Manual de scriere a rapoartelor pentru

clinicienii care lucreaza cu copii

Ellen Braaten.

Copyright 2007, editura Guilford Press.

Fotocopierea acestui formular este permisa cumparatorilor acestei carti numai pentru
utilizare in scopuri personale (a se vedea pagina referitoare la drepturile de autor pentru
mai multe detalii).
 Cuprins

Cap. 1 – Inceperea interviului______________________________________

Cap. 2
Cap. 3
Cap. 4
Cap. 5
Cap. 6
Cap. 7
Cap. 8
Cap. 9
Cap. 10
Cap. 11
Cap.12
Cap. 13
Cap. 14
Cap. 15
Cap. 16
Cap. 17
Cap. 18
Cap. 19
Cap. 20

2
 Capitolul 1
Inceperea interviului

1.1 Pregatirea avansata

Pregatirea parintilor si a copilului pentru interviu ( vezi capitolul 2 legat de

intrebarile initiale pentru parinti )

De obicei, primul contact cu parintii ( sau cu cei care au grija de copil ) si cu copilul se
face prin telefon. Daca se intampla asa, consolidarea raportului incepe inainte ca familia

3
sa ajunga in cabinet. Foloseste convorbirea telefonica pentru a determina daca parintii
sunt anxiosi, ostili, doritori sau ambivalenti pentru a fi intervievati si foloseste aceasta
evaluare ca un mod de a aborda familia in interviul real care va urma.
 Discuta cu parintele care a sunat care din membrii familiei ar trebui sa asiste la
prima intalnire ( unul sau ambii parinti, copilul, etc )
 Fa-ti introducerea spunandu-i parintelui numele pe care ai vrea ca parintii sa il
foloseasca cand ti se adreseaza
 Descrie putin ce o sa lucrezi cu copilul si de ce fel de participare vei avea nevoie
de la parinti
 Da-le parintilor un indiciu despre durata evaluarii si cat o sa coste

Parintii, de multe ori, o sa doreasca ajutorul clinicianului in pregatirea copilului

pentru prima sesiune. In general, este mai bine pentru copil sa stie motivul interviului
sau evaluarii. Declaratii clare si simple pot fi folosite de parinti pentru a ajuta copilul
sa inteleaga scopul evaluarii - de exemplu: "Stim ca te-ai cam chinuit la scoala in
ultima vreme si vrem sa aflam cum putem sa facem ca lucrurile sa mearga mai bine
pentru tine" sau : " Ai parut foarte trist in ultimul timp si vrem sa vorbim cu cineva
despre cum putem sa te ajutam ca sa te simti mai bine ". Aceste declaratii nu o sa fie
intelese gresit de catre copil ca implicand vinovatie sau sa poata distorsiona
evaluarea.

Cum sa te pregatesti pe tine pentru interviu

Sa te pregatesti bine din avans pentru intalnirea cu copilul si parintele/parintii lui. Sa

cunosti varsta, sexul copilului si motivul pentru sesizare. Asta o sa te ajute sa-ti
croieste abordarea pentru fiecare copil in parte. Daca ai o programare pentru a
completa o evaluare cu teste , sa ai toate materialele pregatite.

Exista multe carti bune pentru clinicieni despre cum sa conduci sau structurezi
interviuri cu copii si familiile. O carte buna este : " the first session with children and
adolescents ( House, 2002)".

Materialele de care vei avea nevoie in prima sesiune sunt:

 Informatii cu privire la confidentialitate si limitele privilegiului
 Formulare cu informatii, mai multe copii ( vezi sectiunea 40.1 pentru exemplu
de formular)
 Un formular de permisiune pentru evaluarea sau tratarea copilului ( pentru a fi
completat de parinti sau de copil, depinde de varsta acestuia)
 Scale de evaluare comportamentala pentru a fi completate de parinti sau
profesori sau de alti profesionisti

1.2 Ghiduri pentru structurarea procesului de interviu

Interviul incepe, de obicei, prin una dintre urmatoarele variante:

4
  Parintii si copilul sunt intervievati impreuna, dupa care parintii sau copilul vor
fi rugati sa raspunda la intrebari separat ( ceilalti nu vor sta in camera )
 Unul sau ambii parinti vor fi intervievati la inceput, urmand un interviu cu
copilul si apoi un interviu cu toti trei.

Adunarea informatiilor din mai multe surse

Ryan, Hammond si Beers ( 1998 ) au sugerat urmatoarele strategii pentru adunarea

informatiilor din surse multiple:

Pentru pacintii din spital:

1. observa interactiunile copilului cu membrii echipei
2. obtine informatii de la echipa despre comportamentul copilului si despre
interactiunile copil-familie
3. evalueaza daca abordarea formala este cea potrivita

Pentru pacientii din afara:

1. obtine materiale de la alti profesionisti relevanti
2. discuta scopul evaluarii cu familia ( se face de obicei prin telefon )
3. ofera oportunitate copilului sa discute cu tine si vorbeste direct cu copilul
despre limitele confidentialitatii si despre ce poti si nu poti sa faci
4. roaga parintii sa aduca materiale de la scoala pentru evaluare

Interviuri diagnostice structurate

Interviurile structurate variaza de la o structura inalta pana la semistructura. In

practica clinica, interviurile structurate fata-in-fata sunt mai des folosite cand
exista o componenta de cercetare in tratament. Interviurile inalt structurate sunt
folosite de intervievatorii care le stabilesc, dar clinicienii experimentati au aflat ca
aceste interviuri nu permit latitudine in luarea deciziei clinice. Interviurile semi-
structurate sunt realizate pentru a fi administrate de catre intervievatori mai
experimentati. Anumiti clinicieni folosesc o combinatie de fomate structurate si
nestructurate , cum ar fi administrarea unui formular de evaluare scris care va
include intrebari structurate, precum si un interviu mai putin structurat fata-in-
fata.

1.3 Stabilirea raportului

Primele minute ale oricarui interviu sunt importante. Sugestii pentru a spori
raportul includ:

5
Sfaturi generale:
 saluta copilul spunandu-i pe numele mic si apoi fa-ti introducerea.
Foloseste-ti numele prin care preferi sa ti se adreseze copilul. Unii
clinicieni prefera sa fie numiti prin numele mic, pe cand altii prefera sa
foloseasca un titlu( de exemplu : doctor ). Multi clinicieni folosesc
prenumele cu copii foarte mici, dar folosesc titlul de doctor cand lucreaza
cu adolescentii.
 Ofera copiilor mici timp sa se potoleasca. Daca au adus cu ei ceva de
acasa, foloseste-l ca mod de a incepe conversatia
 Lucrurile pe care i le zici unui copil si primele intrebari pe care i le pui ar
trebui sa fie flexibile si orientate special catre acel copil ( vezi capitolul 3
pentru intrebarile initiale ). Insa, acestea includ , de obicei, intrebari pe
care un cpoil poate sa le raspunda cu usurinta, cum ar fi : " cati ani ai? ", "
ai vreun animal de casa?"
 Raspunde-i copilul cu deschidere, caldura, empatie si respect. Fi atent la
nevoile copilului, cum ar fi: foame, nevoia activitatii fizice, nevoia de a
merge la toaleta. In contrast, sa stii cand e nevoie sa pui limite la anumite
comportamente.
 Ofera pauzele necesare in functie de varsta copilului.

Cu copii foarte mici ( 2,5 ani- 6 ani ):

 Sa stii ce tip de jucarii si activitati prefera copii de acesta varsta. Sa stii
ce e popular in aceasta perioada de varsta. Apoi poti sa intrebi sau sa
comentezi cu referire la jucariile si activitatile preferate ale copilului.
 Incepe sa construiesti raportul vorbind despre hainele copilului,
jucariile pe care poate le-a adus cu el, jucariile cu care s-a jucat in sala
de asteptare, cum a ajuns la cabinet, cum a fost drumul, cat i-a luat sa
ajunga aici si daca ii place.
 Fi atent la starea emotionala a copulului si raspunde-i potrivit la cum
se simte
 Activitatile care sporesc legatura cu un copil foarte mic sunt : desenul
pe care copilul il doreste, jocurile structurate, sau jocuri cum ar fi :
lego, plastilina, papusi

Cu copii de varsta scolara ( 6-12 ani ):

 Copiilor din aceasta categorie le place sa discute despre hobbiurile
lor, profesori, scoala, activitati extra-scolare, prieteni, jocuri video,
sport, haine, shopping.
 Sa stii ce activitati, jocuri, programe tv, jocuri pe calculator sunt
preferate in aceasta perioada de varsta
 Incepe construirea raportului discutind despre cum a fost drumul
pana la cabinet, daca copii lipsesc de la scoala, despre o activitate
pentru acesta intalnire, orice obiecte ( ipod, mp3 ) sau carti pe care
poate le-au adus cu ei la cabinet

6
  Daca o evaluare este completata cu intentia de a incepe terapia,
este important sa discuti despre regulile terapiei, despre
confidentialitate, intr-un limbaj usor de inteles pentru copil.
"regulile" terapiei variaza de la clinician la clinician, dar si de la
individ la individ. O astfel de regula vizeaza ce tip de informatie
este impartasita de catre terapeut intre parinti si copil ( de exemplu:
totul poate sa fie impartasit, nimic nu e impartasit, cu exceptia
subiectelor pe care terapeutul este legal obligat sa raporteze,
anumite subiecte, cum ar fi : prieteni, este exclus de impartasit.)
Alte "reguli" pot include frecventa intalnirilor dintre parinti si
terapeut, daca copilul are un rol in determinarea acestei frecvente
si continutul sedintelor, daca tratamentul este individual sau cu
toata familia, si asa mai departe. Este important sa faci aceste
reguli "de baza" clare atat pentru copil, cat si pentru parinti. In
anumite cazuri, stabilirea acestor reguli devine o parte importanta a
terapiei in sine, deschiderea discutiei spre setarea limitei pentru
parinti si pentru copil.
 Intreaba copilul ce i s-a spus ca o sa se intample. Decide unde si
cum ( de exemplu: in prezenta parintilor, cu copilul singur ) o sa ii
adresezi acesta intrebare, de asemenea acesta intrebare poate fi
frazata diferit, depinzand de varsta copilului. Daca vrei o parere
directa de la copil, este mai bine sa intrebi copilul cu parintii afara
din camera.

Cu adolescenti ( 12-18 ani ):

 Este important sa recunosti sentimentele unui adolescent. Multi
adolescenti nu sunt fericiti cu privire la evaluare sau terapie, si cei mai
multi vor aprecia un clinician care le va valida sentimentele.
 Adolescentii apreciaza si sa fie tratati ca oameni maturi. Este mai bine
sa lucrezi cu ei ca si cum ar fi adulti, pana in masura in care acest lucru
este rezonabil. Binenteles, o data ce adolescentul ajunge la varsta de
18 ani, el este adult in mod legal, dar este responsabilitatea
terapeutului de a decide in ce masura el ar trebui sa fie tratat ca un
adult. Acesta este problema centrala a adolescentei. Insa, fiecare copil
este diferit si fiecare familie e diferita, asa ca va trebui sa dezvolti si sa
modelezi un echilibru care este logic, clar, acceptabil, si potrivit in
mod terapeutic
 Discuta despre confidentialitate si despre "regulile" terapiei.
Adolescentii sunt mult mai implicati in stabilirea acestor reguli,
incluzand si cine va participa la sesiuni, ce tip de informatie va fi sau
nu va fi impartasita cu parintii, care va fi frecventa sedintelor.

1.4 Consimtamantul informat

7
 Terapeutii sunt obligati sa obtina consimtamantul informat inainte sa inceapa
evaluarea sau tratamentul cu un client. Desi regulile statului pot varia, un clinician
nu poate trata sau evalua un minor fara un consimtamant scris de la tutorele legal.
Desi unele legi ale statului pot sa difere, poti evalua sau trata un copil dintr-o
familie intacta cu permisiunea unuia dintre parinti. Cand parintii unui minor sunt
divortati, este esential sa obtii consimtamantul parintelui care are custodia legala.
Daca custodia este impartita, trebuie sa obtii, in general, permisiunea ambilor
parinti. Este important sa verifici legile statului tau legate de evaluarea unui minor.

Nu exista un formular general de consimtamant care sa se potriveasca tuturor

cazurilor deoarece diferite proceduri de consimtamant informat sunt necesare,
depinzand de ce vrea un parinte ( si cateodata si copilul ) si de ce are nevoie sa auda
( Braaten & Handelsman, 1997 ). Handelsman (2001) a incurajat expertii sa
foloseasca aceste orientari in oferirea consimtamantului informat:
 Obtinerea consimtamantului informat ar trebui sa fie gandit ca un proces si
nu ca un singur eveniment. De exemplu, problemele de confidentialitate ce
implica un minor pot aparea de-a lungul terapiei si aceste probleme trebuie
adresate pe masura ce apar.
 Procesul de consimtamant informat ar trebui incorporat in tratamentul
oricarui copil. In cazul unui copil mic ( sub 5-6 ani ), "clientul" care trebuie
informat este de fapt, unul dintre parinti, sau ambii. Pentru un copil de
varsta scolara sau un adolescent, "clientul" include ambii: copil si parinte.
 Ofera informatia ca: in opinia mea, "copilul si cei care il iubesc doresc..."
 Solicita aviz chiar si pentru cei care nu sunt competenti sa consimta.
 Ofera informatii precum: " o persoana rezonabila ar vrea sa stie.."
 Documenteaza procesul de consimtamant, incluzand si conversatia initiala,
ca si cele care urmeaza
 Fa-ti formularele lizibile si personalizate formarii tale
 Ofera clientului o copie a formularului
 Revizuieste informatia initiala, daca e nevoie, pe parcursul relatiei
terapeutice

Winger (1999) a identificat cateva arii de confidentialitate care ar trebui adresate

clientului:
 Un profesionist trebuie sa raporteze un abuz al copilului sau al unor adulti
vulnerabili
 Un profesionist are datoria sa avertizeze si sa protejeze cand un client
indica ca are un plan sa raneasca pe ceilalti sau pe el
 Parintii si tutorii legali au dreptul la acces la terapia copilului sau la testele
inregistrate, cu exceptia cazului in care acest lucru ar putea rani copilul
 Clientul ar trebui informat daca cineva, in afara de terapeut, inregistreaza
raportul copilului
 Un profesionist este obligat sa raporteze admiterea la expunerea unor
substante controlate

8
  Un terapeut este obligat sa ofere raporturile in cazul unui ordin din instanta
 Greselile facute de un cadru medical trebuie raportate
 Profesionistii trebuie sa informeze clientii cu privire la politica de folosire a
agentiilor de colectare. Clinicienii au drept sa foloseasca acest tip de
agentii, daca clientul este informat ca anumite aspecte ale
tratamentului( cum ar fi numarul de sedinte ) pot fi impartasite cu o agentie
de colectare, ce are ca interes obtinerea de taxe neplatite
 Informatii legate de o terta parte care plateste trebuie sa fie oferite, cum ar
fi : ce tip de informatie ( exemplu: diagnostic, procesul de raport) este
necesara sa o dai unei companii de asigurare a clientului pentru ca aceasta
sa acopere plata
 Clientul trebuie sa fie informat despre rolul consultatiilor profesioniste
 Terapeutul ar trebui sa ofere orientari clare cu privire la pastrarea
informatiilor la copil, familie si relatia de consiliere
 Clientului ar trebui sa i se ofere informatii cu privire la apelurile telefonice,
robotul telefonic si mesageria vocala

Urmeaza cateva puncte finale de care ar trebui sa iti amintesti cu privire la

consimtamantul cu copii si adolescentii:
 Discuta problema confidentialitatii implicata in tratarea clientilor minori
cu clientul. Discutia trebuie sa includa modul in care vei gasi un echilibru
intre nevoia copilului de confidentialitate si nevoia parintilor de informatii
esentiale
 Considera scrierea unui acord formal cu privire la acesta discutie. Desi
acordul nu te va obliga legal, este de obicei, de ajutor sa ai in scris
intelegerea acestei politici
 Lucrul cu minorii, de multe ori, presupune o comunicare cu alti
profesionisti ( educatori, etc ), ce prezinta o dilema pentru clinicieni.
Terapeutii si evaluatorii au nevoie de consimtamant de la parinti pentru a
putea impartasi informatii cu personalul scolar, iar un terapeut si
evaluator ar trebui avertizati ca aceasta informatie impartasita poate sa nu
fie pastrata confidential in totalitate
 The paper office ( Zuckerman, 2003 ) ofera o multime de date cu privire
la consimtamantul informat in tratament sau evaluare si include si niste
formulare
 Clinicienii ar trebui sa consulte intotdeauna legile profesiei lor

1.5 Obtinerea informatiilor de identificare de la parinti

1. Care este numele copilului? Adresa? Numarul de telefon? Data

nasterii? Varsta?
2. Care este aranjamentul de convietuire al familiei? Cine locuieste cu
copilul?
3. La ce scoala merge copilul tau? In ce clasa e?
4. Ce limba se vorbeste in casa/scoala/cartier?

9
 5. Cum ai descrie identitatea sau etnia familiei tale?

1.6 Obtinerea problemei/ingrijorarea pricipala de la parinti

1. Care este motivul pentru care doresti aceasta evaluare/consultatie?

2. Spune-mi, in cuvintele tale, care crezi ca este problema copilului tau.
3. Spune-mi ce se intampla cu copilul tau.
4. Care sunt grijile tale specifice?
5. Ce te ingrijoreaza cel mai mult?
6. Care sunt sperantele tale de la aceasta evaluare/consultatie/tratament?
7. Care sunt sperantele tale pentru copil?

Obtinerea punctul de vedere al parintilor in legatura cu problema

1. Ai vreo idee legata de ce ar putea cauza problema copilului?

2. Crezi ca ceva in mod special a declansat sau contribuit la problema copilului?
3. Care crezi ca sunt cele mai importante aspecte din istoria copilului ce pot fi legate
de problema?
4. Crezi ca vreun aspect din istoria medicala sau psihologica a familiei joaca un rol in
problema?

Dimensiunile problemei

1. Cand ai observat prima data dificultatile copilului? ( durata )

2. De cat timp se intampla? ( durata )
3. Cat de des se intampla? ( frecventa)
4. Cat de intensa sau slaba este problema de obicei? ( intensitatea )
5. Cat de dificila este problema pentru copil? ( intensitatea )
6. Unde apar dificultatile copilului ? ( la scoala/ acasa/ cu prietenii ) ( locatia )

Determinarea primelor eforturilor de rezolvare a problemei

1. Cum ai reusit tu, ca parinte, sa faci fata situatiei?

2. Cum s-a ajustat familia la problema copilului? Ce feluri de acomodari s-au facut
la scoala?
3. Copilul tau a fost diagnosticat inainte cu o dificultate psihologica sau academica?
(daca da: Care a fost diagnosticul ? Cine a facut diagnosticul? Cand a fost facut
diagnosticul? )
4. Ai fost de acord cu diagnosticul? De ce da sau de ce nu?
5. Care este punctul de vedere al educatorului copilului tau legat de problema?

1.7 Istoria prenatala, natala si neonatala

Istoria prenatala

10
 1. Ai intampinat vreo dificultate pe parcursul sarcinii, cum ar fi nastere
prematura, complicatii medicale sau stres psihosocial? Daca da : Ce fel
de dificultati ai intampinat?
2. Ai avut parte de ingrijire medicala prenatala? Incepand cu ce luna?
3. A fost expus copilul la medicamente prescrise sau neprescrise pe
parcursul sarcinii? Daca da : Care au fost si cat timp le-ai luat?
4. Ai fumat pe parcursul sarcinii? Daca da: Cat de mult?

Nasterea

1. Sarcina a fost pana la termen sau copilul s-a nascut prematur? Daca
prematur: la cate saptamani de gestatie?
2. Cat a cantarit copilul la nastere?
3. Nasterea a fost normala sau au aparut complicatii?
4. Care a fost starea generala de sanatate a copilului la nastere?
5. Care au fost scorurile Apgar ale copilului?

Temperamentul infantil

1. Ce tip de bebelus a fost copilul?

2. Care era nivelul de activitate al copilului? Nivelul de vigilenta?
3. A fost usor sau dificil pentru tine sa il calmezi? Putea copilul sa se
calmeze singur?
4. Ai putea sa spui despre copilul tau ca a fost un copil fericit? Sau
unul agitat?
5. Cum iti raspundea copilul cand era mic?
6. A intampinat copilul dificultati de hranire cand era mic? Probleme
cu somnul? Alte probleme?

Adoptie

1. La ce varsta a fost copilul adoptat?

2. Unde a avut loc adoptia?
3. Ce stii despre istoria prenatala si nasterea copilului?
4. Cu cine locuia copilul inainte de adoptie?
5. Descrie termenii adoptiei ( exemplu: adoptie deschisa, adoptie
internationala )
6. Exista probleme legate de adoptia copilului care ar trebui luate in
considerare cu privire la problema curenta? Daca da: Care ar fi
acelea?

1.8 Istoria dezvoltarii

11
 Intreaba parintii sau tutorii daca copilul a ajuns la pietrele de hotar ale dezvoltarii in
etapele potrivite ficarei varsta. Urmatoarele liste, adaptate de Powell si Smith ( 1997 ) ,
redau variate pietrele de hotar ale etapelor varstei:

La 3 luni:

Functiile motorii:
 Ridica capul si pieptul cand sta pe burta
 Urmareste un obiect in miscare sau o persoana cu ochii
 Ia paraitoarea cand i se ofera

Functiile senzoriale si de gandire:

 Intoarce capul dupa sunetul vocii umane
 Recunoaste biberonul sau sanul
 Raspunde la zgomotul paraitoarei sau soneriei

Limbajul si functiile sociale:

 Gangureste
 Comunica cand ii e foame, frica sau e in stare de discomfort ( prin plans sau
expresii faciale )
 Reactioneaza la jocul de mijoarca ( te vad, nu te mai vad )

La 6 luni

Functiile motorii:
 Ajunge la sau prinde obiecte
 Se joaca cu degetele
 Exploreaza prin muscarea sau lovirea obiectelor
 Misca jucariile dintr-o mana in alta
 Sta in fund cu putin ajutor de la ceilalti
 Se rostogoleste

Functiile senzoriale si de gandire:

 Imita actiuni familiare pe care persoana care are grija de el le face

Limbajul si functiile sociale:

 Bolboroseste, aproape ca face sunete de cantec
 Cunoaste fetele familiare
 Isi zambeste in oglinda

La 12 luni

12
Functiile motorii:
 Bea din cana cu ajutor
 Se hraneste singur cu degetele ( stafide sau firimituri de paine )
 Prinde obiecte mici cu degetul mare si indexul
 Pune cutii mici si le scoate dintr-un sertar
 Sta singur in fund fara sprijin
 Se taraste pe maini si picioare
 Se ridica si face pasi mici si putini, tinandu-se de mobila
 Sta singur in picioare pentru un moment

Functiile senzoriale si de gandire:

 Incearca sa indeplineasca scopuri mici ( vede si apoi se taraste catre o
jucarie )
 Se uita la un obiect pe care l-a vazut cazand ( exemplu: o lingura care a
cazut sub masa )

Limbajul si functiile sociale:

 Spune primul sau cuvant
 Raspunde la suferinta altuia prin plans sau proprie suferinta
 Arata anxietate redusa sau severa la despartirea de parinti
 Arata teama fata de straini
 Intelege comenzi simple

La 18 luni

Functiile motorii:
 Da jos caciula, ciorapii si manusile
 Rasfoieste paginile unei carti
 Ingramadeste 2 stive
 Mazgaleste cu creioane
 Merge fara ajutor

Functiile senzoriale si de gandire:

 Identifica un obiect dintr-o poza intr-o carte
 Cauta obiecte care nu sunt la vedere
 Urmeaza simple directii de un pas

Limbajul si functiile sociale:

 Spune 8-10 cuvinte pe care parintele le intelege
 Cere precis pe mama si tata
 Foloseste : buna, pa, te rog, daca ii amintesti
 Cere ceva aratand cu degetul sau folosind un singur cuvant

13
  Devine anxios cand este despartit de unul dintre parinti
 Se joaca de unul singur cu jucariile
 Se recunoaste in oglinda sau in poze

La 2 ani

Functiile motorii:
 Bea cu paiul
 Se hraneste cu lingurita
 Invarte sau arunca o minge mare
 Deschide sertare, cutii
 Urca trepte cu ajutor

Functiile senzoriale si de gandire:

 Ii place sa dezmembreze obiecte
 Arata 5-6 parti ale unei papusi daca il rogi

Limbajul si functiile sociale:

 Are un vocabular de cateva sute de cuvinte
 Foloseste propozitii de 2-3 cuvinte
 Spune jucariilor pe nume
 Asculta rime scurte
 Isi asteapta randul cand se joaca cu alti copii
 Aplica actiuni pretinse la altii ( exemplu: se preface ca hraneste o papusa )
 Face referire la sine folosind: eu si al meu
 Verbalizeaza dorinte si sentimente ( vreau prajiturica )
 Rade la denumiri prostesti ale obiectelor si evenimentelor ( numeste o
ureche un nas )
 Arata catre ochi, urechi sau nas cand este rugat

La 3 ani

Functiile motorii:
 Se hraneste singur ( cu putina imprastiere )
 Tine un pahar intr-o mana
 Tine bine un creion in mana
 Impatureste hartia daca i se arata cum
 Arunca o minge peste cap
 Se imbraca singur, cu putin ajutor
 Foloseste toaleta, cu putin ajutor
 Urca treptele, alternand picioarele
 Da un sut unei mingi
 Pedaleaza pe tricicleta

14
 Functiile senzoriale si de gandire:
 Isi aminteste ce s-a intamplat cu o zi in urma
 Stie cateva numere, dar nu intotdeauna in ordinea corecta
 Intelege : acum, in curand si mai tarziu
 Se uita pe o carte singur
 Potriveste cercurile cu cercurile si patratele cu patratele
 Potriveste un obiect cu poza acelui obiect
 Potriveste obiecte care au functii similare ( pune o cana si o farfurie in
acelasi loc )
 Numara 2, 3 obiecte
 Urmeaza simple comenzi de un pas

Limbajul si functiile sociale:

 Foloseste propozitii de3- 5 cuvinte
 Foloseste pluralul ( caini, pisici )
 Numeste cel putin o culoare corect
 Cere sa mearga la toaleta aproape de fiecare data
 Da dovada de rusine cand e prins ca face o prostie
 Se joaca spontan cu 2-3 copii dintr-un grup
 Intelege : eu, tu, el, ea
 Raspunde cand e intrebat daca e fata sau baiat

De la 4 ani

Functiile motorii:
 Se hraneste singur, facand putina murdarie
 Tine un creion
 Deseneaza un cerc
 Deseneaza o fata
 Incearca sa taie o foaie cu foarfece neascutite
 Se spala pe dinti cu putin ajutor
 Construieste un turn cu 7-9 cutii
 Face singur un puzzle de 4-12 piese
 Toarna apa dintr-o cana
 Se duce la toaleta singur
 Prinde o minge care se misca
 Coboara scarile tinandu-se de balustrada si folosind alternativ picioarele

Copilaria ( 6-12 ani )

Dezvoltarea sociala si emotionala:

15
  Are in medie 5 prieteni buni si cel putin un "inamic", care de obicei, se
schimba in fiecare zi
 Se poarta hranitor si impunator cu copii mai mici ca el, dar depinde si ii
urmareste pe cei mai mari
 Incepe sa vada punctele diferite ale celorlalti cu mai multa claritate
 Se poate defini pe sine dupa aparenta, posesiuni, activitati
 Dezvolta si practica control interior de fiecare data cand se ia o decizie
 Pe la 6-8 ani, inca ii mai poate fi frica de monstrii si intuneric, acestea sunt
inlocuite mai tarziu prin frica fata de scoala sau dezastre si apare confuzia in
legatura cu relatiile sociale
 De obicei devine atasat de un adult ( educator, ingrijitor, etc ), altul decat
parintele, citeaza noul "erou" si incearca sa ii faca pe plac pentru a-i castiga
atentia

Dezvoltarea fizica:
 Recunoaste diferentele dintre fete si baieti
 Dezvolta coordonare si control muscular ( inegal si incomplet in primele
stadii, dar aproape la fel de bine ca la adultii la sfarsitul copilariei )
 Pierde dintii de lapte si ii achizitioneaza pe cei permanenti
 Ajunge la maturitate vizuala ( atat dimensional cat si functional )

Dezvoltarea mentala:
 Incepe sa citeasca si sa scrie pe la jumatatea copilariei si ar trebui sa se perfectioneze
pana la sfarsitul acestui stadiu
 La inceput, sta linistit cu greu mai mult de 15-20 de minute la orice activitate, atentia
deschisa devine mai de lunga durata o data cu varsta
 Vorbeste cu voce tare cand rezolva o problema
 Poate sa-si focuseze atentia si sa gaseasca timp pentru a cauta informatia necesara
 Poate concepe un plan pentru a-si atinge scopul
 Dezvolta o capacitate mai mare a memoriei deoarece multe rutine ( spalatul pe dinti,
legatul sireturilor, baia ) au devenit automatisme acum

Intrebari despre intarzierile in dezvoltare:

 Ce varsta avea copilul cand a inceput sa se tarasca? Sa mearga? Sa
vorbeasca? Sa se duca la toaleta? Sa se imbrace?
 A avut copilul intarzieri in atingerea acestor stadiilor de dezvoltare? Daca
da: a primit copilul tratament pentru aceste dificultati? Daca da: ce
tratamente a primit si ai simtit ca au fost de folos?
 Au fost evenimente semnificative in primii ani de viata ai copilului care pot
avea legatura cu dificultatile de acum? Daca da: care au fost acestea?

1.9 Istoria medicala ( vezi capitolul 10 pentru descriere)

 Spune-mi despre istoria medicala si sanatatea copilului

16
  A intampinat copilul dificultati in urmatoarele: alergii, eczeme, astm,
infectii in urechi frecvente, epilepsie, enurezis, diaree, lovituri la cap,
hipoxie, meningita, probleme vizuale si auditive?
 A intampinat copilul vreo boala semnificativa? Daca da: care a fost si cand
a aparut?
 A fost operat vreodata copilul? Daca da: ce fel de operatie si cand s-a
intamplat?
 A fost copilul vreodata spitalizat? Daca da: cand si de ce ?
A fost expus vreodata copilul la toxine, cum ar fi: plumbul? Stii cumva
daca casa ta are urme de plumb de la vopsea si daca da, ai discutat acest
aspect cu medicul pediatru?
 Ia copilul in acest moment medicamente? Daca da: care sunt acestea si au
ele efecte secundare?
 In trecut, a luat copilul medicamente pentru o perioada lunga de timp?
Daca da: care au fost acestea si de ce i-au fost prescrise?
 Poarta copilul ochelari sau aparat auditiv? Daca da: le poarta constant?
 Au fost probleme medicale serioase in viata copilului care pot avea
legatura cu dificultatile curente ale acestuia? Daca da: care au fost acelea?

1.10 Istoria familiei ( vezi capitolul 11 pentru descriere )

 Spune-mi cum e casa ta

 Cine locuieste in casa? Care e relatia fiecarui membru al familiei cu copilul?
 A fost copilul mutat recent sau frecvent? Daca da: care au fost motivele
mutarii?
 A intampinat familia ta stres recent care poate afecta comportamentul
copilului?

Informatii despre frati/surori

 Al catelea copil este?

 Are vreunul dintre copii tai probleme medicale sau psihiatrice serioase?
Daca da: care sunt efectele?

Informatii despre parinti

 Esti o mama singura/divortata/ maritata sau traiesti cu partenerul?
 Daca e maritata: este sotul tatal natural al copilului? De cati ani sunteti
casatoriti? Cum ai descrie relatia voastra?
 Daca e divortata: cand v-ati despartit? Care a fost efectul divortului in
comportamentul copilului? Cum ai descrie relatia curenta cu tatal
copilului? Cine detine custodia? Cat de des isi viziteaza copilul parintele
fara custodie?
 Ce varsta aveai cand ai nascut?
 Ce varsta are/ avea sotul cand ai nascut?
 Care este ocupatia curenta a partenerului?

17
  Care este efectul ocupatiei partenerului in familie?
 Are vreuna dintre familiile voastre o istorie de abuz de alcool sau droguri?
Dificultati de invatare? Probleme medicale? Dificultati psihiatrice?
 Daca traieste cu partenerul: de cat timp traiesti cu partenerul ? Cum ai
descrie relatia partenerului cu copilul? Cum ai descrie relatia partenerului
cu tatal natural al copilului?

Probleme legate de adoptie

 Stie copilul ca este adoptat?

 Are copilul contact cu parintii naturali? Daca da: ce fel de contact, cat de
des?

1.11 Relatii

Cu colegii:
 Are copilul prieteni? Daca nu: de ce crezi ca nu are?
 Cat de bine se intelege copilul cu prietenii lui?
 Iti plac acesti prieteni?
 Ce fel de oportunitati are copilul in a-si face prieteni?
 Cum se comporta ceilalti copii cu el?

Cu fratii:
 Cum se intelege copilul cu fratii sai? Ce fac acestia de copilului ii place sau nu
de ei?

Cu parintii si alti adulti:

 Cum ai descrie relatia ta cu copilul? Este diferita de relatia ta cu ceilalti copii?
 Cum iti arata copilul afectiunea lui? Sau mania?
 Cu ce membru al familiei seamana copilul? De ce?
 Cum interactioneaza copilul cu alti adulti? E ceva din aceste relatii care te
ingrijoreaza?
 Cum se face disciplina la voi in familie? Are efect? Cat de des folositi
disciplina?

1.12 Interese si rutina

Interese:
 Ce fel de lucruri ii place copilului tau sa faca in timpul sau liber?
 Ce ii place copilului sa faca cand e singur? Dar cand e cu
fratii/surorile/prietenii/familia?
 Cat de mult se uita copilul la televizor? Este multumita de acest aspect? Ce ii
place sa urmareasca la televizor?

18
  Ce fel de muzica asculta copilul?

Rutina:
 Aveti vreo rutina ( ora de culcare, temele ) pe care o urmati frecvent? Daca
da: poti sa imi descrii ce se intampla?
 Ce se intampla cu copilul cand nu poti sa aplici rutina intr-o zi?
 Face copilul vreo treaba prin casa? Daca da: care este aceasta?

1.13 Istoria academica ( vezi capitolul 12 pentru descriere )

Plasamentul curent
 La ce tip de scoala merge copilul? ( privata, publica )
 De cat timp merge copilul la aceasta scoala?
 In ce clasa e copilul?
 Ce tip de clasa este? ( traditionala, de varste multiple )
 Cati profesori sunt in clasa? Cati elevi?
 Ce parere ai despre aceasta scoala? Si despre educatorii?

Experienta scolara
 Descrie experienta scolara a copilului, incepand cu gradinita.
 De la ce varsta sau clasa a intampinat copilul probleme( daca e cazul ) ?
 Ce fel de dificultati au fost observate?
 Ce tip de ajutor a primit copilul ( daca a primit )?
 A primit copilul educatie privata acasa?

Functionarea academica generala

 Cum crezi ca functioneaza scoala pentru copil?
 Ce ii place / nu ii place copilului la scoala?
 Care sunt materiile lui preferate/ nepreferate?
 Cat de satisfacut e copilul in legatura cu progresul sau scolar

1.14 Intrebari in plus pentru adolescenti

 Copilul tau iese la intalniri? Ce face el la o intalnire? Esti de acord?
 Crezi ca copilul tau este activ din punct de vedere sexual? Ai discutat despre
sexualitate cu el? Daca da: ce i-ai spus?
 Ai vreo neliniste cu privire la consumul de alcool/ droguri? Daca da: ce fel
de alcool sau droguri crezi ca consuma copilul? A avut vreodata probleme in
legatura cu uzul de substante? Cum plateste copilul alcoolul/ drogurile? Ai
cautat vreodata ajutor/tratament pentru problemele acestea? Daca da: ce fel
de tratament? A avut vreun efect?
 Are copilul o slujba? Daca da: ce anume face? Esti de acord cu slujba lui?

19
 CAPITOLUL 4

4 Intrebari pentru profesori si alte cadre specializate

Acest capitol propune modele de intrebari pentru explicarea informatiilor de baza pe

care cineva le-ar dorii de la un profesor sau de la oricine care lucreaza cu copii.
Uitati-va la capitolul 40,pentru exemple de intrebari pentru profesorii si alte cadre
specializate pentru lucrul cu copii.

4.1Indrumari generale

Obtinerea de informatii de la un cadru didactic deseori se face in baza unui contract sau
a unei intelegeri prestabilite.Aceasta metoda nu numai ca ofera informatii suplimentare
despre cum se descurca copilul la scoala,dar ofera si oportunitatea de a creea o legatura
colaborativa cu profesorul copilului.
In mai putine cazuri,clinicienii vor incerca sa obtina informatii si de la alte persoane
implicate in educatia copilului,nu numai de la profesor.

exemplu: Antrenorul de sport poate stii mai bine despre simptomele depresive ale unui
adolescent decat ceilalti profesori.

Cand este implicata si o problema de sanatate,este important sa se discute si cu medicul

copilului.De asemenea se pot cere si fisele medicale ale copilului.
Cand intervievam profesorul sau medicul copilului,se pun cam aceleasi intrebari pe care
le adresam si parintilor (vezi capitolul 2).Cu toate acestea veti dorii sa obtineti de la
fiecare perspectiva lui unica vis-a-vis de problemele cu care se confrunta copilul.In multe
cazuri aceste interviuri se fac prin telefon si sunt de scurta durata.
De aceea este important sa ne axam pe domeniile de interes.

4.2Domeniile de interes intr-un astfel de interviu

Profesorul si personalul scolii sunt persoane cheie in viata copilului si deseori,punctul

lor de vedere este esential in evaluarea si tratarea copilului.In plus ei se afla in pozitia
unica de a putea sa ajute parintii sa remedieze problemele cu copii.O abordare
colaborativa este deseori cea mai eficienta,si urmatoarele strategii pot fi folosite in
colaborare:

- solicitati punctul de vedere al profesorului,dandu-i un telefon din cand in cand sau

trecand pe la scoala,si/sau rugati profesorul sa completeze un formular scurt cu privire la
situatia copilului (vezi sfarsitul acestui capitol).

