schimbul vânzării doar a produsului respectiv
aparţinând unei singure companii.
Statisticile au arătat că în România peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vândut în
supermarketuri şi restul în restaurante şi magazine de cartier ceea ce arată şi strategiile marilor
companii de a se îndrepta spre aceste puncte de desfacere.
Aceştia şi-au format întregi echipe şi departamente pt vânzarea en-detail, fiecare regiune
a ţării având câte un manager vânzări şi un analist vânzări.
Aproape trei sferturi dintre cumpărătorii de bere se uită la producătorul unei mărci
de bere menţionat pe etichetă (70.8%). Cei mai atenţi la acest aspect sunt cumpărătorii între 25 şi
34 de ani (79.0% faţă de 70.8%), persoanele cu un venit mediu lunar între 701-1500 lei (80.9%
comparativ cu 70.8% per total) precum şi persoanele rezidente în Bucureşti (82.7% faţă de doar
70.8% per total).
Totodată, aproape jumătate dintre cumpărători verifică termenul de expirare de pe
etichetă (47.3%), acest aspect fiind urmărit într-o mai mare măsură de persoanele între 45 şi 54
de ani (56.2% faţă de o medie de doar 47.3%), precum şi de cele care locuiesc în Muntenia
(59.3% faţă de 47.3%).[22]
Doar 10% dintre cumpărători analizează lista de ingrediente atunci când cumpără bere.
34.0% dintre cumpărătorii de bere ar renunţa la marca lor preferată de bere dacă ar afla că
aceasta conţine arome sintetice. De asemenea, 28.5% nu ar mai consuma berea preferată dacă ar

12
conţine coloranţi artificiali, iar 26.1% şi respectiv, 24.2% dintre cumpărători resping cumpărarea
berii preferate în eventualitatea în care aceasta ar conţine E-uri şi respectiv, conservanţi.

Consumul de bere
Conform unui studiu comandat de Asociaţia Berarii României (ABR), berea rămâne
băutura preferată a 60% dintre români.
Într-un clasament pe regiuni, oltenii de peste 18 ani, consumatori de băuturi alcoolice,
conduc detaşat, cu o proporţie de 78%. Locuitorii Munteniei se clasează pe poziţia secundă
a topului, cu un procent de 60,34%, fiind urmaţi de bucureşteni, cu un procent de 58% şi de
locuitorii Dobrogei, cu 56,5%. De asemenea, aproape 50% dintre români obişnuiesc să bea bere
în timp ce iau masa.
Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.050 persoane,
bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani. Perioadă în care s-a derulat cercetarea a fost septembrie -
octombrie 2011. [28]
Vânzările membrilor asociaţiei „Berarii României” au atins un volum de 15,6
milioane de hectolitri, iar investiţiile derulate de aceştia anul trecut au depăşit 61 milioane euro,
cu 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.
Având ca referinţă datele furnizate de ultimul recensământ al populaţiei României,
consumul de bere pe cap de locuitor în 2011 a atins valoarea de 89 litri. Pentru o cât mai
corectă analiză, un calcul retroactiv al consumului de bere pe cap de locuitor, conform datelor
furnizate de recensământ, relevă următoarea evoluţie: 71 litri – 2005, 85 litri – 2006, 94 litri –
2007, 100 litri – 2008, 89 litri - 2009, 88 litri – 2010. [16]
Preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte ambalajul de bere au avut doar mici
fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2010, acestea înregistrând pentru PET 51,3%, în creştere
cu 2% faţă de anul precedent, o scădere cu 1.5% a preferinţei pentru sticlă, aceasta reprezentând
30,2%, o uşoară scădere de 1.2% a preferinţei pentru berea îmbuteliată la doză, însumând 14,8%
şi o evoluţie pozitivă de aproape 1% a preferinţei pentru berea la draught, atingând 3,7%. [21]
Preferinţa pentru PET indică consumul în cadrul gospodăriei, cu atât mai mult cu cât
studiile aferente comportamentului de consum pe timp de criză arată că românii au renunţat la
ieşirile în oraş în favoarea primirii vizitelor acasă. [22]

13
 1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România

Cu toții știm că piaţa berii este puternic fragmentată şi foarte competitivă. În ceea ce
priveşte valoarea consumului de bere pe cap de locuitor este prevăzută o scădere, datorită
situaţiei economice care a afectat consumatorii şi obiceiurile lor de consum.

Tabel 1.2 Previziune privind valoarea consumului de bere pe locuitor în România

An ți Valoarea consumului Sporul mediu ~y = y + ∆ ⋅ t

i 1 i

2007 0 94
2008 1 100
2009 2 89
2010 3 88
2011 4 89 - 1.25
2012 5 87.75
2013 6 86.5
2014 7 85.25
Sursa: Autor

Bineînţeles, această previziune este una orientativă, dar este susţinută de continuarea
stării de recesiune cu care se confruntă ţara noastră. Principalul motiv al scăderii consumului de
bere este scăderea puterii de cumpărare, care afectează toate companiile din România.
Piața berii din România se va stabili o dată cu stabilitarea stării economice, și astfel
consumartorul se va orienta din nou către consumul regulat de bere.

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii

14
 2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii

Cele mai vechi urme reale de bere

Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul
Iranului, au scos la lumină modul în care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul
săpăturilor din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă
sferică. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în mijloc,
prin intermediul căreia era extrasă berea. Alternativ, în gaură se introducea un păi special prin
care berea era băuta nemijlocit. Se presupune că berea era băută prin păi din cauză că pe fundul
vasului se depuneau sedimente în cantităţi mari.
Se pare că berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare
întunecată, fără să conţină o cantitate mare de alcool însă foarte hrănitoare. Datorită gustului
deosebit, ea ocupă un loc important în dieta oamenilor.

Faraonii cei băutori de bere

Iniţial, egiptenii procurau berea din Babilon, dar egipteni au învăţat ulterior să îşi fabrice
singuri savuroasa băutura. Cea mai veche reţetă de bere egipteană se crede că datează din anul
3500 i.e.n.
Deşi berea era o băutură foarte populară în Egiptul Antic, nici unul din faraoni nu s-a
gândit s-o supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care vroia să
reia construcţia piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel a fost introdus primul
impozit pe băuturi. [14]

Iulius Cezar – un băutor de bere imperial

Civilizaţia greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei şi ale
Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru
împătimit al berii se pare că a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut
Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.
Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o făceau. Tratatele de
medicină din antichitate erau pline de reţete în care berea juca rolul principal: Antyllus
recomanda femeilor care alăptau să bea bere cu frunze de palmier uscate şi pisate. Philumenus
recomanda împotriva înţepăturilor de viespe berea amestecată cu usturoi pişat, iar Marcellus

15
Empirius susţinea că “un pahar de bere fiartă cu sare potoleşte tusea”. Interesant este că toate
aceste reţete se găsesc până în prezent în medicină tradiţională europeană.

