REFERAT

Infracţiuni de serviciu sau ȋn legătură cu

serviciul

“Purtarea abuzivă’’

1
 Conţinut legal şi caracterizare

Purtarea abuzivă este incriminată ȋn art. 250 C. pen., ȋntr-o variantă tip şi

patru variante agravante.

Varianta tip (art.250, alin.1 C.pen.) constă ȋn ȋntrebuinţarea de expresii

jignitoare faţă de o persoană , de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor

de serviciu.

Prima variantă agravantă (art.250, alin.2 C.pen.) constă ȋn ameninţarea

săvârşită de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

A doua variantă agravantă (art.250, alin.3 C.pen.) constă ȋn lovirea sau alte

acte de violenţă săvârşite ȋn aceleaşi condiţii ca si ȋn cadrul variantei tip.

A treia variantă agravantă (art.250 alin.4 C.pen.) există ȋn cazul comiterii

infracţiunii de vătămare corporală de către un funcţionar public ȋn exerciţiul

atribuţiilor de serviciu.

A patra variantă agravantă (art.250 alin.5 C.pen.), vătămarea corporală gravă

săvârşită de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Funcţionarii publici, precum şi toţi ceilalţi funcţionari trebuie să aibă o

comportare corectă şi respectuoasă faţă de persoanele cu, care intră ȋn legătură

ȋn exercitarea atribuţiilor de serviciu. Folosirea unor violenţe de limbaj sau a unor

violenţe fizice ȋmpotriva unei persoane de către un funcţionar public sau de către

un alt funcţionar aflat ȋn exerciţiul funcţiei este incompatibilă cu buna desfăşurare

a activităţii de serviciu1.

1
Ilie Pascu, Mirela Gorunescu, “Drept penal.Partea specială”, Editura “Hamangiu”, 2008, p. 371

2
 Obiectul infracţiunii

OBIECTUL JURIDIC SPECIFIC este reprezentat de relaţiile de serviciu,care

presupun o comportare corectă şi cuviincioasă a funcţionarului public faţă de orice

persoană, cu excluderea folosirii unor expresii jignitoare ori a actelor de violenţă

fizică.

În cazul variantei agravante a purtării abuzive există si un OBIECT

MATERIAL ,respectiv corpul persoanei.

Subiecţii infracţiunii

SUBIECTUL ACTIV este calificat: un funcţionar public aflat ȋn exerciţiul

atribuţiunilor de serviciu.Infracţiunea poate fi comisă si ȋn participaţie.Pentru

instigatori şi complici nu este necesară calitatea de funcţionar public.

SUBIECTUL PASIV poate fi orice persoană căreia i s-au adresat expresiile

jignitoare sau care a suferit lovirile ori alte violenţe.Dacă există mai multe

persoane cărora subiectul activ le adresează cuvinte jignitoare sau faţă de care

execută acte de lovire, sau orice acte de violenţă, acestea vor deveni subiecţi

pasivi, relevându-se dupa caz un concurs real sau formal de infracţiuni de purtare

abuzivă, ȋn funcţie de câte persoane există ȋn cauză.

3
 Latura obiectivă
1.Elementul material

În varianta tip a incriminării elementul material constă ȋn ȋntrebuinţarea de

expresii jignitoare ,iar ȋn variantele agravante acesta constă ȋn acţiunea de

ameninţare,de lovire sau alte violenţe,de vătămare corporală sau de vătămare

corporală gravă.

În ipoteza ȋn care prin acţiunea făptuitorului se vor pricinui subiectului pasiv

vătămări mai grave decât cele prevăzute de art.180 C.pen.,fapta va fi ȋncadrată ȋn

una din variantele calificate ale infracţiunii de purtare abuzivă ȋn raport de

gravitatea urmărilor produse.Dacă o persoană comite ȋn concret una sau mai

multe din faptele prev. ȋn art. 250 C.pen.,fapta acesteia se va ȋncadra ȋn acea

variantă agravantă care prevede pedeapsa cea mai aspră , ȋntrucât formele mai

puţin grave sau simple se absorb ȋn cele agravante.Cu alte cuvinte ,ȋntr-o astfel de

situaţie nu vor fi aplicabile regulile concursului de infracţiuni,fapta rămânând

unică.

Pentru ca acţiunea concretă să constituie elementul material al infracţiunii de

purtare abuzivă, aceasta trebuie să fie comisă de un funcţionar public ȋn exerciţiul

atribuţiilor de serviciu.Dacă această cerinţă nu e ȋndeplinită duce la lipsa

elementului material şi ȋn final a infracţiunii insăşi 2.

2
Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, “Tratat de drept penal.Partea specială”, Editura “C.H.Beck”,
Bucureşti, 2009

4
2 Urmarea imediată

Comiterea oricăreia din acţiunile incriminate are ca urmare o comportare ilicită

a funcţionarului public şi prin aceasta, crearea unei stări de pericol care lezează

prestigiul şi buna desfăşurare a activităţii unei unitaţi din cele prevăzute ȋn art. 159

C.pen., ori altei persoane juridice , ȋn care subiectul activ ȋşi exercită atribuţiile de

serviciu, iar pe de altă parte ,onoarea şi demnitatea persoanei ȋmpotriva căreia a

fost ȋndreptata fapta.

În cazul formei agravante ,urmarea constă ȋntr-o vătămare efectivă cauzată

prin lovire sau alte violenţe.