- dati profesorului o descriere a planului de tratament.

- daca recaomandarile includ interventii in clasa,discutati cu profesorul copilului, despre

acomodarile sau schimbarile necesare pentru a facilita interventia.

20
 - oferiti-va sa ramaneti in contact cu scoala in vederea unor colaborari viitoare.

Cele ce urmeaza sunt sugestii de domenii generale,pe care ar fii bine sa le luati in
considerare in momentul intervievarii profesorului,si informatii suplimentare de lamurire
pentru fiecare dintre aceste domenii.Trebuie sa retinem ca intai de toate ne trebuie
aprobare scrisa din partea parintiilor pentru a incepe interviul cu profesorul si/sau cadrul
didactic.
Cu se mentioneaza mai sus,segmentul 40.3 ofera o serie de intrebari care sunt folosite
pentru a vedea opinia cadrului didactic vis-a-vis de copii din scoala dar si despre
functionarea unitatii de invatamant.Poate fii folosit de clinician pentru a inregistra un
interviu prin intermediul telefonului,sau poate fii trimis direct profesorului pentru ca
acesta sa il completeze ulterior.Daca chestionarul este trimis profesorului,este necesar sa
se mentioneze si adresa de returnare a chestionarului.

Problemele majore ale unui copil

"Ce vezi tu ca fiind problemele majore ale copilului?"

"Spune-mi despre problemele lui/ei de la clasa"
"Cat de des devin aceste probleme ingrijoratoare pentru tine?"
"De cat timp exista aceasta problema?"
"Cand apare problema,cat timp dureaza pana inceteaza?"
"Cat de serioasa crezi ca este problema copilului?"
"Exista situatii specifice care sa declanseze problema copilului?"
"Cum reactioneaza ceilalti copii cand el/ea se comporta asa?"

Cauza problemei

"Ai vreo idee cu privire la problema copilului?"

"Ce crezi ca ar putea fii sursa acestei probleme?'

Reactia profesorului la problema copilului

"Cum reactionezi la problema copilului?"

"Cum ai incercat sa ajuti solutionarea problemei?Ce a dat reusita?Ce nu a dat reusita?"
"Ce parere ai despre copil in general?"

Relatia copilului cu colegii

"Cum se intelege copilul cu ceilalti?"

"Cum se intelege copilul cu colegii de clasa?"
"In scoala cat prieteni are copilul?Multi?Cativa?Nici unul?"
"Este el/ea simpatizat de restul colegilor?(daca nu):Care este motivul pentru care el/ea
este displacuta de colegi?"
"Ce fac ceilalti copii in momentul in care apare comportamentul problematic?"
"Ce face copilul in pauza sau in timpul acordat jocurilor?"
"Mai sunt copii in clasa cu probleme similare?"

21
Performante academice

"Cum ti se par performantele academice ale copilului?"

"Care a fost cea mai mare nota luata ultima oara?"
"Care a fost cea mai mica nota luata de copil vreodata?"
"Ce fel de probleme academice are copilul la clasa?"
"Copilul are dificultati de citire? Sau de calcul? Sau de scris? Sau de vorbit? (daca da in
vreo arie)-ce tip de dificultati?"
"Copilul are rezultate diferite cu alti profesori sau cu alti adulti?"
"Copilul are vreo dificultate de invatare din nastere? (daca da:) care ?"
"Copilul primeste ajutor special in afara orelor de scoala? (daca da:) ce anume?"
"Copilul are un plan de educatie individual?"
"A avut parte de vreo testare speciala in acdrul scolii? (daca da:) explicati"

Puncte forte si puncte slabe

"Care vezi tu ca sunt punctele forte si punctele slabe ale copilului cand vine vorba de
legaturi de socializare si legaturi emotionale?"
"Care sunt punctele forte si punctele slabe ale copilului pe plan academic?"
"In ce situatie este cel mai probabil ca copilul sa-si evidentieze punctele forte si punctele
slabe?"
"Crezi ca este posibil sa ne folosim de punctele forte ale copilului pentru a-l ajuta? (daca
da:) cum?"

Perspectiva profesorului vis-a-vis de familia copilului

"Cum ai descrie familia copilului?"

"Cat de des vezi familia copilului?"
"Cre este parerea ta vis-a-vis de familia copilului?"
(Daca copilul are dificultati) "Cum se descurca familia cu dificultatile copilului?"
(Daca familia are dificultati) " Cum se descurca familia cu dificultatile acelea?"

Comportament general in clasa si scoala

"Copilul pare motivat sa mearga la scoala?"

"Cum se comporta copilul in general in clasa?"
"Copilul vine la scoala in mod regulat?"
"De regula vine la timp in clasa?"
(Daca nu:) "Cat de des intarzie?Care este scuza pe care o da pentru intarziere?"
"Copilul isi face de regula temele? (daca da:) Cat de bine sunt facute temele?"
"Cum sunt abilitatile lui/ei de concentrare si atentie?"

22
"Poti observa probleme cu memoria la copil?Porbleme de motricitate?Probleme de
comportament?"
"Copilul se angajeaza in activitati extrascolare? (daca da:) care anume?"

Expectantele si aperante profesorului vis-a-vis de copil

"Ce expectante ai de la acest copil?"

"Ce sperante ai pentru acest copil?"
"Ce imbunatatiri ai dorii sa se vada in copil ca urmare a acestei evaluari?"

Pareri despre ca ar ajuta situatia copilului

"Ai vreo idee cu privire la ce ar putea sa ajute in cazul acestui copil?"

"Exista ceva ce ai dorii sa vezi intamplandu-se ca urmare a acestei evaluari?
"Mai exista si altceva ce stii despre copil care consideri ca ar fii folositor?"

4.3 Domenii de interes cand intervievam oameni care se ocupa cu bolnavi mintali

Cand intervievezi o persoana care se ocupa cu bolnavi mintali si/sau cu bolnavi

somatici,cum ar fii psihologul copilului,neurologul sau pediatrul,este bine sa te focusezi
pe ariile de interes.Contactele cu astfel de oameni sunt de regula scurte.

Problemele copilului

"Ce vezi ca fiind problemele majore ale acestui copil?"

(Daca avem de aface cu un specialist) " De ce ati facut apel acum pentru ajutorarea
acestui copil?"
"Aveti vreo idee,de ce a aparut aceasta problema?"

Parerea specialistului vis-a-vis de familia copilului

"Ce parere aveti despre familia copilului?"

"Ce rol credeti ca joaca familia in dificultatile copilului?"
"Cum a reactionat familia la aceste dificultati?"

Aspecte medicale (pentru medici)

« S-au observat probleme de natura neurologica sau alte conditii medicale care ar putea
influenta comportamentul copilului ? »

23
« Este copilul pe vreun tratament medicamentos care ar putea sa-i influenteze
comportamentul sau starea emorionala ? »

Expectantele medicului

« Ce ati dorii sa vedeti ca se schimba in cursul evaluarii/tratamentului ? »

Cum am notat mai devreme,un chestionar care este mentit sa intervieveze astfel de
specialisti in domeniu este oferit in segmentul 40.4.Poate fii folosit fie ca ghid de
intervievare prin telefon sau poate fii trimis direct persoanelor vizate pentru a fii
completate ulterior de acestea.Din nou reamintesc ca trebuie sa aveti consimtamantul
parintilor inainte de a incepe copletarea chestionarului.

4.4 Raport asupra masuratorilor facute de profesori pe functionalitatea copiilor si

adolescentilor

Intervievarea profesorilor este deseori suplinita de folosirea concomitenta a unui

chestionar destinat special profesorilor.O sa vreti sa rugati profesorul sa completeze un
astfel de chestionar inainte de a va intalnii si a discuta.Aceasta abordare va poate da o
perspectiva mai buna asupra domeniilor de interes pe care ati dorii sa le aprofundati la
intalnire.
Aceste chestionare va pot oferii informatii cuantificabile despre severitatea
simptomelor unui copil (comparativ cu valorile normale),situatia in care apare
comportamentul neadecvat ,si cat de mult acest comportament interfereaza cu activitatea
scolara a copilului.Aceste masuratori mai pot oferii informatii clare asupra calitatii de
relationare a copilului cu semenii sai,aptitudini sociale,puncte forte si puncte slabe in
relatiile sale si punctele forte si punctele slabe in activitatile academice ale copilului.Cu
toate acestea,aceste masuratori trebuie folosite cu grija,deoarece profesorii si alte cadre
scolare au multe responsabilitati si suprasolicitarea lor cu documente nenecesare este in
mod evident,nerecomandat.

 Scala de Evaluare a Competentelor Academice (DiPerna & Elliott,2000)

 Scala de Notare a Performantelor Academice (DuPaul,Rapport, & Perriello,1991)
 Scala de Evaluare a ADHD –IV (DuPaul,Power,Anastopoulos,& Reid 1998)
 Sistemul de Evaluare a Comportamentului Copilului,A Doua Editie-Scala de
Evaluare a Profesorilor (BASC-2-TRS :Reynolds &Kamphaus,2004)
 Scala Brown Attention-Deficit Disorder (Brown ADD Scales :Brown,2001)
 Scala de Evaluare a Profesorilor a lui Conner-Revizuita (CTRS-R :Conners,1997)
 Scala Devereux a Tulburarilor Mentale (DSMD :Naglieri,LeBuffe & Pfeiffer,1994)
 Lista Revizuita a Problemelor de Comportament (RBPC ;Quary &Peterson,1996)

 Chestionarul Situatiei Scolare (SSQ : Barkley &Murphy,2006)

 Sistemul de Scorare al Abilitatilor Sociale (SSRS ;Gresham & Elliott,1990)

24
  Chestioanrul de Evaluare al Comportamentului Adolescentului
(SBS ;Lachar,Wingenfeld,Klein &Gruber,2000)
 Fisa « Raportul Profesorului « (TRF ;Achenbach &Rescorla,2001)
 Scala de Aptitudini si Competente la Adaptarea Scolara a lui Walker-McConnell
(Walker & McConnell,1988)

CAPITOLUL 5

Evaluarea formala a sanatatii mintale la copii si adolescenti

5.1 Diferente intre evaluarea sanatatii mintale la copii si adulti

Scala formala de evaluare a sanatatii mintele este folosita pentru a ajuta sa se determine
precis natura si gravitatea functionarii anormale a copilului si adolescentului prin
observarea proceselor mnezice,a procesuli vorbirii si a schimbarii afectelor si
toanelor.Este mai putin folosit in lucrul cu copii decat in cel cu adultii,dar este adesea
folositor in cazul in care este prezenta o trauma pe creier,sau daca sunt implicate
substante ,sau in cazul problemelor de ordin psihotic.

Morrison si Anders (2001) au descris urmatoarele diferente intre o evaluare asupra

unui copil si o evaluare asupra unui adult :

 Deoarecee copii si adolescentii sunt in continua schimbare a

comportamentului,datorita dezvoltarii normale,cel ce exemineaza trebuie sa stie
foarte bine stadiile de dezvoltare normale ale copilului si adolescentului.
 Evaluarea copilului,de regula,se face cu parintii sai de fata.
 Depinzand de varsta copilului trebuie folosite materiale corespunzatoare,cum ar fii
jucariile si alte materiale proiective,pentru a facilita comunicarea si
comportamentul.

5.2 Compontentele unei evaluari pe copii si adolescenti

O scala de evaluare pe copii si/sau adolescenti de regula cuprinde urmatoarele :

1. Aparente si comportament
a.Varsta aparenta comparativ cu varsta cronologica si caracteristici fizice
(inaltime,greutate,curatenie,nutritie ; orice anormalitate fizica
b.Imbracaminte,coafura,obiecte de infrumusetare a corpului
(bijuterii,piercinguri,tatuaje)
c.Contactul vizual.
d.Nivelul activitatii si motricitate :postura,comportament stereotip.
e.Comportament adecvat varstei copilului,educatie si statut socioeconomic.

25
 2.Atentie si cognitie
a.Orientarea in timp si spatiu (adecvate varstei si gradului de dezvoltare).
b.Atentie si bagare de seama la ce se intampla in jurul lui (motivul pentru care el/ea
se afla in clinica,ce se intampla in familia lui/ei).
c.Atentie :abilitatea de a se concentra la ce se intampla in jurul lui/ei
d.Congruenta vocabularului si insusirea informatiilor de baza in conformitate cu
educatia primita si cu fondul socioeconomic.

3.Conduita si atitudinea
a.Nivelul de cooperare
b.Raportul cu examinatorul
c.Expresiile faciale (bucurie,tensiune,frica,relaxare,zambitor) si raport corect
expresie faciala-afect,subiectul conversatiei si contextul interviului.

4.Procesarea gandurilor

a.Descriere generala :normala,concreta,confuza,psihotica.

b.Continutul informational al discutiei (informatii particulare date de copil in mod
spontan)
c.Teme recurente
d.Evidenta
iluziilor,halucinatiilor,fantasmelor,fricilor,grijilor,fobiilor,obsesiilor,compulsiilor.

5Limbajul
a.Descriere generala :normal,fortat,rapid/incet,apraxia,adecvat/inadecvat pentru
varsta copilului.
b.Expresivitatea limbajului :normal,inapoiata/avansata pentru
varsta,ecolalia,mutenia.
c.Fluenta verbala :normala,probleme in gasirea cuvintelor,afazie.
d.Receptivitatea limbajului :adecvata/intarziata/avansata pentru varsta copilului.
e.Articularea limbajului.
f.Relatia intre limbajul verbal si cel nonverbal.
6.Functionarea senzo-motorie

a.Inactiva/activa functinarea senzoriala : auz,vaz,atins,miros,gust.

b.Motricitatea fina si cea normala ;dezvoltare normala,necoordonata,performanta
slabita,ticuri,tremur.
c.Performanta la a copia o imagine (sa se deseneze un omulet,un ceas,o casa,sa scrie
nume)

7.Starea de spirit (descrierea starii generale de spirit a copilului,sustinerea starii

emotionale).

a.Descriere simpla a starii

emotionale :normala,trista,mizerabila,nefericit,posomorat,abatut,anxios,euforic,nervos.

26
 b.Comentarii vis-a-vis de ce spune copilul despre trairile si starile sale.
c.Stari schimbatoare.

8.Afect (observarea emotiilor)

a.Descriere simpla a afectelor :neadecvat,labil,congruent/incongruent cu starea

actuala,indraznet,restrictiv.
b.Potrivirea afectelor cu continutul conversatiei.
c.Fluctuatii in afecte.

9.Semne vegetative
a.Cresterea in greutate/scaderea in greutate
b.Nivel de energie/obiceiuri legate de ciclul somnului

10.Judecata/Insight

a.Nivelul de intelegere
b.Abilitatea de a evidentia problemele
c.Parerea copilului cu privire la situatia in care se afla :de ce este el/ea acolo
d.Nivelul de autosesizare cu privire la problema pe care o are.
e.Judecata folosita in rezolvarea activitatilor zilnice.

11.Memoria

a.Descriere generala :normala,mecanica,saraca,logica

b.Probleme recente sau imediate legate de memorie.
c.Modul de memorare :intrebati despre istoricul recent al copilului incluzand
nume,date,evenimente ;numere in ordine crescatoare/descrescatoare,calcule
simple,rememorarea cuvintelor (imediat si intarziat).
d.Ideatie suicidara.
e.Ideatie de homucid.

CAPITOLUL 6

Incheierea interviului

6.1 Indrumari generale

Este important sa aveti o idee clara si concisa cu privire la incheierea interviului.Fiti

siguri ca lasati destul timp pentru a insuma ideile de baza reiesite din interviu,fara sa va
simtiti presati de timp.Asigurativa ca incheiati concomitent interviul cu copilul si cu
parintii.Daca cineva este nemultumit,o sa vreti sa va asigurati ca acel individ are timp sa
lamureasca ce il nemultumeste.

27
 Daca folositi o metoda proiectiva cu joc,asigurati-va ca la sfarsit va ramane suficient
timp pentru a strange jucariile impreuna cu copilul,deoarece aceasta poate facilita iesirea
din interviu.

 Dati parintilor si copiilor indicatii cu privire la incheierea interviului,spunandu-le

cat timp a mai ramas :

Mai avem 5 minute ramase.

Aproape a expirat timpul nostru.
 Lasati timp la sfarsit pentru orice adaugire din partea copilului sau parintelui,sau sa
poata puna intrebari.
 Insumati punctele cheie ale sedintei.
 Mentionati daca puteti depista problema sau daca mai este nevoie de evaluari
suplimentare.
 Dati detalii cu privire la ce ati invatat despre copil in urma evaluarii.
 Dati parintilor si copilului cateva idei cu privire la urmatorii pasi in proces.

6.2 Cuvinte de incheiere pentru copil

General :

‘Timpul nostru aproape s-a scurs, dar vad ca inca mai ai multe sa-mi spui.Hai sa mai
facem o programare ca sa putem continua discutia. »
‘Multumesc pentru ca ti-ai luat din timp,si ai venit sa vorbesti cu mine.’
‘ Stiu ca a fost nevoie de mare curaj ca sa vii,azi aici si sa-mi vorbesti despre
nelinistile tale,si vreau sa stii ca apreciez asta foarte mult. »
« Multumesc ca ai venit azi aici.Voi face tot posibilul sa te ajut,iar informatiile pe
care mi le-ai dat sigur o sa-mi fie de ajutor. »
« Mai este si altceva ce ai vrea sa-mi spui ? »

Etapa urmatoare

« Ai vreo idee cu privire la ce ai dorii sa faci in continuare ? »

« Cred ca urmatorul aps ar trebui sa fie…….. »

Sumar :

« Sincer apreciez cooperarea ta de azi.Se pare ca ai probleme cu…….si este treaba

,mea sa imi dau seama care este calea cea mai buna de a indrepta situatia.Cand vom
termina evaluarea voi avea o idee mai clara cu privire la ce trebuie sa fac . »

28
6.3 Cuvinte de incheiere pentru parinti

« Va trebuii sa faceti o programare la……. »

« L-ati adus pe Boby la mine pentru va este frica ca el sa nu fie depresiv.Acum ca ma
vorbit cu Dvs si cu Boby,mie nu mi se pare ca este asa de trist si abatut.Starea lui
coincide cu un episod depresiv,dar nu este grav. »

PARTEA A-II-A

Norme si termeni standard pentru intocmirea unui raport

A.Introducerea raportului 59
B.Istoric si heteroanamneza 75
C.Copilul sau adolescentul evaluat 107
D.Copilul sau adolescentul in mediul de cabinet 179

A.INTRODUCEREA RAPORTULUI

7.Inceputul raportului 61

8.Motivul raportului 67

CAPITOLUL 7

7.Inceputul Raportului

Acest capitol acopera informatiile de baza cu privire la intocmirea raportului

final.Motivele pentru intocmirea raportului sunt lamurite in capitolul 8,in timp ce
formatul raportului este lamurit in capitolul 35.

7.1 Titlul si data de pe raport

29
 Completati numele Dvs complet,titluri,competente academice,adrese de email,sau de
acasa,numar de telefon,si daca este necesar numele supervizorilor,afilieri,numarul licentei
si agentii.
Dati un titlu adecvat raportului.Marea majoritate a titlurilor sunt compuse din doua
cuvinte,unul care descrie activitatea sau disciplina si unu care descrie documentul.

Disciplina/Activitate

Neuropsihologic,psihologic,psihosocial,psihoeducational,educational,intelectual,personal
itate,multidisciplinar….etc

Tipul documentului

Evaluare,Raport,Sumar,Plan,Nota,Formulare,Consultatie……

De asemenea mentionati toate datele si locatiile interviurilor,testarilor si evaluarilor.

7.2 Identificarea informatiilor despre client

Exemplele de mai jos arata cel mai bine cum ar trebui prezentate datele clientului :

Nume : Numele complet al copilului,poate sa se adauge si o porecla (daca copilul prefera

asa).

Alte informatii :adresa familiei,numar de telefon,numarul de caz al copilului,fise

medicale.

Data de nastere si varsta cronologica :luna,ziua,anul.

Genul :feminin/masculin

Scoala ;numele scolii,notele copilului,daca copilul nu este la scoala cereti detalii despre
orice forma de educatie la care participa copilul. Daca copilul face parte dintr-o clasa
speciala trebuie mentionat.

Mana cu care scrie :dreapta,stanga,ambidextru

Diagnostice anterioare : sa se mentioneze daca copilul a mai avut internari sau evaluari de
orice natura medicala si/sau psihiatrica.

Nationalitate si limba vorbita in casa/imigrant/azil politic :daca engleza este a doua

limba a copilului atunci indicati nivelul de intelegere a limbii engleze si cum se descurca

30
in conformitate cu varsta si nivelul de educatie.Mentionati tara de origine a copilului in
caz ca acesta este adoptat.Mentionati tara de origine a familiei.

Etnie; trebuie mentionat pentru toate etniile nu numai pentru minoritati.

Gradul de familiarizare al copilului cu examinatorul :mentionati daca copilul a mai luat

contact cu evaluatorul in alte contexte.

Unde/cum traieste copilul :cu parintii biologici,cu parintii adoptivi,cu bunicii biologici,cu
bunicii adoptivi,cu bunicii paterni,cu bunicii materni,doar cu mama,doar cu tata……

7.3 Sosirea la evaluare

Copilul a venit insotit de mama/tata,pareau apropiati,sau distantati….

Copilul a venit in intarziere alaturi de parinti…..
Daca copilul este adus la cabinet de altcineva decat de parinti sau de tutorele
legal,mentionati cine este aceasta persoana si de ce insoteste copilul.

7.4.Alte surse de informare pentru raport

Incepeti descrierea surselor de informatii,care au fost consultate pentru raport cu una din
afirmatiile de mai jos :

In pregatirea/inainte de interviu/am primit si revizuit urmatoarele date….

Surse de informatii pot fii

uramatoarele :mama,tatal,bunica,bunicul,educatorii,bone…..sau diverse scale de
masurare .

7.5Confidentialitatea

Va rog informativa de codul deontologic si normele de practica a meseriei in functie de

tara de origine.
Limitele confidentialitatii vor fii emntionate parintilor si copilului.
Se ve discuta din timp toata procedura si se va mentiona despre raportul final parintilor.
Parintii trebuie sa inteleaga ce li se spune si ca atare sa accepte si metode alternative si
implicarea altor evaluatori pentru bunul demers al procesului.
Sa se mentioneze ca nu DVs sunteti psihologul copilului iar relatia Dvs nu va continua sa
fie strict profesionala.
Copilul intelege si accepta sa ia parte la evaluare.

7.6 Termeni de reabilitare

31
Datele : se va lua de buna ce spun parintii despre istoricul de viata al copilului si al
familiei,prin acestea se arata ca nu evaluatorul este responsabil daca apare vreo eroare,in
urma informatiilor eronate furnizate de familie.

Acuratetea :descrierea oferita de parinti cu privire la copil este

stabila,pertinenta,consecventa.Poate sa fie un pic dramatizata.

Consistenta :parintii copilului au oferit detalii suficiente,sau nu au oferit indejuns de

multe.

Onestitatea celor spuse :parintii par sa dea informatii adevarate,pertinente despre copilul
lor.
Parintii nu au facut nimic sa ma convinga de gravitatea situatiei.
Povestea oferita de parintii are un caracter grandios si exagerat.
Mama sau tatal au oferit prea putine informatii legate de copilul lor.

Validitatea :dat fiind nivelul de cooperare al copilului,rezultatele evaluarii sunt

considerate a fii valide.
Desii am avut probleme sa-i atrag atentia tot timpul copilul a depus efortul de a coopera
si in concluzie evaluarea este pertinenta.

Capitolul 8
Motive pentru trimiterea la specialist

Acest capitol se refera doar la motivele pentru trimiterea la un specialist. Orice altceva ce
trebuie inclus in introducerea in raport este abordat in capitolul 7.

8.1 Mentionarea motivelor trimiterii

In general mentionarea motivelor trimiterii trebuie sa includa informatiile de identificare
cele mai importante, tipul evaluarii si sursa trimiterii, precum si insusi motivul trimiterii.
Mai jos sunt prezentate cale mai uzuale formulari:

Pacientul/clientul este un/o_____________ cu varsta de________ani, in clasa_______,

evaluat pentru (se va indica tipul evaluarii sau al seriviciului)_____________, la
recomandarea (sursa recomandarii/persoana)_____________________ pentru (se indica
motivul trimiterii)_____________________________________________________
Cleintul/pacientul este____________________ (stangaci/dreptaci), are varsta
de_____________, este de gen
(masculin/feminin)___________________din__________, a fost trimis pentru o evaluare
a _____________________ de catre________________________(psihologul,
neurologul/psihiatrul) sau, fiind suspectat de___________________________
si______________(se specifica natura diagnosticului prezumtiv).

32
Pacientul/clientul este trimis de (este indicata persoana care l-a
trimis)__________________de la (se indica institutia la care lucreaza/este afiliata
persoana/locul de munca)________________________________, pentru (se indica tipul
evaluarii)____________________ pentru obtinerea de informatii suplimentare
privind____________________________
Copilul/familia a fost trimisa de (sursa trimiterii/persoana/agentia)
____________________, la (data trimiterii)________________________, pentru (tipul
evaluarii sau al altui serviciu)____________________in
scopul____________________referitor la (motivul trimiterii)________________

Tipuri de evaluarii/Rapoarte
Observarea in clasa/consultatie
Interviu clinic
Evaluare cognitiva
Evaluarea pentru custodie
Stabilirea diagnosticului
Raport de disculpare
Orientare educationala
Evaluare stiintifica
Examen neuropsihologic
Evaluarea a starii mentale
Evaluarea psihologica
Raport de testare psihologica
Evaluare psihosociala
Reevaluare
Raport final ori raport la terminarea tratamentului
Sumar de tratament
Surse obisnuite care fac trimiterea
Neurolog/ Neurolog pentru copii
Sora medicala
Parinte/mama/tata/tutor
Medic pediatru
Psiholog/psihiatru/psihoterapeut
Consilier scolar/psiholog scolar
Logoped
Profesor

Scopurile evaluarilor
Evaluarea performantelor academice/cognitive in momentul in care copilul a
incetat/inceput tratamentul cu medicamentul__________________________
Evaluarea problemelor bilingve/ de limba straina secundara
Identificarea prezentei unor dificultati de invatare
Evaluarea nivelului de pregatire pentru a fi inscris la gradinita/ ciclul de invatamant
primar
Evaluarea tratamentului

33
Evaluarea functionarii psihologice curente si eligibilitatea pentru un plasament permanent
versus supravietuirea independenta
O mai buna intelegere a dificultatilor copilului
O mai buna intelegere a punctelor forte si ale celor slabe la invatare ale copilului
Confirmarea unui diagnostic prezumtiv
Clarificarea diferentelor fata de rezultatele testelor anterioare
Stabilirea naturii dificultatilor copilului la citire/scriere/matematica, precum si a nevoilor
educationale
Colectarea unei baze de date psiho-educationale pentru a măsura progresul copilului în
____ următoare luni.
Determinarea eligibilităţii pentru serviciile de învăţământ special,
Pentru a determina daca există o cauză specifică pentru dificultăţile copilului.
Pentru a determina dacă sunt probleme de comportament din cauza unei tulburări psihice
(în cazul în care o anumită tulburare este suspectată, numele acesta).
Formularea un diagnostic corect
Ca ajutor in deciziile de plasare şcoală.
Identificarea factorilor care stau la baza comportamentelor problemă.
Informarea pentru planurile de viitor in învăţământ.
Furnizarea de informaţii actualizate cu privire la performanţa copilului.
Sugerează setarea celor mai adecvate servicii educaţionale si de susţinere pentru copil in
acest moment, precum şi orice alte opţiuni terapeutice necesare în afara şcolii.

În restul acestui capitol, motivele comune de trimitere la specialist sunt clasificate pe

categorii de trimitere la specialist.

8.2 Probleme de comportament si conduita

Comportamentul agresiv: ii împinge pe altii, apucă jucarii, loveste cu mana/cu piciorul/

musca parintii/frati/surori/profesori/alte persoane, aruncă alimente sau obiecte, răsturna
mobilierul, tipa/striga, comportament violent/izbucniri,
tendinţe ucigaşe, ameninţări ca ii va rani pe ceilalti, şi-a exprimat ura fata de/ dorinţa de a
ucide fratii/surorile/profesorii/prietenii, vorbeşte mult despre ucidere şi lupta, agresiunea
fizică, participă la lupte fizice, distructive a proprietatilor proprii / ale şcolii/ ale familiei
sau ale altora.
Comportamente de căutare a atentiei: barfire, provocarea celorlalti, solicitarea
exagerata a atenţiei din partea fratilor/suririlor/egalilor/adultilor, tanjirea dupa
atenţia lui____________, manipuleaza, comite farse, fac pe "clovni ", "clovnul clasei."
Dificultati de concentrare a atenţiei: concentrare inadecvată a atentiei, preocupările
legate de concentrarea atenţiei, dificultate de acordare a atentiei, dificultati de urmare a
indicatiilor, dificultati de concentrare asupra sarcinii, atentia este usor de distras,
dificultati de focalizare a atentiei/ lipsa de atenţie/ neatenţie, o atenţie inconsistenta/, o
atenţie insuficientă, probleme de concentrare/ascultare, dificultati de a rămâne in sarcină
şi de a finaliza ceva, slabe abilitati de ascultare, de multe ori are nevoie de repetarea
informaţiilor.
Abuzul de alcool/droguri: consum de alcool de catre minori, consumul de droguri,
vânzare de droguri, fumat.

34
Intârziere in începerea de a se imbraca/ a manca/la culcare /a face temele, taraganari,
pierderi de timp.
Comportament inadecvat faţă de ceilalţi, insulte, jigniri ale celorlalti
Dificultate in tranziţii, antipatii, inflexibilitate/rigiditate
Intreruperi care se manifesta la domiciliu/la şcoală; creazǎ agitaţie/întrerupe/deranjează
alţi copii, ii provoacă pe ceilalti
Îşi exprimă emoţiile cu forţa, este intens în exprimarea furiei/tristeţei, dificultate de a
modula emotiile.
Acte de piromanie
Frustrarea: devine frustrat cu uşurinţă, toleranţă scăzută la frustrare, dificultate de a se
confrunta cu situaţii noi, devine frustrat foarte uşor dacă el / ea nu este de succes de la
începutul sarcinii
Hiperactivitate/reactie exagerata/ agitat /neliniştit, blocare in probleme, probleme de
menţinerea concentrarii in grupuri, vorbesc neadecvat sau excesiv.
Impulsivitate: probleme de controlul impulsurilor in clasă /la şcoală, comportament
nesăbuit, ii întrerupe pe alţii, comportamente imprevizibile/ izbucniri la şcoală/acasa.
Dificultăţi de ordin juridic: absenteism, vagabondaj, cersit, consum de alcool la minori,
vandalism, de vânzare de droguri, furt auto, extorcare, furt, furt din magazine.
Mint: Minciuna despre teme pentru acasa / notele de la scoala / performanţele şcolare,
"acopera" greşelile.
Comportament insolent/opozitionism faţă de profesori / îngrijitorii, nerespectarea
autoritatii / regulilor, încăpăţânarea
Obsesie/ superconcentrare pe anumite teme, compulsii / ritualuri.
Comportament regresiv, suptul degetului, balansari, mişcări stereotipe.
Acte auto-distructive: comportamente/acte/dorinte auto-agresive: taierea încheieturilor/
a mainilor, işi exprima dorintele /îndeamnul să se auto-vătămeze (de exemplu sare din
maşină în mişcare), etc
Comportamente sexuale: actioneaza sexual/este preocupat sexual, masturbare in public
frecventea/interes ridicat pentru chestiunile sexuale, iniţiază conversaţii sexuale
neadecvate pentru copiii de varsta lui/ei, molestează /este molestat, atins, intretine acte
sexuale repetate sub amenitare
Miscare inceata/letargica.
Înjurăturile, discurs abuziv
Temperament isteric: Dificultate in gestionarea temperamentului propriu, probleme de
calmare, comportament exploziv, predispus la accese /crize de isterie severe, lovind cu
capul, reţine respiraţia pana la punctul de leşin.
* Pentru fiecare comportament indicat, se noteaza durata şi modul în care au fost
gestionate de către parinti/tutori/ profesori.

8.3 Probleme cognitive

Depreciere cognitive posibila care sta la baza dificultăţilor copilului.
Intârzieri în dezvoltare, pare in urma altor copii de aceeasi vârstă in ceea ce priveşte
abilităţile cognitive.
Gândire dezordonată.
Dificultati in intelegerea conceptelor noi, nediferentierea de realitate a filmelor /
desenelor animate

35
Uită /este uituc.
Incapacitatea de a conecta cauza cu efectul.
Probleme de memorie.
Copleşiţi de cantităţi mari de informaţii.
Hotărârea deficitara.
Probleme de învăţare a literelor/culorilor/numerelor.
Viteza de procesare dificitara.
* Daca sunt prezente preocupări cognitive se face evaluarea pentru a exclude retardul
mental.

8.4. Probleme emoţionale

Abuz (fizic/sexual), consecinţe: Frica/anxietate, depresie, disociere, etc
* Ori de câte ori abuzul este suspectat / raportat, se noteaza sursa acuzaţiilor, relaţia
copilului cu autorul prezumat, durata, etc. Dacă afirmaţiile nu sunt încă investigate, sunt
informate autorităţile.

Furia, sentimentele de furie, exprimarea impulsiva a sentimentelor de furie, îşi exprimă

furia in special faţă de mama/tata/sora/frate /alte persoane; furie severa.
Anxietate: anxietate, care afectează capacitatea de a face fata la şcoală /să ia testele,
blocaj mental, temeri, fobii, ticuri nervoase, devine îngrozit pentru nici un motiv aparent,
atac de panică (transpiraţie, bătăi rapide ale inimii, etc).
Retragere autista: lipsa de reacţie la oameni, rezistenţa la schimbarile din mediu
Depresia: ideatie suicidara, tristeţe, anhedonie, letargie / starea disforica / pierdere a
interesului pentru activităţile plăcute, insomnie sau alte simptome fizice, auto-vătămare
(taiere cu lama de la aparatul de ras, etc), nefericit, stima de sine scazuta, doreşte să
moară, se simte neiubit, percepe lipsa de prieteni, se uraste pe sine; plange cu uşurinţă/
cronic, plange peste tot/pentru orice lucru mic.
Se simte inadecvat.
Se frustrează uşor, are toleranţă scăzută la frustrare.
Sentimente de vinovatie.
Reactii emotionale inadecvate.
Auto-reglare emotionala imatura, pare mai puţin matur emoţional decât colegii de aceeasi
varsta.
Tovarasi de joaca imaginari/fantezii.
Iritabilitate: Iritabil într-un mod autoritar, iritabil într-un mod trist/descurajat.
Lipsa de remuşcari pentru comportamentul agresiv.
Letargie.
Dispozitie: labil /stare de spirit volatila, schimbari de dispozitie, toane, cicluri de stari
bipolare
Simptome obsesiv-compulsive.
Perfecţionism.
Gândire pervaziva
Slabe aptitudini de relationare.
Simptome ale tulburării de stres posttraumatic (PTSD)
Simptome psihotice,
Interval limitat de emotii, constricţie emoţionala.

36
Timiditate.

8.5 Probleme familiare

Abuz (fizic/sexual) de către membrii familiei. (A se vedea Secţiunea 8.4)
Certaret cu membrii familiei.
Moartea mamei/tatălui/sorei/fratelui/altui membru al familiei.
Face faţă cu dificultate divorţului parental iminent/recent.
Stresat de vizitele inopinante ale tatalui biologic/mamei
Sta cu părinţi.
Neglijat, umilit.
Neascultători, nu respecta regulile
Opoziţionist acasă, raspunde părinţilor, sfidează autoritatea părinţilor, refuză să facă
treburi casnice, va face rareori ceea ce i se cere, refuză să se conformeze cu regulile casei.

8.6 Probleme de invatare

Performanţei de invatare mai joase decat nivelul clasei in care se afla conform varstei,
probleme la citire/matematica/scris.
Participarea la ore: absenteism, întârziere, intrerupe orele.
Neatent/neglijent in activitati, probleme de acurateţe.
Triseaza, copiaza de la colegii, nu-si indeplineste sarcinile proprii
Preocupări legate de rata scazuta a progreselor în şcoală, în ciuda serviciile de educaţie
specială.
Preocupări legate de schimbarea şcolii / mutarea in alta localitate la o scoala noua.
Deteriorarea performanţelor şcolare.
Dificultate de indeplinire a sarcinilor care i se dau, nu poate lucra independent, nu
termina lucrurile o dată ce a inceput, dificultati in organizarea activitatii
Abandon şcoalar.
Efort: efort insuficient, munca neglijenta, nu petrece suficient timp cu activitatea scolara.
Experimenteaza anxietate şi frustrare cu privire la şcoală.
Neputând să caute ajutor atunci când este cazul.
Eşec la (specifica).
Obosiţi, prea obosit in timpul orelor de şcoală pentru a depune efort suplimentar in afara
lor.
Tema: Nu–si face temele/ sarcinile primite, le amana.
Performanţa inconsecventă, invata ceva intr-o zi şi uită a doua zi
Învăţare: Dificultate în învăţarea chiar a informaţiilor simple, probleme de intelegere a
activitatilor scolare.
Matematica: Probleme de învăţare a teoremelor/conceptelor matematice, probleme de
retinere conceptelor matematice /regulilor matematice
Motivaţie: motivaţia scăzută pentru sarcinile legate de scoala, lipsa de motivare în şcoală,
nu încerca sa faca un minim de efort.
Dificultăţi de organizare/dezorganizat.

8.7 Probleme motorii si fizice

Ambidextru, alterneaza mana dreapta-stânga, dominanta nestabilizata a unei maini
Întârzierile în achiziţionarea abilităţi motorii fine.