Germania, patria berii

Cea mai marea realizarea a românilor în ceea ce priveşte berea a fost predarea reţetei în
nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meşteşug din berărit, transformând
berea în băutura lor naţională. Urmând aceeaşi paşi ca şi anticii sumerieni, germanii au reuşit
totuşi să obţină beri diferite în funcţie de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.
În Bavaria, lângă oraşul Culmbach, au fost găsite ulcioare de lut care se presupune că
erau folosite cu 3000 de ani înaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a
răspândit treptat în Anglia şi Scandinavia, iar, după aceea, în toată lumea, datorită expansiunii
culturii europene. Graţie acestui fapt, se considera că patria berii este Germania.[5]

Berea Evului Mediu

În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutura, fiind considerată o resursă de calorii.
Călugării catolici din nordul Europei şi-au dat seama că numărul mare de calorii îi permite berii
să fie un aliment desăvârşit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în
producerea unei beri cu o anumită aromă. Şi pentru că de cele mai multe ori reţetele s-au
transmis din generaţie în generaţie, berile călugăreşti au rămas unele dintre cele mai apreciate de-
a lungul timpului.
Comerţul cu bere a explodat în secolul al XI-lea. Tot în această perioadă prind formă şi
primele asociaţii ale comercianţilor, care încercau astfel să facă faţa puterii feudale sau
guvernamentale. Aşa numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influenţe în
comerţul acelor vremuri, au depăşit graniţele oraşelor, ajungând să formeze chiar fraţii. Una
dintre cele mai importante era “Federaţia Hanseatic” şi cuprindea opt din cele mai importante
oraşe al Germaniei.
La sfârşitul secolului 17, alocaţia pentru elevii de toate vârstele de la o şcoală din Anglia
consta în 2 sticle pe zi pentru că era mult mai sigură şi mai bună la gust decât apă potabilă
disponibilă.

Berea şi România

16
 Producţia de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Romane datează de la începutul secolului
19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor o fabrică de bere.
Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin
inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră.
Foarte repede berăria devine o “instituţie” şi mai ales un punct de întâlnire important al
ziariştilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Aşa s-a creat şi un limbaj specific, cum era de
exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.[14]

Lucruri mai puţin ştiute despre bere

Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte
întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate.
• Poţi face baie în ea. Atunci când intri în cadă, dacă vei turna o sticlă cu bere, aceasta va
oferi un efect foarte interesant - de baie cu bule.
• Se foloseşte pentru a marina carnea. Pentru că berea este uşor acidă, dacă veţi lăsa carnea
pentru friptură câteva ore în ea, o va frăgezi foarte mult şi nu îi va schimba gustul, aşa cum se
întâmplă în cazul vinului.
• Berea poate înlocui şamponul. Înainte de a încerca acest lucru, berea trebuie fiartă. În
acest fel alcoolul este îndepărtat din ea, pentru a nu usca firele de păr. O cană cu bere fiartă se
amestecă cu puţin şampon obişnuit şi apoi se foloseşte ca şi cum ar fi o singură compoziţie. Părul
va străluci şi va arăta excelent. Berea se mai poate folosi pe post de fixativ pentru păr. E de ajuns
să îmbibi un tampon de vată cu bere rece şi să îl treci printre firele de păr.
• Este un calmant eficient pentru un stomac “supărat”. Alcoolul sau este relaxant şi
îndepărtează durerile. Nu a fost realizat niciun studiu în acest sens, însă mai mulţi medici afirmă
că un număr mare de pacienţi au susţinut beneficiile berii în acest sens.
• Primele cutii cu bere fabricate din aluminiu au ieşit pe piaţa în anul 1935.
• George Washington deţinea o berărie chiar la poalele muntelui Vernon.
• Există mai mult de 2.000 de sortimente de bere în lume, 19 dintre acestea fiind fabricate
de Guiness. [27]

2.2 Clasificarea şi sortimentul berii

17
 Berea poate fi definită astfel: o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de
culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei
şi apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos
de hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se
foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.
Berea se deosebeşte de vin prin conţinutul său mult mai redus în alcool şi prin procentul
ridicat de extract. Ea diferă de băuturile obişnuite mai ales prin spuma persistentă care se
formează ca urmare a degajării abundente a bioxidului de carbon existent în bere.
Există mai multe criterii de clasificare a berilor, dintre care se pot menţiona: felul
drojdiei utilizate, tipul malţului şi compoziţia apei de brasaj, concentraţia mustului primitiv,
concentraţia în alcool, etc. [5]

• După culoare berile sunt:

o de culoare deschisă (blondă) ;
o de culoare închisă (brună) cu nuanţe diferite în cadru fiecărui tip.
• Din punct de vedere al conţinutului de alcool etilic, berea se clasifică în:
o bere fără alcool;
o bere slab alcoolizată (0,5-1,5% vol.);
o bere obişnuită (3-4,5% vol.);
o bere cu peste 4,5% vol. Alcool.
• Din punct de vedere al concentraţiei mustului primitiv:
o berea blondă se fabrică în cinci tipuri (12%Ep., 12,5%Ep., 13%Ep., 14%Ep. şi
17%Ep.);
o berea brună în trei tipuri (bere obişnuită cu 12 sau 13%Ep., bere specială cu 16%Ep.
și bere Porter cu 20%Ep.).
• După drojdia utilizată la fermentaţie se disting:
o beri de fermentaţie inferioară;
o beri de fermentaţie superioară.
Berile de fermentaţie superioară sunt obţinute prin fermentarea la 15 – 20 oC cu drojdii
de fermentaţie superioară care produc cantităţi mai mari de produşi secundari de fermentaţie

18
decât drojdiile de fermentaţie inferioară; îndeosebi esteri. Au un gust şi o aromă mai pronunţată
de fruct şi flori.
Principalele beri de fermentaţie superioară sunt fabricate în:
Marea Britanie (Ali, Porter, Stout);
Germania (Beri de grau-Weizenbien, Bere alba-Weissbier, Altbier, Kölsch);
Belgia (Lambie, Gueuze, Trappist, Beri albe-White beers).
Beri de fermentaţie inferioară: sunt cele mai larg folosite sub formă de beri filtrate
limpezi, limpiditatea cristalină a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate.
Principalele tipuri de bere de fermentaţie inferioară, produse pe plan mondial sunt:
Bere blondă
Tipuri: slab alcoolică, uşoară, obişnuita, superioară, pils. Se consumă în special vara
datorită cantităţii mai mici de alcool conţinut şi fiindcă înlocuieşte microelementele pierdute prin
transpiraţie.
Bere brună
Tipuri: obişnuită, superioară, porter. Se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită
conţinutului mai ridicat de alcool.
Specială
• Fără alcool, pentru şoferi; are maxim 0,3% alcool;
• Hipocalorica, pentru diabetici; are maxim 1% glucide;
• Bere cu conţinut redus de alcool, 1,5 %, pentru tineri;
• Dietetică;
• Nutritivă;
• Caramel.
Berile de tip Pilsen: sunt caracterizate de extractul mustului primitiv de 11,5-11,7% şi
foarte rar peste 12%. Au un conţinut în alcool de 4,8-5,1% vol (3,8-4,1% masic). Culoarea berii
de tip Pilsen este de 5,5-7,0 unităţi EBC (European Brewing Comision) şi chiar mai deschisă,
deşi berea de origine «Pilsen Urquell» are culori de 8-10 unităţi EBC şi chiar mai intensă. O
caracteristică a acestei beri trebuie să fie gustul amar fin şi aroma fină de hamei.
Budweiser este o bere de provenienţă Cehă cu un conţinut în extract al mustului primitiv
de 12% cu un gust moale, catifelat. Sunt fabricate în Europa, dar a fost apreciată şi în SUA.