.3 Legătura de cauzalitate

În cazul infracţiunii de purtare abuzivă trebuie sa existe o legătură de

cauzalitate.

Latura subiectivă

Infracţiunea de purtare abuzivă se săvârşeşte cu intenţie directă sau

indirectă. Aceasta presupune că făptuitorul ,dându-şi seama că prin acţiunea sa v-

a aduce atingere demnităţii unei persoane sau ȋi va cauza o vătămare cu voinţa

,ȋntrebuinţează expresii jignitoare ori săvârşeşte loviri sau alte violenţe,urmărind ȋn

cazul variantei agravante,ca rezultatul să se producă (intenţie directă),ori numai

acceptând aceasta (intenţie indirectă).

5
 Mobilul sau scopul nu au relevanţă ȋn realizarea conţinutului infracţiunii,ci

numai la individualizarea pedepsei3.

1 Forme

Purtarea abuzivă este o infracţiune de acţiune (comisivă) şi

momentană,instantanee.

Actele pregătitoare şi tentativa sunt posibile ,dar nu sunt incriminate.

Legea nu incriminează decât faptul consumat.Consumarea are loc ȋn momentul

ȋn care s-au ȋntrebuinţat expresiile jignitoare ori s-a recurs la alte violenţe sau

vătămări corporale şi s-a produs urmarea imediată.

În caz de repetare faţă de aceeaşi persoană a atitudinii abuzive ,fapta v-a

căpăta forma infracţiunii continuate şi se va epuiza la data comiterii ultimei

acţiuni incriminate.Dacă ȋntre aceste acte ilicite intervalele de timp sunt foarte

scurte sau dacă sunt comise ȋn aceeaşi ȋmprejurare vom avea o unitate naturala

de infracţiune sub forma infracţiunii simple. Situaţia se schimbă dacă acţiunea

incriminată se realizează ȋmpotriva mai multor persoane. În această ipoteză vor fi

tot atâtea infracţiuni câte persoane vătămate sunt, adică o pluralitate de fapte

penale sub forma concursului real de infracţiuni.

Modalitaţi
3
Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, “Drept penal. Partea specială”, Editura “All Beck”, Bucureşti,
2005, p.402-403

6
 În cazul variantei tip există o singură modalitate normativă ,şi anume

ȋntrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către un funcţionar

public.

În cazul variantei agravante ȋntâlnim două modalităti normative,fie lovirea

persoanei,fie săvârşirea de alte violenţe faţă de aceasta, de către un funcţionar

public sau funcţionar.

Sancţiuni

În varianta tip , purtarea abuzivă se pedepseşte cu ȋnchisoare de la o lună la

un an sau cu amendă. În varianta prevăzută la alin. (2) ,pedeapsa aplicabilă

persoanei fizice este ȋnchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda, iar ȋn ipoteza

de incriminare de la alin.(3) ,aceasta este ȋnchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau

amenda. Daca purtarea abuzivă constă ȋntr-o vătămare corporală a subiectului

pasiv ,pedeapsa prevăzută de lege pentru persoana fizică este ȋnchisoarea de la

6 luni la 6 ani, iar dacă se realizează printr-o vătămare gravă a acelei persoane ,

pedeapsa va fi ȋnchisoare de la 3 la 12 ani.

Pentru persoana juridică ,pedeapsa aplicabilă este amenda de la 5.000 lei

la 600.000 lei ,iar pentru ipoteza prevăzută ȋn alin.(5) ,amenda va fi de la 10.000

lei la 900.000 lei.

Acţiunea penală pentru fapta săvârşită de un funcţionar public se pune ȋn

mişcare din oficiu ,iar dacă este comisă de un funcţionar se pune ȋn mişcare la

plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

7
 Urmărirea penală se efectuează de către procuror potrivit art.209 alin.(3)

C.proc.pen.,iar competenţa de a soluţiona ȋn primă instanţă o astfel de faptă

aparţine judecătoriei 4.

Bibliografie

4
Gheorghe Diaconescu,Constantin Duvac, “Tratat de drept penal.Partea specială”, Editura “C.H.Beck”,
Bucureşti, 2009

8
 Doctrină:
Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, “Tratat de drept penal.Partea
specială”, Editura “C.H.Beck”, Bucuresti, 2009;
Mirela Gorunescu,Ilie Pascu, “Drept penal.Partea specială”, Editura
“Hamangiu”, 2008;
Valerica Lazăr, Ilie Pascu, “Drept penal.Partea specială”, Editura
“Lumina Lex”, Bucuresti, 2003;
Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Ioan Molnar, Ilie Pascu, Valerica
Lazăr , “Drept penal.Partea specială” , Editura “Europa nova”, Bucuresti, 1999;
Octavian Loghin, Tudorel Toader, “Drept penal.Partea specială”, Casa
de editură şi presă “Şansa”, Bucuresti, 1996;
Alexandru Boroi,Gheorghe Nistoreanu, “Drept penal.Partea specială”,
Editura “All Beck”, Bucuresti, 2005.

Legislaţie:
Codul Penal ȋn vigoare;
Noul Cod Penal;
Codul de procedură penală.

Jurisprudenţă:
Judecătoria Piteşti ,sentinţa penală nr.307 din 23 februarie 1980, Revista
Română de Drept, nr.6/1981,p.74;

Tribunalul militar Iaşi,sentinţa penală nr. 149 din 30 ianuarie 1993

(nepublicată).