37
Hranire: Obiceiurile de hrănire deficitare, maniere proaste, refuză alimente, schimbări ale
poftei de mâncare, combinatii ciudate
Enurezis.
Dificultati ale miscarilor fine: Probleme la desenare/colorare/copiere/tăiere /de a scrie
drept, probleme inversare a numerelor/literelor
Probleme a miscarilor mari: Probleme de mers /alergare/catarare/sarire, incapabil să
înveţe să mearga cu un triciclu / bicicletă, etc,
Hipotonie / hipertonie.
Probleme de auz.
Intârzieri de coordonare motorie/ dificultăţi de control motorii.
Ticuri.
Hiperactivitate fizica.
Activităţi motorii repetitive
Dificultăţi de integrare senzorială: Extrem de sensibili la mirosuri/îmbrăcăminte /
texturi/zgomote puternice/zgomote speciale/lumină strălucitoare/gusturi, sensibilitate
extrema la stimulii de mediu, la cei tactili
Somn: obiceiuri de somn deficitare, refuză să meargă la culcare, cosmaruri/pavor
nocturn, somnambulism, somnolenţăexcesiva în timpul zilei, parasomni, refuză să
coboare din pat.
Probleme de toaletare, imposibil de a fi instruiţi sa se toaleteze la vârsta corespunzătoare.
Dificultăţi de integrare vizual-motorii,
Ticurile vocale.

8.8. Probleme sociale

Probleme de granite/de atasament, incapabil de a forma un ataşament sau o relaţie strânsă
cu altii
Membru in gasca/excluderea altor copii.
Conversatii inadecvate: comentarii nepoliticoase, face referire sexuale, face comentarii
care nu au nici o relevanţă pentru situaţia actuală.
Relatie dificila cu părinţii/fraţii, lupte, nerespectarea regulilor.
Dificultate de a coopera cu altii, intolerarea problemelor de grup, nu participă la
activitati de grup.
Dificultate in discriminarea cunoscutilor de persoane necunoscute.
Dificultate in angajarea intr-o conversatie, probleme de interpretare a reperelor sociale.
Dificultate în interacţiunea cu colegii, lupte /se carta frecvent cu colegii de joacă / egalii,
fac pe sefii, ii agreseaza pe alţii, deficite în abilităţile interpersonale.
Dificultatea de a-si face prieteni, nu are prieteni, nu se încadrează în grupul de egali, nu
este acceptată de către colegii, dificultate de a pastra prietenia, devine obsedat de anumiti
prieteni, dificultăţi permanente in interacţiunile sociale.
Nu respecte drepturile şi/sau de proprietatea altora.
Contactul vizual: contactul vizual minim, ori lipsa contactului vizual
Imature abilităţi sociale, imaturitate socială,
Este uşor de influentabil, sugestibil.
Responsivitate scazuta.
Singuratic, izolat in sine, nu aparţine / nu se potriveste cu ceilalti egali, izolat social de
catre colegi, retras, tendinţa de retragere.

38
Pasiv în interacţiunile multiple.
Reactie selectiva la oameni.
Inadecvare sexuală.
Tachinat sau luat peste picior la şcoală /in cartier de către colegii.

* Pentru diverse probleme în dezvoltarea de aptitudini sociale, pentru a evalua / exclude

autismul/Sindromul Asperger/ handicapul de învăţare non-verbale; a se stabili dacă
copilul demonstrează caracteristici conforme cu cele găsite la persoanele cu
autism/retragere autista.

8.9. Probleme de vorbire/de limbaj

Slaba discriminare auditiva

Probleme legate de abilităţile de comunicare.
Dificultate în zonele de rezolvare a problemelor verbale si de rationament.
Deficiente ale limbajului expresiv, probleme legate de limba vorbita
Imposibilitatea de a dobândi discurs normal.
Intârzieri in achizitionarea limbajului verbal/dificultati
Mutismul (electiv/selectiv).
Articulare deficitara.
Probleme de înţelegere a limbajului vorbit.
Probleme înţelegerea şi păstrare a informaţiei.
Probleme de a gasi cuvintele potrivite.

B. Istoric si informatii generale

9. Istoria Simptomelor curente 77
10. Informaţii medicale si psihiatrice 80
11. Istoricul de dezvoltare şi familial 88
12. Istoric scolar 98

Capitolul 9
9. Istoricul simptomelor curente
Secţiunea informatiilor de baza a unui raport include, în general, informaţiile furnizate de
către parinti, profesori, iar de copil, precum şi informaţiile de la evaluările anterioare şi
înregistrări. Exista două motive să se menţioneze anumite aspecte ale istoricului unui
copil. Primul este acela de a descrie evenimentele trecute care sunt sau pot fi conectate cu
problemele actuale ale copilului. Si al doilea motiv este să se poata raporta drept normale
anumite zone sau subiecte care au fost verificate.

Acest capitol se referă la istoria copilului referitoare în mod specific la chestiunea

sesizata prin trimitere la specialist. Motive pentru trimiterea la specialist sunt detaliate în
capitolul 8. Alte aspecte ale istoricului, cum ar fi informatiile
medicale/psihiatrice/istoricul de dezvoltare / istoricul familiei, cel scolar sunt disculate în
capitolele 10-12. Mai multe informaţii despre afecţiunile psihiatrice poate fi găsit în

39
capitolele 15 şi 16.
* În rapoartele copilului, istoricul este prezentat de obicei din punct de vedere al unuia
sau ambilor părinţi. Datele furnizate de profesori sunt importante, în multe cazuri, de
asemenea, şi, în funcţie de vârsta copilului, este util de a oferi punctul de vedere al
copilului pe zonele cu probleme.

9.1. Debutul simptomelor

O declaraţie oficială a parinitilor/ profesorilor/a altor autorităţi despre percepţiei
problematicii principale începe de obicei cu vârsta de debut şi factorii precipitanti
sesizati.

Vârsta de debut
Declararea vârstei copilului sau clasei în momentul în care problemele s-au remarcat mai
întâi. În cazul în care acestea au fost observate doar retroactiv se vor indica concluziile
dumneavoastră cu privire la debutul real. Simptomele diverse sau modificările în
severitatea problemei pot avea date diferite de debut şi precipitanţi diferiti.

Factorii precipitanti
Indicaţi dacă debutul simptomelor a fost precedat de un anumit incident sau de un
eveniment stresant. Factorii precipitanti obisnuiti, la copii pot fi:
Abuz (fizic/sexual).
Începutul sau schimbarea şcoli.
Moartea unui părinte/bunic/frate.
Divorţ sau separare a părinţilor.
Boală, fie a copilului sau a altui membru al familiei.
Mutarea intr-o casa noua sau schimbarea localitatii.
Casatorirea/recasatorirea parintilor
Separarea de parinti

Declaratie sumara
__________________(numele copilului) este un/o
baiat/fata/barbat/femeie______________ de _____ani si_____ luni, trimis de
catre________________ (se mentioneaza sursa trimiterii) pentru
evaluarea______________________(de mentioneaza tipul evaluarii) pentru investigarea
problemelor privind__________________(se mentioneaza natura problemelor).
Testele curente au fost solicitate pentru a ajuta la stabilirea punctelor forte si slabe ale
__________________________in vederea planificarii scolare.
Copilul a fost trimis pentru_______________________( se mentioneaza tipul de
evaluare) pentru obtinerea informatiilor despre nivelul capacitatilor ei si profilul de
invatare/emotional/comportamental. Evaluarea va fi utilizata pentru interventia in plan
educational/curativ.
_______________________(numele copilului) a fost descris drept un copil
fericit/irascibil/normal/tacut/etc. pana la _____________(data), cand a inceput sa
manifeste______________________(se mentioneaza simptomele/ schimbarile
comportamentale).

40
Aceasta este prima spitalizare psihiatrica a ___________________(numele copilului),
care a fost internat la data_______________datorita_________________(se indica
problema).
Copilul a inceput sa manifeste problemele de comportament/scolare//atentie/etc. la
varsta______________________.

9.2. Desfasurare
Structurarea istoricului problemei actuale în raport
Se pun in ordine cronologică motivele pentru care copilul a fost adus la evaluare sau
tratament incepand cu simptomele care au fost remarcate la prima data. Acest lucru poate
fi fost la nastere (de exemplu, în cazurile care implică prematuritate sau defecte genclice);
în copilăria timpurie, sau în scoala primara, gimnaziala, liceu.
Asa cum Morrison si altii (2001) nota, istoricul copiilor contine adesea mai multe
trasaturi, cum ar fi problemele de comportament, de invatare, dispozitii labile. Este util sa
se aloce in raport cate un paragraf pentru fiecare componentă. Informaţii evidenţiate în
acest sens ar trebui să ajute la construirea unui caz pentru diagnosticul ulterior; el ar
trebui să includă în special aspecte ale istoricului care confirma diagnosticul, precum şi
aspecte care-l resping, sau poate să-l puna la indoiala

Descrieţi funcţionarea premorbida: personalitatii, comportamentului, emoţionala, de

invatare şi sociala.
Descrieţi dezvoltarea cronologica a semnelor/simptomelor/ modificărilor de
comportament. Includeti durata, evolutia şi de severitatea simptomelor.
Episod singular sau episoade multiple? Dacă acesta din urmă, sunt descrise ca fiind:
Recidive, recăderi, agravari, curs fluctuant.
Exista remisiuni? Dacă da, este parţială sau totală/completă. De asemenea, să indice
durata şi motivele posibile.
Exista diagnostice anterioare ale problemei actuală? Dacă da, indicaţi vârsta la care s-
a pus diagnosticul, tipul/numele diagnosticului şi validitatea de diagnostic, de asemenea,
seexplica orice schimbare de diagnostic.
Impactul tratamentelor anterioare pentru orice fel de simptom din trecut
Vezi sectiunea 10.7, "antecedente psihiatrice."
Efectele simptomelor curente asupra funcţionarii:
Comportamentale: a se indica dacă simptomele au cauzat cresterea problemelor de
comportament în alte domenii (de exemplu, dacă simptomele de depresie au cauzat
comportamente agresive faţă de membrii familiei).
Familiei: Descrieţi efectele simptomelor asupra funcţionării familiei şi dinamica (vezi
capitolul 17 pentru descriptori).
Scolare: Descrieţi impactul simptomelor asupra performanţelor şcolare, clasei in care se
afla, capacitatea de a-si face temele, interesului pentru şcoală, şi/sau motivatia pentru
succes (a se vedea capitolul 18 pentru descrierea parametrior).
Sociale: Descrieţi impactul de simptome asupra prietenilor copilului şi capacitatea de a
interacţiona cu ceilalţi (a se vedea capitolul 19 pentru descrierea parametrior).

Capitolul 10

41
Informaţii medicale şi psihiatrice de baza
Acest capitol se referă la perioada prenatala, nasterea si copilaria mica si sunt abordate si
subiecte relevante despre copii adoptati. Se vorbeste despre istoricul medical al copilului,
utilizarea de medicamente şi istoricul de simptome psihiatrice anterioare, respectiv
tratament. Aveti in vedere ca in raport sa mentionati doua aspecte, dupa cum s-a
mentionat si in Capitolul 9. Primul este mentionarea tuturor evenimentelor care ar putea
avea legatura cu problema curenta; al doilea descrierea tuturor particularitatilor,
caracteristicilor verificate si care indica normalitatea. 10.1. 10.1 Starea de sanatatea
prenatală si maternala
Consum de alcool şi tutun
Mentionati orice consum de alcool sau tutun in timpul sarcinii , împreună cu efectele
posibile, cum ar fi un copil nascut cu sindromul fetal alcoolic (FAS).
Mama a mentionat ca nu a consumat alcool sau tutun în timpul sarcinii
Mama a mentionat ca nu a fumat pe tot parcursul sarcinii/ __________luni in
timpul sarcinii.
Mama a mentionat ca a consumat alcool în timpul sarcinii / a recunoscut ca a baut
aproximativ ________ pahare pe zi pentru ____________ luni de zile în timpul
sarcinii /pe tot parcursul sarcinii,
Tatăl/asistentul de la serviciul de protecţie a copilului/alte persoane (specificaţi) au
raportat consumul de alcool în timpul sarcinii de catre mama.
In fisa medicala a copilului se stipuleaza simptome de FAS.

Consumul de droguri ilicite

Se mentioneaza consumul oricaror droguri ilicite; specificandu-se tipul daca se cunoaste
(de exemplu, cocaina, heroina, marihuana); precum şi efectele posibile asupra sarcinii,
cum ar fi dependenta de droguri la naştere.

Mama a declarat ca nu a consumat droguri ilegale în timpul sarcinii / a recunoscut

ca a consumat ____________ (a se preciza cantitatea) de ____________ (a se
specifica tipul de droguri ilicite), timp de ____ luni în timpul sarcinii / pe tot
parcursul sarcinii.
Tatăl/asistentul de la serviciul de protecţie a copilului/alte persoane (specificaţi) au
raportat consumul de droguri ilicite în timpul sarcinii de catre mama.
In fisa medicala a copilului se stipuleaza ca el/ea s-a nascut dependent de
____________(se specifica drogul ilicit).

Utilizarea de medicamente şi vitamine

Mentionati orice medicamente prescrise, motivul pentru utilizarea şi calendarul de
utilizare în timpul sarcinii. În plus, notati utilizarea de vitamine prenatale.

Mamei copilului i-a fost prescris şi a luat ____________ (a se specifica

medicamentele) în timpul ____________ (trimestrul) de sarcina / pe tot parcursul
sarcinii, pentru ____________ (indicati afectiunea).
Mama copilului a utilizat vitaminele prenatale în timpul lunilor ____ de sarcină.

42
Cum a decurs sarcina
Se metioneaza sarcinilor anterioare şi avorturi spontane (şi orice tip de complicaţii),
spitalizare, daca i s-a prescris sa stea la pat, activitatea fetala anormală, lipsa de îngrijire
medicală, travaliu prematur, şi medicamente prescrise si luate.

Sarcina a fost normala/fara evenimente/fara complicatii/ cu complicatii,

Sarcina a fost planificata neplanificata.
Copilul a rezultat din prima/a două/a treia / etc. sarcina.
Mama a avut ____ anterior avort(uri) anteriore.
Mama a avut nevoie sa stea la pat timp de ____ luni de sarcină.
Mama a stat la pat partial/total în săptămânile ____ / lunile de sarcina.
Sarcină a fost complicată datorita____________ (a se vedea lista de complicaţii de mai
jos).
Activitatea fetală a fost foarte ridicata/scăzuta pe tot parcursul sarcinii.
Mama a fost spitalizata pentru ____________ (a se vedea lista de complicaţii).
Mama nu a primit nicio ingrijire medicala/putine ingrijiri medicala/ingrijire
medicala regulata în timpul sarcinii.
Travaliu prematur a fost raportat la ____ săptămâni de sarcina.
Travaliu prematur a fost tratat cu ____________ (a se vedea lista de medicamente
de mai jos).

Complicaţii în timpul sarcinii

Anemie.
Hipertensiunetensiune arterială crescută.
Infecţii: stafilococ, sinus.(a se indica dacă infecţiile au necesitat tratament cu antibiotice
şi mementul sarcinii in care au survenit
Tumori intrauterine.
Greturile de dimineata: uşoare/severe; tratate cu ____________ (a se specifica
medicamentele, dacă a fost cazul).
Radiatii/ expunere la raze X.
Incompatibilitate a Rh-ului.
sângerare / risc de avort spontan.
Creşterea în greutate: anormal de mici mari.

Medicamente utilizate pentru tratarea travaliului prematur

Terbutalina, ritodrina, magneziu: indometacin, nifedipină (mai rar).

Factori de stres psihosociali în timpul sarcinii şi naşterii

Mama şi tatăl copilului s-au separat atunci când mama era in luna ____ de sărcină.
Mama s-a confruntat cu stres emotional uşor/moderat/sever înainte/în timpul/după
sarcina.
Familia a fost sub stres sever, datorită şomajului parental/boala/deces in familie
/mutare/divorţ/separare.

10.2. Naşterea
Informatii generale

43
Sarcina şi naşterea au fost normale.
Nu au existat complicatii in timpul sarcinii şi a naşterii..
Copilul a fost nascut la termen, fara complicatii.
In timpul sarcinii si nasterea au intervenit urmatoarele probleme ____________ (a se
preciza).

Travaliul si nasterea
Travaliul a fost scurt/lung.
Naştere a fost precedată de un travaliu de ____ ore.
Travaliul a fost intens/ dificil/indus/spontan.
Naşterea a fost asistata de medic/moaşă.

Descrieţi nasterea în oricare dintre următoarele condiţii care se aplică. În special,

mentionati aspecte neobişnuite sau complicatiile ale travaliului şi nasterii care ar putea fi
puse in legatura cu deficientele actuale ale copilului.

Normala/necomplicata/vaginala, vaginala sub/fără anestezie spinală/generala,

natere naturala
Cezariana de urgenţă datorita suferintei fetale/absorbtiei fetale de meconina/ risc
matern.
Cezariana programată, datorită poziţiei fetului/pelvis matern îngust/altele.
(specificaţi).
Naştere cu forcepsul / forceps utilizat în timpul naşterii.

Masa la naştere şi in timpul sarcinii

Copilul a fost născut la termen. Cantarea___kg si ___g
Copilul a fost născut la ____ săptămâni de sarcina.
Copilul a fost născut cu ____ zile întârziere.
Copilul a fost născut prematur în săptămânile ____.

Scala Apgar (aspect/puls/mimica/activitate/respiratie)

Scala Apgar (Apgar, 1953) este folosit pentru a evalua semnele vitale ale fatului în sala de
naşteri.
Masurarea este administrata în primele 60 de secunde după naştere şi, din nou la 5 minute
dupa nastere pentru a verifica aspectul unui copil (de culoare), pulsul (frecventa
cardiaca), mimica (reflex de iritabilitate), activitatea (musculara/tonus), şi respiraţie;
Denumirea scalei Apgar este abrevierea de la denumirea in engleza a acestor indicatori
(Appearance/pulse/grimace/activity/respiration) "Apgar." Fiecare semn vital este scorat 0,
1, sau 2, pe baza criteriilor descrise în tabelul de mai jos. Cele mai sugari obtin scoruri în
intervalul 7-10. Scoruri între 5 şi 7 indică faptul că un copil are nevoie de
atenţie/observaţie, în timp ce scoruri mai mici de 4 indica un risc semnificativ.

Scorurile Apgar au fost la _____1 minut si _______la 5 minute.

Scorurile Apgar au fost reduse/normale/bune.
Scorul Apgar iniţial al copilului a fost 1, dar el/ea si-a revenit rapid şi la 10 minute, scorul
Apgar a fost 10.
Semn vital 0 1 2

44
Aspect vanat, palid albastru la extremităţi, corp roz complet roz
Puls absent lent (sub 100) Peste 100
Mimica nr răspunsuri grimasa plans puternic
Activitatea inert Unele flexiuni ale extremitatilor mişcare activa
Respiratie absenta respiraţie lentă, neregulate plânge foarte puternic

10.3. Stare de sănătate neonatală si comportamentul neonatal

Informatii generale
Stare de sanatate neonatală fara evenimente.
Copilul a fost externat impreuna cu mama lui la momentul oportun.
Nou nascutul a fost spitalizat pentru ____ zile dupa nastere pentru ____________ (a se
preciza).
Copilul a avut icter de sugar.
Nou-nascutul a avut nevoie de oxigen timp de _______ ore/zi.
Copilul a avut dificultăţi de respiraţie datorită bolii membranelor hialine.
Ca nou-nascut, copilul a petrecut _______ ore / zile / luni intr-un incubator.
Ca nou-nascut, copilul a petrecut ____ zile în unitatea de terapie intensivă neonatală.
Reflexe
Snow (1998) descrie reflexele prezente la nou nascut, după cum urmează:
Supt
Prindere (înlocuit cu prinderi voluntare la 3 sau 4 luni).
Moro (începe să dispară la 3 luni).
Babinski (dispare la varste între 12 şi 16 luni).
Gât tonic (dispare de la 4 până la 6 luni).

Temperament general şi comportamente

Descrieţi nivelul de activitate, plânsul, interesul social, şi dispoziţia generală.
Urmatorii indicatori pentru temperamentul senzitiv sunt grupati in functie de gradul de
dificultate:
(<-> pe grade) sensibil, extrem de reactivi la stimuli externi, cum ar fi
hainele/sunetele/atingerea/lumina/zgomotul, distanţat afectiv, neresponsiv.
Dispozitiile sunt în general pozitive, este oarecum negativă, tinde să reacţioneze negativ
şi plâng mult.
Se adaptează repede la noi experienţe, este reticent să se adapteze, are dificultăţi
semnificative in acceptarea de noi experienţe.

Comportament alimentar
Îngrijit/mânca bine, obiceiuri alimentare bune, alăptat bine, obiceiurile de hrănire au fost
normale.
Alaptat la san/cu biberonul până la ____ luni /ani, înţărcat la vârsta de ____.
Dificultăţi de învăţare să sugă.
Intoleranta la lactoza
Probleme de reflux cu reflux gastroesofagian

10.4 Copii adoptati

Se mentioneaza varsta copilului la adoptie si ceea ce se cunoste inainte de adoptie
referitor la locul in care a trait.

45
Copilul a fost adoptat la nastere/ la varsta de________luni/ani
Copilul a fost adoptat de __________centrul/mama adoptiva pentru
_______zile/saptamani/luni
Fisa indica ca a trait cu mama lui/ei biologica pana la varsta de___________
Copilul a fost adoptat de la orfelinat din___________( se specifica nationalitatea).
Adesea se cunosc putine date despre viata intrauterina si nasterea unui copil adoptat.
* In astfel de cazuri se mentioneaza ceea ce se cunoaste, ca in exemplul:
Se cunosc putine date referitoare la parintii biologici, cu exceptia faptului ca mama a fost
o adolescenta iar tatal era angajat ca__________________
Se stiu putine date despre perioada intrauterina si despre nasterea copilului.
Copilul a fost adoptat din Coreea si nu exista informatii despre viata intrauterina a
copilului.

10.5 Istoricul medical

Drept date relevante mentionam:
Afectiunile curente/recente
Simptome
Operatii si alte tratamente
Ranire, accidente, in special raniri traumatice ale creierului, rani inchide ale creierului si
alte traumatisme care au condus la pierderea cunostintei.
Tratamente medicamentoase, consum si abuz. Se mentineaza consumul de droguri ilicite,
medicamente neprescrise, consum exagerat de medicamente, vitamine, remedii naturiste,
suplimente alimentare, etc.
Expunerea la substante toxice: durata, numarul, tipul, sursa si tratamentele.

Probleme medicale observate des in copilarie

Alergii. Descriere:
Copilul este alergic la ______________/ are alergii sezoniere/ “febra fanului”

Astm. Descriere
Copilul are astm si se trateaza cu ______________(se mentioneaza medicatia)
Astmul este alergenic/sezonier/indus de efort fizic.
A fost spitalizat datorita astmului de ______ori/ a mers la camera de garda.
Afectiuni intestinale: colita, boala lui Crohn, intestin iritabil, diaree frecventa.
Tumorile creierului: meningioame, neoplasme primare, gliomul, neoplasme secundare.
Paralizie cerebrala. Hallahan şi Kauffman (1994) descriu două abordări pentru a
clasificării paraliziile cerebrale. Prima clasificare este în funcţie de părţile corpului
implicate:
Hemiplegie (afectiune în care partea dreapta sau de stânga a corpului este paralizata).
Diplegia (afectiune în care picioarele sunt paralizate într-o măsură mai mare decât de
mainile).
Tetraplegie (afectiune în care toate cele patru membrele sunt paralizate).
Paraplegie (afectiune în care ambele picioare sunt paralizate).
Clasificarea a doua este în funcţie de tipul de leziuni ale creierului şi handicapul motor în
consecinţă:
Piramidal (spastica). Leziunile creierului sunt la celulele piramidale din cortexul cerebral,

46
care are drept rezultat spasticitatea.
Extrapiramidale (choreoathetoid, rigid, şi aton). Afectarea creierul este în afara căilor
piramidale şi are drept rezultat mişcările involuntare, rigiditate, sau starea de leşin.
Mixte.
Bolile copilăriei: Anemia, varicela, difterie, encefalită, pojar, rujeolă, meningită, oreion,
febră reumatică, scarlatina, febra ridicata, tuberculoză, tuse convulsivă.
Infecţii congenitale: virusul imunodeficienţei umane (HIV), virus herpes, sifilis,
toxoplasmoza.
Fibroza chistica (o boală fatală care afectează plămânii şi tractul intestinal).
Infectiile urechi/otita medie; se va indica frecvenţa infecţiilor, cand au aparut infecţiile
urechii (de exemplu, primul an de viaţă), severitatea, şi impactul asupra dezvoltării, dacă
este cazul; se va indica, de asemenea, dacă copilului i s-au facut intubatii timpanice
pentru tratarea afectiunii, şi, dacă da, vârsta de la operaţie. Informatii generale despre
infectiile urechii:
Fisa medicala a copilului mentioneaza frecvente otitele in perioadele critice pentru
deprinderea vorbirii.
Sindromul Ehlers-Danlos: Mentionati ce efect a avut afectiunea asupra functionarii
psihologice/fizice, şi, dacă operatia (de exemplu, grefele de piele) a fost necesara.
Epilepsia. Se indică tipul de tulburări convulsive, varsta de diagnosticare, frecvenţa şi
durata convulsiilor, şi medicamente folosite pentru a controla crizele. Lezak (1995) oferă
următoarea clasificare clinica a epilepsiei:
Crizele parţiale: Pot fi simple, complexe, sau parţiale evoluand catre convulsii
generalizate.
Convulsii generalizate: Poate fi nonconvulsive/absente/de mica amploare, sau convulsive.

Neclasificate: Include convulsii care sunt prost documentate sau nu se încadrează în

categoriile de mai sus.
Enurezis/ incontinenţă vezicii urinare, encoprezis/incontinenţă intestinala: a se
indica dacă acesta se produc în timpul zilei/a noptii /atât ziua cât şi noaptea; se va
mentiona, de asemenea, vârsta de debut şi dacă simptomul este secundară la o afectiune
medicală.
Eczeme / alte probleme de piele.
Convulsiile febrile:. Indicaţi numărul de convusii, vârstă (ele) la apariţia, şi cauza (ele).
Fibrom: Mai frecvent diagnosticata în adolescenţă decât în copilărie. Simptomele
asociate fibromului sunt: somn neodihnitor, oboseală, rigiditate dimineaţă; simptome mai
puţin frecvente: cefalee, sindromul Raynaud, sindromul de colon iritabil, şi depresie.
Rani la cap/ contuzii: indicati vârsta la care s-au intamplat, dacă s-a observat pierderea
stării de conştienţă; circumstanţele (accident de masina, cadere, etc); dacă a fost nevoie
de cusaturi; dacă craniu a fost fracturat, impactul asupra functionarii copilului, ambele au
urmat ranirii sau su survenit mai tarziu.
Pierderea auzului totala/partiala: se indica gravitatea si daca este bilaterala sau
unilaterala.
Murmur cardiac: se va mentiona daca problema s-a rezolvat cu/fara operatie(si varsta la
operatie, daca este aplicabil) sau a ramas nerezolvat.
Hemofilie
Hernie: se mentioneaza varsta la operatie

47
Hidrocefalus: se va mentiona daca a fost congenital sau a aparut mai tarziu (daca a
aparut mai tarziu- varsta aparitiei).
Artrita reumatica juvenila sau osteoartrita
Afectiuni ale aparatului osteo-muscular: scolioza, cifoza, osteomielite, picior plat.
Probleme respiratorii: pneumonie, bronsite, astm, alte probleme pulmonare, raceli
sezoniere, se va indica frecventa si daca a fost necesara spitalizarea ori s-a mers la camera
de garda.
Probleme ale coloanei vertebrale.
Afectiuni stomacale: reflux de acid, reflux gastroesofagian, intoleranta la lactoza.
Pierderea vederii totala/partiala: se mentioneaza: severitatea, daca ochelarii corectori au
fost eficienti in tratament, daca problema este bi sau unilaterala, a aprut deficiente ale
vederii cromatice.

Concluzii

Istoric medical nerelevant

Starea de sanatate a copilului este buna, a fost imunizat complet si la zi, nu au aparut
afectiuni semnificative, sau traume ale creierului, ori pierderea constientei sau convulsii.

Istoric medical semnificativ

Starea de sanatate trebuie luata in seama datorita______________________(Se
mentioneaza informatii referotoare la afectiunile prezente/din trecut, operatiile curente/
din trecut/ ranirile/ expunerea la substante toxice, etc.)

10.6. Medicatie (se va vedea capitolul 38, "Medicamente."

Indicaţi orice medicamente pe care copilul le ia în prezent sau le-a luat vreodată pentru
mai mult de 6 luni; în fiecare caz, se vor mentiona: tipul medicaţiei, motivul pentru a
luat-o, şi durata.

Rezumat
_____________ (Numele copilului) nu ia în prezent medicamente.
Copilul nu a luat niciun medicament, fie în prezent sau în trecut, pentru simptomele
lui/ei.
____________ (Numele copilului) ia în prezent _________ (nume de medicamente)
pentru __________ (Numele tulburarii/simptome). În trecut, ea / el a luat
_____________ (numele medicamentelor)

10.7 Istoric psihiatric

Vezi Cap. 9: Istoricul simptomelor curente pentru ghidarea in descrierea problemelor
curente
Mentionati problemele psihologice din trecut, precum si tratamentele/asistenta
specializata.
Spitalizare: mentionati numarul de internarii psihiatrice anterioare; motivul internarii;
durata internarii; terapiile din timpul internatii si raspunsul la acestea; implicarea altor
agentii/terapeuti.

48
Afectiunile anterioare: Se va mentiona daca copilul a fost anterior diagnosticat cu
afectiuni psihiatrice
Copilul a fost diagnisticat cu____________(numele afectiunii) in data de__________ de
catre doctorul_____________
Medicatia psihiatrica din trecut: se vor mentiona toate medicamentele prescrise in
trecut, precum si efectele lor si efectele secundare.
Terapii anterioare in afara spitalului: interventii anterioare; pentru fiecare interventie
se mentioneaza tipul de terapie, motivul, perioada de terapie, numele terapeutului,
rezultatele. Tipul de terapii ar putea fi:
Psihiatrie, psihoterapie, terapie ocupationala, terapie fizica, logopedie, servicii speciale de
educatie.
Teste anterioare: se vor mentiona evaluarile anterioare pe tipuri
Neuropsihologice, psihologice, de intelect, emotionale, priiective, logopedice,
ocupationale, fizice, neurologice, vocationale.
Istoric dupa externare: se mentioneaza tratamentele de dupa externare, recomandarile si
complianta cu acestea.

Rezumat
Copilul nu a fost niciodata tratat pentru vreo afectiune psihiatrica.
Copilul a facut urmatorul tratament________________ de la _______ pana la ________
pentru___________________.
Nu au fost semnalate probleme de sanatate mentala cu exceptia_________________ la
varsta de_________.

Capitolul 11
11. Istoricul dezvoltarii şi al familiei
Acest capitol se referă la aspectele pertinente de dezvoltare a copilului şi familiei precum
şi listări ale etapelor de vârstă adecvate de dezvoltare în diverse domenii.
11.1. Informatii generale
Etapele de dezvoltare au fost, în general, considerate a fi în limite normale in
conformitate cu varsta.
Achiziţiile au fost in concordanta cu vârstă
Etapele de dezvoltare au fost în limite normale, cu excepţia _____________
(A se preciza etapele de dezvoltare care ar fi fost întârziate).
Părinţii mentioneaza că anumite achizitii corespunzatoare unor etape de dezvoltare au
fost întârziate (a se preciza).
Părinţii mentioneaza ca s-a întârziat atât achiziţionarea motorie cat şi de comunicare.
Mama copilul a mentionat ca achizitiile corespunzatoare unor etape de dezvoltare au fost
timpurii.

11.2. Dezvoltarea abilitatilor adaptative

Mentiuni depre abilitati specifice/ Probleme
Enurezis: a aparut pe timp de zi/noapte, la vârsta de ____. Istoria enurezis la vârsta de
Biberon: a renuntat la biberon de la vârsta de ____.
Abilitati de imbracare: s-au maturizat la ____ ani.

49
Alimentatie: s-a hranit autonom prin apucarea mancarii la vârstă de_____.
S-a hranit cu mana de la vârstă de_______.
A mâncat cu lingura / furculita la ____ ani.
A deprins bine/putin activitatea de a manca fiind sugar/copil/adolescent
Cosmaruri: Cosmarurile au început la vârsta de ____.
Debutul coşmarurilor, la vârsta de____a coincis cu ____ A se specifica
evenimentul).
Separarea: Nu au existat probleme de separare. La varsta de___ copilul a manifestat
dificulatati in a tolera separarea de parinti
Somnul: A necesitat timp pentru a internaliza o rutina de somn
A inceput sa doarma mai mult la varsta de____
Istoricul de crestere a prioadelor de somn, intarzierea de adormire dateaza de la
varsta de_____
Mersul la toaleta A fost invatat sa mearga la toaleta la varsta de___
A mers la olita la varsta de___ si la toaleta la varsta de___
Etape de dezvoltare a abilitatilor adaptative
Varsta medie la care au aparut abilitatile adaptative este urmatoarea (Santrock, 1997;
Snow, 1998)
30-36 luni: s-a imbracat singur sub supraveghere
48 luni: foloseste toaleta singur
5 ani: isi leaga sireturile
7 ani: stie sa-si pieptene parul intr-o maniera acceptabila. Stie sa foloseasca cutitul pentru
a taia mancarea
8 ani: poate ajuta la activitatile gospodaresti cum ar fi stergerea prafului si maturatul.
10 ani: stie sa-si spele si sa-si usuce propriul par fara probleme.

11.3. Dezvoltare vorbirii

Informatii generale
Dificultăţi de articulare (uşoare/severe, specifice/ multiple) s-au remarcat la vârsta de
____.
A început sa vorbeasca la vârsta de ____, a inceput sa foloseasca cuvinte unice la vârstă
de___, a început sa combine cuvintele la varsta de____.
A intâmpinat dificultăţi de vorbire.
Vorbirea a fost amânat/ mediu/peste medie.
Nu folosi cuvinte până la vârsta de ____.
Are o istorie de dificultăţi de intelegere a vorbirii/vorbire.
Modelele idiosincratice de vorbire s-au dezvoltat la vârsta de ____.
Intelegerea limbajului a fost amânat/mediu / peste medie.
Lentoare in vorbire.
A fost recomandata/s-a facut logopedie pentru a trata problemele de ____________ la
vârsta (ele) ____.
A vorbit în propoziţii la luna ____.
Balbismul a început la vârsta de ____ / a fost observat pentru scurt timp la vârsta de
____.
Etapele de dezvoltare a vorbirii
Vârsta medie la care apar repere importante de limbaj este (Bee, 1997; Sattler,

50
2002):
1 luna reacţionează la voce.
2 luni scoate sunete
4 luni întoarce capul catre sunet.
5-6 luni gangureste.
8 luni vocalizeza trei tipuri diferite de sunete
12 luni bolboroseste expresiv
13 luni primul cuvant
18 luni Primele cuvinte, combinatie de cuvinte
22 luni Combină cuvinte şi gesturi
2 ani Propozitii cu sens formate din doua cuvinte
34 luni Pune întrebări
3 ani Înţelege două prepoziţii
42 luni Propozitii cu sens din patru cuvinte
4 ani Urmează trei comenzi

11.4. Dezvoltarea motorie

Informaţii generale
Abilitatile motorii fine/grosiere sunt descrise ca fiind în limite normale,
Dificultăţi uşoare/moderate/severe ale abilitatilor motorii fine/grosiere
Abilităţile motorii conforme cu varsta/bine dezvoltate/bune/corecte/întârziate.

Mentiuni despre abilitatile motorii fine

Evitata sarcinile motorii fine.
Copilul a avut dificultăţi în a/a fost capabil sa inchida nasturii pantalonilor/hainei, sa se
lege la pantofi, sa deseneze/coloreze/scrie/copieze/sa scrie drept, sa tăiere cu foarfece, sa-
si traga fermoarul la articole de imbracaminte, sa faca puzzle-uri.

Mentiuni despre abilităţile motorii grosiere

Nivelul de activitate: prefera sa fie activ/inactiv.
Nu-i place sa stea intr-un cărucior.
Echilibru: Are un echilibru bun/normal/echilibru precar.
Descris de către părinţi ca "stângaci”/ „predispus la accidete."
Mersul pe bicicleta: de la vârsta de ____.
A avut dificultate / a devenit uşor frustrat sa învete sa mearga cu bicicleta.
Prinderea/aruncare unei mingii: a fost dificila.
Catarare: s-a catarat fara frica/cu teama
Tarare: la vârsta de ____.
Niciodată nu s-a tarat.
Alergare: A alergat prima data la vârsta de_____.
Este un slab alergator.
Urcarea scarilor: A urcat/coborat trepte la vârsta de ___.
Avea dificultăţi de învăţare să urce/coboare trepte.
Mers : A mers din luna ____.
A facut primii paşi la ____ luni şi a început să meargă la scurt timp

51
 dupa.
A mers în limite normale.

Etapele dezvoltarii motorii

Vârsta medie la care cele mai importante repere motorii apar este, după cum urmează
(Bayley, 1969; Bee, 1997 Santrock, 19H7):
1 luna - se bazeaza pe brate si picioare pentru joaca. Inchide mana in pumn.
2 luni – se intoarce de pe o parte pe spate
3 luni - incercări de a aduce mână la gura
4 ½ luni – se intoarce de pe spate pe o parte
5 luni - Utilizeaza coordonarea ochi-mână în atingerea. Prinde cuburi
7 luni – sta singur in sezut. Transfera obiecte din mână în mână. Cand este in picioare
incearca sa paseasca.
7-10 luni – miscari usoare. Se ridica singu
11 luni – sta singur. Prinde cu aratatorul. Plimbări laterale în timp ce se ţine de mobilier.
Se aşează din poziţia în picioare.
12 luni – merge singur
12-18 luni – mazgaleste cu creionul pe hartie. Face turnuri din 4 cuburi, arunca mingea
din pozitia in picioare
18-24 luni – desurubeaza capacul de la borcan. Inchide si deschide fermoare lungi.
23 luni – sare pe loc
25 luni – alearga
31 luni – cnstruieste turnuri din 8 cuburi, balanseaza piciorul sa loveasca mingea
37-48 luni – prinde mingii mari, taie hartia cu foarfeca, deseneaza cercuri si semne plus;
sare de trei ori cu ambele picioare; urca scari, alternand picioarele; arunca
mingea peste cap
49-60 luni - tine si prinde mingea, copiaza desenul X, taie linia urmatoare;
Loveste mingea de 10 toli catre tinta; sare intr-un picior; isi scrie
prenumele, sare peste ceva
61-72 luni - traseaza dreptunghi, cerc, pătrat, şi triunghi. Sare. Reproduce litere.
Se plimba cu bicicleta cu roţi ajutatoare. Sare coarda.
7 ani - poate sta intr-un picior fără să se uite.
7-8 ani- seplimbari cu bicicleta fără roţi ajutatoare.