19
 Berea albă cu lămâie: este o bere fabricată prin procedee diferite din materii prime în
bună măsură diferite de cele utilizate la fabricarea berii blonde. Fermentarea este condusă altfel,
se foloseşte malţ de grâu şi grâu de acea la berea albă apare o tulbureală în momentul în care este
pusă în pahar. În cursul procesului de fabricaţie, i se adăugă extracte naturale de plante, nu
concentrate sintetice, din curacao şi coriandru. Această bere se produce în special în Belgia,
Germania şi în România.
Berile speciale sunt fabricate, de obicei, pentru un cerc mai restrâns de consumatori,
cărora li se adresează în special: beri dietetice, beri nutritive, beri cu un conţinut scăzut în alcool
şi beri fără alcool.
Berile dietetice sunt destinate diabeticilor. Sunt produse din musturi cu ep=9,0-9,5%, au
un grad final de fermentare de 99%, un conţinut în alcool de 4,5-5,1% vol, un conţinut în
dextrine de 0,3-0,7%, un conţinut în hidraţi de carbon de 0,6-0,75 g/100ml şi o valoare
energetică de 280-340 Kcal/l.
Berile nutritive: sunt beri cu un conţinut redus în alcool (1,5%) sau fără alcool (sau
0,5%), cu un grad de fermentare, de 8-10% sau maximum 25-30% cu un pH = 4,7-4,9 şi un gust
amar slab corespunzător la 6-10 BE.
Berile fără alcool sunt berile cu un conţinut scăzut în alcool (1,5-2,5%) şi pot fi obţinute
pe două căi distincte:
prin procedee tehnologice de frânare a fermentaţiei;
prin îndepărtarea alcoolului format. [5]
Fiecare tip de bere se caracterizează prin culoare, aroma, gust agreabil plin şi după
intensitatea amărelii dată de hamei.
La producerea berii de culoare deschisă se folosesc malţuri deschise şi foarte deschise la
culoare care nu trebuie să confere beri un gust de melanoidina, de taninuri sau acru, dar în acelaşi
timp să nu transmită mustului cantităţi mari de albumină.
Berile mai puţin colorate sunt mai puţin sensibile şi la berea foarte închisă este necesar
chiar un malţ mai puţin fin.
Culoarea berii este stabilită de însăşi culoarea malţului, colorarea ei are loc în timpul
procesului de brasaj.
Culoarea berii trebuie să fie:
Bere blondă  galben-pai până la galben;

20
Bere brună  brun;
Bere specialitate  galben sau brun, specific. [8]

2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii

Materiile prime utilizate în obţinerea berii

Materii prime folosite la fabricarea berii sunt:

• orzul (orzoaica)- materia primă pentru fabricarea malţului;
• înlocuitori ai malţului;
• hameiul- materia primă specifică pentru fabricarea berii;
• apa;
• drojdia de bere;
• preparatele enzimatice.

Orzul, hameiul, apa şi drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, odată
combinate, se transformă într-o băutură populară – berea.
Orzul este o specie de plantă cerealieră şi un ingredient folosit în procesul de fabricare al
aproape tuturor berilor. Orzul este o importanţă sursă de proteine, lipide şi vitamine, în special
cele de tip B şi substanţe minerale.
Pentru a se putea folosi în procesul de fabricare orzul trebuie să treacă printr-un proces de
malţificare. Boabele se înmoaie în apă timp de câteva zile, până când orzul încolţeşte şi produce
o substanţă numită diataza. După malţificare, orzul se macină, iar peste amestec se toarnă apă
fierbinte. Prin acest proces, diataza transformă amidonul din boabele de orz în zahăr. Lichidul
rezultat se numeşte must de bere. [8]
Hameiul este o plantă căţărătoare perenă, care poate creşte până la 6 metri înălţime.
Datorită aportului pe care îl aduce în procesul de fabricare al berii, hameiul este supranumit şi
“aurul verde” sau “inima berii”. El este bogat în răşini şi uleiuri esenţiale, atribute care dau tărie,
aromă şi savoare. Hameiul este şi o importanţă sursă de antioxidanţi.
Hameiul intră în procesul de fabricare al berii în momentul în care mustul de bere se pune
la fiert. “Aurul verde” dă fierturii un gust amărui şi are rol de conservant.[18]

21
 Drojdia este cea care transformă zahărul din must în alcool şi dioxid de carbon. După
procesul de fierbere, mustul de bere se scurge şi se lasă să se răcească. Odată încheiat acest
proces, în must se adaugă drojdie pentru a grăbi fermentaţia, fază care poate dura şi o săptămână.
Chimistul francez Luis Pasteur a fost cel care a transformat berăritul dintr-o artă
medievală în ştiinţă exactă, el demonstrând că drojdia de bere produce fermentaţie.[9]
Apa reprezintă 90% din compoziţia berii. Apa folosită la fabricarea berii are o influenţă
majoră asupra calităţii ei, trebuind să întrunească o serie de condiţii stricte de puritate şi duritate.
[10]. Din ingrediente naturale rezultă astfel o băutură ce face parte dintr-un stil de viaţă sănătos.
Consumată cu responsabilitate berea poate proteja de afecţiuni ale inimii, scade colesterolul,
protejează organismul de diabetul de tip 2 şi favorizează acumularea de vitamina C la nivelul
rinichilor.
Procesul de fabricare
Aşa cum am văzut în subcapitolul despre istoria berii, procesul de fabricare al acestei
băuturi naturale se bazează, încă de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea
naturală a zaharurilor şi extracţia cerealelor malţificate cu ajutorul apei fierbinţi. În zilele noastre,
întreg procesul este complex, desfăşurat sub un control strict al standardelor de calitate.
Coordonatorul procesului
Procesul tehnologic de fabricare al berii se desfăşoară în sistem complet închis, folosind
echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărit şi comandat din „camera de
comandă şi control“. Calculatoarele de proces conţin toate programele conform cărora se
desfăşoară tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urmăresc toţi parametrii tehnologici.
Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizată atât optic cât şi sonor, astfel devine
imposibilă omiterea sau neînregistrarea acesteia, în vederea corectării imediate. Toate
informaţiile legate de desfăşurarea proceselor sunt înregistrate şi păstrate, asigurându-se o
trasabilitate perfectă. [5]
Producerea mustului de bere
Malţul este măcinat printr-o moară cu valţuri şi amestecat cu apă rezultând „plămadă“. În
cazanul de plămădire-zaharificare, plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi
foarte bine definite, în intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malţ este transformat
în zaharuri cu molecule mai uşor metabolizabile de către drojdie.

22
 În cazanul de filtrare se realizează separarea fazei lichide de cojile rămase din boabele
malţului. Echipamentul este prevăzut cu un sistem de site fine cu ajutorul cărora se realizează
filtrarea plămezii.
Mustul limpede de malţ se colectează în cazanul de fierbere cu hamei. În acest
echipament este adăugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza
mustul înainte de însămânţarea drojdiei. Prin răcitorul cu plăci, mustul fierbinte este răcit la
aprox 10 grade.
Multiplicarea celulei de drojdie
Pudră de drojdie este păstrată în condiţii sterile şi se realizează multiplicarea ei până la
cantitatea necesară unei şarje de bere. După fermentare, drojdia se recuperează din fermentator,
se păstrează în 27 condiţii speciale de temperatură şi presiune în alte vase sterile. Ea se
refoloseşte pentru o nouă şarjă. Zilnic, se verifică condiţiile microbiologice ale drojdiei şi
viabilitatea celulelor.
Fermentarea
Plămada este fermentată în nişte vase uriaşe, complet închise, mustul transformându-se în
bere pe parcursul a 14 – 21 zile. Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care
se reglează în mod automat temperatura conform prescripţiilor tehnologice. După fermentare,
drojdia se extrage prin partea inferioară a fermentatorului. Acesta este prevăzut cu sistem
automat de recuperare a dioxidului de carbon.
Filtrarea
Toate resturile de celule
de drojdie, resturi proteice
aglutinate sau alte particule fine
se îndepărtează din bere prin
filtrare, obţinându-se berea
limpede, strălucitoare.
Filtrarea se realizează în
filtrul cu sute de plăci
orizontale. Berea este pompată
cu presiune prin acest strat
Figura 2.1: Procesul de fabricare al berii
filtrant care are rolul de a reţine orice eventuală particulă. Sursa: www.berariiromaniei.ro

23
 Procesul este permanent controlat printr-un aparat care măsoară gradul de limpiditate al
produsului finit, permiţând trecerea berii numai dacă aceasta corespunde nivelului stabilit de
puritate. [5]
Tancuri de liniştire
Berea filtrată este depozitată în rezervoare uriaşe unde are loc procesul de liniştire şi
maturare. După efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisă către îmbuteliere: la
sticlă, cutie sau butoi. [9]
Caracteristicile de calitate ale berii
Materiile prime şi cele auxiliare folosite la fabricarea berii trebuie să corespundă
documentelor tehnice normative de produs precum şi normelor sanitare în vigoare.
Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma,
gustul, volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai
importante sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi
conţinutul de CO2. [10]
• Caracteristici fizico-chimice:
Berea are o compoziţie chimică complexă existând diferenţieri de la sortiment la
sortiment. Conţine alcool până la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600-
800 mg/l), substanţe amare, tanante, minerale (fosfaţi şi alte săruri, mai ales de potasiu), conţine
acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substanţe colorante, vitamine hidrosolubile (B1,
B2, PP) şi dioxid de carbon (0,33-0,4%).
• Caracteristici organoleptice
Aspectul
Berea de bună calitate se prezintă ca un lichid limpede, cu luciu, cu spumă şi perlaj de
dioxid de carbon, fără particule în suspensie sau sediment.Pe măsura reducerii calităţii, pierde
din limpiditate, pierde luciul, capătă opalescenţă. Berea necorespunzătoare are opalescenţă
avansată, particule în suspensie din ce în ce mai multe și depune chiar sediment.
Culoarea la berea blondă este galben-pai, iar pe masura reducerii calităţii, evoluează
către galben închis, galben roşcat sau galben brun.
Culoarea berii brune, pe măsura reducerii calității, devine rubinie, iar la berea
necorespunzătoare ajunge să fie rubiniu deschis sau foarte deschis.

24
 Mirosul se examinează imediat după deschiderea ambalajului. La berea de calitate este
caracteristic, plăcut, cu aromă armonioasă de hamei şi malţ.
Pe măsura reducerii calităţii, mirosul îşi pierde nuanţa armonioasă, aroma de hamei şi de
malţ se diminuează până la dispariţie, iar la berea de slabă calitate, apar semne slabe de produse
secundare de fermentaţie şi poate deveni necaracteristic sau chiar neplăcut.
Gustul la berea superioară este specific sortimentului, se îmbină armonios cu cel de
hamei şi de malţ, amăreala este fină, specifică.
La sortimentele inferioare îmbinarea dintre gustul de hamei şi cel de malţ este
neechilibrată, amăreala insuficient marcată sau slab conturată. Gustul la berea necorespunzătoare
este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capătă nuanţe străine sau poate deveni
străin, neplăcut, acru sau impropriu consumului.

• Caracteristici microbiologice
Berea, în general, are o compoziţie chimică complexă: glucide 4-5 % (dextrine, maltoză
și glucoză), substanţe proteice 0,2-0,7 %, elemente minerale 0,1-0,4 % (din care potasiu 30-40
mg la litru, calciu 60-90 mg/l, precum şi magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan
etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotină, inozitol, acid folic, acid
paraaminobenzoic), substanţe amare, substanţe tanante, glicerol, acizi, substanţe colorante şi
aromatice, toate naturale. Berea oferă între 280-57 Kcal/l.[8]
Sub acţiunea factorilor interni (compoziţie chimică, încărcătură microbiană) şi externi (în
special variaţia temperaturii şi subrăcirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii.

2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii

Ambalajul înveleşte produsul, pentru a asigura protecţia temporară din punct de vedere
fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de
livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii, până la consumator sau
până la expirarea termenului de valabilitate.
Ambalajul trebuie să informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii, cum ar fi
preţul, cantitatea, durata de valabilitate, conţinutul de alcool în procente, valoarea nutritivă şi
energetică.
În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi.
Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje.

25
 Ambalaje metalice din aluminiu
Aluminiul ca material de ambalare pentru industria alimentară este disponibil în două
moduri de prezentare:

• Folii 0.1 – 11* , care se foloseşte la dulciuri, ciocolate, etc;

• Tablă de aluminiu 11 – 30* m.

Ambalajele din tablă de aluminiu sunt compuse numai din două piese (un capac şi un
corp), deoarece corpurile ambalajelor de aluminiu se obţin numai prin ambutisare, ele nu se pot
suda sau lipi.

Avantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii:

• Rezistenţa mecanică foarte bună în timpul ambalării, transportului şi depozitării;
• Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav către produsul ambalat este foarte
bun;
• Opacitatea materialului de ambalare este foarte bună;
• Ambalajul are o bună capacitate de imprimare cu date referitoare la bere;
• Au o bună capacitate de reflectare a razelor calorice datorită luciului metalic;
• Impermeabilitatea materialului din care este confecţionat ambalajul.

Dezavantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii:

• Preţul de cost de produs pe unitatea de ambalaj este foarte ridicat;
• Posibilităţi de deformare ridicate a ambalajului cu produs.

Ambalajele din sticlă

Sticlă ca material de ambalare a produselor alimentare are ca destinaţie ambalarea
lichidelor şi a produselor alimentare păstoase de tipul cremelor, sosurilor etc.
Umplerea sticlelor se face după principiul izobarometric cu maşini automate de
îmbuteliat. După umplere închiderea se face cu capsule metalice prevăzute cu rondele din plastic
pentru etanşare. Etichetarea se face automat. Sticlele se aşează în ambalaje de plastic (navete) şi
sunt depozitate. Livrarea se face însoţită de certificat de calitate. Când ambalajul este făcut din
sticlă verde sau transparentă berea poate să dobândească un miros neplăcut.