11.5. Dezvoltare socială

Informatii generale
Extrem de social ca sugar/copil
Abilităţile sociale au fost adecvate vârstei în toate stadiile de dezvoltare.
Abilitatile sociale au fost întârziate.
Istoric de dificultati în situaţii sociale cu colegii.
Dificultăţi în interacţiunile sociale începând de la vârsta de ____.
Problemele sociale mai mult/mai puţin dificile decât preocuparile scolare.

Informatii despre competenţele specifice / Probleme

Afectiune: întotdeauna/niciodată nu a arătat afecţiune altora. Constant s-a tinut la distanţă

52
de ceilalţi. Afectuos la o vârstă fragedă.

Contactul vizual: A evitat contactul vizual cand era copil. Nu se angajeze în contactul
vizual până la vârsta de ____.

Temerile: teama de ____________ a aparut la ____ ani.

Prieteni: A avut câţiva prieteni la gradinita/scoala primara/gimnaziala/ liceu. S-a izolat la

grădiniţă / etc.
au fost excelente abilităţi

Joc: abilitatile de joaca au fost excelente/slabe. S-a angajat în joc imaginar până la vârsta
de ____. A avut probleme joaca cu alti copii de la o vârstă fragedă, deoarece ea / el a fost
autoritar/retras/rigid/insensibil/certaret/etc. Activităţile individuale de preferat au fost să
se joace cu alţi copii din cartier / de la şcoală. A preferat sa se joace cu copiii mai mici de
la o vârstă fragedă/cu băieţii/cu fetele.

Timiditate: A fost timid / s-a simtit inconfortabil de intalnirea cu oameni noi, la vârsta de
____. A fost foarte liniştită în clasa ____ / la vârsta de_______. A fost social introvertit
atunci când era mai tanar.

Puncte de reper sociale

Vârsta medie la care reperele sociale importante apar este după cum urmează (Berk,
1994; Santrod 1997; Snow, 1998):
1-2 luni – apare zambetul social
3-4 luni – apare rasul
5-8 luni – joca bau-bau
6 luni - zâmbeste la imaginea în oglindă
7-12 luni – apare ataşamentul faţă de insotitor ca o bază sigură
10 luni - cooperează în joc
2-3 ani - apare jocul in paralel (copii stau uni langa altii si se joaca separat)
3-5 ani – apar prieteniile la joaca şi schimbul de bunuri materiale.
Capacitate limitată de a privi din perspectiva celorlalti
6-10 ani - Prietenie bazata pe încrederea reciprocă şi pe ajutor

11.6. Ambientul in care traieste/locuieste

Se mentioneaza mediul familial/ cultural/ de origine etnică/ ţară de origine şi limba
(limbile) vorbite în casă ale copilului. Daca este cazul si este relevant pentru raport se
mentioneaza daca s-a mutat in diferite locaţii şi cat a locuit copilul in fiecare locaţie (de
exemplu, cu părinţi, in centre de plasament, cu bunici, cu familia extinsă, etc). Pentru
casa de copii/copii dati in plasament se va mentiona vârstă copilului la momentul fiecărei
destinaţii de plasare, circumstanţele în ceea ce priveşte plasarea, şi durata de timp
petrecuta în plasament.

Informatii generale despre ambientul de viaţă

53
Copilul locuieste cu parintii/mama/tata/prietenul mamei/prietena tatălui si cu sora/fratele
mai mica/mare/ mai mare/mic.
Copilul trăieşte cu tutorele său legal, ____________ (nume). (A se indica data la care
tutela a fost acordata, cui i-a fost acordata, relaţia tutorelui cu copilul şi motivele pentru
transferul de tutelă.)
Copilul trăieşte cu bunica/bunicul/matusa/unchiu/etc., care este tutorele ei/lui legal.
Familie locuieşte în ____________, ____________ (oraş, stat), o localitate
metropolitana/urbana/suburbana/rurala/locaţie militară.
Copilul locuieste cu mama, tatăl, fraţii de vârstele ____ ani si ____ ani.
Copilul este unul dintre cei ____ (numărul) copii, născuţi de ____________ (numele
părinţilor). Familia este intreaga şi trăieşte în ____________,
Familie este originara din ____________ şi a locuit în ____________ pentru ______ani
si___ / luni.

Pentru un adult tânăr / Adolescent care locuieste singur

În cazul în care adultul tânăr/clientul adolescent locuieste separat de familie de origine se
vor mentiona următoarele:
Condiţii in care locuieste:
Clientul locuieste singur/cu rudele/prietenii/prietenul/prietena.

Motive pentru mutarea de la familia de origine.

În cazul în care clientul este casatorit: Vârsta la căsătorie, data căsătoriei.
Daca clientul are copilul (copii): Vârsta la naştere(ile) copilului(iilor), împrejurările in
carea a avut loc naşterea(rile), efectele naşterii(lor) asupra clientului, relaţia clientului cu
copilul(copii) celuilalt parinte.

Aspecte de referitoare la ambientul locativ

Tipul de casă:
Apartament/casă in care locuieste o singură familie, locuinţe sociale, motel/adăpost, pe
strada.

Limba (limbile) vorbite:

Limba (limbile) vorbite in casa este/sunt ____________ (engleză, spaniolă, etc).
(Pentru o familie bilingva: limba primara a copilului este ____________, în timp limba
primara a parintilor este ___________.

Statutul socio-economice:
Nivel de venituri mic/mdeiu/superior, sărac, mijloace modeste de trai/prosper/o duce
bine.

Calitatea de mediul locativ:

Mediu bogat/lipsită de bogăţie/nestimulativ.
Casa este foarte structurata/rigida/nestructura, stabilea/instabila.
Părinţii locuiesc foarte aproape/la distanţă.
Atmosfera de familie a fost descrisa ca fiind pozitiva/apropiata/distantă/volatila/violenta.

54
* Dacă violenţa în casă este mentionata, se va notă tipul de violenţă (fizică emoţională,);
ţinta violenţei (de exemplu, mama, copil), şi cât de frecvent copilul este martor la
violenţă.

Relaţiile cu familia extinsa:

Bunicii locuiesc cu /in apropierea părinţi/lor.
Copilul are o relaţia pozitiva/negativa cu bunicii/unchii/mătuşile/alti membri ai familiei
extinse (a se preciza).
Familie nu face lucruri in comun cu membrii familiei extinse sau cu alte familii.
Familia este înstrăinata/ separata de familia extinsă.

11.7. Părinţi
Informaţii generale despre parintii
Vârstă(ele) / anul(ii) de naştere; vârsta(ele) la naşterea copilului.
Dacă este cazul, data decesului unui părinte; cauza decesului; vârsta copilului şi reacţia
lui la moartea parintelui şi consecinţele mortii parintelui.
Starea generală de sănătate fizică şi mentală, sănătatea actuală; boli cronice sau severe,
handicap.
Educatie/Cate clase a urmat:
Etnie / naţionalitate.

Stil disciplinar:
Autoritar/ indulgent/control puternic/laissez-faire/permisiv, strictă/ferm/dur.

Ocupatiile părinţilor
Se indică dacă lucreaza ambii parinti/ daca niciun părinte, un parintenu are loc de muncă;
şi se indica locul/locurile de muncă (acasă, în afara locuintei şi locatiile in afara locuintei,
dacă este în afara locuintei).
Mama/tata ambii părinţi au lucrat în afara locuintei, atunci când copilul a avut ____ ani/
până când copilul a implinit____ ani
Programul de lucru al parintilor este flexibil/inflexibil.
Activitatea profesionala a părintilor necesită multe deplasari.
Activitatea profesionala a părintilor ii tine departe de casă pe termen nedefinit/pentru
perioade lungi de timp.

Evenimente jurifice ale părinţiilor

Se mentioneaza istoricul judiciar al părinţilor numai dacă este relevant pentru
diagnosticul copilului sau tratament.
Arestări: Număr, motiv(e), dacă copilul a fost martor la arestare(i).
Incarcerare: Număr, motiv(e), vârsta copilului la încarcerarea lui, efectul asupra copilului.

Alte evenimente juridice: punerea sub acuzare, urmărirea penala, condamnări, sub
acuzare, eliberare condiţionată.

Istoricul afectiunilor medicale si psihiatrice ale părinţilor

55
Obisnuite/antecedente psihiatrice sunt semnificative pentru _____________. (Încercaţi să
evitaţi sa mentionati numele membrului familiei în raport, puneti-l doar dacă este absolut
necesar. Acest lucru este valabil mai ales pentru tulburările psihice.)

Consumul de alcool şi de droguri: se va nota orice consumul de droguri/de alcool/

abuz/dependenta, precum şi tratamente pentru consumul de alcool sau de droguri.

Dizabilităţi de învăţare: numele ei; dacă nu a fost diagnosticata în mod oficial, dar a fost
suspectata, simptome mentionate de către mamă.
Istoricul medical: se noteaza starea de sănătate bună; pentru orice probleme de sănătate se
inregistreaza nume tulburarii(lor), vârsta(ele) la care tulburarea(ile) a fost / au fost
diagnosticate, şi impactul problemelor medicale parentale asupra dezvoltării copilului.
Antecedente psihiatrice: se va nota dacă au fost raportate tulburări psihice; pentru orice
problema psihiatrica se inregistreaza denumirea(rile) afectiunii(nilor), vârsta la care a
fost/au fost diagnosticate, spitalizarea parintilor în timpul vieţii copilului, şi impactul
afectiunii asupra copilului.

Absenţa / Moartea unui parinte

Absenţa:
Tatal copilului/mama nu este implicat în îngrijirea lui/ei.
Copilul se vede cu tatăl/mama foarte rar; ultimul ei/lui contact a fost in luna ____ / cu
________ani în urmă.

Moartea: Indicaţi vârstele părintelui şi ale copilului la momentul morţii parintelui şi

circumstanţelor morţii.
Tatal copilului/mama a murit de ____________ atunci cand copilul a avut_______.
Parintele a murit pe neaşteptate/după o boală îndelungată/violent.
Copilului a asistat la moartea parintelui/l-a gasit mort pe painte.

Relaţia parintilor/Situatia maritala

În cazul persoanelor căsătorite: se va nota cati ani de căsătorie.
Dacă sunt separate: se noteaza tipul de separare (juridica vs informala), timp de cand sunt
separati, vârsta copilului la separare, şi ce efect a avut separarea asupra comportamentului
copilului.
În cazul de divorţat: anul divorţului, vârsta copilului la divorţ şi efectul divorţului asupra
comportamentului copilului.
Calitatea relaţiei parintilor (<-> pe grade):
Închisa/securizanta/calda/cordiala/ functionale/nerezolvata / cu suisuri si coborasuri/
distanta/disfunctionala/ furtunoasa/violenta/abuziva.
Exemplu:
___________ (Numele copilului) este cel mai mare/cel mai mic copil dintr-o familie
intacta.
Părinţii copilului s-au separat/ au divortat cand ea/el avea___ ani, iar copilul locuieşte cu
mama/tata. Părinţii copilului au divortat cand el/ea avea ____ ani, şi tatăl/mama s-a
recăsătorit.

56
Relaţia părinţiilor cu alţi parteneri
Intalniri:
Parintele are un iubit(a)/prieten(a) care este intr-o relaţie bună/proasta cu copilul.
Prietenul părintelui locuieste cu parintele şi copilul.
Recăsătorirea: se noteza vârsta copilului la recăsătorirea parintelui şi relaţia copilului cu
parintele vitreg .

Vizitarea şi legatura cu parintele care nu are custodia lui

Vizitarea: frecvenţă, programul (sărbători inclusiv), durata vizitei, şi tipulde
supraveghere, precum şi efectele vizitei asupra funcţionării copilului.
Copilul il intalneste pe tatal lui/o intalneste pe mama lui săptămânal/lunar/etc,
Copil s-a intalnit cu tatăl/mama lui timp 1/2/etc. zile, in fiecare saptamana, etc, de la varta
de____pana la varsta de___.
Copilul petrece vacanţe cu mama/tatal lui in fiecare an, etc,.
Vizitarea are loc pentru ____ore/saptamana;____ week-enduri/ pe lună.
Vizitarea este nesupravegheata/supravegheata.
Alte contact cu părintele necustodial: apeluri telefonice (se indica frecvenţa telefonelor de
contact); scrisori catre/de la părinte/copil (a se indica frecventa).

11.8. Fraţi
__________ (Numele copilului) este singur la parinti.
Copil se intelege bine/prost cu fratele(ii)/sora lui/ei.
Copilul are o relaţie normală cu fraţii.

Calitatea relaţiilor fraterne

Aproapiate/de protecţie/bune, medii/echitabile/proaste/de "iubire-ură"/ volatile /
explozive.
Rivalitatea fraterna este inexistenta/tipica/intensa.
Rivalitatea a crescut la nasterea fratelui/divortul parintilor/alte evenimente (a se preciza).
Copilul avea dificultăţi de adaptare la naşterea sorei/fratelui, dar are acum relaţii bune cu
ea/el.
Copilul a răspuns pozitiv la naşterea fratelui/sorei.

Informaţii despre fraţii

Vârstă fraţilor (în cazul în care părinţii aşteaptă un alt copil, se va nota data scadenţei).
Ordinea nasterii fraţilor, şi amplasarea pacientului în aceasta ordine de naştere.
Ambientul locativ pentru fraţi: se notează dacă locuiesc in casa familiei sau nu, dacă nu,
varsta la care fratele a plecat de acasa, motivele pentru care locuiesc în afara familiei.
Istoricul medical al fraţilor: se notează diagnosticele medicale importante, varsta la care
s-a facut diagnosticarea, efectul asupra dezvoltării copilului.
Antecedente psihiatrice la fraţi: se notează diagnosticele psihiatrice, asistenţa psihiatrică
(inclusiv spitalizarea), efectul asupra dezvoltării copilului.

11.9. Genograma familiei

Genograma este o diagrama care arata modele de interactiune din familie şi relaţiile între

57
generaţii. Este mai mult cuprinzătoare decât arborele genealogic, deoarece oferă
informaţii cu privire la calitatea relaţiilor, comunicarea, si alte comportamente. Pentru
mai multe informaţii, consultaţi Bowen (1980), Kramer (1985), sau McGoldrick, Gerson,
şi Shellenberger (1999).

Capitolul 12
12 Educatie

Acest capitol descrie aspecte generale legate de şcoală şi educatie. Pentru mai multe
informaţii despre funcţionarea intelectuală şi realizarile scolare, a se vedea capitolele 21
şi 22. Pentru mai multe informaţii despre funcţionarea şcolara curenta, a se vedea
capitolul 18.
Ce urmeaza sunt unele dintre cele mai comune probleme cu care se confruntă copilul în
diferite momente pe parcursul şcolar. Deşi aceste aspecte sunt clasificate din motive
didactice, in realitate categoriile se suprapun.

* Este adesea util sa se construiasca un plan, folosind fiecare an scolar sau perioada de
timp ca un ghid. Pentru fiecare an sau perioadă de timp (de exemplu, preşcolari, şcoală
primară, gimnaziu), se înregistrează experienţele semnificative la şcoală: orice schimbare
şcoalara, repetenţie; probleme în domenii scolare specifice (de exemplu, citire,
ortografie, matematica); clase urmate; servicii de educaţie specială; evaluări; absenţele
frecvente: probleme de comportament şcolar, precum şi preocupările legate de anumiti
profesori.

12.1. Situaţia educationala

Cel mai inalt grad absolvit:
liceu, şcoală tehnică, colegiu, a renunţat la şcoală în clasa a ____.

Tipul de frecventa:
la zi, cu frecventa redusa, internat, şcoli de vară.

Învăţământul special: a se vedea secţiunea 12.16, "Educaţie speciale."

Tipuri de săli de clasă:

Tradiţionale/regulate, bazate pe limba vorbita, clasă cu elevi de varste diferite/amfiteatre,
structurate/nestructurate/rigidă/necontrolate/supracontrolate.

Vârsta la inscrierea la şcoală:

A început la cresa/grădiniţă/şcoala elementară de la vârsta de ____.

Tipuri de şcoli:
Crese:
Montessori, bazate pe joc, cu participarea parintilor/ cu program prelungit, pentru nevoi
speciale,
Gradinite

58
Tradiţionale, Montessori / Waldorf, de zi /pe jumatate de zi/publica/privata/parohiala, cu
program prelungit, pentru nevoi speciale.

Scoala elementara şi liceu:

Public/privat/pregatitor/ parohiala/profesională/religioasa/cu internat/tradiţionale /

regulate/speciale, Montessori / Waldorf, bilingvă, şcoală cu transport, şcoală la
domiciliu/virtuala.

Locul de amplasare a şcoalii:

Rural, suburban, metropolitan/urban/in interiorul oraşului.
Numele profesorului, relaţia cu profesorul/descrierea problemelor.

Clasa in care este/nivelul (a se specifica), diferenţă de vârstă, de clasa (dacă este cazul).

Program educaţional:
universitar, tehnic şcoală profesională, de pregătire, etc

Activităţi extraşcolare:
Atletism, servicii sociale, muzica, preocupari ştiinţifice/religioase, interese politice/
speciale (a se preciza), altele (specificaţi).

Alte aspecte: subiecte favorite, relaţiile intre parinti şi profesori, poziţia în grupul de
colegi, aspiraţiile

12.2. Probleme generale in scoala

Nivelul general/calitate generala de realizare in educatie/performanţă/ note, medie

Note:
Constant bune/slabe/mediocre, ar trebui să fie mai mari.
A primit cea mai mare parte note de 8,9 si 10 si clasele ____.
Notele obtinute în scoala elementara/gimnaziu/liceu au fost de 9 si 10
Note au scazut/au crescut în gimnaziu/liceu
Scoala de vara:
A participat la scoala de vară __________ (a se indica ani) pentru a fi ajutat la
___________ (specifica dificultăţi).

Interacţiunile copil-profesor:
Copilului i-a placut profesorul din clasa ____.
Copil a avut o legatura puternica cu profesorul.
Copilului nu i-a placut profesorul lui.
În clasa _______ nu a existat chimie între copil şi profesor.

Comportamentele Profesorului
Cald/protector, strict/rigid, se enerva usor pe copil.

59
Teste standardizate
Copilul a obtinut scorul de_____ la testul Iowa al Testului de achizitii Standford/ Abilitati
de baza, in clasa a________

Exemplu de raport:
Copilul a fost mereu un elev bun/slab/ mediocru la invatatura.
Copilul a fost un lelev bun pana in clasa/la varsta_________

12.3 Educatie timpurie/ Experienta scolara

Ingrijire peste zi

Varsta de incepere:
A inceput sa fie ingrijit peste zi de alte persoane la varsta de_______
Tipul de ingrijire peste zi:
De catre familie, acasa ( inclusiv bona), in centre de ingrijire.

Timp petrecut in centrele de ingrijire:

_____zile/saptamana, ___ore/zi, incepand cu varsta de _______pentru_____luni/ani. O
medie de___ a petrecut-o in centre de ingrijire.

Comportamentul celor care ofera ingrijire peste zi:

Grijuliu/iubitor/ neprietenos/ agresiv/abuziv

Comportamentul pozitiv al copilului:

Nu au fost remarcate probleme majore

S-a atasat de furnizorul de servicii de ingrijire peste zi.

Probleme ale comportamentului copilului (vezi Capitolul 12.8 “probleme de

comportament”
Agresivitate/ a fost extrem de agresiv/ musca/lovea/impingea alti copii.

Cresa/ Gradinita
Experienta prescolara:
A frecventat invatamantul prescolar la varsta de____/ de la varsta de_____ pana la varsta
de_____ si s-a acomodat bine/slab.
A avut probleme cu____________(se specifica)

Prefatirea pentru inscrierea la gradinita

Nu au fost semnalate probleme in acest sens
A fost la nivelul/sub nivelul/ peste nivelul varstei la testul de abilitati/ dezvoltare
perceptiva/dezvoltare socio-emotionala/functionare cognitiva .
A picat la testul de inscriere la gradinita.

Tranzitia catre gradinita:

Fara evenimente/probleme/foarte traumatizant

60
Motivul pentru repetarea gradinitei:
“Tanar” pentru varsta/nivelul sau, mai interesat de joaca decat sa lucreze, imatur social,
lipsa abilitatilor de invatare/de concentrare a atentiei pentru nivelul gradinitei.

12.4. Dificultăţi de invatare

Preşcolar/Cresa

Nu a avut nici un interes în activităţile premergatoare citirii, probleme la sarcinile motorii

(taiere/folosirea creion/etc,), probleme de învăţare a literelor/culorilor/formelor, a fost
reticent să se angajeze în activitatile de verbalizare/ motorii fine/activităţi motorii
grosiere , a avut probleme la scris, a fost lent in a învăţa alfabetul.

Grădiniţă
A fost identificat ca un copil cu risc, a avut dificultăţi de finalizare a sarcinii si in
organizarea ei, probleme cu sarcinile motorii fine, a avut dificultati in activitatile
premergatoare citiri, calculelor aritmetice/a avut probleme cu abilitatea de a scrie la un
nivel aşteptat pentru un copil de grădiniţă tipic, a avut probleme de prezeta la gradinita.

Şcoală elementară
Probleme cu indeplinirea sarcinii/ durata mai mare pentru finalizarea sarcinii fata de
colegi, probleme la scriere/aritmetica/citire, necesita ajutor pentru a-si exprima clar
ideile, dificultăţi vizual-spatiale, nu a întrunit aşteptările in ceea ce proveste citirea/
matematica/ etc., Nu putea ţine pasul cu clasa, a avut dificultăţi în dobândirea de
competenţe de invatare de baza, a avut un stil dependent de învăţare, a avut caligrafie
defectuoasa, a avut dificultăţi în punerea ideilor în scris.

Scoala gimnaziala
Probleme la schimbarea ciclului scolar in a face ore cu mai multi profesori, dificultăţile
de lungă durată cu citirea/matematica/exprimarea în scris/etc. au continuat în gimnaziu,
probleme in a-si rezolva temele, nu a putut finaliza activitatile la un nivel calitativ si fără
suport tutorial considerabil.

Liceu
Adesea s-a simtit pierdut de la un an la altul, a avut dificultăţi cu cresterea constanta a
incarcarii şi cu cantitatea de teme pentru acasă. Nu a reuşit să-şi facă temele conştiincios,
nu ştia cum să studieze.

Exemplu de raport
Copilul a avut dificultăţi în dobândirea de competenţe corespunzătoare vârstei scolare.

12.5. Progressele in invatare

Şcoală elementară
A progresat mult, s-a comportat bine la scoala, cu excepţia matematicii/citirii/scrierii,
progrese bune la _________ (se specifica), semne satisfacatoare au fost observate în

61
toate/unele domenii de activitate, a fost peste nivelul de calitate la toate/la unele
discipline, a fost observat de profesori ca lucrand cu greutate la matematica/citire / etc., a
realizat progrese bune în toate domeniile de invatere, a citit mai devreme, a avut talent
pentru numere.

Scoala gimnaziala/Liceu
A făcut multe/puţine progrese de invatare, în timpul anilor de şcoală gimnaziala si licei, a
fost capabil să ţină pasul cu colegii de clasă în toate domeniile de invatare, cu excepţia
__________ (a se preciza).

12.6. Anxietatea si probleme de separare

Anxietate de separare, a avut dificultăţi iniţiale de separare, care s-au rezolvat rapid, a
avut dificultăţi în tolerarea separări de la părinţi, a fost timid.

12.7. Dificultăţi de atenţie

Avut probleme de atenţie/a fost neatent, a fost usor de distras, probleme de a urma
indicatiile/procesarea informaţiilor, a avut capacitate redusa de concentrare a atentiei nu
răspundea atunci când profesorii il numeau; ".
A avut mare dificultate in participare/ concentrarea atentiei pentru a finaliza toate
sarcinile în clasă, probleme in intelegerea sarcinilor comunicate verbal, ramanerea in
sarcină, a avut dificultăţi în retinerea informaţiilor.

12.8. Probleme de comportament

Preşcolar / cresa
Agresiv/comportament agresiv, musca alti copii, exmatriculati din cauza muscarii/lovirii
altor colegi/lipsa de instruire in a folosi toaletă, impulsivitate, a refuzat să participe la
activităţile structurate, a fost mereu pe picior de plecare, a avut o dificultati in a sta
asezat, autoritari, necooperanti.

Grădiniţă
Comportamente de acting out, bruiaza activitatile educative, a fost sfidător/opoziţionist, a
demonstrat lipsa de răspuns la sistemele de recompensa, a avut probleme cu regularea
starilor dispozitionale, a avut izbucniri violente, a ieşit din clasă pentru________, avea
tendinta de a se foi continuu şi deplasa prin sala, a avut dificultăţi in a rămane asezat pe
scaunul lui/ei, a fost foarte impulsiv.

Şcoală elementară
S-a angajat in batai cu colegii, a avut probleme cu întârzierea gratificarii, problemele de
comportament au crescut în clasele ____, a furat de la colegii de clasă, a fost certaret, nu
a folosit timpul judicios/ nu si-a finalizt sarcinile la timp, i-a deranjat pe ceilalti, a fost
lipsit de auto-control, a avut dificultati in respectarea curateniei/dotarilor in sala de clasa/
probleme de a urma indicatiile/s-a batut în curtea şcolii, a demonstrat nesupunerea faţă de
profesori, hiperactiv, s-a aflat în imposibilitatea de a sta pe scaun.

Gimnaziu/Liceu
Chiulangiu de la şcoală de cate ori avea ocazia, perturbator, nemotivat, a adus arme /

62
cutite/ droguri la şcoală.
A fost sfidător, a arătat probleme in reglarea dispozitiei, s-au batut cu profesorii/colegii, a
furat lucruri de la alti elevi/cadre didactice/ din proprietatea şcolii.

12.9. Dificultăţi de vorbire

Preşcolar/cresa/grădiniţă

Probleme cu exprimarea vorbita/intelegerea limbajului vorbit sesizate de către educator,

a avut dificultăţi in a se angaja în mod corespunzător în conversaţie, probleme de
înţelegere auditiva/prelucrare, articulare săraca, probleme de auto-exprimare.

Şcoală elementară
A avut dificultăţi de pronunţie a vocalelor/consoanelor / etc, în clasa intai / a două / a
trei / etc, , probleme de intelegerea limbajului vorbit/de articulare/ de regăsire a
cuvântelor/ Probleme cu limbă scrisă/limba vorbită.

12.10. Probleme la matematica

Dificultăţi de învăţare a notiunilor matematice de bază, a avut probleme de învăţare a
tablei multirii, dificultati de rezolvare a problemelor ce necesitau un grad inalt de
rationament.

12.11. Medicaţie
Următoarele afirmaţii se referă în special la impactul medicamentelor asupra progresului
educational al copilului. Istoricul de medicaţie este tratat în detaliu în capitolul 10.

Medicatie a ajutat in performanţă şcolarea regland comportamentul___________.

El/ea a facut tratament cu __________ din __________, si profesori ei/lui au indicat că
acest lucru a fost foarte util.
In lipsa medicaţiei a avut o mare dificultate de concentrare pe temele.
Tratamentul a avut/nu a avut un impact semnificativ asupra performanţelor şcolare.
Părinţii au încercat tratamentul cu __________pentru _____săptămâni / luna, dar
personalul din şcoală nu a remarcat nicio diferenţă.

12.12. Comportamente pozitive

Preşcolar/Cresa
S-a descurcat bine, nu a avut dificultăţi in invatare. Părinţii preşcolarilor au descris-o ca o
experienta pozitiva, a fost interesat de materiale din clasă.

Grădiniţă
Dezvoltare solide in invatare, maturitate, a contribuit foarte mult la discuţiile în clasă,
anul de grădiniţă ____ a fost de succes, a deprins citirea mai devreme.

Şcoală elementară
A fost capabil să urmeze instrucţiunile/ a ascultat atent, a cooperat cu alţii, a acceptat
responsabilitatea, a fost amabil şi bine manierat, a afisat auto-control, a avut o atitudine

63
pozitivă, a demonstrat efort puternic, a demonstrat un comportament bun si a invatat bine
la şcoală.

Gimnaziu/Liceu
Nu trebuie să studieze pentru a obţine note bune, a fost un student rapid care rareori avea
nevoie sa studieze/ in placeau activitatile sportive/alte activităţi extracurriculare, a
demonstrat un comportament pozitiv/abilitati de conducere

12.13. Dificultăţi de citire

Grădiniţă
Nu a fost interesat în activităţi de lectură, a avut probleme cu sunetele, dificultăţi de
învăţare a citirii, probleme de învăţare a literelor, a poeziilor, probleme de învăţare a
asociaţiilor de sunet-simbol, probleme de învăţare a alfabetului.

Şcoală elementară
Dificultate de învăţare a citiri. Probleme de învăţare a literelor, dificultate a intelege ce a
citit.

Gimnaziu/Liceu
Nu a citit de plăcere, probleme cu înţelegerea textelor citite, a continuat să se lupte cu
dificultăţile de citire in gimnaziu/liceu.

12.14. Dificultăţi sociale

social
Interacţiunile slabe cu egalii, de multe ori se izola, nu s-a implicat în jocurile de
cooperare. A fost imatur social, nu a iniţiat interacţiuni cu egalii, a preferat jocurile
solitare sau în paralel. A fost vulnerabil emotional.

Şcoală elementară
Probleme cu colegii, deseori i-a tachinat pe ceilalti, a fost singuratic/evitant/retras, a
reacţionat agresiv verbal sau fizic la tachinarea din partea celorlalti, dominator in clasă, a
avut dificultăţi a purta o discutie in contradictoriu, a avut dificultăţi în păstrarea
prieteniilor, adesea supărat pe colegii.

12.15 Abilitati sociale

Şcoală elementară
A fost capabil să-si facă prieteni la şcoală, a demonstrat abilităţile sociale extrem de bune,
avea umor, a avut mulţi prieteni, simtul umorului la ferit de conflite.

Gimnaziu
A început să-si facă prieteni, spre deosebire de perioada şcoalii elementare.

Liceu
A avut mulţi prieteni/câţiva prieteni apropiaţi, a fost foarte implicat în activităţi
extraşcolare, a practicat sporturi, cum ar fi __________, a fost implicat în teatru /
formatie muzicala/cor/muzica/etc.

64
12.16. Educaţie speciala

Serviciile de învăţământ special sunt servicii concepute pentru a satisface nevoile unui
copil ale cărui nevoi nu pot fi întrunite în cadrul programului de învăţământ general (de
exemplu, o clasă obişnuită). Servicii de învăţământ special pot include materiale speciale,
tehnici de predare, sau echipamente de transport speciale/ fizice/
profesionale/ de logopedie sau pentru limbi străine; servicii de consultanţă şi consiliere.
Listele de mai jos, de servicii posibile, nu sunt în niciun caz exhaustive.

*Este important să se mentioneze istoricul unui copil, care a beneficiat de servicii

educaţionale speciale pe fiecare nivel de clasă. Pentru fiecare tip sau serviciu furnizat, se
va nota frecvenţa şi durata de furnizare.

Servicii pentru matematica

A beneficiat de ajutor la matematica concentrându-se pe __________ (a se preciza).

Relaţii la egalii si educatia specială

A fost tachinat de colegii referitor la a merge la centrul de învăţare, este adesea ridiculizat
de colegii de clasă.

Servicii de lectură
A participat la grupuri de instruire pentru lectură, a primit asistenţă pentru citire, a luat
parte la proiectele de recuperare a intarzierii in citire / Proiectul Orton-Gillingham /
Wilson /programul Lindamood Bell/altele (specificaţi).
Servicii de scriere
Atelierele de scriere, au sprijinit organizarea activitatoo de scriere, terapie ocupaţională.

Servicii de specialitate
Terapie ocupaţională, terapie fizica, logopedie, terapie de integrare senzorială, terapia
prin muzica, consiliere, altele (specificaţi).

Alte servicii de învăţământ special sau de suport

Ajutor mediu/semnificativ din partea specialiştilor in dizabilitati de învăţare, ajutor
special din partea profesorilor in afara orelor, meditaţii particulare, alte activitati
(specificaţi).

Tipuri de setări ale sală de clasă

Clasă normala, sală de clasă pentru dificultăţi emoţionale şi de învăţare, sală pentru
teatru, sală de clasă cu servicii integrate de ajutor, centru de învăţare.

Planurile de învăţământ individualizat

A se vedea secţiunea 35.9 pentru un plan de educaţie eşalonat individual (IEP).

Este util de a revizui istoricul copilului. Conform legii trebuie să conţină următoarele
informaţii: performanţele de învăţare actuale; obiectivele de invatare, serviciile

65
educaţionale care urmează să fie furnizate, precum şi criteriile şi procedurile de
determinare a faptului că obiectivele de instruire sunt îndeplinite.

Exemplu de raport despre serviciile speciale de educaţie

Copilul nu a beneficiat de servicii de educaţie specială şi a făcut fata bine aactivitatilor
scolare.
Copilul nu a primit niciodata serviciile speciale în timpul şcolii elementare sau
gimnaziale.
Copilul nu are nevoie de servicii speciale sau locuri de cazare.
Copilul a primit servicii de educaţie specială pe întreaga durată a scoalii.
Copilul primeşte sprijin logopedic/de terapie ocupationala/consiliere/etc, pentru ___
minute/ora pe zi/pe saptamana.

EVALUAREA COPILULUI SAU ADOLESCENTULUI

13. OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI

14. ATITUDINEA CU PRIVIRE LA TESTARE
15. SIMPTOME AFECTIVE SI DE DISPOZITIE/TULBURARI DE ANXIETATE
16. COMPORTAMENTELE COPILARIEI SI TULBURARI COGNITIVE
CAPITOLUL 13

13. OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI

Acest capitol acopera urmatoarele arii: aspectul fizic, vestimentatia, nivelul

activitatii,vorbirea, abilitati lingvistice si motrice. Reactia copilului cu privire la evaluare
si prezentarea lui o gasim in capitolul 14.

13.1 ASPECTUL FIZIC

Efectuarea unor observatii asupra aspectului fizic ce va pot ajuta sa identificati unele
sindroame, de exemplu, forma capului sau a fetei sunt importante in diagnosticarea unor
tulburari ca: ” FAS”, sindromul “SOTOS” si sindromul “FRAGILE X”. Culoarea parului
si a ochilor sunt importante in depistarea sindromului WAARDENBURG.
Copilul/adolescentul este prezentat ca fiind: atrgator/frumos/dragut, o fata/un
baiat/tanar/tanara, dichisit(a) conform varstei declarate.
- Copilul parea sa fie bine ingrijit sau neglijat.
- Copilul pare sa aiba conditii bune de trai, bine hranit, fara nici o problema aparenta.
- Igiena personala se realizeaza in mod independent, eficient si corespunzator.
- Curat ,dichisit, bine imbracat.
- Copilul sau parintii acestuia au acordat atentie deosebita detaliilor si igienei.
- Infatisarea copilului era corespunzatoare varstei sale.
- In momentul evaluarii, igiena si modul de a se imbraca erau corespunzatoare sexului,
varstei si normelor sociale.
- Infatisarea nu este neobisnuita.
- Fara specte neobisnuite, dismorfii sau aspecte dismorfice.

66
- Nimic neobisnuit, remarcabil, notabil cu privire la postura lui/ei, maniere sau igiena.
- Copilul s-a prezentat la programare saracacios imbracat
- Copilul prezinta aspecte de neglijenta, in special…(indica).
- Epuizat, slabit, palid, istovit, plapand, bolnavicios, somnoros, oboist (noteaza ziua/ora si
intreaba despre somn).

INALTIMEA SI GREUTATEA CORPORALA

Cel mai bun mod de a descrie greuatea si inaltime corporala este acela de a folosi valorile
reale. Este important sa stim ce valori de inaltime si greutatea are fiecare varsta.Tabelul
cu valorile inaltimii si greutatii il putem gasi pe site-ul
guvernamental(www.cdc.gov.growcharts).

SLAB- plapand, slabit, subnutrit, schilod, osos, slab, prea slab, nehranit, desirat, piele si
os, scheletal, firav.
PREA MIC PENTRU VARSTA BIOLOGICA- slabut, micut, sub greutatea normala, mic,
scurt, slab, foarte mic, minion, scheletic, musculos, osos, cu oase mici.
MEDIU- bine hranit, sanatos, robust, curat, bine dezvoltat, greutatea proportionala cu
inaltimea, normal.
PREA MARE PENTRU VARSTA BIOLOGICA- obez, inalt, lat, gras, musculos, cu
picioare lungi, inalt si slab, rotofei, peste greutate, greu, corpolent, matahala, mare pentru
varsta sa, constructie grea, indesat, butucanos, durduliu, cu membre lungi.

CONCLUZII PENTRU CONSTRUCTIA FIZICA

- Aparent mai mare sau mai mic pentru varsta declarata.
- Statura raportata la varsta este: normala/scunda/inalta.
-Copilul este destul de inalt/mare/mic pentru varsta biologica si arata
matur/imatur(varsta) decat varsta reala.
-Copilul se incadreaza la…raportandu-se la tabelul standard pentru inaltime, greutate si
circumferinta capului.
-Inaltimea/greutatea este medie/ sub medie /peste medie pentru varsta bilogica si se
incadreaza la…pentru inaltime si greutate.
-Copilul nu este obez dar pare a fi destul de inalt si masiv.
-Copilul este la stadiul Tanner al dezvoltarii sexuale.

OCHII
Infatisare/Marime/Forma
Mari, mici, infundati in orbita, bulbucati, apropiati,departati, in crucis, inrositi, larg
deschisi,in forma de aluna, cu pungi, injectati, goi, bombati, cu strabism.

SPRANCENE
Rare, groase, impreunate, apropiate, lasate in jos, rase, pensate.
CULOARE
Albastri, negri, verzi, caprui.
CONTACT VIZUAL

67
Fara contac vizual, privire in gol, privire in pamant, naiv, ingrijorat, numai in lateral,
rapid, trecator, cu sclipiri, pe furis, evaziv, schimbator, cuvincios, normal, bun, insistent,
persistent, fix, fioros, scrutator, patrunzator, provocator, inexpresiv.