26
 Culoarea cea mai des folosită este cea maro, pentru că ea blochează cel mai bine lumina.
Sticlele transparente sunt mai ieftine şi mai uşor de reciclat. Sticlele în care se vinde de obicei
berea sunt maro sau verzi. Studiile au arătat că sticlele maro protejează mai bine conţinutul de
radiaţii solare decât cele verzi. Preferinţa consumatorilor se îndreaptă spre cele verzi, un avantaj
al acestora fiind faptul că putem vedea mai bine conţinutul sticlei (bere tulbure sau cu sediment).
Dacă berea este expusă la soare preferaţi sticlele maro. Sticlele de culoare albă protejează cel mai
puţin conţinutul. [1]
Avantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:
• Sticla este inertă din punct de vedere chimic, nu reacţionează decât cu acidul
fluorhidric;
• Sticla este impermeabilă la apă, vapori de apă, gaze şi arome;
• Sticlă nu are miros şi nu reţine mirosuri;
• Sticla este igienică, adică poate fi spălată foarte bine, astfel încât ambalajele din sticlă
pot fi refolosite;
• Sticla este transparent putând face berea vizibilă pentru cumpărător;
• Are o rezistenţă mecanică suficient de bună astfel încât să reziste procesului de
ambalare, transport şi depozitare a produselor alimentare;
• Ambalajele din sticlă sunt relative ieftine.
Dezavantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:
• Fragilitate ridicată care duce la procente de spargere foarte mari la ambalare, transport
şi depozitare;
• Greutate relativă mare;
• Depozitare şi transport relative greoaie.

Ambalajele din polietilen tereftalat (PET)

Utilizarea polietilen tereftalatului (PET) ca material pentru confecţionarea buteliilor
destinate ambalării produselor alimentare lichide, generic denumite băuturi, a început încă din
1970 deşi abia 20 de ani mai târziu s-a impus cu adevărat pe piaţă. [6]
Buteliile PET standard, fiind confecţionate numai din granule de polietilen tereftalat, nu
corespund condiţiilor severe cerute la păstrarea berii îmbuteliate. Astfel, o pătrundere cât de mică
de oxigen prin pereţii buteliei PET standard este suficientă pentru a altera caracteristicile

27
 senzoriale ale berii, iar pierderea de bioxid de carbon, afectează gustul şi proprietăţile de
spumare ale băuturilor. Dacă se ţine seama de cerinţele comerţului privind o stabilitate a berii
îmbuteliate de minim şase luni, se poate spune că buteliile PET standard nu corespund pentru
îmbutelierea berii, întrucât nu asigură protecţie suficientă împotriva pătrunderii oxigenului, iar
oxidarea rapidă a berii ar conduce la o învechire pretimpurie a berii îmbuteliate. Pentru
reducerea permeabilităţii PET la oxigen şi bioxid de carbon producătorii de butelii PET au
realizat aşa numitele „materiale barieră”. [11]
Avantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea berii:
• Ponderea gravimetrică este redusă faţă de materialele tradiţionale vis-à-vis de bere;
• Posibilităţi practic nelimitate de imprimare cu texte referitoare la produsul ambalat,
precum şi de colorare a acestora;
• Capacitate foarte mare de diversificare a materialelor;
• Posibilităţi ridicate de obţinere a unor materiale cu rezistenţă crescută la tratamente
termice.
Dezavantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea
berii:
• sunt legate în special de faptul că aceste material nu sunt biodegradabile, având
un potenţial ridicat de producer a deşeurilor acumulabile.

Butoi
Butoaiele de lemn folosite încă în fabricile de bere din ţara noastră au capacităţi de 25,
50, 100 şi 200 litri. Ele se construiesc din lemn de stejar şi sunt izolate în interior cu masă de
smolire. Fiecare butoi este prevăzut cu două orificii şi anume o vană pentru umplere şi un cep pe
fundul butoiului pentru golire la consumator.
Butoaiele metalice au capacităţi nominale de 50 sau 100 litri şi pot fi confecţionate din
tablă de aluminiu sau oţel inoxidabil. Cel mai mult folosite sunt butoaiele din aluminiu, care sunt
mult mai uşoare decât cele din lemn. Ele au dezavantajul că berea din butoi se încălzeşte mult
mai repede decât la butoaiele din lemn şi sunt atacate de alcalii.
Avantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii:
• Cantitate mare;
• Rezistent la şocuri;

28
 • Păstrează temperatura scăzută mai mult timp;.

Dezavantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii:

• Greu de transportat;
• Este necesar un echipament special pentru consum (dozator);
• Nu se poate vizualiza conţinutul.
Cerinţe privind etichetarea şi garantarea calităţii
Toţi producătorii de alimente şi băuturi alcoolice sunt obligaţi ca pe etichetă fiecărui
produs să înscrie atât caracteristicile alimentului, compoziţia acestuia, perioada de valabilitate,
originea sau provenienţa ingredientelor utilizate, cantitatea netă pentru produsele preambalate,
condiţiile de depozitare, cât și metodele de fabricaţie sau de producţie.
Etichetarea băuturilor este prevăzuta în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 106/2002
privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din
27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare - versiune actualizată la data de
06.08.2008, și trebuie să cuprindă, în conformiate cu prevederile legale în domeniu şi în mod
obligatoriu, următoarele elemente:
• denumirea sub care este vândut alimentul;
• lista cuprinzând ingredientele;
• cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
• cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
• data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
• condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;
• denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau
ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din țări din
afara Uniunii Europene se înscriu denumirea și sediul importatorului sau ale distribuitorului
înregistrat în România.
• locul de origine sau de proveniență a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură
să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniența reală a
alimentului;

29
 • instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a alimentelor;
• concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
• mențiune care să permită identificarea lotului;
• mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. [14]

Un produs apărut recent în viaţa consumatorilor din România permite celor preocupaţi
de sănătatea lor (dar și a autorităţilor sanitare) să înţeleagă mai bine ce înseamnă alimente
artificiale și alimente supra chimizate. Citind conţinutul berii REDD·S, o bere produsă în
România de SC Breweries S.A din Buzău, putem observa că pe etichetă berii la ingrediente apă,
malţ, zahăr, drojdie, acidifiant acid malic, colorant caramel, (s. n), aroma naturală de lămâie,
alcool 4,5 %. Berea artificială fabricată din sifon, cu hamei sintetic, căreia i se adaugă gust
amărui și culoare maronie (cu aditivul caramel), nu are nimic în comun cu berea naturală -
adică berea obţinută prin procedee de fermentaţie a hameiului, cu gust și culoare rezultate din
procesul natural de producţie.
Deci este o bere cu aditivi, cu chimicale nocive pentru sănătatea noastră. Un lichid uşor
alcoolizat (sifon amestecat cu hamei sintetic și alcool de natură nespecificată, culoare artificial
creată) care pentru o doză poate nu ar fi nociv.
Pe eticheta mai apare un indicator: E.P %. Este prescurtarea de la Extract Primar și
reprezintă cantitatea de produs fermentescibil ce există în mustul de bere. Acest E.P după
fermentare se transformă în mare parte în alcool și în dioxid de carbon acidulând berea.
Însă nu tot extractul primar va fermenta la final, E.P.-ul fiind într-o concentrație foarte
mică, fiind denumit și dextrina. Dat fiind că vorbim de concentra ț ii, acest indicator se exprimă
în procentaj din volum asemeni alcoolului din bere. Este bine să știm ce este cu acest E.P
deoarece el ne indică plinitatea berii, care ne imprimă aroma berii.

30
 Cap. III Studiu privind piaț ă berii din România

3.1. Definirea obiectivelor cercetării

Datorită complexității pieței berii, o singură cercetare, în general, și această cercetare, în

particular, nu poate acoperi totalitatea subiectelor legate de acest domeniu. Pentru această
cercetare de piață am stabilit următoarele obiective:
• Identificarea principalelor tipuri de bere preferate de consumatori;
• Determinarea frecvenței de consum a berii;
• Stabilirea locații de achiziție a acestor băuturi alcoolice;
• Evidențierea principalelor caracteristici de calitate pe care trebuie să le aibă berea;
• Identificarea principalelor atribute de achiziție a berii;
• Determinarea gradului de influență a prețului în achiziția acestor produse;
• Identificarea gradului de influență a reclamelor în decizia de cumpărarea a berii;
• Stabilirea locațiilor de consum a berii.
În continuare voi prezenta câteva ipoteze de lucru:
• Berea este consumata mai mult in oras decat acasa;
• Influența prețului și a reclamelor în decizia de cumpărare;
• Creșterea vânzărilor sunt influen ț ate și de promo ț ii.
• Gustul berii influenteaza decizia de cumparare

3.2 Prezentarea metodologiei cercetării

Cercetarea de marketing se dovedește a fi de un real ajutor pentru deciden ț ii de
marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului
decizional.
Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul
unor concepte, metode și tehnici știin ț ifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea,
culegerea, analiza și interpretarea informa ț iilor de marketing, destinate conducerii unită ț ii
economice pentru cunoașterea mediului în care func ț ionează, identificarea oportunită ț ilor,
evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.
Cercetarea de marketing presupune investigarea nevoilor de consum și studierea
comportamentului de cumpărare, precum și diverse elemente componente ale mediului în care
31
 compania își desfășoară activitatea. Nu în ultimul rând, aceasta presupune o amplă activitate de
analize, precum și de previziuni pe termen scurt, mediu său lung.
Etapele procesului cercetării de marketing sunt:
• Faza preliminară
o definirea scopului cercetării
o elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării
o estimarea valorii informațiilor obținute prin cercetare
• Proiectarea cercetării
o alegerea surselor de informații
o selectarea modalităților de culegere a informațiilor
• Implementarea
o recoltarea informațiilor
o prelucrarea informațiilor
o analiza și interpretarea informa ț iilor
o redactarea studiului și elaborarea concluziilor

Selectarea metodelor de preluare și sistematizare a informa ț iilor constituie partea de

proiectare a cercetării de marketing. Principala metodă de culegere a informațiilor este interviul.
După modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată, se disting următoarele metode de
culegere a informațiilor: forme structurate de comunicare (au la bază un chestionar cu
întrebări fixe), forme parț ial structurate (chestionar cu întrebări prestabilite, dar care pot fi
reformulate), forme nestructurate (formularea întrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului
de interviu). Prelucrarea datelor urmărește aducerea datelor într-o formă care poate fi analizată și
interpretată. Prima dată se realizează o bază de date, obținute prin transfer al datelor de pe
diferiți suporți. Pentru a fi supusă unei analize detaliate, baza de date finală este descrisă
folosindu-se indicatori și metode grafice [2]
Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul cuprinde un număr de 50 de persoane, cu
vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, din mediul urban și rural, cu venituri medii și studii liceale
și universitare.

32
 3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

În urma aplicării chestionarului au rezultat următoarele informații.

La întrebarea 1: „Aț i consumat vreodată bere?” care este o întrebare filtru, răspunsul a fost
unanim la întregul eșantion, și anume” Da”.

Figura 3.1: Rata respondenților care consumă bere

Sursa: Autor

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin o dată bere).
La întrebarea 2: „Ce mărci de bere consumaț i?” răspunsurile au fost variate și rareori s-
au oprit asupra unei singure mărci de bere, după cum se poate vedea și în graficul următor.

Figura 3.2: Marcile de bere consumate de respondenti

Sursa: Autor

33
 Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt Beck`s,
Bergenbier, Ursus, iar cele mai puțin consumate sunt mărcile: Ciucaș, Redd`s și Albacher. În
afara răspunsurilor propuse, singurul răspuns pe care l-au dat respondenții a fost berea Noroc,
dar în proporție foarte mică.
Astfel, această întrebare răspunde la primul obiectiv al cercatarii: „identificarea
principalelor tipuri de bere preferate de consumatori”.
La întrebarea 3: „Cum consumaț i berea cel mai des?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.3: Rata preferintelor ambalajelor marcilor de bere

Sursa: Autor

După cum se poate observa, in proportie de 40 % dintre respondenti preferă să consume

berea la sticlă, iar restul: la doză (32%), la pet (24%), la butoiaș (4%). Aceste raspunsuri primite
sunt influntate si de locul de achiztie al bauturilor alcoolice alr celor care prefera sa consume
berea in oras.
Așa cum vom vedea în întrebările următoare, 72% dintre responden ț ii care obișnuiesc să
consume bere în oraș, preferă ca loca ț ii de achizi ț ie a acestora restaurantele.
Cea de-a patra întrebare: „Cat de des consumaț i bere?”, persoanele intervievate au
răspuns în felul următor:

34
 Figura 3.4: Frecvența de consum a berii
Sursa: Autor

Răspunsurile persoanelor intervievate sunt variate, astfel că frecvența de consum a berii

este situată la de 2-3 ori pe săptămână, de unde rezultă că berea este consumată cu regularitate de
către români. Românii încă își păstrează obiceiurile, chiar dacă puterea lor de cumpărare a fost,
în ultimul timp, în scădere.
Întrebarea nr. 5:” Ce cantitate de bere achiziț ionaț i cel mai des la o cumpărătură?”:

Figura 3.5: Cantitatea de bere achiziționată la cumpărături

Sursa: Autor

După cum se poate observa în graficul de mai sus, jumătate din persoanele intervievate
achiziționează cel mai des la o cumpărătură cantitatea de 500 ml, 10 consumatori preferă berea
la 2000 ml, iar alți 11 preferă să achiziționeze berea la 330 ml, 5000 ml și berea la bax.
La întrebarea 6:” Marcaț i principalele caracteristici pe care, în opinia dvs., trebuie să
le prezinte o bere de calitate?”, majoritatea consumatorilor consideră că o bere de calitate ar
trebui să fie proaspătă, să fie limpede și să aibă un gust plăcut.

35
 Figura 3.6: Principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate
Sursa: Autor

Din totalul subiecților chestionați (50), majoritatea persoanelor preferă să achiziționeze

o bere de calitate care este proaspătă, limpede și cu un gust plăcut. 5 din persoanele
consumatoare achiziționează berea cu un termen ridicat, iar 7 preferă berea cu o anumită
tradiție.
La cea de-a șaptea întrebare:” Care este preț ul maxim pe care sunteț i dispus să
plătiț i pentru o sticlă de bere de 500ml (atunci când achiziț ionaț i produsul din
magazin)?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.7: Preţul maxim pe care îl plătesc consumatorii pentru o sticlă de 500 ml
Sursa: Autor

Centralizând răspunsurile primite de la cei intervievați, putem observa că 22 dintre

aceștia ar plăti pentru o sticlă de 500 ml un pre ț maxim de 5-7 lei, iar al ț i 14 nu și-ar cumpăra o
bere dacă prețul ar depăși 5 lei. Un număr foarte mic de consumatori ar plăti între 10-15 lei, iar
un singur consumator ar fi dispus să cheltuie și mai mult de 15 lei.
La cea de-a opta întrebare:” Obişnuiţi să consumaţi bere în oraş?”, răspunsurile sunt
prezentate în graficul următor.