EXPRESIE
Somnoroasa, obosita, cu pleoape grele, incercanata, ochi inrositi si iritati, scosi din orbita,
fixa, patrunatoare, sasie, nervoasa, cu tic nervos, agitata, sticloasa, distrata.

OCHELARI
Poarta/nu poarta ochelari de vedere/citire, poarta lentile de contact, poarta lentile de
contact de vedere obisnuite, poarta ochelari. de soare, are nevoie de ochelari dar nu
poarta, ochelari sparti,uzati(reparati des).

CULOAREA FETEI
Roazalie, imbujorata, sanatoasa, bronzata, stralucitoare, bolnavicioasa, galbuie, palida,
istovita, cenusie, fara culoare, speriata, galbejita, patata, ciupita, cu cosuri, cu negi,
neingrijita, cu semne din nastere, cu cicatrici, cu pete.

EXPRESII ALE FETEI (vezi cap.15,”Simptome Afective si de Dispozitie/Tuburari de

anxietate”).
- Zambitoare, fericita, plina de veselie, optimista, jucausa, prostuta, incantata,
entuziasmata.
- Grijulie, alarmata, vigilenta, atenta, interesata, concentrata.
- Calma, linistita, plina de pace, tihnita, senina, relaxata, visatoare.
- Trista, nefericita, fioroasa, incordata, incruntata, grimasa, urata.
- Plangacioasa, umeda, cercetatoare, plina de teama, chinuita.
- Infricosata, speriata, ingrozita, surprinsa, anxioasa, suparata, ingrijorata, panicata,
retrasa, alarmata, agitata.
- Enervata, fioroasa, iritata, nervoasa, sfidatoare, ironica, dispretuitoare, discreta.
- Indiferenta, dezinteresata, neatenta, obosita, letargica, apatica, supusa, retrasa, rezervata,
inexpresiva, turtita, fara viata, nereceptiva, rigida, ambivalenta.

DINTII
Obisnuiti, strambi, cu aparat dentar, multi dinti lipsa, igiena dentara deficitara, respiratie
urat mirositoare.

CULOAREA PARULUI
Inchisa/ deschisa, castaniu, brunet, ciocolatie, negru, roscat, aramiu, auriu, castaniu
deschis, platinat, blond, luminos, albinos, decolorat, natural, vopsit, opac, cu suvite, cu
radacini nevopsite.

ASPECT FIZIC

68
Curat, murdar, neingijit, deordonat, zburlit, ingalat, unsuros, incalcit, ciufulit,
nepieptanat.

COAFURA
La moda, lung, scurt, electrizat, relaxat, periat, zburlit, nepieptanat, incretit, ondulat,
drept, natural, afro, prins in coada, codita de purcel.
-Gotic, ras in cap, stilizat, coafura ciudata, la moda, data cu gel, facut permanent,
neobisnuita.

PILOZITATE FACIALA
Ras proaspat, cu barba, mustata, pilozitate facilala redusa.

13.2. VESTIMENTATIA
In problematica vestimentatiei copilului este foarte importanta judecata parintelui si
anume ce se cuvine sau ce este nepotrivit.
In vestimentatia unui copil nu sunt importante moda sau pretul hainelor. In ceea ce il
priveste pe adolescent, modul cum se imbraca este raportat la un model tipic
adolescentin.
De asemenea prin haine adolecentii “iau o pozitie”(in cazurile extreme de vestimentatie
sau coafura).

VESTIMENTATIE ADECVATA
- Imbracat prezentabil, imbracat corespunzator vremii/climei/imbracat la moda in grupul
ei/lui de varsta, uniforma scolara.
- Imbracat casual, preocupat normal fata de vestimentatie, imbracat neglijent.
- Imbracat nepotrivit pentru varsta/haine potrivite pentru un copil mare/mic.
- Imbracat inadecvat pentru vreme, pantofi, haine, cizme nepotrivite.
- Haine vechi, demodate, excentrice, ciudate, haine bizare, tipatoare, care jignesc sau
atrag atentia.

CALITATILE VESTIMENTATIEI
MURDAR- murdare, imputite, ponosite, imbacsite, patate, pline de noroi, urat
mirositoare, prafuite, mucegaite, pline de mancare uscata.
NEINGRIJIT- dezordonat, nepieptanat, zburlit, nepotrivit, prea aranjat, neingrijit,
zdrenturos, ponosit, uzat, tocit, desfacut la fermoar, descheiat, sifonat, curat dar uzat,
haine rupte, haine labartate.
ORDONAT- dichisit, ingrijit, curat, bine intretinut, bine imbracat, fara pete, fara noroi,
unsuros, cu bun gust, bine asortat, atent.
ELEGANT- imbracat cu atentie, sic, elegant, la moda, clasic, snob, pus la punct cu
ultimele noutati, super, meticulos, imaculat, incarcat, seducator, decoltat, stralucitor.

13.3.COMPORTAMENT /PREZENTA /STIL

RETRAS- rezervat, neutru, fara expresie, de necitit, distant, nesociabil, detasat, izolat,
neimplicat, neinteresat, impasibil, solitar, distant, descurajat, instrainat.

69
ANXIOS- amenintator, incordat, coplesit, temator, neincrezator, nervos, preocupat,
ingrijorat, tulburat, plin de teama, speriat, ezitant, suspicios, prudent, iritabil, instabil,
panicos, distras, slabit, vulnerabil, fragil, cu rezistenta scazuta, usor de speriat.

TIMID- circumspect, tacut, inhibit, introvert, timid, rezervat, ezitant, reticent, temator,
serios, pasiv, umil, abatut, sobru, calm, manierat, modest, jalnic.

PRIETENOS- sociabil, energic, politicos, placut, cald, fermecator, incantator, aratos,

atrgator, jucaus, gratios, calm, relaxat, deschis, placut, responsabil, manierat, politicos,
respectuos, agrabil, amabil, vesel, extrovert.

IMATUR SAU EXCENTRIC- prostut, atipic, bizar, dramatic, infantil, straniu,

neobisnuit, ciudat, neconventional, iesit din comun, actoricesc, anormal, influentabil,
particular.

13.4. NIVEL DE ACTIVITATE

- Copilul a avut dificultati sa stea pe scaun/in banca, dificultati in a sta in banca pe
perioade scurte de timp, aproape imposibil sa stea pe scaun, nivel foarte ridicat de
activitate, activ motric.
- Copilul a fost foarte activ si intr-o continua miscare, s-a ridicat de multe ori, nelinistit si
neatent, greu de captat atentia.
- Copilul a fost intr-o continua miscare in timp ce isi indeplinea sarcinile.
- Copilul a cerut des sa bea ceva/sa ia o pauza/sa se duca la toaleta/sa verifice daca
parintii lui sunt inca in camera de asteptare.
- Pe masura ce timpul a trecut, nelinistea motrica a fost intr-o continua crestere.
- A fost incantat si a incercat sa-si indeplineasca cat mai repede sarcinile.
- A cautat prin camera, prin foile de lucru, fara sa i se fi cerut acest lucru (intr-un mod
intruziv) .
- Copilul a fost linistit, nu si-a manifestat nelinistea, nivelul de dificultate a crescut o data
cu dificulatea sarcinilor, a devenit putin mai provocator, copilul a fost in continua
miscare, s-a fatait.
- Impulsivitate slaba, moderata, scazuta, a fost notata ca raspuns, copilul nu a asteptat un
raspuns sau indicatii, copilul a inceput inainte ca exainatorul sa-i spuna ce are de facut.

NIVEL VARIABIL DE ACTIVITATE

- Miscarea a fost tranzitiva, nivelul de activitate a fost schimbator, momentele de
nemiscare si meditative au fost urmate de hiperactivitate.
- Desi copilul a fost hiperactiv, a obosit repede si a vrut sa renunte cu usurinta.
- Nivelul de agitatie a fluctuat in timpul testarii, uneori fiind distras, alteori atent la
sarcini.

NIVEL SCAZUT DE ACTIVITATE

- A parut obosit, a declarat frecvent ca a oboist si ca nu a dormit destul, initial a fost
obosit, dar pe masura ce evaluarea progresa, el se inviora.
- Copilul si-a pus des capul pe banca, plangandu-se ca este obosit.

70
- Comportamentul a reflectat o performanta slaba.
- Dupa …minute de activitate, a dat semne de oboseala.

MANIERE / COMPORTAMENTE FIZICE ANORMALE

- Invartituri, balansari, autostimulari, fluturari de maini, miscari repetitive fara
sens/contra sens, rasuciri/miscari ale mainii sau degetului, balansarea picioarelor, miscari
ale capului.
- S-a jucat cu buzele, a scos limba, si-a muscat buzele, a plescait, fluierat, ragait, a scos
sunete de animale, a ascuns buzele in gura.
- S-a jucat cu parul, si-a smuls gene si sprancene.
- Si-a tras nasul in mod repetat si galagios, nu a folosit servetele/batista, se scarpina in
nas, isi curata urechea cu degetul (in mod repetitiv).
- Cascat frecvent/excesiv/constant/elaborat, frecat ochii.
- Schimbari dese de culoare a fetei .
- Respiratie zomotoasa.
- Si-a ros unghiile.
- In mod eliberat a scapat lucruri ca sa le poata ridica.
- A stat in picioare sau in genunchi, s-a intins pe masa, s-a strambat, si-a miscat capul in
fata si spate, a incercat sa priveasca in cartea examinatorului, s-a tarat pe sub masa, a stat
in cap pe scaun, a preferat sa stea in picioare cea mai mare parte a evaluarii, a intors
scaunul cu fundul in sus, si-a rasucit parul, a bagat si scos mainile din camasa.
- A tinut degetul mare…pentru …minute din sedinta.
- Si-a acoperit fata cu mainile si a tras cu ochiul.
- A mers in varful degetelor.

13.5. MOTRICITATEA
MOTRICITATEA FINA- ABILITATI GENERALE
- Dezvoltarea mainii buna .
- Nu au fost semnalate dificultati ale motricitatii fine.
- Motricitatea fina este dezvoltata normal/cu intarziere pentru varsta respectiva.
- Evidente dificultati ale dexteritatii si motricitatii fine in timpul testarii.

DOMINANTA MAINII
Dreptaci/stangaci, arata preferinta pentru mana stanga sau dreapta, are o dominanta bine
stabilita/stanga-dreapta, ambidextru, nu s-a semnalat nici o preferinta pentru una din
maini, pare indecis in alegerea mainii stangi sau drepte.

POZITIA CREIONULUI IN MANA

Corespunzatoare/cu dificultate, inclestata, il tine cu toata mana fara sa lase un spatiu intre
degetul mare si cel aratator, pozitie stangace, palmara, incordata, matura.

FOLOSIREA FOARFECEI
Nu este in stare sa tina foarfeca in mana, taie dar lasa spatiu mare intre lame, poate sa taie
o hartie lunga de 2 inch., fara dificultati in taierea cu foarfeca.

SCRISUL

71
Scrisul a fost frumos, curat, precis, realizat cu dificultate, mic, mare, labartat, greu de
citit, necitet, copilul a fost capabil sa scrie spontan, sa imite scrisul, sa copieze
cercul/patratul, sa-si scrie numele, slaba cunoastere a literelor, scrisul a fost laborios si
dificil, a scris repede/incet/bine pentru fiecare sarcina data, isi tine foaia cu mana
stanga/dreapta, apasa cu putere pe creion.

ALTE ABILITATI OBSERVATE

Copilul a putut sa construiasca diferite modele din cuburi, poduri din cuburi, sa indoaie o
foaie pe dunga, sa deschida capacul unei sticle, sa faca un puzzle, sa insire margele mici
sau mari, sa inchida sau sa dechida un fermoar, sa deseneze o persoana.

TESTE DE MOTRICITATE FINA SI DE ABILITATI VIZUAL-MOTRICE

Beery-Buktenica Developmental test of Visual-Motor Integration, Fifth Edition (beery
VMI)
Bender Visual Motor Gestalt Test( Bender Gestalt)
Bruninks- Oseretsky Test of motor Proficiency, second Edition(BOT-2),
Developmental Test of Visual Perception, Second Edition (DTVP-2)
Developmental Test of Visual Perception-Adolescent and Adult (DTVP-A)
Finger Tapping or Finger Oscillation Test

MOTRICITATE GROSIERA
- Motricitatea grosiera este /buna/corespunzatoare varstei/excelenta.
- Se poate realiza o buna aticipare a mitricitatii grosiere
- De remarcat dificultati ale motricitatii grosiere: echilibru/coordonare/intarziere
neuromotorie/randament motric.

ECHILIBRUL
- Echilibrul a fost bun/excelent/slabe reactii ale echilibrului, echilibrul
stabil/normal/ferm, copilul poate sta intru-un picior pentru ..... secunde, este capabil sa- si
mentina echilibrul pe o suprafata care se misca, acuza ameteala, echilibrul este instabil,
inegal si nepotrivit.

MERSUL
- Ataxic, leganat, cu pasi marunti, stramb, impiedicat, greoi, teapan, cu pasi mari, nesigur,
apasat pe un picior, nepotrivit, neobisnuit, anormal, atipic, care se ciocneste de alti
copii/mobile, inconvoiat, aplecat, in asteptare, rar, in genunchi, invartit, normal, agale,
aplecat in fata, fara probleme vizibile/anomalii ale mersului, mobil, sprinten, plin de
gratie, relaxat, cursiv, energic, flexibil.
- Alearga intr-o maniera matura sau copilaroasa pentru varsta lui.
- Cand alearga are un echilibru si o coordonare slaba, cu miscari ale mainilor( indica o
intarziere neuromotorie).
- Paseste pe toata laba piciorului, paseste numai pe partea plata a labei piciorului.

TONUS MUSCULAR/PUTERE
- Tonusul muscular si puterea sunt la un nivel normal, mai ridicat/scazut, extremitatile au
functionat la limita, puterea pare sa fie potrivita pentru varsta si marimea copilului, arata

72
putere musculara mai mica/mare in trunchi/abdomen, picioare etc., prezinta slabiciune in
zona abdomenului inferior si a gambelor.
POSTURA
- Pozitia corpului este normala, postura este dreapta, verticala, rigida, intepata,
militareasca, sta pe marginea scaunului, pozitia este garbovita /cazuta /ghebosata
/cocosat/coloana vertebrala stramba, incordata, cu umeri care atarna, moale, postura
ciudata/atipica/nepotrivita/relaxata.

PROPRIOCEPTIA
Copilul a solicitat cu consecventa activitati ce ii asigura input vestibular si proprioceptie
prin saritura/catarare/cadere/leganare etc., atentie vizuala, modulatie senzoriala, s-a
imbunatatit atunci cand copilului i-a fost asigurat input-ul proprioceptiv.

ALTE ABILITATI OBSERVATE

Capabil sa mearga pe dunga inainte/inapoi , sa atinga /nu atinga cu calcaiele si degetele
de la picioare, urca/ coboara scarile cu/sau fara balustrade, poate prinde si arunca o minge
mica de tenis, poate lovi cu piciorul o minge in miscare/nemiscata, poate face sarituri
mari,si poate sa sara intr-un picior.

TESTE DE MOTRICITATE GROSIERA

BRUININKS-Oseretsky Test of Motor Proficiency, Second Edition (BOT-2) motor-
Scales-Second edition
Peabody Developmental Motor-Scales-Second Edition
Test of gross motor Development-second Edition (TGMD-2).

ABILITATI MOTRICE GENERALE

- Anticiparea miscarii motorii cat si motricitatea fina corespund varstei.
- Abilitate motrica obisnuita.
- Copilul a aratat slaba dezvoltare a motricitatii fine/a scrisului.
- Controlul vizual-motric corespunzator/necorespunzator varstei.
- Per ansamblu motricitatea fina/grosiera este slaba , dar sunt si aspecte progresive.
- Scrierea este foarte greoaie si laborioasa si s-au inregistrat dificultati ale capacitatii
motrice.
LISTA PARAMETRILOR FOLOSITI IN EVALUAREA ABILITATII MOTRICE
Urmatorii parametrii sunt folosoti in evaluarile de specialitate ale motricitatii, definitiile
de mai jos pot fi folosite in rapoartele scrise.
Coordonarea-bilaterala: capacitatea de a folosi in mod egal ambele parti ale corpului.
Coordonarea ochi-mana: capacitatea de a coordona mainile si ochii,
scriere/taiere/aruncare.
Kinestezia: capacitatea de a percepe miscarea singulara a unor parti ale corpului.
Anticiparea miscarii: capacitatea de a formula o idee pentru o miscare ( lovirea mingii,
legarea sireturilor), capacitatea de a organiza secvential o sarcina.
Controlul ocular: capacitatea de a localiza si urmari un obiect in miscare.
Pozitia corpului: Suficienta putere si control muscular incat sa participe la activitatile
zilnice, fara oboseala excesiva sau stangacie.

73
Proprioceptia: capacitatea de a prelucra si ingloba informatia din muschi si incheieturi,
astfel incat sa determine unde/cum si cu ce forta se misca.
Felul miscarilor: totalitatea miscarilor din incheieturi sau extremitati.
Prelucrarea senzoriala: capacitatea de a prelua informatia din mediul extern si
trasformarea ei intr-o reactie motrica sau sociala.
Sensibilitate tactila: capacitatea de a determina fara vedere, unde este atins si cu ce.
Tonusul muscular: tensiunea dintr-un muschi in repaus/reactia la un efort
pasiv(intindere).
Prelucrarea vestibulara: capacitatea de a determina pozitia capului in timpul miscarii in
spatiu.
Controlul vizual-motric: folosirea simultana a capacitatilor vizuale si motrice in
scris/desenat /pictat.
Integrarea vizual-motrica: capacitatea de a transpune prin miscari ale mainilor ceea ce
este perceput vizual, un aspect important in scriere.
Perceptia vizuala: capacitatea vizuala care nu presupune o reactie motrica, este
importanta cand se invata stanga/dreapta sau se fac puzzle-uri.

13.6. Vorbirea si capacitatile lingvistice

PRONUNTIA
Daca pronuntia este neclara , ne indica in ce masura este un fenomen care se incadreaza
in limitele varstei.
- Buna, moderata, varibila, corecta, aceptabila, neclara, neinteligibila, gradul de claritate
slab/in limite normale/excelent/greu de inteles, pronuntia copilului a fost atat de proasta
incat parintii au trebuit sa traduca raspunsurile lui, se balbaie, mormaie, isi sopteste lui
insusi, susoteste, deformata/completa, clara/precisa/fragmentata, agitata/mecanica,
fara/cu dictie.
- Vocabularul copilului depaseste capacitatea lui de pronuntie.
- Copilul este balbait, are un impediment vizibil.
Este notabil copilul care are un accent strain care ii influenteaza claritatea vorbirii. Daca
copilul nu este vorbitor nativ de limba engleza, trebuie consultat de un logoped in limba
lui materna.

CALITATILE VOCII
Tonalitatea vocii a fost obisnuita/ adecvata varstei.
Voce moale/joasa/slaba, copilul vorbeste atat de incet incat este dificil sa-l auzi, firava,
neclara, abia se aude, soptita, tremurata.
Foloseste limbaj de bebelus, vorbeste cu voce pitigaiata, canta cantece forte tare/strident.
Hipernazalitate/ ton nasal.
Ton lasat al vocii, grav, ragusit, spart, monoton, trist.
Vorbeste tare, tipa, urla, zbiara, zgomotos, aspru, alarmat.

INTELEGEREA
- A demonstrat ca intelege conceptul de: marime, parti ale corpului si cifre.
- A cerut frecvent sa se repete cerinta.
- Au fost semnalate probleme cu auzul.

74
 - Probleme cu intelegerea intrebarilor de tipul: care, cum, ce, cui, cand?

RASPUNSURI LA INTREBARI
- Raspuns corespunzator, dornic sa raspunda.
- Nu a raspuns chiar daca a inteles cerinta.
- Raspunsuri scurte, nu incepe o conversatie, nu s-a oferit sa respunda , tendinta de a
da un raspuns minimal.
- Copilul repeta mereu ultimul cuvant auzit, inainte de a raspunde repeta o parte din
intrebare.
- Mormaie cand i se pun intrebari directe, raspunsurile sunt vagi si imprecise.
- Cand nu este sigur de raspuns, (deseori) da un altul tangential.
- Raspunsul reflecta faptul ca nu a inteles intrebarea.
- Raspunde intr-un mod agresiv, dezorganizat, fara a se gandi prea mult.

RASPUNSURI LA INDICATII
- A inteles repede cerinta.
- A urmat intructiunile pas cu pas, din doi in doi , in legatura sau fara legatura cu
cerinta.
- Deseori primeste cerinta sau instructiunea literalmente.
- Deseori are probleme in intelegerea cerintei, urmareste pas cu pas sau din doi in doi
cerintele dar in mod frecvent are nevoie de un suport vizual, poate sa urmareasca
cerintele dar a avut rezultate mai bune atunci sarcina a fost demonstrata si copilul a
fost condus (verbal) spre realizarea demonstratiei.

Expresivitatea vorbirii/Cadenta /Ritm/ Eficienta

Inceata-balbaita, necomunicativa, muta, nespontana, taciturna, necomunicativa, lenta,
analizata, deliberata, retinuta, tacuta, brusca, incoerenta, laconica, apatica, clara,
categorica, intrerupta, cu pauze, saraca, economicoasa, raspuns prin unul/doua
cuvinte.
Normala-vorbareata, articulate, fluenta, comunicativa, spontana, naturala, inceata,
clara, coerenta, lucida, expresiva, cu initiativa, concisa, gramaticala, inteligibila, bogata,
animata, buna, glumeata.
Tensionata- rapida, impulsiva, fortata, expansiva, neretinuta, cu logoree, precipitata,
grabita,volubila, guraliva, incoerenta, ragusita.
Excesiva-dramatica, expansiva, gafaita, bogata, excesiv detaliata, fara oprire,
vociferata, galagioasa, supraabundenta, bogata, prolifica, rara, cu multe idei.

VOCABULARUL SI LIMBAJUL EXPRESIV

- Copilul pare sa aiba abilitati verbale bune, foarte bune, se angajeaza intr-o
conversatie placuta folosind un vocabular interesant.
- Copilul poseda un limbaj surprinzator pentru varsta lui.
- Copilul foloseste cuvintele corect, punandu-le in ordinea corecta in propozitie.
- Copilul are un limbaj expresiv, superior varstei sale biologice.
- Copilul se exprima in propozitii.
- Foloseste des elemente de jargon precum: “este nasol!”
- Raspunsurile sunt limitate, maxim doua cuvinte, limbaj stereotip.

75
- Limbajul expresiv a fost normal, mediu, intarziat.
- Ezita inaite sa vorbeasca.
- Deseori foloseste cuvantul ,,of’’ inainte de a vorbi, ca si cum face eforturi sa
gaseasca cuvantul potrivit.
- Copilul nu a fost in stare sa vorbeasca liber, sa-si exprime gandurile.
- Propozitile copilului erau in afara contextului si nepotrivite pentru ceea ce
examinatorul i-a prezentat.

STILUL CONVERSATIONAL
- Copilul poate conversa intr-un mod adecvat.
- Poate sa aculte cat si sa vorbeasca, sa se angajeze intr-o discutie in mod spontan, sa
intretina o conversatie.
- Ii face placere sa se angajeze intr-o coversatie, o initiaza si o mentine intr-un mod
corespunzator.
- Are coerenta si nu sare de la un subiect la altul de discutie.
- Pare relaxat cand discuta cu un adult sau un alt copil.
- A putut sa mentina o conversatie si i-a facut placere sa obtina informatii punand
intrebari.
- Copilul nu a facut comentarii spontane raspunzand cu usurinta la intrebari.
- Copilul se exprima in putine cuvinte si foloseste propozitii scurte (dificil de inteles).
- Copilul a demonstrat un real deficit in capacitatea de a sustine sau a continua o
conversatie.
- Vorbirea a fost inceata, deliberata si uneori evaziva.
- Copilul a vorbit, insa neclar.
- Copilul a fost extrem de vorbaret, examinatorul a trebuit sa-l intrerupa ca sa-l
reorienteze spre sarcina data, a fost dificil sa-i limiteze vorbirea.
- Conversatia s-a realizat foarte repede, cu tendinta de a raspunde tangential la
intrebarile orale.
- Cand discuta cu amicii tinde sa vorbeasa excesiv fara sa tina cont de parerea
altcuiva.
- Raspunde printr-un paragraf la intrebari al caror raspuns nu necesita decat un
cuvant.
- Vorbirea copilului a avut nevoie de mai multa temperare decat stimulare.
- Prin incercarea copilului de a impresiona prin ceea ce povesteste, vorbirea lui a
devenit emotionanta.

COMPRTAMENTE PROBLEMATICE DE COMUNICARE

- Anomie
- Copilul a descris un obiect fara sa-l poata numi.
- Copilul a pus des intrebari in momente nepotrivite.
- Copilul s-a plans in mod frecvent.
-Copilul vorbea in soapta in timp ce lucra, a fost observat ca mormaie, canta, rade,
chicoteste pe parcursul sedintei.
- Copilul a manifestat frustrari majore vis-a -vis de imposibilitatea lui a-si exprima
gandurile spontan.

76
 - Ecolalia a fost prezenta in cateva/multe/majoritatea raspunsurilor, ecolalia a fost
observata pe parcursul sedintelor.
- Greseli gramaticale (indica daca greselile sunt normale pentru varsta rspectiva).
- Malapropism.

TESTE GENERALE DE VORBIRE SI ABILITATI LINGVISTICE

Expressive One Word Vocabulary Test (EOWPVT), 2000 Edition
Illinois Test of Psycholinguistic Abilities-Third Edition (ITPA-3)
Peabody Picture Vocabulary Test-Third Edition(PPVT-III)
Receptive One-Word Picture Vocabulary Test (ROWPVT),2000 Edition
Test of Early Years Development-Third Edition(TELD-3)
Test of Language Development-Intermediate:Third Edition(TOLD-I:3)
Test of Language Development-Primary:Third Edition(TOLD-P:3)

ALTE OBSERVATII COMPORTAMENTALE

INPUT SENZORIAL
- A demonstrat deficiente in prelucrarea informatiilor sezoriale.
-Sensibilitate excesiva, hipersensibilitate la lumina/atingerea usoara/zgomot/substante
care pateaza.
- Pragul input-ului senzorial a fost foarte scazut.
- Il irita anumite texturi si nu va atinge unele lucruri (crema, spuma de ras).
- Ii displac anumite contacte de natura auditiva,vizuala sau tactila.
- Sensibilitatea tactila este slaba, moderata sau excesiva, lumina este perceputa ca
fiind amenintatoare si nociva.
- Lipsa capacitatii de a-si regla sistemul senzorial fara alte input-uri senzoriale
auxiliare.

ATENTIA LA DETALII
- Ii scapa din vedere esentialul si se concentreaza asupra detaliilor nesemnificative.
- Atentia excesiva asupra detaliilor micsoreaza performanta copilului.

SPATIUL PERSONAL
- Examinatorul a remarcat/nu a remarcat dificultati cu spatiul personal.
- Copilul s-a apropiat prea mult de examinator (…..cm.de fata)
- Copilului a trebuit sa i se reaminteasca ca sta prea aproape de examinator.
- Copilul nu sesizeaza limitele fizice.

TICURI
Clipeste des, grimasa faciala, spasme, convulsii ale anumitor parti ale corpului (cap, gat,
extremitati), incordari ale abdomenului.
Ticuri vocale: tuse, stranut, mormaiala, pufnitura, murmura propozitii sau silabe, latrat.

DIVERSE OBSERVATII

77
- Copilul si-a supt des degetul mare , in intervalul dintre doua intrebari.
- A cerut des o gustare sau un suc in timpul evaluarii.
- Frecvent si-a cuprins capul cu ambele maini si s-a odihnit pe masa, ca o strategie, sa
poata vedea ce este in jurul lui.
- O slaba constientizare a pericolului, a sigurantei (alearga in strada).
- Si-a adus tot felul de obiecte cu el (obiecte personale, cadouri, bomboane, gustari,
mancare, iPod, animale impaiate).
CAPITOLUL 14

14. ATITUDINEA FAŢĂ DE TESTARE

14.1. Răspunsul la procesul de examinare

Interacţiunea copilului cu procesul de testare şi cu examinatorul

(< --- > în funcţie de grad) Următoarele grupuri de descrieri sunt prezentate în ordine de
la cel mai cooperant până la cel mai puţin cooperant.

Foarte cooperant:

A părut extrem de interesat pe parcursul testării, a afişat o atitudine optimistă, a fost un

participant înfocat, s-a arătat a fi confortabil cu procesul evaluării, a fost dornic să
participe la toate probele prezentate, a demonstrat un comportament adecvat testării, a
fost cooperant si dornic să dea ascultare tuturor directivelor, a fost perfect conştient de
motivul pentru care este evaluat, a fost relaxat şi s-a simţit confortabil în mediul de
testare/terapie, insight-urile erau conforme cu vârsta, a abordat testarea cu entuziasm.

Dependent:

A cerut în mod consistent îndrumare vizuală/verbală înainte de a rezolva o sarcină

nefamiliară lui/ei, nu a iniţiat interacţiuni spontane dar a imitat procesul de joc după ce
i-au fost date indicaţii vizuale, a răspuns în mod pozitiv la indicaţiile organizatorice
oferite de psihoterapeut, a încercat să testeze itemii numai după o serie de rugăminţi
insistente din partea examinatorului şi după un pic de joacă cu examinatorul, deseori a
cerut ajutorul examinatorului, a fost capabil să se angajeze în testare, dar a fost distras de
noul loc de joacă prin urmare examinatorului fiindu-i dificil să-l implice pentru o
perioadă lungă de timp în activităţile direcţionate.

Variabil:

Ar putea fi foarte cooperant/ă atunci când sarcinile sunt interesante pentru el/ea dar foarte
necooperant/ă atunci când nu sunt. Cooperarea şi comportamentul au depins de starea de
spirit a copilului, a fost capabil să realizeze sarcinile însă în mod clar nu i-au plăcut

78
cerinţele procesului testării, a părut într-un anume fel inconfortabil cu examinatorul şi cu
mediul de testare.

Dificil de cooperat cu el/ea în timpul evaluării:

A indicat prin cuvinte/acţiuni că ei/lui nu i-a plăcut procesul testării, a rezistat încercărilor
formale de a i se administra teste, a refuzat mai mulţi itemi folosiţi în procesul de testare,
deseori s-a plâns: “Când se va termina?” sau “Vreau să mă duc acasă”, s-a dat bătut/ă
uşor, nu a respectat cerinţele legate de timpul impus.

Dificultate în înţelegerea scopurilor procesului evaluării:

A părut a fi instabil/ă, nu a înţeles semnificaţia evaluării, nu a dorit să ştie motivul

evaluării, nu a avut cerinţele minime pentru o interacţiune socială potrivită.

Interacţiunea părintelui cu examinatorul

Părintele a interacţionat cu examinatorul într-un mediu de încredere,

călduros/prietenos/graţios, deschis/cu garda jos, sociabil/plăcut/binevoitor.
Modalitatea părintelui de a se raporta la examinator a fost una de aroganţă/ameninţare,
suspiciune/neîncredere, nerăbdare, necooperare, controlare/manipulare, seducţie,
nevoiaşă/dependentă, mânie/condescendenţă, distanţare/detaşare/răceală etc.
Atitudinea părintelui nu s-a schimbat pe parcursul interviului.
Părintele şi-a asumat un rol de ------------------şi i-a atribuit examinatorului un rol
de----------------------- pe durata interviului (de specificat).

Comportamentul copilului cu părintele

Copilul a explorat în mod activ mediul înconjurător cu părintele/tutorele de faţă, a fost

destul de afectuos şi iubitor faţă de părinţii lui/ei, a părut să aibă o foarte bună relaţie cu
părinţii, a participat activ la interviu, a dezvoltat comentariile părinţilor şi a adăugat
propriile păreri cu privire la identificarea problemelor.
Copilul a fost văzut iniţiind ţinerea de mână cu mama sau cu tatăl său înainte de a părăsi
clinica, a afişat o imensă exuberanţă la reunirea cu părinţii de la sfârşitul sesiunii.

Copilul s-a jucat cu uşurinţă/de bună voie/deloc în sala de aşteptare, a pus/nu a pus
deoparte jucăriile folosite.
Copilul a manifestat interes pentru joc-------------- a folosit jucării apropiate/neapropiate
pentru vârsta lui/ei.

Copilul nu a afişat o reacţie călduroasă către părinte, atunci când acesta a intrat în camera
de examinare.
Relaţia părinţilor cu copilul a fost nesuportivă/unilaterală, de controlare, dură etc.
Copilul a fost remarcat a fi tăios/autoritar/necompliant/etc. în raport cu mama sa.

79
Părinţii au folosit controlul în următoarele feluri -------------------------(de specificat
gradul, modul/metodele/modalităţile, timpul), asupra problemelor de --------------- (de
specificat).
Părinţii au afişat înţelegere/neînţelegere/conflict cu privire la disciplină, răsplată, limbaj,
atenţia dată etc.

Separarea copilului de părinte

Copilul nu a avut nicio dificultate în a se separa de mamă/tată/părinţi.

Copilul a venit de bună voie la testare/a intrat în mediul de testare nesilit de nimeni.
Separat fiind de tată/mamă, a avut o anxietate minimă/potrivită şi a devenit imediat
implicat alături de examinator.
Copilul a fost conştient de întâlnirea părinţilor în camera alăturată, dar nu a fost distras de
prezenţa lor.
Copilul a afişat o anxietate iniţială de separare, dar a devenit rapid confortabil cu
terapeutul/examinatorul.
Copilul a cerut iniţial ca mama/tatăl său să îl/o acompanieze pe parcursul testării, dar a
acceptat fără dificultate ca el/ea să rămână în camera de aşteptare.
Copilul a ezitat iniţial să se implice în testare.
A preferat să se joace cu jucăriile din sala de aşteptare şi s-a împotrivit începerii
examinării.
Copilul a fost timid la început şi a avut nevoie de un timp de pregătire pentru a relaţiona
cu examinatorul.
În timpul perioadelor stresante din timpul evaluării, copilul a cerut să-şi vadă părinţii din
camera de aşteptare, în mod aparent pentru a verifica dacă ei mai sunt acolo.
Până la separare, copilul a manifestat anxietate excesivă/aşteptată/limitată/zero,
exprimată sub forma ------------------------------(de specificat).
Copilul a folosit mecanisme de coping potrivite/puţine/deloc până la separare (dacă au
fost, se vor specifica).
Copilul s-a separat uşor/jenat/refractar de părinte/examinator.
Reacţia copilului imediat după reunirea cu părinţii a fost ---------------------(de specificat).

Copilul a manifestat furie şi distres atunci când s-a separat de tatăl/mama sa la începutul
testării.
Copilul a refuzat să fie separat de părinte şi prin urmare evaluarea a fost terminată cu
părintele în permanenţă în cameră.

Observaţii asupra jocului copilului

Se izolează de ceilalţi copii şi preferă jocul solitar.

Jocul a fost majoritar direcţionat de el.
Atunci când a fost invitat să se joace, copilul a avut ceva dificultăţi în iniţierea jocului.

Copilul a refuzat iniţial jucăriile oferite, dar a devenit din ce în ce mai cooperant.
A preferat joaca direcţionată de el decât pe cea direcţionată de examinator.
Copilul a fost capabil să intre în jocul cooperant.

80
Copilul s-a bucurat de jocul imaginativ.
Jocul a fost interactiv.

Copilul a fost destul de agresiv atunci când s-a jucat cu alţi copii.
Copilul a tins să vrea să controleze activităţile de joacă.

Copilul a afişat o interacţiune adecvată/inadecvată cu jucăriile.

Copilul s-a jucat de bună voie/dornic/neentuziasmat/deloc cu persoanele de aceeaşi
vârstă/mai tinere/mai în vârstă.
Copilul a manifestat o apropiere şi interes în ceea ce priveşte jucăriile şi materialele
foarte mare/așa cum era de aşteptat/limitată/zero.
Jucăriile/materialele folosite propriu-zis au fost --------------------------(de specificat).
Maniera de joacă a fost
constructivă/dezorganizată/mutuală/paralelă/distrasă/dezbinată/alta (de specificat).
Copilul a fost maleabil/nemaleabil la disciplină, precum -------------(de specificat).

Răspunsul copilului la tranziţii

Tranziţiile între activităţi au fost provocatoare pentru copil.

Atunci când copilul a fost rugat să schimbe activităţile, el/ea a refuzat/a devenit
agresiv(ă)/a început să plângă/a manifestat semne vizibile de anxietate/a aruncat
materialele de-a lungul camerei/a fugit din cameră/a devenit opozant(ă).

Copilul a devenit în mod consistent dezorganizat atunci când cerinţele de tranziţie au fost
plasate asupra lui/ei.
El/ea a realizat bine tranziţiile de la sarcină la sarcină.
Copilul a fost sensibil la schimbarea parametrilor sarcinilor.

Separarea copilului de Profesor/Sala de Clasă

Copilul s-a separat confortabil de profesoara lui/ei pentru a acompania examinatorul în

camera de testare.
Copilul s-a separat de sala de clasă cu uşurinţă.
Copilul nu a dorit să se separe de mediul clasei şi a însoţit examinatorul într-un mod
refractar.
Copilul a refuzat să însoţească examinatorul.