36
 Figura 3.8: Frecvenţa consumului de bere în oraş
Sursa: Autor

36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu

prietenii înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu
o bere, iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite îi îndeamnă să bea o bere. O aniversare, o
petrecere sau chiar o nuntă înseamnă bere pentru toată lumea.
Cei care merg într-o țara străină în concediu, e imposibil să nu guste berea, indiferent că
e vorba de o țara central europeană cu o îndelungată tradiție în prepararea berii, sau una
mediteraneană sau chiar una nord-africană.
La întrebarea 9: „De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?”,
se poate observa în graficul următor preferinţele consumatorilor.

Figura 3.9: Locul achiziţiei berii destinată consumului în oraş

Sursa: Autor

37
 Aşa cum putem observa în graficul de mai sus, românii preferă să cumpere berea pe care
o beau în oraş în locul unde o consumă.
Subiecţii care au ales variantele din cadrul întrebării au preferat să cumpere berea pe care
o consumă în mare parte din terase (11), restaurant (9) şi baruri (7), rămânând discotecile (4),
chioşcurile (3) şi berăriile (2) pe ultimul loc.
Întrebarea 10: „Ce vă determină cel mai adesea să consumaţi o bere?” doreşte să
evidenţieze următoarele aspecte:

Figura 3.10: Principalele aspecte privind influenţa consumului de bere

Sursa: Autor

33 din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în
primul rând de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar
restul sunt influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.
Principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de
aceasta cei mai mulți dintre consumatori preferă să achiziționeze o anumită marcă de bere.
Cu ajutorul întrebarii 11:” Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă
sau metoda de promovare acesteia?”, vom arata gradul de influenta al reclamelor in decizia de
cumpararea a berii.

38
 Figura 3.11: Gradul de influenţă al publicităţii în achiziţia unei beri
Sursa: Autor

Conform graficului de mai sus, putem observa că 70% din cei intervievaţi au cumpărat
bere fiind influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas
indiferenţi la reclama făcută produsului.
Astfel că promoțiile la diferite produse reprezintă principalul element care determină
decizia de achiziție. Cel mai probabil acest comportament se datorează și sensibilității
economice rezultate de pe urmă crizei financiare.
Întrebarea 12: „Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?”, răspunsurile
au fost variate astfel că avem următorul grafic:

Figura 3.12: Reclamele berilor amintite se consumatori

Sursa: Autor

Reclamele care au avut cel mai mare impact asupra subiecţilor intervievaţi sunt cele
realizate pentru marcile Ciuc, Bergenbier şi Stella Artois, ultimele două fiind la egalitate. Pe
ultimele locuri s-au situat Stejar, Timişoreana şi Ursus.
În funcţie de mediul în care locuiesc persoanele intervievate, majoritatea locuiesc în
mediul urban (37) şi 13 locuiesc în mediul rural.

39
 Figura 3.13: Mediul în care locuiesc consumatorii
Sursa: Autor

În ceea ce priveşte vârsta celor intervievaţi 20 de persoane au vârstă cuprinsă între 26-35
de ani, 18 persoane au vârsta între 36-45 de ani, 5 persoane între 46-55 ani, 4 persoane între 18-
25 ani şi o singură persoană are vârsta peste 55 ani.

Figura 3.14: Vârsta persoanelor intervievate

Sursa: Autor

Corespunzător grupării pe sexe a respondenţilor, 35 de respondenţi sunt de sex masculin

şi 15 respondenţi de sex feminin. Aceste raspunsuri se pot observa si in graficul de mai jos.

40
 Figura 3.15: Gruparea pe sexe a respondenţilor
Sursa: Autor

În ceea ce priveşte grupele de venituri, 35 de respondenţi se încadrează intre 701-1500 de

lei, 9 persoane între 1501-2500 lei, 3 persoane au venitul sub 700 de lei, iar 2 persoane au venitul
peste 2501.

Figura 3.16: Venitul respondenţilor

Sursa: Autor

Ultima întrebare se referă la nivelul de educație al respondenților. Persoanele

intervievate se grupează în funcție de ultimele studii absolvite astfel: în categoria ”gimnaziu” – 4
persoane, în categoria ”scoala profesionala” – 5 persoane, în categoria ”studii medii (liceu)” – 24
persoane, în segmentul ”studii superioare” – 17 persoane.

41
 Figura 3.17: Nivelul de educaţie al respondenţilor
Sursa: Autor

În urma aplicării chestionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse.

Ipoteza că promoțiile și sampling-ul din unitățile comerciale cresc volumul vânzărilor
este confirmată și în cazul berii, majoritatea celor intervieva ț i, 35 de respondenţi sus ț in că au
cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă sau de modul de promovare a acesteia şi restul de 15
respondenţi nu s-au lăsat influenţaţi. Ipoteza că berea se consumă mai mult în oraş decât acasa
este, de asemenea confirmată de rezultatele centralizate din chestionar, astfel că 36 din
persoanele intervievate preferă să consume berea în oraş şi doar 14 persoane preferă să consume
berea acasă.
O altă ipoteză se referă la influența gustului în decizia de cumpărare, astfel că 33 din
totalul subiecților intervievați consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând
de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar restul sunt
influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.
În ceea ce privește preferin ț ele consumatorilor fa ț ă de anumite mărci sau companii, nu
există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi
companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru
acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar
ajunge să dețină o cotă mai mare de piață.

42
 Concluzii

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am putea concluziona că berea face
parte dintr-o piață puternic fragmentată și foarte competitivă.
Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare
blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă
sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de
hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se
foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.
În ceea ce privește aspectele pe care le-am descoperit despre acest produs controversat,
am observat că berea rămâne băutura preferată a 60% dintre români, conform unui studiu realizat
de Asociația „Berarii României”.
Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma, gustul,
volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai importante
sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi conţinutul de
CO2.
Am identificat principalii jucători de pe piața lactatelor, Bergenbier, Heineken România,
Romaqua Group, United Romanian Breweries și Ursus Breweries. Aceste cinci companii sunt
membre ale Asociației „Berarii României” înființată în 2004. Liderul pe această piață este
Ursus Breweries. cu o cifră de afaceri de 1.176,9 milioane lei, însă Heineken România nu este un
adversar de neglijat (cu o cifră de afaceri de 935,1 milioane lei).
Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte
întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate.
Astfel că berea poate fi folosită pentru a face baie în ea, cu ajutorul ei se poate marina carnea,
poate înlocui șamponul, și este, de asemenea, un calmant eficient pentru un stomac „supărat”.
În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi.
Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje.
Cercetarea de piață realizată a evidențiat diverse preferințe ale consumatorilor de bere,
precum și obiceiurile de consum.
Principala observație a fost aceea că, deși, puterea de cumpărarea a românilor a scăzut,
aceștia încă continuă să-și păstreze obiceiurile de consum, astfel că frecven ț a de consum a berii
este situată la de 2-3 ori pe săptămână.
43
 Am mai observat că, de obicei, consumatorii nu se opresc la o singură marcă din acest
produs, răspunsurile fiind variate. Pe primele locuri ale preferințelor consumatorilor se află
Beck’s, Ursus și Bergenbier.
Printre principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate se numără
prospețimea, limpezimea și cu un gust plăcut. O altă caracteristică ar fi păstrarea unei anumite
tradiții.
În ceea ce privește preferin ț a ambalajului, responden ț ii intervieva ț i preferă să consume
berea la sticlă, un principal motiv al acestei preferințe ar fi, obișnuința consumului berii în oraș.
36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu prietenii
înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu o bere,
iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite te îndeamnă să bei o bere.
Din răspunsurile primite de la consumatori, mai putem observa că principala
caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de aceasta cei mai
mulți dintre consumatori prefera sa achizitioneze o anumita marca de bere.
Sondajul realizat evidentiaza si faptul ca 70% din cei intervievaţi au cumpărat bere fiind
influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas indiferenţi la
reclama făcută produsului.
Astfel ca promotiile la diferite produse reprezinta principalul element care determina
decizia de achizitie. Cel mai probabil acest comportament se datoreaza si sensibilitatii economice
rezultate de pe urma crizei financiare.
În ceea ce privește preferin ț ele consumatorilor fa ț ă de anumite mărci sau companii, nu
există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi
companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru
acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar
ajunge să dețină o cotă mai mare de piață.
Putem spune că piața berii este una puternic fragmentată, accesul firmelor noi fiind
relativ ușor, dar și foarte competitiva, dintre companiile noi numai cele multina ț ionale având cu
adevărat o sansă să devină lider pe această piața românească a berii.
Bibliografie
Cărţi:
1.”Manualul inginerului de industrie alimentară”, Editura Tehnică, Bucureşti,2002;