14.2. Raport-ul cu examinatorul

Comportamente de cooperare
(< --- > după grad numai între coloane)

Prietenos Cooperativ Dependent Indiferent

Entuziasmat Receptiv Timid Nereceptiv

81
Vivace Atent Slugarnic Neinteresat
S-a bucurat de Binevoitor Respectuos Apatic
contactele între doi ochi Silitor Mieros Pasiv
Amiabil Muncitor A încercat prea Nepăsător
A solicitat interacţiunea Curios mult să fie pe plac Refuză
responsabilitatea
Imaginativ Flexibil Nevoiaş Blazat
Jucăuş Atent Bazându-se prea mult pe Distanţat
Dulce-blând Politicos inițiativa examinatorului Retras
Distractiv Plin de tact Linguşitor Leneş
Amiabil Agreabil Servil Plictisit
Încrezător Cordial Submisiv Expeditiv
Prietenos Bun Docil Submisiv
Plăcut Civil Blajin Nonşalant
Amuzant Deschis Obedient peste măsură Neutru
Sociabil Îndatoritor Căutător de ajutor Cooperare minimă
Bun la suflet Cooperativ Având dorinţă să mulţumească Submisiv
Afabil Bine crescut Curtenitor Pasiv
Plăcut Manierat Expansiv
Având umor Respectuos Rugător
Vesel Cugetat Foarte atent
Optimist Direct Compliant
Vioi Sincer Umil
Vesel Candid
Familiar Deschis
Plin de tact
Cordial
Grijuliu

Comportamente negative
(< --- > după grad numai între coloane)

Precaut Răstit Defensiv Provocator Antagonistic Agresiv

De necitit Nepoliticos Reticent Sarcastic Beligerant Abuziv

Indiferent Arogant Inflexibil Negativ Opozant fizic
Deprimat Acru Inter - Dezagreabil Obraznic Abuziv
Evaziv Posac personal Necoo - Nervos verbal
Fricos Aspru distant perant Obraznic Înjură
Atent Tăios Suspicios Neascultător Rebel Ostil
Ezitant Ţâfnos Auto- Rebel Lipsit de respect Mânios
Reţinut Irascibil protector Ridiculizator Certăreţ Beligerant
Fără Supă- Ţine pică Sarcastic Cu gura Intimidant
expresii răcios Necompliant Cinic mare Neascultător
Neemoţional Posac A refuzat Badjocoritor Confrun- Duşmănos
Închis în el Iritabil să participe Josnic tător Violent
Greu să scoţi Irascibil Refuză să Încăpăţânat Cu chef Distructiv

82
ceva de la el “Într-o stare vorbească Contra de ceartă Antipatic
Rezervat proastă Inflexibil Încăpăţânat Arţăgos Ciudos
Reticent Necinstit Îndărătnic Manipulator Iritat Răuvoitor
Recalcitrant Capricios Necom- Exigent Necinstit Rău
Rezistent Nemulţumit promiţător Impunător Livid Neprietenos
Nedoritor Ursuz Rigid Insistent Furios Crud
Inaccesibil Distrat Intransigent Indignat Prost- Sadic
Distant Nu e în Detaşat Confruntă- crescut Vicios
Izolat apele lui Subtil tor Spurcat la gură Defăimător
Retras Are o frică nebună Ostil Obraznic Vulgar
Reţinut Scurt Necooperativ
Evitant Nărăvaş Frustrat
Arată ca e nervos Îi e lehamite Se plânge
Certăreţ Dominant
Agitat Necompliant Obraznic
Ţâfnos Sâcâitor

Răspunsul la comportamentul examinatorului

Normal/pozitiv:

Copilul a răspuns repede întrebărilor examinatorului.

Atunci când psihologul i-a indicat copilului un cadru de joacă, acesta a devenit mai
orientat şi responsiv.
Copilul a beneficiat în mod clar de redirecţionare, laude şi reîntăriri pozitive pentru
răspunsurile lui/ei.
A fost capabil să se calmeze şi să se refocuseze cu laude din partea examinatorului.
A răspuns ferm la limita de timp.
A răspuns bine la reîntărirea pozitivă.
Copilul a răspuns bine la structură şi redirecţionare.
A demonstrat atenţie sporită şi concentrare atunci când au fost folosite tehnicile
motivaţionale (spre exemplu reîntărirea cu un cadou).

Afectuos peste măsură:

Clientul a afişat imediat un ataşament superficial faţă de evaluator/terapeut.

Imediat după întâlnirea cu terapeutul, copilul l-a luat în braţe.
Copilul a iniţiat îmbrăţişarea cu terapeutul la sfârşitul fiecărei şedinţe.

Îngrijorat/în control:

Copilul a încercat să negocieze cu examinatorului cât de mult are de completat o nouă

sarcină.
Din când în când, copilul a fost insolent şi argumentativ în privinţa răspunsului de laudă,
deseori negând faptul că el/ea face într-adevăr o treabă bună.

83
Copilul a fost vigilent în ceea ce priveşte comportamentul evaluatorului, deseori
întrebându-l ce scrie pe clipboard.
Copilul a părut să simtă nevoia să aibă un anumit grad de control asupra modului în care
examinatorul îi înţelegea răspunsurile.

Afirmaţii succinte despre Raport

Copilul s-a putut angaja în raport-ul cu examinatorul cu mare uşurinţă/bine.

Copilul a părut a fi cu conştiinţa împăcată şi fericit la angajamentul interviului.
Raport-ul a fost stabilit şi menţinut uşor şi rapid/intermitent/deloc.
Încă de la început, copilul a părut confortabil cu examinatorul şi s-a implicat repede în
conversaţie.
El/ea a fost pe deplin cooperativ/ă pe timpul evaluării şi a stabilit raport-ul destul de bine.
Copilul a părut relaxat şi confortabil cu procesul interviului/şi-a exprimat gândurile fără
ezitare/a oferit răspunsuri care au fost originale şi raţionale.
El/ea a părut încântat/ă de atenţia primită.
Răspunsul la autoritate a fost cooperativ/respectuos/potrivit/productiv/indiferent/
ostil/provocator/submisiv/neproductiv/necompliant/nerespectuos.

Copilul a preferat să socializeze cu examinatorul mai degrabă decât să se concentreze pe

sarcinile date.
Copilul a afişat ambivalenţă faţă de terapeut/examinator.
Copilul a fost tăcut şi nu a încercat să colaboreze cu examinatorul.
În relaţionarea cu examinatorul, el/ea a avut contact vizual sporadic şi a părut a nu fi
conştient/ă de limitele fizice.

14.3. Atenţia/concentrarea
(vezi de asemenea secţiunea 16.1 “Deficit Atenţie/Sindromul Hiperactivităţii
<ADHD>).”
(< --- > după grad numai între coloane)

Pasiv Neatent Normal Hiperactiv

Tăcut Distras Atent Foarte activ

Abătut Atenţie Muncitor Sinuos
Letargic intermitentă Focusat Impulsiv
Inactiv Concentrare scăzută Curios Neastâmpărat
Nereceptiv Nu a putut duce sarcina Direcţionat către sine Cu probleme
Inert la bun sfârșit Raţional nerezolvate
Restricţionat Visător Concentrat Activitate constantă
Apatic Distras Adecvat Constat întrerupt
Încet Nepăsător Motivat
Indiferent Neglijent Curios Neliniştit

84
Plictisit Neatent Interesat Supra-stimulat
Neimplicat Minte împrăştiată “Numai urechi” “Hiper”
Neparticipant Neconcentrat Focusat “Conectat”
Inert Visător Ascultând atent Supra-energetic
Reacţii încete Nu a putut asista “Pe cai” Supraexcitat
Încetinit A avut dificultăţi Cooperativ Nervos
Nonpersistent în a urma instrucţiunile Spontan
Responsiv
Adecvat
Efort bun

Afirmaţii sumare despre atenţie

(< --- > după grad) Aceste grupuri de afirmaţii sunt prezentate în ordine de la cel mai
atent la cel mai puţin atent.

Excelentă:

Copilul a fost focusat şi implicat.

Copilul a afişat o cantitate de efort potrivită, concentrare şi atenţie pe parcursul
testării/interviului.
Copilul nu a părut neatent sau distras.
Copilul a părut a avea o îndelungată orientare a atenţiei, aşa cum poate fi observat din
abilitatea lui/ei de a sta pentru perioade lungi de timp fără a lua o pauză.
Nu au fost probleme de managementul comportamentului.
El/ea a fost capabil să stea pe locul lui/ei şi să lucreze așa cum i s-a indicat.

Bună:

Atenţia copilului a fost bună, dar nu excelentă.

Pattern-ul de performanţă la teste nu a indicat o problemă consistentă în a lua parte la
sarcini.
Copilul a fost capabil să se concentreze la sarcini atunci când i s-a amintit.
Abilităţile de ascultare şi de urmare a indicaţiilor au fost inconsistente.
Atenţia copilului a fost mai bună atunci când sarcina a fost provocatoare.

Anumite dificultăţi:

Abilitatea copilului de a rezolva sarcinile a fost variabilă.

Din când în când, el/ea a fost distras de lucrurile din mediul înconjurător (spre exemplu:
sunete, creioane).
Copilul deseori şi-a închis ochii în timpul sarcinilor verbale ca şi cum ar fi vrut să asculte
mai uşor sau să se concentreze la sarcină.
Copilul a avut o atenţie sărăcăcioasă atunci când sarcinile au fost verbale/mai
provocatoare/cu creion şi hârtie/audibile în natură/nonverbale în natură.

85
Nivelurile de atenţie şi concentrare au fost sub aşteptările de vârstă din cadrul acestei
sesiuni de evaluare.

Săracă:

Copilul nu a putut fi atent mai mult de 5-15 minute.

Copilul a fost cu uşurinţă distras de obiectele de pe masă/sunete din mediu/propriile
gânduri.
Copilul a fost imediat distras de stimuli interni şi externi.
Atunci când a fost rugat să se concentreze, el/ea a devenit opozant/ă.

14.4. Atitudinea pentru performanţă

Atitudine pozitivă:

A avut o atitudine bună vis-à-vis de eşec, a demonstrat un bun insight în legătură cu

performanţa proprie (în mod special asupra itemilor pe care i-a găsit mai dificili), s-a
folosit de feed-back-ul corectiv atunci când i s-a oferit, a fost dornic/ă să ghicească atunci
când materialul era mai dificil, a avut un bun simt al limitelor cunoştinţelor lui/ei, nu a
încercat să rezolve sarcini care depăşeau cunoştințele lui/ei.

Indiferenţă/lipsa conştiinţei:

Nu s-a mândrit cu munca lui/ei, s-a dat bătut/ă uşor atunci când s-a confruntat cu o
sarcină provocatoare, nu a fost deranjat/ă de răspunsurile incorecte, deseori nu a părut
conştient/ă de faptul ca a dat un răspuns incorect.

Anxietate:

A demonstrat anxietate la testele particulare (spre exemplu teste cu limită de timp, teste
nestructurate, teste proiective), în mod constat a întrebat dacă răspunsurile sunt “ok” sau
“corecte”, a încercat din greu să-şi dea seama după indiciile limbajului verbal şi al
corpului examinatorului dacă răspunsurile sunt corecte, a încercat frecvent să se uite la
foaia cu scorurile, şi-a negat propria performanţă făcând predicţii cu privire la lipsa de
performanţă înainte de a începe testele în legătură cu care îi lipsea încrederea în sine sau
abilitatea, a părut nesigur/ă de el/ea şi a părut a nu vrea să dea un răspuns decât dacă era
100% sigur/ă de el/ea.

Perfecţionism/critică de sine înaltă:

A părut a se menţine la standarde înalte, a avut dificultăţi în a da răspunsurile/a face

alegeri de teama de a nu greşi, deseori a oferit un răspuns după care a declarat “Nu, nu e
corect.” şi a rezolvat din nou problema, uneori ajungând tot la acelaşi răspuns; a părut

86
deranjat(ă)/frustrat(ă)/jenat(ă) atunci când nu a ştiut răspunsul corect la o întrebare, a
întrebat în mod frecvent dacă testele au limită de timp şi cum se scorează, şi-a verificat şi
reverificat în mod meticulos răspunsurile, i-a luat mai mult decât majoritatea persoanelor
examinate să termine o problemă, a tins să fie perfecţionist/ă cu privire la răspunsuri, şi-a
petrecut mai mult timp decât era nevoie asupra multor întrebări.

14.5. Abilităţi de coping:

(< --- > după grad) Aceste grupuri de descriptori sunt prezentaţi în ordine de la cel mai
bun mecanism de coping la cel mai slab.

Bun:

Nu a părut frustrat/ă de inabilitatea de a rezolva o problemă sau de sarcinile şi exerciţiile

care se repetau, a avut nevoie de puţine încurajări atunci când a fost frustrat sau distras,
atunci când a avut probleme dificile a făcut faţă cu bine.

Adecvat:

Deseori a devenit descurajat de itemii dificili, dar a perseverat.

A arătat un anumit nivel de frustrare la sarcinile dificile, dar a fost capabil să se descurce
atunci când i s-a dat timp suficient.

Sărac:

A afişat o toleranţă mică la frustrare, s-a dat bătut/ă uşor, a început să facă remarci
denigrante la adresa sa şi a râs în mod nepotrivit atunci când a fost pus/ă faţă în faţă cu
sarcini provocatoare, a avut probleme în a suporta frustrarea atunci când nu a avut succes,
a fost conştient/ă de sarcinile la care era mai slab/ă şi a început să le evite, deseori a cerut
ca sarcinile să se termine, a fost pe cale să plângă atunci când a fost pus/ă să completeze
anumiţi itemi (de specificat).

14.6. Efortul
Afirmaţii sumare:

Copilul a părut a-şi da toată silinţa la toate testele administrate.

87
În mod general, el/ea a arătat un grad mare de efort, deşi câteodată a avut nevoie de
încurajare din partea examinatorului ca să continue să lucreze.
Copilul cere atenţie şi va munci din greu pentru atenţia din partea adultului şi reîntărire.
Efortul copilului a variat în mod considerabil, în funcţie de natura sarcinii.
Chiar dacă……. a vrut să facă bine şi a depus efort maxim, el/ea a fost cu uşurinţă
depăşit/ă atunci când i-au fost prezentate detalii şi sarcini complexe.
Copilul nu a dorit să depună o cantitate de efort care s-ar fi putut dovedi neproductivă, şi
prin urmare s-a dat bătut atunci când un item i s-a părut a fi peste nivelul lui de cunoştinţe
şi abilităţi.
Copilul a afişat puţin efort şi nu i-a păsat dacă răspunsurile lui/ei erau corecte.
Persistenţa asupra sarcinilor s-a diminuat.
Frustrarea a fost tolerată la un nivel minim.

14.7. Motivare şi perseverare:

(< --- > după grad) Aceste grupuri de descriptori sunt prezentaţi în ordine de la cel mai
bun nivel de motivare şi persistenţă la cel mai slab.

Înaltă motivare şi perseverare:

……… a fost perseverent/ă în faţa dificultăţilor.

Copilul a perseverat la sarcini dificile şi a încercat să facă tot ce putea până la scurgerea
timpului.
Copilul a demonstrat o bună atenţie per total, perseverenţă impresionantă şi motivaţie
înaltă consistentă.
În timpul testelor el/ea a fost perseverent/ă şi înalt motivat/ă să depună cel mai mare efort
pentru a rezolva sarcinile bine.
Copilul a fost înalt motivat şi cooperant pentru evaluare.
Copilului i-au plăcut în mod particular sarcinile provocatoare pentru el/ea, deseori cerând
să completeze itemi adiţionali numai pentru a vedea dacă poate să-i rezolve.
…….. a fost muncitor/oare şi orientat/ă către sarcină, procedând precum un soldat în
cadrul testelor prezentate.
Copilul şi-a menţinut un nivel bun de efort, chiar şi la sarcini pe care el/ea le-a raportat ca
fiind dificile sau plictisitoare.
Copilului i-au fost oferite pauze de câteva ori pe perioada testării, dar le-a refuzat, fiind
dornic să continue.
……….. s-a concentrat pe o sarcină pentru o perioadă lungă de timp/a terminat fiecare
sarcină.
Copilul a fost distras numai de circumstanţe extreme.
Copilul a afişat efort susţinut/sârguincios/sistematic/conştient.

Motivare şi perseverare medii:

Copilul a încercat să rezolve toate sarcinile prezentate lui/ei.

Copilul nu a devenit niciodată frustrat şi nici nu a întrebat când o să se termine.

88
Copilul s-a plâns puţin despre durata evaluării dar încă a perseverat.
Copilul a fost cinstit în legătură cu testele care i-au plăcut, dar a rezolvat toate sarcinile în
mod atent şi deseori entuziasmat.
Perseverenţa pe sarcină a fost variabilă, dar per total bine menţinută.
Chiar dacă el/ea a fost cooperativ/ă, a fost evident că lui/ei nu i-au făcut plăcere anumite
aspecte ale examinării (de specificat).
Copilul a fost rareori descurajat sau neatent.
Per total, copilul a fost orientat pe sarcină/cooperativ şi a depus efort la fiecare sarcină
administrată.
Copilul a participat complet la procesul evaluării, a devenit implicat în sarcini, şi a
schimbat sarcinile în mod adecvat.

Motivare şi perseverare scăzute:

Copilul a devenit cu uşurinţă frustrat.

…… în mod constat a dorit să părăsească situaţia de testare/examinare/sesiunea de
terapie.
Atunci când copilul a devenit nesigur de un răspuns, el/ea a cerut să întoarcă pagina sau
să se ducă la un alt item/a schimbat subiectul/a început să se prostească/a vorbit mai
blând/a vorbit mai puţin clar/a încercat să controleze zona conversaţiei.
Copilul a muncit fără entuziasm.
….. a tins să persevereze atunci când sarcina a fost provocatoare, dar s-a dat bătut/ă
imediat dacă nu putea rezolva sarcina imediat.
Copilul a rezolvat doar minimul de cerinţe.
Copilul a afişat o atitudine de nepăsare.
Oricând a fost introdus un nou test, copilul a întrebat dacă trebuie să-l termine.
Copilul a avut probleme cu luarea deciziilor.
Copilul a avut o tendinţă să renunţe uşor.
Copilul a avut nevoie de convingere din partea examinatorului pentru a continua să
lucreze.
Atunci când a fost provocat, deseori el/ea a afişat o atitudine defetistă.
Efort susţinut numai pentru ……… (de specificat perioada de timp).
Copilul a preferat numai sarcini uşoare/nu a avut motivaţie de succes în ceea ce priveşte
sarcinile dificile sau să performeze pentru examinator.
……… a oferit doar cooperare superficială.

Refuz:

Copilul a refuzat anumiţi itemi din test care au fost percepuţi ca fiind dificili.
Chiar şi cu încurajări, el/ea a preferat să nu ghicească un răspuns posibil.
Copilul s-a grăbit să răspundă cu “Nu ştiu” atunci când i s-au adresat întrebări verbale.
Copilul a devenit rapid nesigur de el/ea şi apoi s-a închis în sine.
Copilul a fost iritat/a devenit nervos/s-a plâns.

89
 CAPITOLUL 15
15. Simptomele afective şi de dispoziţie / tulburările de anxietate

Acest capitol descrie condiţiile pentru simptomatologia stării de spirit sau afective,
precum şi pentru starea de spirit şi diverse tulburări de anxietate. Pentru mai multe
informaţii cu privire la evaluarea tulburărilor de dispoziţie şi anxietate precum şi a
simptomelor, vezi capitolele 2 şi 3.

15.1. Aspecte generale ale stării de bine şi afective

Stare de bine se referă la o tonul emoţional al unei persoane pentru o anumită perioadă de
timp. Afectivitatea se referă la cât de bine se potrivesc reacţiile emoţionale ale unei
persoane într-un anumit moment.
În rapoarte, vor fi făcute observaţii cu privire la următoarele:
• Starea de spirit a copilului în general
• Fluctuaţia stării de spirit / afective în timpul interviului, evaluării sau a tratamentului
• Congruenţa dintre afectivitatea copilului şi mesajul sau conţinutul acestuia
• Autoevaluarea copilului cu privire la starea lui de spirit sau afectivă
• Congruenţa dintre autoraportul copilului şi observaţiile examinatorului cu privire la
starea de spirit / afectivitate
• Congruenţa dintre autoraportul copilului şi raportul mamei (sau al alti adulţi) cu privire
la starea de spirit / afectivă a copilului

calitatea / gama afectelor ( de-a lungul coloanelor)

apatic greu de cap redus normal expansiv

blând detaşat obosit arie potrivită extins

fără reacţie distant mărginit responsiv reactivitate mare

singuratic lipsa inhibat plăcut labil

spontaneităţii

invariabil neataşat superficial nivel adecvat al dezinhibat

energiei
emoţionale

nepăsător indiferent capacitate redusă integrat stare de spirit

pozitivă

90
 apatic greu de cap redus normal expansiv

distanţat neinteresat reţinut profund

retras neatent gamă limitată intens

apariţie pasivă lipsa energiei reprimat atotpătrunzător

neimpresionabil stoic subjugabil universal

privire lipsit de expresie controlabil

inexpresivă

absent calm intensitate

scăzută

lipsit de expresii neimplicat figurant

inflexibil

Afirmaţii generale în legătură cu afectul

Afectul şi comportamentul au fost normale,
Affectul a fost plăcut,
Afectul şi starea de spirit au fost corespunzătoare în orice moment.
Copilul a manifestat o gamă adecvată de afecte, deşi ea / el a tins spre o manifestare
depresivă/anxioasă/ etc. de prezentare.
Copil afişat gama completă de emoţii în timpul sesiunilor / a demonstrat gama completă
de afecte adecvate
Testarea reflectă un stil afectiv care corespunde / nu se potriveşte cu prezentarea clinică a
copilului
Copilul a prezentat o gamă foarte limitată de afecte
Afecta copilului a fost nepotrivit pentru sarcinile încredinţate

Calitate / Gama de stări sufleteşti ( de-a lungul coloanelor)

tabelul de mai jos prezintă descrieri foarte generale ale statelor stărilor de spirit - care
sunt, emotional predominante - de la depresie la mânie. A se vedea secţiunile ulterioare
ale acestui capitol pentru mai multe informaţii în ceea ce priveşte legătura dintre starea de
spirit şi tulburările specifice.
Depresiv Anxios Normal Expansiv Mânios
Agitat Nervos Strălucitor Animat Sfidător
Trist Iritabill Fericit Prea dramatic Agresiv
Plângăcios Hipervigilent “În regulă” Gamă largă Suspicios
Indiferent Sperios “Bine” Prea vesel Contrariat
Mizerabil Încordat Vesel Exuberant Iritat
Nefericit Nedumerit Încântat Extrovert “Nebun”
“Căzut în Neliniştit Plin de viaţă Elevat Înfuriat
groapă”

91
Abătut Iritabil Optimist “high spirited Iritat
to a fault
Jos Temător Pozitiv Livid
Trist Îngrijorat Încrezător Indecis
“căzut” Preocupat Vesel Furios
Deznădăjduit Neliniştit Uşor Fierbinte
Plângăcios Precaut Încrezător Mânios
Melancolic Enervant Confident Înfuriat
Îndoliat Iritat “Ţopăit nebun”
Trist Stressat
Supărat “Încuiat”
Pe margine
Receptiv

Declaraţii generale în legătură cu starea de spirit

Starea de spirit a fost în general plăcută.

Starea de spirit a fost constantă pe tot parcursul sesiunii de evaluare/testare

Copilul a avut dificultăţi în modularea răspunsurilor ei / lui răspunsurile la stimuli

Schimbările în starea de spirit s-au remarcat atunci când ____________ (de exemplu,
copil care se confruntă cu orice tip de frustrare, i-au fost prezentate informaţii cu
încărcătură afectivă, etc).
Copilul a preferat să evite stimularea emotionala
___________ pare să limiteze lui / ei de exprimare şi de utilizare a emoţiilo, mai ales
atunci când terbuie să ia decizii sau să rezolvarea unele probleme

Adecvarea / congruenţa afectului sau a stării de spirit şi a comportamentului

(<-> de grade), următoarele categorii sunt aşezate în funcţie de gradul de creştere a

adecvării/congruenţei

Incongruenţă mare:
Indiferent la probleme, redus / negare categorică a oricăror dificultăţi / probleme /
limitări.

Incongruenţă:
Afect variabil, dar inconsistent în comparaţie cu subiectul conversaţiei, modulaţii /
schimburi inconsistent şi lipsite de legătură cu conţinutul sau semnificaţia afectivă a
propoziţiilor

Congruenţă:
O gamă de emoţii / sentimente, emoţii potrivite conţinutului şi circumstanţor,

92
emotiile păreau adecvate pentru situaţia / context.

Congruenţă mare:
Emotiile foarte adecvate pentru / congruente cu situaţia conţinutul /subiectul
discuţiei, expresii faciale în mod clar reflectă emoţiile raportate.

15.2. Furie
Furia la copii este uneori un semn de depresie care stau la baza, probleme de
comportament, sau un debut de tulburare bipolară juvenilă. (A se vedea secţiunile 15.5,
16.3, 15.4 pentru mai multe informaţii cu privire la aceste afecţiuni.)

Aspecte generale
În raportarea mâniei la copii, reţineţi următoarele:

Agresiune, ca urmare a unui afect furios:

Abuzul verbal (ţipă, minte, înjură, etc), fizică (lovire, luptă, distrugerea
proprietăţii) etc,
Rezoluţia de furie:
Copilul se poate / nu se poate auto-calma, poate / nu poate rezolva sentimentele
de furie, cu / fără asistenţa adultului
Supărat pe:
Părinţi, profesor, fraţi, colegi, etc

Orice alţi factori care par să fi precipitat sau declanşat furia şi agresivitatea.

Isterii
Sentimentele de furie niciodată/ uneori / adesea / întotdeauna sunt întâlnite /
însoţeasc isteriile

Comportamente agresive la copii

Uită-te şi / sau la următoarele comentarii:

Locaţie / loc:
Acasă, la şcoală, altele (specifică)
Timp:
Frecvent pe parcursul zilei.
În timpul anumite momente ale zilei (precizează când)
Când alţi copii "aglomerează" spaţiul lui / ei
Când copilul nu este obţine nici o atenţie.
În timpul activităţilor structurate.
În timpul activităţilor nestructurate (de exemplu, loc de joacă,
libera alegere, etc).
În timpul tranziţiei.
În perioadele de timp nesupravegheate
La sfârşit de săptămână.

93
 La casa păritelui custodial / noncustodial
Altele (specifică)

Factori favorizanţi:
Copilul a avut limite fixate
Copilul este în imediata apropiere a altor copii.
Copilul este împins sau ameninţat fizic.
Copilul este provocat de un alt copil sau adult,
Copilul este frustrat de incapacitatea de a completa / începe / etc, o sarcină
Copilul nu vrea să facă ceea ce el / ea a fost rugat să facă.
Nu există nici un motiv aparent pentru declanşarea acţiunilor agresive
Ţinte:
Părinţii / membrii familiei / un membru al familiei special.
Colegii de la şcoală / un coleg special.
Oricine care introduce limite asupra copilului.
Numai copiii timizi / copii mai scunzi / mici.
Numai copiii insitenţi / copii mai mari / mai înalţi
Altele (specifică)

Acţiuni agresive:
Lovirea, împingerea, zgârieturi, muşcături, pălmuirea, ciupire, tragere de
păr, împinge / a lovi cu pumnul / a-l trânti jos, salturi pe alţii, luptă.
Abuz verbal, porecle, înjurături / blesteme, jigniri, ameninţări, strigăte
Comportamente ilegale (furt, consum de droguri, etc)

Descriptori ai comportamentelor mânioase / starea de spirit

Contrariat Imprevizibil Furios Ostil

Iritat Temperamental Exploziv Provocator
Exasperat Iritabil Înfuriat Antagonic
Supărat Schimbător Înnebunit Agresiv
Deranjat Volatil Enervat Intimidant
„Scurt” Excitabil Fierbinte Argumentativ
Gelos Inconstant Foarte mânios Clocotitor
Capricios Temperament rău Nebun Ameninţător
Ofensat Copilăros Livid Războinic
Morocănos Plictisit Ofensat Crud
Ţâfnos Turbat Ameninţător
Dezagreabil Defensiv Hărţuitor
Umor negru Stârnit
„Înţepător” Înfocat
Invidios Mânios cronic
Ţepos
Îndărădnic
„Deranjat”
Sarcastic

94
Îmbufnat
Bosumflat
Nemulţumit

15.3 Anxietatea vezi şi secţiunea 17.7 „Tulburarea obsesiv-compulsivă”

Coduri DMs-IV-TR relevante
300.23 Fobie Socială
300.29 Fobie Specifică
300.02 Tulburare de anxietate generalizată
300.3 Tulburarea obsesiv-compulsivă
309.81 Tulburare Posttraumatică
308.3 Tulburare Acută de Stres
293.84 Tulburare de anxietate cauzată de o afecţiune medicală generală (GMC)
300.00 Tulburare de anxietate fără alte specificaţii (NOS)
309.24 Tulburare de adaptare cu anxietate
300.01 Tulburare de panică fără agorafobie
300.21 Tulburarea de panica cu agorafobie
300.22 Agorafobie cu istoric de tulburare de panică
309.21 Tulburare anxioasă de separare

Apecte generale
Fobiile comune copilăriei, sau temerile, includ teama de păianjeni; tunete / fulger;
zgomote puternice, animale (de exemplu, câini, pisici, cai, animalele din grădinile
zoologice); singurătatea, sânge / injecţie / fotografii; clovni / oameni în costume; mulţimi;
fantome / monştrii; întuneric, insecte (de exemplu, albine, viespi), apa, şerpi; înalţime,
spaţii închise, călătoria cu avionul; şi stomatologi.
Simptome agorafobiei la copii pot include teama de locuri publice, cumpăraturi, mulţimi,
călătorie, poduri, lifturi, sau ceva asemănător. Agorafobia este adesea asociată cu refuzul
şcolar sau evitarea scolii.
Simptomele de fobie socială la copii pot include teama de a vorbi (de exemplu, să
răspundă la întrebări în clasă, lectură cu voce tare); anxietate de performanţă (de
exemplu, recitaluri de pian, implicarea într-un sport, scrierea la tablă, apariţia într-un
joc); teama de a mânca în public sau folosirea toaletor publice; teama de a cere informaţii
de la o persoană, sau teama de evaluări negative.
Tulburarea de panică la copii, include informaţii despre lungimea de atacului (secunde,
minute, etc) dacă atacul este legat de activităţi sau simptome specifice (de exemplu, a fi
în maşină, situaţia şcolară), şi frecvenţa de atacului (de exemplu, patru atacuri în 2
săptămâni).

Declaraţii generale despre anxietate

Copilul raportează niveluri ridicate de anxietate.
Copilul experimentează oboseală, ca urmare a nivelului mare de stress perceput.

95
Din cauza unor niveluri ridicate de anxietate şi de tensiune, ea / el poate fi în postura de a
nu putea îndeplini cele mai mărunte aşteptări fără ca să nu se simtă copleşit.
Anxietatea copilului / adolescentului este cu atât mai semnificativă cu cât capacitatea
lui/ei de se concentra si participa sunt semnificativ compromise.
Factorii de stres relativ uşori nu se va simţi la fel de uşori şi pentru copil din cauza
nivelului lui / ei ridicat de anxietate.

Simptome subiective ale anxietăţii

Discomfort Teamă Spaimă Panică
Neliniştit Frământare Înspăimântat Buimac
„Închis” Neatenţie Înfricoşat Împietrit
Confuz Stressat Aiurit Paraliyat
Nervos Agitat Descurajat Lipsa controlului
Îngrijorat Presimţire negativă Alarmat Spart
Iritabil Încordat Ameţit Terifiat
Agitat Fricos Obosit Isteric
Alarmat Agitat Hărţuit Frenetic
Nervozitate Fiori Cuprins de spaimă
Aiurit Pe muchie Furios
Orice în negru
Lumea nu este reală

Simptomele fiziologice

Transpiraţie / transpiraţie excesivă, frisoane / faţă transpirată / frunte transpirată, înroşirea

feţei, rece / umed / mâinile / palmele transpirate, paloare /''alb ca o fantomă"
Gura uscată, nod în gât, scăderea salivei.
Durere toracică / disconfort
Greaţă / deranjat / stomac frământat, frecvente dureri de stomac/discomfort abdominal,
stomac "fluturi," diaree, urinare frecventă, pierdere ale vezicii urinare / controlul
sfincterului anal,
Ameţeală/ leşin / uşoare dureri de cap / ameţeli/ vertij, agitare nesinguranţă/tremurături
/slăbiciune generală.
Tulburări de somn, probleme în a adormi, insomnie.
Muşchii încordaţi (în special gâtul şi spatele), membre difuze / dureri musculare, ale
pleoapelor sau altele
Spasme, amorţeală / furnicături în mâini sau picioare, nici un control asupra membrelor /
picioarele de plumb, incapabil de mişcare.
Pupile dilatate.
Puls rapid / bătăi ca de curse / palpitaţii, tahicardie.
Dificultăţi respiratorii, respiraţii scurte / rapide şi superficiale, dificultăţi de respiraţie /
nu ar putea prinde respiraţie, senzaţie de sufocare / "foamea de aer", hiperventilatie.
"Totul pare amuzant / neclare / sclipitoare / îndepărtate

Simptome comportamentale

96
Comportament evitant, refuz scolar.
Tulburări respiratorii, respiraţii adânci între propoziţii, probleme în a-şi ţine respiraţia /
expirat audibil, oftaturi.
Înghiţire frecvente între cuvinte, frecvent înghiţituri înainte de a vorbi, cereri repetate
pentru apă. Plâns, agăţare, făcut în pat / enurezis, comportamente regresive (de exemplu,
suptul degetului, vorbire de copilaş, vorbire imatură).
Obosit, lesinat, cădere inconştientă, prăbuşire
Oboseală, epuizare, slăbiciune generală.
Mişcare, nu poate sta; loveşte creionul lovit / picior / degetele, schimbă frecvent poziţia
în scaun, nervozitate, nelinistit, ritmul.
Vizite frecvente la asistenta şcolii.
„Îngheţat” incapabil să se mişte sau să răspundă.
Nervozitate / obiceiuri nervoase, usor de distras, agitat, nerabdator, ochii larg deschişi,
roaderea unghiilor, mestecarea creionului / stiloului, îşi stoarce mâinile, tuse, se joacă cu
hainele / părul, mişcări repetitive (a se preciza).
Voce bîlbîită, tremurată / voce şubredă.

Simptome cognitive

Depersonalizare / pierderea contactului cu realitatea / sentiment de irealitate, preocuparea

cu senzaţiile corporale.
Probleme de concentrare / concentrare scăzută, confuzie crescută
Am de gând să mor / comportament nebun / pierde controlul / colaps / cancer, etc
Îngrijorare constantă, îngrijorate toate eventuale catastrofe.
Teamă că îşi pierde părinţii / moarte / atacuri / de a fi respins de colegi / boală / handicap,
griji cu privire la teme / integritatea familiei (de exemplu, posibilitatea de a divorţa
părintii), deranjat de fantezii, gânduri obsesive
„Minte goală”
Sentimentul că trebuie să scape
Greşită interpretare a simmptomelor şi evenimentelor în sensul negativ care accentuează
anxietatea.
Interpretare catastrofică a transformărilor corporale

Consecinţele anxietăţii

Probleme interpersonale, prieteni puţini, reţinere în a participa la întâlniri, tabere,

petreceri.
Dependent, insecurizat, neîncrezător în sine, lipsa încrederii, timid, nesigur.
Anxietatea socială.
Inflexibil, rigid, necăjit ptr mărunţişuri, nu poate colabora pănâ când totul „nu este
perfect”.
Supersensibilitate, excesiv de sensibil.
Autopresiune, perfecţionism.

97
Instrumente de evaluare pentru anxietate

Testele de mai jos măsoară anxietatea la copii şi tineri (vezi capitolul 28) Scala
comportamentelor şi măsurătorile proiective sunt de asemenea folosite (vezi capitolele 28
şi 27, pentru mai multe detalii despre aceaste tipuri de instrumente)
Scala depresiei şi anxietăţii la tineri (DAYS)
Scala revăzută a manifestărilor anxioase la copii (RCMAS)
Scala simptoamelor internalizate pentru copii (ISSC)
Scala anxietăţii multidimesnionale pentru copii – revăzută (MACS-R)
Ecranul anxietăţii copiilor – tulburări emoţionale – revăzută (SCARED-R)
Inventarul stărilor anxioase pentru copii (STAIC)

15.4 Tulburările bipolare

Coduri DSM-IV-R
296.0x tulburare bipolară I, episod maniacal unic
296.40 tulburare bipolară I, cel mai recent episod, hipomaniacal
296.4x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, maniacal
296.5x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, mixt
296.5x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, depresiv
296.7 tulburare bipolară I, cel mai recent episod, nespecific
296.89 tulburare bipolară II
301.12 tulburare ciclotimică
296.80 tulburare bipolară FÂS

Aspecte generale ale tulburării bipolare la copii

Următoarele trei subsecţiuni furnizează descriptori mai specifici pentru tulburările
maniacale, depresive, sexuale, simptome de debut ale tulburărilor bipolare în copilărie,
dar următoarea este un rezumat general:
• stare de spirit anormală (manie si depresie)
• distractibilitate
• creşterea în activitate
• grandoare (adesea sub forma de sfidare, activităţi nesăbuite)
• scăderea nevoii de somn.
• creşterea interesului pentru sex.
„Judecată slabă” (de exemplu, încercarea de a ieşi dintr-un vehicul aflat în mişcare, sarind
pe fereastră sau de la înălţime).

House (2002) constata că simptomele iniţiale pot include depresie, anxietate, iritabilitate,
schimbari de dispozitie, probleme de concentrare, alcool şi / sau abuzul de droguri,
probleme juridice, dificultăţile de relaţie, probleme cu controlul impulsurilor, şi insomnie.

Simptomele comune din copilarie- Mania

98
Perioadele de imbecilitate extremă.
Prezentare imatură + copilul vorbeşte şi se poartă ca un bebeluş
Extremă iritabilitate, care poate include pretenţii sau porunci.
Nerăbdarea până la agitare extremă.
Adesea întrerupe pe alţii.
Lispsă de respect faţă de autoritatea părinţilor / personalul din şcoală / alţi adulţi.
Temperament iute / înclinaţia de a afişa emoţii intense.
Comportamente agresive (de exemplu, lovind / împingându / lovind oameni, aruncand
lucruri, dorinţa de a ucide, abuzul verbal/înjurăturile.
Comportamente explozive / accese de furie, copilul este în imposibilitatea de a expune
calm. Caracteristici narcisiste (auto-focalizare).
(La unii adolescenţi) simptomele maniacale însoţite de psihoze.