44
 2.Balaure, V.(coord.), „Marketing”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
3. Bobe, M. „Produsul alimentar : abordare strategica”, Editura A.S.E.,Buc 2005
4. Bologa, N. şi Burda, A. „Merceologie alimentară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
5. Cercel, C., „Berea. Ghid Complet: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata
lumea”, Editura Art,Bucuresti, 2007
6. Croitor, N., „Tehnologia generala a industriei alimentare”, Editura Fundatiei
Universitatii „Dunarea de Jos”, Galati, 2002
7. Dima, D., s.a., Marfuri alimentare si securitatea consumatorului”, Editura economica,
Bucuresti, 2006
8. Hopulete, T., „Tehnologia berii , spirtului si a drojdiei”, Litografia Universităţii Galaţi,
1980
9. Kunze, W., „Technology. Brewing and Malting”, Editura VLB, Berlin, 2011
10.Raducanu, I. si Procopie, R., „Bazele merceologiei : bazele teoretice si metodologice
ale merceologiei produselor alimentare”, Editura A.S.E., Bucureşti, 2001
11.Todasca M.C., „ Notiuni de ambalare si depozitare si igiena produselor alimentare”,
Editura Printech, Bucuresti, 2008
12.* * * „Producerea, etichetarea, circulaţia şi comercializarea alimentelor. Culegere de
acte normative”, Ed. Meteora Press, Bucureşti, 2002;

Legislaţie:
13. www.anpc.gov.ro/anpc/anpcftp/anpc_junior/og_21_1992.pdf
14. www.anpc.gov.ro
15. www.protectia-consumatorilor.ro/

Internet
16. www.adevarul.ro/financiar/Cata-baut-roman-anul-trecut_0_667733 566.html
17. www.berariiromaniei.ro
18. www.bere.com.ro
19. www.bergenbier.ro
20. www.heinekenromania.ro
21. www.insse.ro

45
 22.www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/57/Previziuni_optimiste_in_categoria_berii_
pe_termen_lung.html
23. www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/istoria
24. www.romaqua-group.ro
25. www.tuborg.pressroom.ro
26. www.ursus.ro
27www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/1919/Cateva-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-bere.html
28.www.ziare.com/social/consumatori/berea-bautura-preferata-de-romani-oltenii-sunt-cei-
mai-mari-consumatori-1163660

46
 Anexa 1

Studiu de piaț ă: bere

1. Aț i consumat vreodată bere?

Da;
Nu.
2. Ce mărci de bere consumaț i?
 Bergenbier;
 Stella Artois;
 Staropramen;
 Heineken;
 Ciuc Premium;
 Golden Brâu;
 Neumark;
 Bucegi;
 Gösser;
 Schlossgold;

 Silva;
 Ursus;
 Albacher;
 Tuborg;
 Holsten;
 Carlsberg;
 Skol;
 Timișoreana;
 Ciucaș;
 Stejar;
 Redd's;

 Altă marcă (specificați ce altă marcă de bere consumați)....................

47
3. Cum consumaț i berea cel mai des?
 La doză
 La sticlă;
 La pet;
 La butoiaș.
4. Cât de des consumaț i bere?
 Zilnic ;
 De 2-3 ori pe săptămână ;
 O dată pe săptămână;
 De câteva ori pe lună ;
 O dată pe lună ;
 Mai rar de odată pe lună.
5. Ce cantitate de bere achiziț ionaț i cel mai des la o cumpărătură?
 500 ml
 1000ml;
 1500ml;
 2000ml;
 2500ml;
 Altă cantitate (precizați care)........................
6. Marcaț i principalele caracteristici pe are, în opinia dvs., trebuie să le prezinte o
bere de calitate?
 Să fie proaspătă;
 Să păstreze o anumită tradiție;
 Să aibă un gust plăcut;
 Să confere un anumit gust de rafinament;
 Să fie limpede;
 Să fie produsă de o firmă de renume;
 Să aibă un termen de valabilitate ridicat;
 Altele (precizați care)...........................
7. Care este preț ul maxim pe care sunteț i dispus să plătiț i pentru o sticlă de bere de
500ml (atunci când achiziț ionaț i produsul din magazin)?

48
  3-5 lei;
 5-7lei;
 7-10 lei;
 10-15 lei;
 > 15 lei.
8. Obișnuiți să consumați bere în oraș?
 Da;
 Nu;
9. De obicei, de unde cumpăraț i berea pe care o consumaț i în oraș ?
 Berărie;
 Restaurant;
 Terase;
 Baruri;
 Discoteci;
 Chioşc
 Alte locuri (precizaţi care)..........................
10. Ce vă determină cel mai adesea să consumaț i o bere?
 Gustul;
 Publicitatea la produsul respectiv;
 Reduceri de preţ;
 Influenţa grupului de prieteni;
 Oferirea în mod gratuit a unui produs;
 Recomandarea unui cunoscător
 Altele (precizaţi care)....................
11. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare
acesteia?
 Da;
 Nu.
12. Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?
 Beck's;
 Bergenbier;

49
  Bucegi
 Carlsberg;
 Ciuc;
 Heineken;
 Silva;
 Stejar;
 Stella Artois;
 Timișoreana;
 Tuborg;
 Ursus;
 Alta (precizați care)........
13. Precizaț i mediul în care locuiț i:
 Urban;
 Rural.
14. Alegeț i intervalul de vârstă în care vă încadraț i:
 18-25 ani;
 26-35 ani;
 36-45 ani;
 46-55 ani;
 >55 ani.
15. Sexul dvs:
 Feminin;
 Masculin.
16. Venitul dumneavoastră lunar net este de:
 Sub 700 lei;
 Intre701-1500 lei;
 Intre1501-2500 lei;
 > 2500 lei.
17. Precizaț i ultima formă de studiu absolvită:
 Gimnaziu;  Liceu;
 Şcoală profesională; Studii superioare.

50