Simptome comune ale depresiei la copiii cu tulburari bipolare (a se vedea secţiunea 15.5
pentru informaţii generale despre depresie la copii)
Depresia la copii cu tulburari bipolare este adesea afectiune gravă şi poate include acte
auto-distructive. Comportamentele frecvent observate includ:
- stări depresive grave
- acte de auto-vătămare în timpul depresiei (de exemplu, muscarea / zgarieturi /
tăiere tentative de sine, sinucidere).
- încercările de a face rău altora, gânduri obsesive cu privire la rănirea altora

Comportamente sexuale
J Note – oriunde este vorba de apariţia comportamentelor sexuale la copii, acolo putem
avea un abuz sau o traumă.

Vârsta preşcolară şi şcolară

Creşterea masturbării, mai ales în public
Jocuri de-a medicul care nu sunt potrivire vârstei
Creşterea interesului pentru sex. Iniţierea discuţiilor nepotrivite pentru această vârstă
Expunerea sinelui în faţa altor copii

Adolescenţă
Interes obsesiv de pornografie
Creşterea activităţii sexuale şi/sau masturbării
Avansuri frecvente şi nepotrivite, mai ales în public

Diferenţe între adulti şi copii în ce priveşte tulburarea bipolară

• Iritabilitate, adesea cu izbucniri temperamentale prelungite şi agresive, mai frecvente la
copii. Între izbucniri, copiii sunt adesea descrişi ca persistent, iritabil sau furios.
• Schimbări foarte rapide mai frecvente, mai ales la copiii sub 8 ani. Schimbările
periodice (cum pot fi observate la adulţi cu tulburări bipolare) sunt foarte neobişnuite
înainte de adolescenţă. •Starea de spirit anormală la copiii cu manie este rareori
caracterizează prin euforie.

99
Comorbiditate tulburării bipolare şi ADHD

Aproape prin definiţie, un copil cu o tulburare bipolară va întruni criteriile pentru ADHD,
şi diferenţierea între cele două la copii şi adolescenţi este dificilă. House (2002) a
observat unele deosebiri importante:
• Un diagnostic al tulburării bipolare ar trebui să includă simptome de grandoare, în timp
ce un diagnostic de ADHD nu.
• O tulburare bipolara este mai frecventă la copiii cu istorie familială marcată de tulburări
de dispoziţie
Un răspuns slab la tratamentele care sunt eficace în cazul ADHD’ului (ex. medicamente,
sau tratamente comportamentale) poate fi un indiciu al tulburării bipolare
Ciclotimia

Simptomele ei sunt similare cu cele observate în mai multe tulburări severe bipolare
(DSM tulburarea bipolară I şi II), dar simptomele sunt mai puţin intense şi, prin definiţie,
cu o durată mai lungă. Aceste simptome includ perioade de depresie / letargie alternand
cu perioade de energie / iritabilitate / agitaţie.

Rezumat al tulburărilor bipolare în copilărie

Evaluarea a dezvăluit concluziile consistente în legătură cu tulburarea bipolară, inclusiv o
stare de spirit labilă, grandoare, trăsături narcisice, iritabilitate semnificativă.

15.5. Depresia
Coduri DSM-IV-TR
296.2x tulburarea depresivă majoră, un singur episod
29 (i.3x tulburarea depresivă majoră, recurentă
300.4 tulburarea distimică
311 tulburarea dpresivă FÂS
309.0 tulburarea de ajustare cu stare de spirit depresivă

Informaţii generale despre depresie la copii

Depresia în copilărie este de multe ori amestecată cu o gamă mai largă de comportamente
decât la maturitate. Comportamentele care sunt asociate cu depresia la copii includ
agresiune, esec scolar, problemele legate de relatiile cu egalii, de opoziţie /
comportamente antisociale, relatii săraci cu egalii, consumul de substanţe, lipsa de
motivare, scăderea bunăstării fizice, encoprezis, enurezis, frica extrema de şcoală sau
refuzul de a merge la şcoală, şi discuţii de sinucidere. Conform DSM-IV-TR, plângerile
somatice, iritabilitate, şi retragere socială sunt simptome mai frecvente la copii decât la
adulţi, în timp ce retard psihomotor, hipersomnie, iluzii sunt mai puţin frecvente la copii
prepuberi decât la adolescenţi şi adulţi (American Psychiatric Association, 2000)
Aproximativ 4-6% dintre copii suferă de simptome de depresie, cu o prevalenţă destul de
egal la băieţi şi fete până în adolescenţă, când de două ori mai multe fete ca şi băieţii
raportează că se confruntă cu depresie (Merrell, 1999).

100
Deşi există o lipsă generală de coerenţă între auto-rapoarte şi rapoartele părinţilor legate
de depresie la copii, raportarea simptomatologiei depresive a unui copil de către părinţi
este asociată cu simptome mai severe şi rezultat mai sărac (Braaten et al 2001).

Simptomele afective
Trist Iritat Disperat Suicidal
Căzut în muţenie Nefericit Desnădăjduit Îngrijorat
Plictisit Auto derogatoriu Demoralizat Disperat
Clocit Anhedonic Respins Auto distructiv
Încruntat Temperamental Amar În braţele lui
Albastru Schimbător Mormânt Nu merită să trăieşti
Lipsit de viaţă Melancolic Tras în jos Chinuit
Spirit scăzut Volatil Exploziv Lipsă echilibru
Tulbure Mânios Neconsolat Aruncă speranţa
Sumbru Neatent Profund nefericit Nici o lumină
Jos Sumbru La limită Fără speranţă
Plângăcios Sătul De neconsolat Durerea morţii
Trist Dezolat Mizarabil Funebru
Dur Aiurit Îndurerat Morbid
Fără spirit Instabil Suferind
Consternat Desnadăjduit Ursuz
Deprimat Amar De plâns
Imprevizibil
Împrăştiat
Şters
Oscilant

Simptome psihologice

Pofta de mâncare absent / săracă, nu se poate opri, mananca tot timpul, pofta de
mâncare / creştere foamea / scădere, post.
Intestinului / vezicii urinare / simptome de stomac, encoprezis / enurezis, diaree /
constipatie / dureri de stomac, creşterea frecvenţei de urinare, preocupat cu eliminarea,
utilizare cronice sau abuzul de laxative, senzaţii de distensie abdominală sau evacuarea
incompletă a intestinelor.
Letargie / slăbiciune fizică.
Jos / epuizat de energie, lipsit de energie pentru a duce lucrurile la capat, isi pierde
rezistenta uşor, apatic, trebuie să fie în mod constant împins să-şi facă temele / treburile,
oboist, lipsit de energie, îngrijorat, (în adolescenţă). Pierderea libidoului, nici un interes
cu privire la sex/ sexul opus.
Stare generală de sănătate slabă, de multe ori se plânge că nu se simte bine.
Retard psihomotor, lipsa spontaneităţii verbale / expresiei emotionale, timpul de reacţie
mare la întrebări (a se indica numărul de secunde), a încetinit ritmul de gândire / acţiune /
vorbire.
Simptome vegetative: oboseală, tulburări de somn / spaime, modificări ale poftei de
mâncare, plâns, dureri abdominale, ticuri, eczeme, alergii.

101
Simptome comportamentale
Agitaţie, hipersensibilitate, isterii.
Aspect neîngrijit.
Nu se poate da jos din pat, trebuie forţat
Lipsa zâmbetului/zâmbeşte rar, lacrimi/lacrimogen, plânge deschis şi adesea nepotrivit
Probleme de concentrare /, dificultăţi, imposibilitatea de a se concentra.
Privirea în jos, dificultate în a se îngriji de sine, nu are obiceiuri bune de îngrijire.
Neajutorare.
Lipsa de interes în joc / activităţile preferate / sportive, plictiseală
Probleme la şcoală, dificultăţi de învăţare, refuz scolar / fobia eşec şcolar.
Consumul de substanţe / abuzul (în special adolescenţi).

Efectele sociale ale depresiei

Instrainarea de prieteni.
Credinţa că există puţin, sau nici un sistem de sprijin social.
Treptat sau declin brusc în interacţiunea cu prietenii.
Izolarea de alţii / izolare socială, retragerea de la relaţiile sociale.
Singurătate.
Se joacă singur, nu se alăture în jocuri.
Petrece timpul liber singur.

Cogniţii depresive
Concluzie negativă, nu este susţinută de probe (de exemplu, crede că ceilalţi copii îşi bat
joc de el / ea).
Gânduri automate care reflectă un sentiment de disperare şi lipsă de eficacitate.
Catastrofism: automat, presupunând că scenariul cel mai rău caz va avea loc.
Descurajat cu privire la viitor.
Nemulţumit cu viaţa.
Raţionament emoţional (de exemplu, pentru că mă simt frică, trebuie să existe pericol).
Preocupări exagerate cu funcţii corporale.
Vinovăţia, da vina pe sine pentru sine eşecuri
Indecizie.
Lipsa de optimism despre viitor, vede perspectivele pentru succesele viitoare ca
depinzând de actiunile altora, o incertitudine considerabilă şi indecizie despre planurile şi
obiectivele ei / lui pentru viitor.
Stima de sine scazuta, pierderea respectului de sine, atitudini negative care au ca rezultat
stima de sine scazuta.
Citirea gândurilor: presupune că poate cunoaşte gândurile (de cele mai multe ori
negative)
Părere negativă de sine atunci când se compară cu alţii (de multe ori asociate cu imagini,
mai degrabă decât experienţe reale), tinde să se judece nefavorabil.
Generalizare – trage concluzii pe fapte şi date sumare, se grăbeşte să tragă concluzii.
Personalizare: leagă evenimente cu sine fără o bază ratională sau empirică.
Pesimism, auto-compatimire, preocuparea cu moartea (mai des văzută la cei mai mari
decât la copii mai mici), preocupare cu privire la separare.

102
Obsesii.
Abstracţiuni selective; Participarea la numai aspectele negative ale unei situaţii şi
ignorând altele (pozitive), filtru mental, atenţie selectivă, descalificarea pozitivului.
Auto-critic, locuieşte în eşecurile din trecut şi oportunităţi pierdute, se angajează în auto-
control a defectelor, obsesii legate de caracteristicile personale pe care ea / el le percepe a
fi nedorite. Sensibilitatea la critica, crede că altora nu le place de el / ea.
Sentiment de neajutorare / deznădejde.
Sentiment de inutilitate.

Declanşatori ai stărilor de deprimare la copii

Mediu Haotic şi / sau punitive.
Moartea unei persoane dragi.
Respingerea de către colegi.
Eşecul şcolar.
Separarea de părinţi.

Factori de dezvoltare
La sugari şi copii mici, simptomele comune ale depresiei includ retragerea; creştere lentă
sau pierdere în greutate; probleme generale de sănătate, cum ar fi infecţiile frecvente,
ameţeli, imobilitate, expresii faciale şi / sau afect plat; probleme cu interacţiunile sociale;
declin în al ariilor dezvoltate anterior; auto-stimulare, şi joacă scăzută
Copiii de vârstă prescolară cu depresie, sunt adesea mai teatrali, agăţători, cu creşterea
fizică încetinită; sunt mai putin vorbareti, şi pierde în greutate. Deoarece majoritatea
copiilor din această grupă de vârstă nu poate verbaliza sentimente de depresie, este
important să se examineze simptomele fizice şi externe (de exemplu, voce plată, expresii
faciale trise, nivelul redus de energie / oboseală, lipsa dorinţei de a se angaja în joc,
vorbire lentă, şi iritabilitate) . Desi relativ rar, ideaţie suicidară se produce.
La copiii de varsta scolara cu depresie, plângerile somatice (de exemplu, dureri de cap,
dureri de stomac), incapacitatea de a crea câştiguri adecvate în greutate, nivel scăzut de
activitate, dormit excesiv, senzaţia plictisit sau prost, şi scăderea în performanţele şcolare
sau sportive sunt deseori comune. Copiii de această vârstă sunt mai în măsură să
verbalizeze simptomele depresive şi perceptiile.
Adolescenţii au o capacitate mai bună pentru a descrie simptomele lor, care includ adesea
vina, lipsa de speranta, probleme cu scoala si prietenii, probleme de comportament (de
exemplu, promiscuitatea / activităţi sexuale, utilizarea drogurilor, activităţi infracţionale),
şi stimă de sine scăzută. Problemele de somn (fie prea mult somn sau insomnie) sunt mai
frecvente în această grupă de vârstă.

Rezumat al declaratiei simptomelor despre depresie

Răspunsurile copilului / adolescentului indica că ea / el nu suferă de o depresie clinică în
acest moment şi că ea / el nu are gânduri de sinucidere.
Deşi el / ea nu a raportat confruntarea cu o depresie semnificativă, el / ea pare să aibă
unele simptome depresive, inclusiv _____________ (a se preciza).
Copilul / adolescentul pare a fi într-o depresie severa, descurajat, şi retras.

103
Simptomele copilului / adolescentului îndeplinesc criteriile pentru un episod depresiv
mojor.
Gândirea adolescentului / copilului tinde să fie pesimistă, si ea / el se îndoieşte si este
descurajat cu privire la viaţă.
Răspunsurile copilului / adolescentului sugerează că el / ea se confruntă cu o depresie
cronică şi gravă.
Copilul are un sentiment negative al valorii de sine a ei / lui în comparaţie cu alţii.
Copilul are un sentiment de nemulţumire cu privire la sine iar opinia despre sine îi este
defavorabila.
Copilul nu se percepe pe sine ca fiind frecvent fericit.
Copilul tinde să se apropie de viaţă cu un sentiment de pesimism, îndoială, şi
descurajarea şi pare că anticipează doar rezultatele sumbre. Conceptul de sine presupune
multă evaluare negativă şi autocritică aspră.
Ea / el este chinuit de gânduri de inutilitate, lipsă de speranta, şi eşec personal.
____________ admite deschis sentimentele de tristete, o pierdere a interesului în
activităţile obişnuite, şi o pierdere a sentimentului de plăcere în lucrurile care anterior îl
bucurau.
El / ea afişează dificultăţi semnificative de somn şi o scădere generală a nivelului său de
energie.
Rezultatele indică faptul că adolescentul / copilul a fost confruntat cu o stare de spirit
deprimată pentru o perioadă lungă de timp.
Instrumente de evaluare pentru depresie
Testele enumerate mai jos, măsoară depresia în special la copii şi tineri (a se vedea
capitolul 28 pentru mai multe detalii despre unul dintre aceste, GDI). Scala generală a
comportamentului şi măsurile proiective sunt, de asemenea, frecvent utilizate {vezi
capitolele 28 şi 27, respectiv, pentru mai multe informaţii în ceea ce priveşte aceste tipuri
de instrumente).
Inventarul depresiei la copii (CDI)
Inventarul depresiei la copii -revizuit (CDR-R)
Scala lipsei de speranta pentru copii (HSC)
Inventarul internalizării simptomelor pentru copii (ISSC)
Inventarul lui Reynold pentru depresia la copii
Inventarul lui Reynold pentru depresia la adolescenţi

15.6. Durerea la copii

Descriptorii includ următoarele:

Primejdie, suferinţă, durere, disperare, durere de inimă, vai, suferinta, necazuri.
Preocupare cu pierderea / persoană iubită / amintiri.
Plânge uşor, gândire înceată şi de a răspunde greu, cu spaţii între răspunsuri.
Se simte neajutorat / vulnerabil / inutil, are respect de sine scăzut.
Jarratt (1994) descrie procesul de durere la copii ca având trei faze: durerea timpurie,
durere acută, şi post durere. În durerea timpurie, reacţiile comune includ negarea,
disocierea, hiper-activitatea, iritabilitatea, comportamentele regresive, somn crescut, şi
anxietatea de separare. În durerea acută componentele includ: dorul, căutarea (fie

104
literalmente căutarea persoana care l-a părăsit / murit sau fiind preocupat cu acea
persoana); se ocupă cu emoţii, cum ar fi tristeţea, anxietatea, vinovatia, rusinea, şi mania
şi dezorganizarea (de exemplu, lipsa de concentrare, reducerea capacităţii de
concentrare). Post durerea include acceptarea traumei de durere şi capacitatea de se
“deplasa”.

15.7. Tulburarea obsesiv-compulsivă

Coduri relevante DSM-IV-TR
300.3 tulburarea obsesiv-compulsiva
Compulsiile sunt comportamente repetitive, ritualice, în timp ce obsesiile sunt ganduri
recurente şi persistente.

Obsesiile comune ale copiilor

Teama de mizerie / atingere / contaminare, excreţii corporale, gunoi / mizerie /
contaminanţi, animale, care are ca rezultat îmbolnăvirea de sine sau a altora.
Idei despre personaje de desene animate / super-eroi.
Temeri legate de viitor, grijile cu privire la luarea deciziilor / planurile de viitor.
Nevoia de ordine.
Preocupări religioase.
Griji despre sexualitate.
Preocupări somatice, temeri de boala sau afectiune. Idei despre părţi ale corpului.
Griji cu privire la evenimente mondiale (posibilitate de război, sărăcie, criminalitate,
persoanefără adăpost, terorism, distrugerea mediului).
Altele: idei / preocupări / griji despre culori, sunete / muzica, nume / titluri, numerele,
fraze, amintiri, imagini neplăcute, impulsuri (de a răni, răni, rău, fura, cauza dezastru),
spunând / a nu spune anumite lucruri, a nu pierde lucruri, amintiri despre lucruri, etc

Compulsii comune la copii

Verificarea uşilor, documente importante, detalii cu privire la o poveste sau un eveniment.

Elementele ale unui potenţial pericol (de exemplu, cutite de bucatarie, fier de călcat,
aragaz, robinete de gaz, etc).
Efectuarea activităţilor în ordinea corectă, reluarea, dacă este necesară (de exemplu,
temele de casă, treburi, etc).
Curăţări frecvente / spălarea mâinilor / duşuri (notaţi numărul pe oră / zi).
Evidenţa numărului de lucruri văzute sau numărul de câte ori este efectuat un lucru,
numărare cu voce tare, repetarea unui comportament ritual de un număr de ori.
Depozitare (în special produse alimentare) sau colectarea de obiecte (frecvent obiecte
mici sau fără valoare).
Nevoia de simetrie / ordine / echilibru; trebuie să aibă hainele / cartile / alimentare / etc,
într-o anumită ordine, va rearanja obiectele în camera mereu şi mereu, demonstrează
orientarea compulsivă.
Atingerea anumite elemente ori de câte ori copilul le vede.
Compulsii verbale (repetă expresii, fraze, etc).

105
Rezumat al declaraţiei finale
Copilului a negat exeperimentarea gândurilor obsesive sau comportamentelor
compulsive.
Copilul a raportat confruntă cu gânduri recurente, cum ar fi ____________ (a se
specifica), că el / ea nu le poate controla.
Copilul simte nevoia să se spele pe mâini / să numere lucrurile / repeta în tăcere cuvinte /
etc.

15.8. Suicidul

Gradul de risc suicidar

Următoarele categorii sunt ordonate în ordinea crescătoare a riscului de sinucidere:
Nici un risc;
Foarte puţin probabil, improbabil, nu s-a gândit niciodată la sinucidere,
neverosimil, convingeri religioase puternice, nu există gânduri de renunţa.

Ideatic
Gânduri trecătoare de sinucidere, gânduri / ideaţii / dorinţa să pună capăt vieţii,
ambivalenţă exprimată despre condiţiile de viaţă, idei mocnite, se întreabă dacă ea / el
poate trece prin aceasta, ridică întrebări despre ceea ce se întâmplă cu oamenii după ce
mor, scântei de sinucidere.

Verbal
Discută despre sinuciderile altor oameni, vorbeşte despre planuri, discută metode /
mijloace, despre intenţie, gânduri de auto-mutilare, cere altora să se sinucidă.

Gesturi comportamentale
Îşi ia adio, renunţă la posesiuni, scrie bilete de adio, metode nonletale/letal
scăzute / periculoase, acte de auto-mutilare simbolice / lipsite de pericol / periculoase.

U8 Raport cu privire la suicid

Încercări, halucinaţii cu intenţie de sinucidere, metoda (e) clare pentru a fi utilizate, spune
altora de intenţie.
Încercările, acţiuni planificate, metoda / mijloace selectate / dobândite, mediu sau ridicat
letale.

Încercări persistente!
Eforturi continue.

Sinuciderea la adolescenţi

106
Sinuciderea este a treia cauza de deces în grupul de vârstă 15-19 din Statele Unite,
precedată doar de accidente şi de omucidere (Anderson, 2002). Sinuciderile complete
sunt de cinci ori mai comune în rândul băieţilor adolescenţi decât în rândul fetelor.
Tentativele de sinucidere sunt de două până la patru ori mai multe comune la fete decat la
baieti, în parte pentru că fetele folosesc metode mai puţin “eficiente” (de exemplu,
pastile) decât băieţii (Grunbaum et al &quot;, 2002).
Tinerii americani provenind din Europa au rate mai mari de suicide decât tineri afro-
american. Tinerii asiatici şi din Insulele Pacificului au cele mai mici rate, iar tinerii nativ
americani au cele mai mari rate de sinucidere dintre toţi (Anderson, 2002). Tentativele de
sinucidere sunt deseori precedate de o serie de semne de avertizare, ca cele enumerate
mai jos. Un istoric familial cu sinucideri sau tulburări psihice severe creşte riscul de
sinucidere. Există un risc mai mare în zonele rurale.
Sinuciderea nu este întotdeauna legată de depresie la adolescenţi, ci mai degrabă,
sinuciderea este adesea precedată de stresuri personale, conflicte, sau crize. Acestea pot
include destrămarea unei poveşti de dragoste, pierderea unui părinte sau a altor persoane
iubite, sinuciderea recentă a unui membru de familie sau de la egal la egal (contagiune
socială), o sarcină nedorită, contactarea unei boali cu transmitere sexuala, recentele
schimbări în şcoală, naşterea unui rude, sau recăsătorirea unui părinte.

Semne de avertizare la adolescenţi

Următoarele semne de avertizare sunt menţionate de Schaughnessy şi Nystui (1985) şi
Merrell (2001): apatie emoţională, retragere socială, obiceiuri nesănătoase de îngrijire,
pierderea interesului în activităţile recreative, renunţarea la lucrurile preţuite, ameninţări
cu privire la sinucidere, bileţele de sinucidere, preocuparea cu moartea, abuzul de
substanţe, pierderi şi stres sever (cum este descris mai sus), şi modificări neobişnuite de
comportament.

Shaffer, Garland, Gould, Fisher, şi Trautman (1988) sugerează că aceste trei elemente
sunt importante:
1. Un eveniment stresor, cum ar fi un dezacord asupra normelor parentale sau de
disciplină, sau respingerea şi umilire, pierderea unui prieten / prieteni, sau un eşec reale
ori percepţia cu privire la un eşec.
2. O stare mentală care a fost modificat de ceva, cum ar fi lipsa de sperantă extremă
(special la fete), furie (a se vedea secţiunea 15.4, tulburarea bipolară, pentru mai multe
informaţii), sau consumul de alcool sau de droguri
3. O oportunitate disponibilă, cum ar fi o arma incarcata, medicamente, sau alte mijloace
letale în din casă.

Continuumul de comportamente suicidale

House (2002, p. 101) vede comportamentul suicidar ca un continuum de la ideaţie la
sinucidere, după cum urmează. (Observaţi similitudinea dintre continuum al casei şi
grupările de descriptori după gradul de risc de mai sus)
1. Idei, variind de la “gânduri rare, passive până la planuri frecvente, intruzive, active”
2. Comportamente precursoare, cum ar fi adio, renunţarea la posesiuni, scrierea
bileţelelor, comunicarea intenţiei, asamblarea elementelor specifice metodei care urmează
să fie folosită.

107
3. Încercări, variind de la cele cu risc minor (de exemplu, supradoze de pastile, răni
superficiale) la cele letale cu risc mediu, “mai rapide, distructive” (de exemplu,
combinaţii de droguri, răni mai grave) până la răni periculoase (exemplu: spânzurare,
arme de foc)
4. Aducerea la îndeplinire a actului

Contractul suicidal
Un contract de sinucidere este utilizat atunci când un copil sau adolescent nu este în
pericol iminent de auto-vătămare, dar există încă îngrijorarea cu privire la această
posibilitate. Contractul trebuie să includă o declaraţie scrisă în care clientul nu se va
angaja în auto-vătămare, precum şi numele persoanelor pe care copilul sau adolescentul
le pot apela în cazul în care ea / el simte o dorinţă sau îndemn să se angajeze în auto-
vătămare, şi / sau un plan pe care ea / el a fost de acord să-l urmeze. Aspectele legate de
confidenţialitate trebuie să fie luate în considerare. Dacă simţiţi că un copil/adolescent
este în pericol să se autovătămeze, informaţi-l că îi veţi anunţa pe părinţi, apoi faceţi
demersurile necesare pentru aceasta.

Rezumat al declaraţiei finale despre suicid

Ea / el nu a manifestat tendinţe de sinucidere la momentul evaluării.
____________ negat ideaţia suicidară.
Ideile suicidare sau homicidare au fost refuzate.
Copilul a negat orice idée, intenţie sau plan
Copilul a negat orice idée suicidară sau criminală la momentul admiterii / evaluării, dar a
recunoscut o depresie semnificativă şi instabilitate a dispoziţiei foarte severă.
Copilul a avut unele gânduri de sinucidere, dar a fost de acord cu un plan de siguranţă.
Copilul / adolescentul are un risc moderat / ridicat pentru sinucidere.
Copilul / adolescentul avea dorinţa de sinucidere la momentul evaluării şi a avea un plan
bine formulat.

Instrumente pentru măsurarea riscului de sinucidere

Deşi există puţine instrumente de evaluare riscului specific suicidului la copii şi
adolescenţi, scalele proiective pentru comportamente generale(a se vedea capitolele 28 şi
27, respectiv) sunt utilizate pentru a evalua nivelul depresiei şi stressului unui copil, şi
riscul ulterior de ideaţie suicidară şi comportament suicidar.

CAPITOLUL 16

TULBURĂRILE COMPORTAMENTALE ŞI COGNITIVE ALE COPILĂRIEI

Acest capitol oferă modalităţi de a descrie şi să raporteze informaţii despre tulburările

DSM-RV-TR, care sunt cel mai frecvent observate în copilărie şi adolescentă. Pentru mai
multe informaţii cu privire la simptome afective şi starea de spirit / tulburări de anxietate,
a se vedea Capitolul 15. Pentru mai multe informaţii despre evaluarea acestor tulburări, a

108
se vedea Capitolele 2-3 şi Capitolele 20-28. Pentru mai multe informaţii cu privire la
recomandări pentru tratament, a se vedea Capitolul 31.

16.1 TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENŢIE ŞI HIPERACTIVITATE (ADHD)

Coduri DSM-IV-TR relevante

314.00 ADHD, Tipul Predominant Neatent

314.01 ADHD, Tipul Predominant Hiperactiv-Impulsiv

314.01 ADHD, Tipul Combinat

314.9 ADHD NOS

Note de diagnosticare

Simptomele primare de ADHD include impulsivitate, neatenţie şi hiperactivitate. Alte

diagnostice pot masca ADHD, acesta fiind frecvent COMORBID cu tulburarea de
opoziţie (ODD), tulburări de conduită (CD), anxietate, depresie, tulburări de învăţare, şi
tulburări cognitive (Root & Resnick, 2003). Un debut brusc de ADHD (spre deosebire de
caracteristicile care sunt prezente pe tot parcursul vieţii înainte de vârstă de 7 ani) ar
exclude un ADHD adevărat. Astfel, istoria de dezvoltare este crucială, şi alte posibile
cauze ale simptomelor (de exemplu traume, depresii) trebuie să fie excluse.

Aspecte ale dezvoltării ADHD

Sugari / Copii mici / Preşcolari

Deoarece copiii mici şi preşcolarii sunt în mod natural activi, este important să se facă
distincţia între nivelul de activitate normală şi ADHD.

109
Frecvent raportate, comportamentele ADHD includ:

Plânsul mai mult decât al altor copii, colici, iritabil, greu de consolat, greu de
liniştit, tulburări de somn, ”o data ce a învăţat să meargă, imediat a început să alerge”,
incredibil de activ, predispus la accidente/sau era stângace, lent în a-şi formă patternuri-le
de mânca, a dormi, temperamental.

Copiii de vârstă şcolară

Cel mai frecvent apăr problemele la şcoală.

Problemele în stabilirea de prietenii încep să apăra la vârstă şcolară, deoarece

comportamentul copilului este supărător pentru ceilalţi.

Majoritatea copiilor cu ADHD sunt identificaţi în primele trei clase de şcoală primară
(Santrock, 1997).

Băieţii afişează mai frecvent un comportament hiperactiv-impulsiv, în timp ce feţele

afişează mai mult simptome de neatenţie. Acesta este un posibil motiv pentru care feţele
sunt frecvent nediagnosticate.

În această grupă de vârstă, comportamentele frecvent raportate includ:

Hiperactivitate, impulsivitate, lipsă de concentrare, agitaţie continuă (nu pot stă

locului), realizări şcolare slabe, stimă de şine scăzută, dezorganizare, eşuează în
finalizarea temelor pentru şcoală.

Adolescenţii

Simptomele de hiperactivitate au tendinţa de a se remite sau de a se micşora sau a se

simţi mai mult că o ”stare de neliniste”.

Rezultatele şcolare au în continuare de suferit.

Asumarea de riscuri este mai frecventă decât în colegiu (excesul de viteză, accidente
rutiere), rebeliunea este de asemenea un comportament frecvent.
Acești adolescenți au mai multe probleme în a termina liceul decât adolescenții fără
ADHD.
Comportamentele frecvent raportate la această vârstă includ:
Neliniște, concentrare slabă, dezorganizare, îi urmărește cu greu pe ceilalți,
dificultăți în lucrul independent, impulsivitate, consumul de alcool/droguri/abuz, modele
antisociale de personalitate, stimă de sine scăzută, probleme emoționale/de
comportament.

110
Simptomele de Neatenție

Evită sarcinile care necesită efort susţinut, întâmpină dificultăți în mobilizarea şi

întreţinerea atenției, "nu poate începe sarcini."
Gândire lentă.
Visează cu ochii deschiși, se pierde uitându-se pe fereastră sau în spațiul camerei.
Sunt distrași / uşor de distras / își auto-distrag atenţia, au probleme în a rămâne pe
sarcină, foarte atent la zgomotele de fundal (voci, pași, trafic, etc), are capacitate scăzută
de a susţine atenţia / la concentrare pe sarcini de şcoală / la locul de muncă / la joacă,
competenţe slabe în orice participare.
"Nu ascultă," nu pare să asculte.
Nu finalizează treburile sau trebuie să i se amintească în mod constant să le finalizeze,
eșuează în finalizarea sarcinilor.
Este distras ușor de la o sarcina la îndemână, nu este capabil să găsească sau să participe
la componentele relevante ale unei sarcini, tinde să se concentreze pe orice altceva decât
pe lucrurile importante.
Este uituc, uită să își notezele temele de la școală / să le aducă de la școală, acasă / să
aducă tema completă acasă / să finalizeze tema sau chiar să o predea.
Spune frecvent "Nu ştiu" şi "Am uitat" atunci când este întrebat, are nevoie / cere să i se
repete instrucțiunile; devine confuz, omite atenționările.
Are dificultăţi la temele pentru acasă, nu le poate termina decât dacă este cineva constant
lângă el. Nu studiază , nu se pregătește / organizează, nu poate face pașii problemei în
ordine, nu finalizează sarcinile la timp, începe să lucreze înainte să i se spună toată
cerința, nu este pregătit cu temele pentru școală, nu folosește cu folos timpul pentru
studiu.
Este incapabil să treacă de la un eveniment la altul.
Nu are abilitatea să-și distribuie atenția sau să fie atent la două sau mai multe evenimente
simultan.
Își utilizează ineficient timpul, subestimează timpul care i-ar lua pentru a finaliza un
eveniment sau o sarcină.
”Își pierde totul.” (de exemplu: rucsac, teme, mănuși, haina), pierde lucrurile necesare
pentru o activitate (de exemplu: jucării, creioane, chei, cărţi, echipamentul).
Face greșeli din cauza neglijenței, neatent la detalii.
Are dificultăţi de natură organizatorică, are dificultăți în organizarea propriei teme.
Dificultăți ale memoriei de lucru, memoria de scurtă durată este slabă (instrucțiuni de
doi-trei pași), nu reușește să-și amintească secvențial.

Simptomele Impulsivității
Acționează ”pe moment”, fără să se gâdească la consecințe.
Când trebuie să răspundă, țipă răspunsurile.
Are dificultăți în a-și controla răspunsurile la o varietate de situații.
Nu reușește să ia în considerare posibile alternative ale situațiilor.
Îi întrerupe pe ceilalți, răspunde la întrebări înainte ca persoana să-și fi terminat
întrebarea, tinde să sară pe sarcină înainte să asculte toată cerința.

111
Are toleanță scăzută la frustrare.
Răspunde rapid, dar incorect, reacţionează fără a examina ce se întamplă, acționează
înainte de a gândi, are funcții limitate de auto-reglementare.
Își ia riscuri, se angajează în activităţi periculoase, din punct de vedere fizic.
Are comportamente excentrice, repetitive, se învârte fără sens.
Trage de elastice și le aruncă, aruncă cu avioane de hârtie, scuipă cu biluțe de hârtie.
Se duce să își arate tema (lăudându-se), fără să fie chemat de profesor.
Are dificultăți în a-și aștepta rândul.

Simptomele Hiperactivității

Este neîndemânatic.
Este constant / mereu în mişcare, modificându-și locul sau poziţia pe scaun frecvent,
preferă să alerge / să sară /să țopăie în loc să meargă, se suie pe mobilă.
Are dificultăți în a-și petrece timpul liber stând liniștit, nu stă / nu poate sta locului până
la sfârșitul unei mese sau unei activități.
Bate / lovește în masă, bate constant din picior, își leagănă piciorele.
Pare ”actionat de un motor”, ”tot timpul pe fugă”.
Se ridică frecvent pentru a merge la baie / pentru a bea apă, nu poate sta pe scaun, ”se
alunecă” de pe scaun, frecvent face turul camerei, se mișcă constant.
Scoate sunete pe gură, mormăie, își scrâncește dinții, fluieră, frecvent cască cu voce tare,
scoate sunete care îi pertubă pe cei din jurul lui.
Face zgomot trântindu-și cărțile, lovind în obiecte, bătând cu creionul, etc.
Se joacă cu părul, îl răsucește pe deget.
Are dificutăți la somn, insomnii.
Se răsucește, se învârtește, se întoarce, este activ fizic, este o ”furtună” de activitate.
Este neliniștit.
Vorbește excesiv / neîncetat, pune în mod repetat întrebări irelevante, vorbește despre
lucruri care nu sunt legate de sarcina curentă, pornește conversaţii lungi când ar trebui să
fie de lucreze.
Probleme Asociate

Deficite în competențele adaptative:

Abilități scăzute de auto-ajutorare, probleme în asumarea responsabilității şi
independenţei.
Comportamente agresive:
Distruge ( rupe / sfâșâie / etc.) munca altora, distruge materialele din clasă ( rupe
creioane, scrie pe cărți, rupe cărțile), scrie pe caietele altor copii / pe birourile lor / pe
pereţii clasei / în manualele lor, îi lovește pe ceilalți, își asumă obiectele altora, folosește
un limbaj necorespunzător/ abuziv, îi blesteamă, ameninţă / necăjește / critică / agresează
pe ceilalți.
Deficitele cognitive:
Are memorie slabă de lucru, slabă memorie vizuală / auditivă.
Probleme de disciplină (în afară de agresiune):

112
 Este necompliant, ostil, demonstrează semne comorbide sau are CD /
ODD.
Probleme emoționale:
Are stima de sine slabă, furie, labilitate emoţională, comorbide cu
tulburarea de dispozitie, toleranţă scăzută la frustrare, izbucniri temperamentale.
Dificultăţi familiale:
Sunt argumentativi cu părinții, perturbă atunci când merge cu familia la
cumpărături / în vizite / în vacanțe, cei care au grijă de ei (bonele) se plâng de
comportamentul lor, întrerupe discuțiile dintre membrii familiei, se ceartă cu părinții /
rudele.
Dificultăți la școală:
Temele sale au o calitate slabă, neputând sta într-un loc, are dificultăți la teste,
notele sunt mai slabe față de așteptări și sunt neregulate, are performanțe școlare sub
nivelul abilităților sale, nu reușește să absolve clasa, are nevoie de un învățământ special,
comorbide cu dizabilitățile de învățare, refractari de obicei la abordările de instruie, par
să nu răspundă la pedepse sau recompense.
Dificultăți în abilitățile de socializare:
Au relații sărace cu cei de vârsta lor, nu se pot conforma regulilor și din această
cauză nu se pot înscrie în sporturi sau diferite cluburi, au dificultăți cu persoanele
autoritare, mai puțin competent social, nu are tact / autoritar / încăpățânat, nu are răbdare
să-și aștepte rândul, provoacă / perturbă activitățiile altor copii, trădează prietenii, colegii
îl resping / evită, are mari dificultăți în a-și menține prietenii.

Declarații Rezumative despre ADHD

Nu există dovezi ale deficitului de atenție pe rapoartele completate de părinți / profesori.

Mama / tatăl / profesorul copilului / adolescentului a completat de asemenea ________
(numiți măsurătorile). Scorurile lor nu erau în concordanță cu un diagnostic de ADHD.
Părinții și profesorii copilului / adolescentului au completat, de asemenea, ________
(specificați instrumentul de lucru), în care, răspunsurile lor indicau că el / ea nu are
ADHD, nu este nici de tip neatent sau de tip hiperactiv-impulsiv.
Dificultățile copilului / adolescentului nu se încadrează în profilul ADHD deoarece
__________ (a se specifica).

Mama / tatăl / profesorul copilului / adolescentului a completat _________ (specificați

instrumentul). Răspunsurile sale indică faptul că el / ea manifestă multe dintre
simptomele comune ale ADHD, dar nu la un nivel de semnificaţie care să întrunească
criteriile formale de diagnostic.
Copilul / adolescentul prezintă unele simptome sub prag de ADHD, care nu îndeplinesc
criteriile de diagnostic în momentul de faţă, dar care trebuie să fie monitorizate.

În concordanţă cu diagnosticul de ADHD, copilul / adolescentul s-a dovedit a avea

dificultăţi în susținerea atenției auditive, vizuale si la schimbare.

113
Rezultatele globale ale testelor, sprijină existenţa unei tulburări primare atenționale şi
organizatoare, care este în concordanţă cu insuficienţa lobului frontal. Ca urmare, un
diagnostic de ADHD, este oportun.
Scalele de măsurare și istoria comportamentului arată faptul că adolescentul / copilul
prezintă simptome semnificative de neatenţie, impulsivitate, hiperactivitate, acestea fiind
în concordanţă cu un diagnostic de ADHD.
Scalele de măsurare ale comportamentului indică faptul că adolescentul / copilul
îndeplinește criteriile pentru ADHD, Tipul Combinat / Tipul neatent / Tipul hiperactiv-
impulsiv. În plus, ea / el manifestă dificultăți în sarcinile care necesită concentrare
continuă și focusată și manifestă dificultăți de natură organizatorică și răspunde impulsiv.
Copilul / adolescentul expune simptome în concordanță cu un diagnostic de ADHD.
Simptomele sale sunt destul de severe și interferează cu funcționarea sa în toate
domeniile, inclusiv academic / social / familial.
Copilul / adolescentul a efectuat în spațiul clinic o gamă largă de sarcini, semnificative,
care au necesitat o atenție continuă, acestea fiind în concordanță cu diagnosticul ADHD
pus anterior.

Evaluarea ADHD

Scale de Scorare Comportamentale A se vedea Capitolul 28 pentru mai multe detalii

despre aceste scale.

SCALE RĂSPÂNDITE
Sistemul de evaluare al comportamentului la copii, Ediția a 2-a (BASC-2)
Lista de verificare a comportamentului la copil (CBCL), Formularul de Raport al
Profesorului (TRF), și Auto-raportul Tânărului (YSR) – toate fiind componente al
Sistemului Empiric Achenbach al Bazei de Evaluare (ASEBA)
Inventarul de personalitate la copii, Ediția a 2-a

SCALE LIMITATE
Scala ADD-H Comprehensivă de Scorare a Profesorului (ACTeRS ), Ediția a 2-a
Scala de Scorare ADHD-IV
Inventarul de Scorare al Funcțiilor executive ale Comportamentului (BRIEF)
Inventarul Simptomologic al Copilului
Scalele de Scorare ale lui Conner – Revizuit (CRS-R)
Chestionarul despre situațiile de acasă
Chestionarul despre situațiile de la școală
Scala de Score SNAP-IV pentru Profesori și Părinți

Fișă de Observare la Clasă

Codul de Observare la Școală de ADHD
Sistemul de Coduri ale Comportamentului ADHD Revizuit
Teste de Atenție și Alte Funcții Executive
A se vedea Capitolul 26 pentru mai multe detalii
despre aceste scale.

114
 Scurt Test de Atenție (BTA)
Testul II de Performanță Continuă a lui Conner (CPT-II)
Testul pentru copii de Performanță Continuă a lui Conner (K-CPT)
Testul de Atenție d2
Sistemul de Diagnosticare Gordon (Gordon, 1983)
Stroop Color and Word Test
Testul de Varibile ale Atenției (TOVA și TOVA-A)
Probele A și B
Sarcina de Căutare Vizuală și Atenție (VSAT)
Testul de Sortare de Carduri Winconsin

16.2 TULBURĂRI DE COMUNICARE

A se vedea de asemenea secţiunea 13.6 "Vorbire şi Competenţe lingvistice."

Coduri Relevante DSM-IV-TR

315.31 Tulburarea Limbajului Expresiv

315.31 Tulburarea de Limbaj Mixt Receptiv-Expresiv
315.39 Tulburarea Fonologică
307.0 Bâilbâiala
307.9 Tulburarea de comunicare NOS
313.23 Mutismul selectiv

Informaţii Generale

Asociația Americană Speech-Language-Hearing (1982) grupează problemele de vorbire

şi limbaj în conformitate cu următoarele subsisteme ale limbajului:

Fonologia (de exemplu, substituirea / omisiunea de sunete de vorbire, vorbire

neinteligibilă).
Morfologia (de exemplu, probleme de înţelegere / realizare de forme de cuvinte,
utilizarea necorespunzătoare a prefixului / sufixului).
Sintaxa (de exemplu, probleme de aranjere a cuvintelor într-o propoziție).
Semantica (de exemplu, probleme în înțelegerea cuvintelor sau a sensului propoziției).
Pragmatica (de exemplu, dificultăţi în utilizarea socială a limbii).

Sattler (1992) descrie următoarele ca problemele lingvistice des întâlnite în

grădinițe / primii ani de şcoală:
• 3-5 Ani: Lipsa de vorbirii, Vorbirea este de neînţeles sau incoerentă, şi incapacitatea de
a vorbi în propoziţii.
• 5-6 Ani: Erori de substituție, scăzând terminaţiile cuvintelor, probleme în structura
propoziției, și nonfluență.
Probleme în Calitatea Limbajului

115
Vocabular sărac / limitat, confabulații, fraze stereotipe, conţinut scăzut în valoare /
amănunte, tangenţială, vorbire telegrafică, probleme în găsirea / aducerea aminte a
cuvintelor, fraze scurtate, probleme cu structura gramaticală a limbajului, probleme în
folosirea corectă a timpului, competențe conversaționale scăzute/ erori în competenţe
tensionate, săraci de conversaţie.

Dificultăți ale Limbajului Expresiv

Vocabular limitat, vorbeste în propoziții scurte / simple, probleme ale vocabularului,
gramatica simplificată, ordine neobișnuită a cuvintelor, ritm lent în dezvoltarea
limbajului.

Dificultăți ale Limbajului Receptiv

Probleme în înțelegerea cuvintelor / anumitori tipuri de cuvinte, dificultăți în a înțelege
frazele / declarațiile, probleme în prelucrarea auditivă, nu răspunde la conversație, pare
surd.

Probleme cu Calitatea Vocii

Tare, moale, monotonă, intonații înalte / joase, aspră, răguşită, nazală / hipernazală /
hiponazală.

Afazia
Tipuri de Afazia
Congenitale / de dezvoltare / achiziţionată, expresiv / receptiv / auditivă.
Subcategorii de Afazia
Agraphia, agnosia, apraxia, alexia, anomia.
Simptomele la copii
Vorbirea spontană redusă (de multe ori la începutul ca şi mutism, urmat de discursul
limitat), ezitări, vorbire săracă, dificultăți în înțelegerea comenzilor verbale (Satz &
Bullard-Bates, 1981), probleme în alegerea cuvintelor / ordinea cuvintelor, omisiuni ale
cuvintelor, erori de circumscriere, aproximări semantice.

Probleme în Articulare
Producere anormală a sunetelor de vorbire, vorbire neinteligibilă, dificultăți în
spunerea anumitor sunete într-un discurs, dicție săracă, dizartrie.
Omiterea/ substituirea / distorsionarea/ adaugat / slaba producere a sunetelor cuvintelor,
substiuie anumite sunete pentru alte sunete, inversează ordinea de sunete în cuvinte,
folosește sunete incorecte în locul celor mai dificile (de exemplu, "lață" pentru "rață"),
omite foneme dificile (de exemplu, "dil" în loc de "crocodil").

Balbismul
Andrews et al. (1983) şi American Psychiatric Association (2000) notează următoarele
aspecte în dezvoltarea balbismului:
Majoritatea persoanelor sunt identificate cu vârste cuprinse între 2 şi 7 ani,
cu debut de vârf la 5 ani, şi aproape toate sunt identificate până la vârsta de 10 ani.
Perturbarea, de obicei, începe treptat, cu o scădere a fluxului.

116
Evaluarea Funcționării Limbajului

Următoarele sunt frecvent utilizate în măsurarea funcționării limbajului la copii. (Pentru

mai multe informaţii despre multe dintre aceste teste, a se vedea capitolul 23.)
Testul Comprehensivității Vocabularului Receptiv și Expresiv, Ediția a 2-a
Testul de Vocabular Expresiv Un-Cuvânt și Imagine (EOWPVT), ediţia 2000
Testel Vocabularului Expresiv (EVT)
Examinarea Afazia
Scalele Orale și de Scris (OWLS)
Testul Vocabular Imagine Peabody – Ediția a 3-a (PPVLIII)
Testul de Vocabular Receptiv Un-Cuvânt și Imagine (ROWPVT), ediţia 2000
Testul Dezvoltării Timpurii al Limbajului, Ediţia a 3-a (TELD-3)
Testel Dezvoltării Limbajului – Primar, Ediţia a treia (TOLD-P: 3)
Testel Dezvoltării Limbajului – Intermediar, Ediția a 3-a treia (TOLD-I: 3)
Testel Găsirii Cuvintelor, Ediția a 2-a (TWF-2)

16.3. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT

A se vedea, de asemenea, secţiunea 16.1, "de atenţie (ADHD)."

Coduri Relevante DSM-IV-TR

312.81 Tulburări de Comportament, Tipul debutul copilarie

312.82 Tulburări de Comportament, Tipul debutul adolescenței
312.89 Tulburări de Comportament, Tipul debutul nespecificat
313.81 Tulburarea de opoziţie
312.9 Tulburarea de comportament neadecvat NOS

Simptomele ODD

Argumentativ, îi enervează pe ceilalți, delicat, reacționeză exagerat la stabilirea regulilor

corespunzătoare, înjură părinții / profesorii, "iadul pe roţi," sfidătoar, vorbeşte
nepoliticos, răspunde obraznic, neascultător, provocator de certuri.
Îi învinovăţeşte pe alţii pentru greşeli sau probleme, neagă orice responsabilitate, nu
acceptă modul altora de a face lucrurile.
Izbucniri temperamentale / îşi pierde cumpătul, este plin de ură / răzbunător /
neascultător, volatil, încăpățânat / noncompliant, iritabil, răzbunător, negativist, îi
provoacă pe ceilalți.
Refuză să coopereze / să respecte regulile în timpul activităţilor de grup, trișează frecvent
în timpul jocurilor sau inventează propriile reguli la jocuri, refuză să facă ceea ce alţii îi
spun.
(Simptome asociate:) Stimă de sine scazută, toleranţă scăzută la frustrare, consumul de
droguri / alcool / tutun, labil emoţional, exmatriculări școlare.

117
Simptomele CD

Agresivitate:
Fizic agresiv cu colegii / părinţi / profesori / animale, bătăuş cu ceilalți, folosește
arme, viol, intră frecvent în lupte cu ceilalți pe terenul de joacă / din autobuz / din
cartier / de oriunde, se luptă cu pumnul, bătăi de stradă, este rău cu ceilalți copii, vorbește
urât, foloseşte un limbaj peiorativ / jignitor, violent / periculos, ameninţă / intimidează /
bătăuş, cruzime fizică față de animale sau oameni.

Distrugeri materiale:
Provoacă incendii, scrie graffiti-uri (cazuri particulare în care urăsc
graffiti-ul), pun pocnitori în cutiile poștale, vandalism, distrugerea intenţionată a
proprietăţii celor cunoscuți.

Falsitate:
"Adesea mint pentru a ieşi din necaz", dă vina pe alţii, un "mincinos patologic" /
"mincinos înnăscut", va trișa / minți pentru a câştiga / a fi văzut ca și câștigător, depune
efort la o sarcină sau în relație faţă de alţii numai în cazul în care îi revin beneficii,
acceptă în mod egoist favoruri, dar fără a le returna.

Furturi:
Fură din magazine, uită să plătească chitanțe, intrare prin efracție în casele /
mașinile / magazinele oamenilor, furt auto, tâlharește, extorcare / şantaj, jaf armat, furt,
fură poșetele femeilor.

Încălcarea regulilor:
"Este întotdeauna în necaz", chiulește de la şcoală, a fugit de acasă de
____ ori, își pierde toată noaptea pe străzi, nu se supune normelor de şcoală, conduce o
mașină fără carnet, face sex pentru bani / bunuri / droguri, îi forțează pe ceilalți în
activităţi sexuale, folosește substanţe interzise înainte de vârsta de 13 ani şi apoi recurent
după vârsta de 13 ani.

Simptome emoționale asociate:

Stimă de sine scăzut, toleranţă la frustrare scăzută, izbucnește repede, izbucniri
temperamentale, iritabil, lăudăros fără motive, are impresia că ceilalți de iau de el /ea.

Simptome academice asociate:

Realizări scăzute la școală / note mici, exmatriculat / în perioade de probă la
școală, plasat în învăţământul special, repetent.

Alte simptome asociate:

Abuzul de substanţe / dependenţe, activ sexual de la o vârstă fragedă / parteneri
multipli, membru într-o gașcă, istoric de abuz fizic / sexual, insecuritate, delicvență
juvenilă.

118
Evaluarea ODD şi CD
A se vedea, de asemenea, Scale de Gamă Largă enumerate pentru evaluarea ADHD în
secţiunea 16.1.
Instrumentul de Monitorizare al Proceselor Antisociale (APSD)
Scala Tulburării de Conduită (CDS)
Lista de verificare Jesness Behavior (JBC)

Simptomele CD

Agresivitate:
Fizic agresiv cu colegii / părinţi / profesori / animale, bătăuş cu ceilalți, folosește
arme, viol, intră frecvent în lupte cu ceilalți pe terenul de joacă / din autobuz / din
cartier / de oriunde, se luptă cu pumnul, bătăi de stradă, este rău cu ceilalți copii, vorbește
urât, foloseşte un limbaj peiorativ / jignitor, violent / periculos, ameninţă / intimidează /
bătăuş, cruzime fizică față de animale sau oameni.

Distrugeri materiale:
Provoacă incendii, scrie graffiti-uri (cazuri particulare în care urăsc
graffiti-ul), pun pocnitori în cutiile poștale, vandalism, distrugerea intenţionată a
proprietăţii celor cunoscuți.

Falsitate:
"Adesea mint pentru a ieşi din necaz", dă vina pe alţii, un "mincinos patologic" /
"mincinos înnăscut", va trișa / minți pentru a câştiga / a fi văzut ca și câștigător, depune
efort la o sarcină sau în relație faţă de alţii numai în cazul în care îi revin beneficii,
acceptă în mod egoist favoruri, dar fără a le returna.

Furturi:
Fură din magazine, uită să plătească chitanțe, intrare prin efracție în casele /
mașinile / magazinele oamenilor, furt auto, tâlharește, extorcare / şantaj, jaf armat, furt,
fură poșetele femeilor.

Încălcarea regulilor:
"Este întotdeauna în necaz", chiulește de la şcoală, a fugit de acasă de
____ ori, își pierde toată noaptea pe străzi, nu se supune normelor de şcoală, conduce o
mașină fără carnet, face sex pentru bani / bunuri / droguri, îi forțează pe ceilalți în
activităţi sexuale, folosește substanţe interzise înainte de vârsta de 13 ani şi apoi recurent
după vârsta de 13 ani.

Simptome emoționale asociate:

Stimă de sine scăzut, toleranţă la frustrare scăzută, izbucnește repede, izbucniri
temperamentale, iritabil, lăudăros fără motive, are impresia că ceilalți de iau de el /ea.

Simptome academice asociate:

119
 Realizări scăzute la școală / note mici, exmatriculat / în perioade de probă la
școală, plasat în învăţământul special, repetent.

Alte simptome asociate:

Abuzul de substanţe / dependenţe, activ sexual de la o vârstă fragedă / parteneri
multipli, membru într-o gașcă, istoric de abuz fizic / sexual, insecuritate, delicvență
juvenilă.

Evaluarea ODD şi CD
A se vedea, de asemenea, Scale de Gamă Largă enumerate pentru evaluarea ADHD în
secţiunea 16.1.
Instrumentul de Monitorizare al Proceselor Antisociale (APSD)
Scala Tulburării de Conduită (CDS)
Lista de verificare Jesness Behavior (JBC)
Inventarul Jesness - Revizuit (JI-R)
16.4. TULBURĂRI ALIMENTARE

Coduri Relevante DSM-IV-TR

307.1 Anorexia Nervosa

307.51 Bulimia
307.50 Tulburarea de alimentatie NOS

Anorexia Nervosa

Prezentarea Fizică şi Simptome

Aspect Descărnat
Coaste / șolduri proeminente, față trasă, membre "coadă de mătură", cachexia /
cachectic, șeruit, pierdere în greutate de cel puţin 15%, fără a suferi de vreo boală.

Consecinţe Fiziologice
Amenoreea / tulburări / întreruperi / încetarea ale ciclului menstrual, degenerare a
muşchilor, stres cardiac / aritmie / bradicardie / insuficienţă cardiacă, edem, dezechilibru
electrolitic, căderea părului, scăderea tensiunii arteriale, temperatura corpului scăzută /
hipotermie, creşterea părului moale și gros peste organism.

Simptome comportamentale
Suprasolicitare.
Abuz de laxative / diuretice.
Reducerea aportului alimentar zilnic la doar câteva legume / biscuiti / etc.,
consumă doar alimente cu conţinut scăzut şi fără calorii, are ritualuri alimentare (de
exemplu, tăiere alimentelor în bucăţi foarte mici, mestecă o bucată de mâncare pentru
perioade lungi de timp).
Refuzul de a mânca / auto-înfometare / post.
Își studiază cu orele corpul în oglindă.

120
Simptomele cognitive
Imagine corporală distorsionată (crede despre el / ea că este întotdeauna prea gras,
în ciuda pierderii semnificative în greutate), își pierde simțul realității atunci când își
vede corpul, se vede pe sine ca fiind extrem de gras / grasă, chiar dacă de fapt este
scheletic, nemulţumiţi de aspectele corporale.
Teama de a deveni obezi, fobie alimentară, frică de schimbările pubertății.
"Copil bun", se comportă civilizat, conştiincios, liniştit, se straduiește intens
pentru a fi perfect sau ai mulțumi pe alții.
Teamă morbidă de creșterea în greutate / de a fi grași, atitudini distorsionate şi
groaznice despre alimente, evitant cu alimentele care ”îngraşă", idei de groază
supraevualte despre ”stratul de grăsime”.
Obsesie pentru slăbit, preocupat de alimente, interes excesiv în prepararea
mâncărurilor / încercare de noi rețete / gătirea de mese copioase pentru ceilalți.
Perfecţionist, excesiv de auto-disciplinat / de auto-control, mândru de
managementul greutății, excesiv de critic față de sine şi / sau ceilalți.
Vede familia într-o limină prea pozitivă, neagă orice conflict de familie, viziune idealistă
despre familie, enmeshment cu un părinte, familia nu dezvăluie sentimente / emoții.

Aspecte Emoționale / Sociale

Dependent / conformist.
Depresie, anxietate, tulburări de somn.
Dificultate în exprimarea sentimentelor (în special a celor negative).
Stimă de sine scazută.
Inactic social.

Bulimia Nervosa

Prezentarea Fizică şi Simptome

Aspect:
Mărimea corpului normală, greutate aproape de normal (uneori obezi), mari
fluctuaţii corporale.

Consecinţe fiziologice:
Inflamări frecvente ale gâtului, glande umflate, probleme dentare din cauza
distrugerii smalțului dinților, probleme intestinale / constipație, deficiențe nutriționale,
foame intensă, deshidratare, temperatura corpului scăzută, tulburări de echilibru corporal,
pierderea părului, insomnie, amenoree.

Simptomele comportamentale
Alternează între mâncatul în exces şi a perioadelor de post cu un comportament normal
de alimentare, mănâncă alimente în secret, achiziționează cantități mari de alimente care
"dispar" brusc, produsele alimentare ale altor oameni "dispar".

121
Se supra-alimentează apoi își provoacă vărsături (auto-vărsături induse sau supradoze de
laxative), consumă cantităţi enorme de alimente bogate în calorii, adesea mănâncă
alimente bogate în calorii fără a lua în greutate.
Suprasolicitare.
Cântăriri frecvente, frecventează clinicile de control al greutăţii.
Impulsivitate, hiperactivitate.
Consumul de alimente nesănătoase.
Face încearcări de a piarde în greutate, este în dietă de-a lungul vieții.
Perfecţionism.
Vomă auto-indusă, foloseşte laxative / diuretice / preparate tiroidiene, suprimă pofta de
mâncare.

Simptomele cognitive
Preocupare anormală în legătură cu mărimea corpului, auto-evaluarea este centrată pe
greutate, se simte neputincios în controlul greutății.
Dificultate în modul clar de gândire, raţionalizează despre mâncare / simptome, gândire
dihotomică, supra-personalizare.
Teama de obezitate / teamă morbidă de a deveni gras.
Imagine corporală negativă / distorsionată / iraţională, supra-preocupat cu aspectul
corpului / formei corpului / greutății, nemulţumit / dezgustat de aspectele corporale.
Perfecţionism.
Preocupare pentru alimente.
Rușinat de comportamentul anormal.

Aspecte emoţionale
Depresie, anxietate, modificări ale dispoziţiei, furie mascată.
Sentimentele de dezgust / neputinţă / panică / vină despre incapacitatea de a controla
stările de vomă / expulzare.
Impulsivitate.
Stimă de sine scăzută, suprasensibil la criticile din partea altora.
Suicid.

Aspecte sociale
Dificultăţi în relaţiile interpersonale, refuză să iasă la întâlniri din cauza imaginii în care
se vede.
Mănâncă singur din cauza jenei pentru cantitatea / ritualurile de mâncare consumată,
merge frecvent la baie (pentru a vomita).
Probleme de familie.
Realizări academice ridicate.
Restricționat în activitățile sociale.
Deprecierea muncii sale.

Evaluarea Tulburărilor de Alimentaţie

122
Inventarul 2 al Tulburarilor de Alimentație (EDI-2) poate fi folosit pentru a evalua în mod
specific tulburările de alimentaţie. (A se vedea capitolele 27 şi 28 pentru instrumentele și,
respectiv, scalele de măsurare ale comportamentului general).

16.5. TULBURĂRI DE ELIMINARE ŞI DE ADMISIE

Pentru tulburări de alimentaţie, a se vedea secţiunea 16.4, "Tulburările de alimentaţie."

Coduri Relevante DSM-IV-TR

787.6 Encoprezis Cu Constipaţie Şi Incontinenţă Excesivă

307.7 Encoprezis Fără Constipaţie Şi Incontinenţă Excesivă
307.6 Enurezis
307.52 Pica
307.53 Tulburarea De Mestecare
307.59 Tulburarea De Hrănire A Infanților Și În Copilăria Timpurie

Enurezisul

Enurezisel este udarea în pat după vârsta de 5 ani. Enurezis "primar" se produce atunci
când simptomele au fost prezente pe tot parcursul copilariei (de exemplu, învățatul la
toaletă nu a fost finalizat cu succes).Enurezisul ”secundar” are loc după cel puţin 6 luni
de mers cu succes la toaletă.

Afecţiuni medicale asociate:

Diabet cu debut juvenil, infecţii ale tractului urinar, infectii la rinichi, deficienţe
neurologice minore, anomalii structurale.

Simptome emoţionale şi comportamentale asociate:

Stigmatizare socială legată de udatul în pat în casele prietenilor, reticenţă în a
dormi peste noapte la altcienva sau în mersul în tabere, traume sau traume de separare de
părinţi (de multe ori asociate enurezisul secundar).

Encoprezis

Encoprezis este murdăritul în pat după vârsta de 4 ani.

Afecţiuni medicale asociate:

Constipaţie, fisuri anale, refuzul de a mânca, pierderea în greutate, deshidratare,
scurgeri de scaun neformat momentul impactelor, boala Hirschsprung / megacolon
aganglionic.

123
Simptome emoţionale şi comportamentale asociate:
Ascunderea / pătarea scaunelor sau materiilor fecale, stres familial mare /
psihopatologic, gospodărie dezorganizată, abuz fizic / sexual, anxietate crescuta, fobia de
toaletă, evenimente stresante (de exemplu, naşterea unui frate, separarea de părinţi,
începerea școlii).

Dificultăți Generale de Admisie / Alimentare

Snow (1998) precizează că problemele legate de practicile de nutriţie și de hrănire a

sugarilor pot include următoarele:
• Anemia deficitului de fier.
• Reacţii adverse / alergice la alimente.
• Carii dentare (de exemplu, " sindromul biberonului ", "sindromul sticlei," sau folosirea
biberonului atunci când i-a căzut un dinte).
• Obezitate.
• Malnutriţie (inclusiv malnutriţia proteinelor, Kwashiorkor, and marasmus).
Snow (1998) observă, de asemenea, aceste semne pozitive în dezvoltare, în copilărie:
• Nivel de dezvoltare normală.
• Poftei de mâncare bună.
• Tonus muscular ferm.
• Curiozitate.
• Vigilenţă.
Comportamente problematice de alimentare:
Mofturos la mâncare, îşi exprimă verbal antipatia pentru multe produse alimentare, arată
suferinţă / plânge atunci când sunt anumite alimente pe farfuria lui / ei, încearcă să
îndepărteze alimente din farfurie / aruncă alimentele, ţine alimentele în gură pe perioade
lungi de timp / nu înghite alimentele, se joacă cu mâncarea, se plânge că ceva este în
neregulă cu mâncarea.

Probleme asociate în mod specific cu mâncatul în exces:

Probleme de sănătate fizică (de exemplu, probleme cardiovasculare, diabet), probleme
sociale, dificultăți în a ține pasul fizic cu colegii (de exemplu, poate rămâne fără suflu
atunci când aleargă, obosește repede în timpul exercițiilor fizice, preferă activităţile
sedentare), respect de sine scăzut.

Pica

Pica este ingerarea de substanțe non-nutritive, cum ar fi murdăria, varul, ipsosul, săpunul,
lipiciul, chibrituri, fecalele, pământul, cărbunele, bicarbonatul de sodiu, cenuşa, zațul de
cafea, detergentul de rufe, sau păr. De obicei începe între vârstele de 1 şi 2 ani; este, de
asemenea, observat la femeile gravide (inclusiv adolescentele gravide). Aceasta poate fi
asociată cu deficitul de fier, și poate provoca saturnism şi blocaj intestinal.

Tulburarea de Mestecare

124
În tulburare de mestecare (numit, de asemenea, "merycism"), un copil regurgitează şi
remestecă alimentele. Complicaţiile medicale pot include malnutriţie sau neputința de a
înghiți la sugari (care pot fi fatale), şi actul de mestecare poate fi asociat cu hernie hiatală.
Este mai frecvent la copiii cu retard mintal decât la cei cu inteligență normală.

16.6. DIZABILITATI DE INVATARE

A se vedea Capitolul 33, “Scris pentru Scoli”, pentru mai multe informatii privind
stabilirea unei dizabilitati de invatare potrivit Legii Invatamantului a Persoanelor cu
Dizabilitati (Individuals with Disabilities Education Act ( IDEA)).

Evaluarea Dizabilitatilor de Invatare

A se vedea capitolele 21 şi 22 pentru mai multe informaţii despre multe din testele
menţionate mai jos

Teste de inteligenta, aptitudini academice, abilitatile cognitive relative, şi (des) aptitudini

emotionale sunt de obicei necesare pentru a stabili un diagnostic de dizabilitate de
invatare. Nu există nici o baterie standard pentru oricare dintre dizabilităţile de învăţare
descrise în această secţiune, ca testele de selecţie trebuie să se bazeze pe problema
sesizării, vârsta copilului şi nivelul gradului, şi a severităţii impactului handicapului lui.
Enumerate mai jos sunt teste de inteligenţă generală şi de achizitie academica.
Teste de Inteligenta
Scalele de abilitati diferentiale (DAS-II - Differential Ability Scales)
Bateria de evaluare Kaufman pentru copii, ediţia a doua (KABC-II - Kaufman
Assessment Battery for Children, Second Edition)
Testul scurt de inteligenta Kaufman, editia a doua (KBIT-2 - Kaufman Brief
Intelligence Test, Second Edition)
Scala de inteligenta Stanford-Binet, ediţia a cincea (SB5)
Scala Wechsler de inteligenta pentru adulti, editia a treia (WAIS-III – Wechsler
Adult Intelligence Scale- Third Edition)
Scala Wechsler de inteligenta pentru copii, editia a patra ( WISC-IV – Wechsler
Intelligence Scale for Children- Fourth Edition)
Scala Wechsler de inteligenţă pentru copii preşcolari şi pentru şcolarii mici, editia
a treia (WPPSI-III – Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence - Third
edition)
Testele de abilitati cognitive Woodcock Johnson III (WJ III)

Teste de achizitie academica

Screening-ul DABERON pentru pregatirea scolara- Editia a doua (DABERON
Screening for School Readiness- Second Edition)
Bateria de diagnostic a capacitatilor- Editia a doua (Diagnostic Achievement
Battery- Second Edition)

125
 Testul de diagnostic al capacitatilor pentru adolescent- Editia a doua (Diagnostic
Achevement Test for Adolescents- Second Edition)
Testul individual de capacitate Wechsler – Editia a doua (WIAT-II – Wechsler
Individual Achievement Test-second edition)
Testul pentru o gama larga de realizari, Editia a patra (WRAT-II)( Wide Range
Achievemet Test – Second Edition)
Testul de capacitate Woodcock-Johnson III (WJ III)
Testul de capacitate pentru copiii mici (YCAT – Young Children’s Achievement
Test)

Simptome emotionale si comportamentale asociate

Anxietate, depresie, ADHD comorbid.
Motivatie scazuta, perceptia de lipsa a capacitatii, putin probabil sa puna succesele pe
seama capacitatilor lui/ei.
Atitudinea negativă manifestată de către profesori / elevi / părinţi faţă de copil, copilul
este tachinat de către alţi copii, deoarece ea / el nu poate citi.
Control slab al impulsurilor, delicventa juvenila, comportamente agresive.
Competenta sociala slaba.

Specificatii sumare despre discrepantele Competenta – Realizare

Academic, nivelul global de educaţie al copilului este semnificativ mai mare decât
nivelul său general de dezvoltare intelectuală, pe baza lui / ei de performanţă pe _______
(se indică denumirea testului).
Testarea performantei academice a copilului este comparabilă cu sau depaseste
performanta ei/lui cognitiva de testare .
La fiecare dintre testele realizate, copilul / adolescentul a obtinut rezultate la
nivelul asteptat pe baza IQ-ului (o măsură de aptitudini) şi efectuate la nivel de grad
comparabile cu cele ale colegilor de aceeasi vârstă la testele de citire / scriere /
matematică.
Realizarile lor academice au fost proporţionale cu aşteptările bazate pe capacitatea
cognitivă.
Deşi performanţa într-o serie de domenii nu a fost semnificativ diferita de cea a
colegilor de acelaşi vârstă, realizarea în unele zone (de precizat) a fost sub ceea ce ar fi de
aşteptat, având în vedere abilităţile intelectuale in ansamblu ale copilului.
Performanţa copilului la cele mai multe măsuri de performanta academica a fost
la / uşor sub / cu mult sub aşteptări, având în vedere abilitatile lui / ei intelectuale globale.
O analiză a discrepantelor bazată pe regresie indică o diferenţă semnificativă de
___ - puncte între capacitatea de citire / matematica / ortografie / scris / etc. si abilitatile
asteptate de la copil. Această diferenţă apare la numai ___% dintre colegii lui de acelasi
vârstă (p < ___).[“p”= peers= trad. colegi]
Dimensiuni diverse de citire / scriere / matematica / ascultare / vorbire / etc. au
fost evaluate, şi anumite aspecte (a se specifica instrumentul) au fost discordante de
funcţionarea intelectuală măsurată de _____________ (denumirea testului).

Tulburarea de Matematică (Discalculia)

126
Cod relevant DSM-IV-TR
315.1 Tulburarea de Matematică

Evaluarea Discalculiei
Testul complet de abilitati matematice ( Comprehensive Mathematical Abilities Test)
KeyMath-revizuit: Un inventar de diagnosticare a fundamentelor matematicii
Test de abilitati ale notiunilor primare de matematica – Editia a treia (TEMA-3)
Test de abilitati matematice - Editia a doua (TOMA-2)

Simptome
Dificultate in efectuarea operaţiilor matematice (adunare / scădere / inmultire /
impartire), probleme de numărare, probleme cu identificarea / folosirea banilor, citirea
ceasului, imposibilitatea de a adăuga/scade constant numere cu o singură cifră, neputinta
de a finaliza un produs de mai multe cifre.
Dificultate in intelegerea termenilor/ operatiunilor matematice, probleme de
înţelegere a povestii problemelor, nu pot analiza problemele cu cuvinte şi să facă
corespondenţa dintre numerele de manipulare şi abstracte.
Interpretarea gresita a semnelor , nu recunoaşte semne corespunzătoare.
Probleme de invatare a datelor matematice (de exemplu, tabele de multiplicare).
Transpunere numere.

Simptomele emoţionale şi comportamentale associate

Probleme academice, dislexie comorbida, probleme cu aspecte conceptuale de
învăţare.
Atenţie deficitara.
Depresie.
Dificultăţi cu cogniţia sociala, retragere socială.
Opoziţie faţă de munca scrisă.

Afirmatii sumare
Performanţa copilului la actualele testari este în concordanţă cu diagnosticul de
tulburare matematica, precum scorurile de dobandiri la matematică au fost discordante
fata de performanţa aşteptată şi a arătat o întârziere de ___ ani clasa.
(Pentru un copil mai mic:) Aptitudinile academice insusite se încadrează cu mult
sub nivelul de gradul actual la matematică, în cazul în care copilul prezintă o înţelegere
nesigură a conceptelor de bază (de exemplu, corespondenţă 1:1, recunoasterea numarului,
aprecierea de magnitudine a numărului) şi are dificultăţi în lucrul cu numere , chiar şi
pentru probleme foarte simple şi concepte.

Dizabilitati de Citire (Dislexie / Tulburare de Lectura)

Termenii "dislexie", "dizabilitati de citire," şi "tulburare de citire" sunt adesea

utilizaţi alternativ. Cu toate acestea, DSM foloseste "tulburare de citire," şi o mare parte
din literatura de cercetare foloseste "dislexie." Termenul de "dizabilitati de citire"
cuprinde totul.

127
Cod relevant DSM-IV-TR
315.00 Tulburarea de Citire

Evaluarea Dizabilitatilor de Citire A se vedea capitolul 22 pentru mai multe detalii

despre numeroase dintre aceste teste.
Inventarul de citire la clasa – Editia a opta ( Classroom Reading Inventory- Eight
Edition)
Testul complet de procesare fonologica (CTOPP) ( Comprehensive Test of
Phonological Processing)
Testele de citire Gates-MacGinitie, Ediţia a patra (GMRT-4)
Testele de citire orala Gray, Ediţia a patra (Gort-4)
Testul citirii tacute Gray ( Gray Silent Reading Tests)
Testul de Conceptualizare auditiva Lindamood, ediţia a treia (ALC-3)
Testul de citire Nelson-Denny
Testul de analiza auditivă Rosner
Testul de abilitati timpurii de citire – Editia a treia (TERA-3) (Test of early
reading ability)
Testul de înţelegere a citirii – Editia a treia (TORC-3) (Test of Reading
Comprehension)
Testele de stapanire a citirii Woodcock – Editia a treia revizuită (WRMT-R)
(Woodcock Reading Mastery Tests)

Deficite ale abilitatii de citire

Probleme de discriminare auditiva, neputinta de a identifica sunetele de început
/sfarsit ale cuvintelor, nu poate recunoaşte consoanele iniţiale / grupurile de consoane, nu
poate recunoaşte vocale.
Probleme de înţelegere / dificultate in a înţelege ceea ce tocmai a fost citit, bazat
pe imagini pentru înţelegerea propozitiei.
Probleme de decodare, citire inexacta, dificultate in capacitatea de a recunoaşte
sunetele şi succesiunea lor în cuvinte, dificultate in sarcini cu citirea fara cuvinte/cuvinte
fara sens, în imposibilitatea de a citi cu precizie povesti simple, incapabil să ofere sunete
corecte pentru consoane / consoane duble / combinatii de consoane / vocale scurte /
vocale lungi / vocale integrate în cuvinte din trei litere consoană-vocală-consoană, a
adauga adesea litere şi rearanjeaza literele în cuvinte, atunci când citeste cuvinte unice.
Probleme de fluenta / lectură disfluenta, ezitări, citire lenta.
Probleme in denumirea literelor, neputinta de a se potrivi majusculele cu literele
mici.
Limitarea vocabularului la forma de baza a cuvintelor.
Erori de citire orala, omisiune / inserare, pronunţie greşită / înlocuire fonetica,
sarit cuvinte, pierderea randului, inversat cuvinte, repetarea, erori vizuale / ghiceste
cuvinte intregi, lexicalizari, erori in functia cuvintelor, erori consistente de decodare a
cuvintelor de la mijloc pana la sfârşitul cuvintelor, ghicirea cuvintelor bazandu-se pe
primele câteva litere.
Probleme de rima, nu e în măsură să ofere rime pentru cuvinte specifice (de
exemplu, "măr- păr").

128
 Ortografie depreciata / limitata, inversări facute literelor, se luptă cu asociaţia de
bază sunet-simbol atat pentru vocale cat şi pentru consoane.

Dificultăţi asociate
Probleme academice în matematică.
Dificultăţi in atentie.
Probleme in articulare .
Delincvenţă.
Dificultăţile legate de limbă-de prelucrare.
Slaba memorie pe termen scurt sau pe termen lung, cu dificultăţi in memorarea pe
derost (de exemplu, învăţarea datelor matematice, cum ar fi tabla inmultirii).
Probleme cu stima de sine.
Dificultăţi vizual-spatiale.
Probleme in gasirea cuvintelor.

Specificatii sumare
PENTRU COPII MAI MICI SI CITITORI PRECOCE
Performanţa copilului indică faptul că ea / el prezinta riscul de a dezvolta dislexie.
Copilul a demonstrat un model de scoruri tipice de copii mici cu dislexie: Testele
de citire care depindeau de fonetica au fost foarte dificile pentru ei.
Capacitatile abilitatilor academice se încadrează cu mult sub nivelul de grad
actual de lectură şi de ortografie.
Recunoaşterea copilului de litere (abilitate vizuala) este mai dezvoltată decât
capacitatea lui de a asocia sunete cu litere (fonematic / calificare auditiva); copilul are
doar începutul de conştientizare a sunetelor în acest moment.
PENTRU COPII DE VARSTA SCOLARA
Rezultatele copilului la testare a indicat ca el / ea are un handicap de învăţare
specific, dislexie.
Copiii cu dislexie au un deficit timpuriu în prelucrarea fonologica (abilitatea de a
recunoaşte sunetele şi succesiunea lor în cuvinte), care afectează uşurinţa cu care
corespondenţa litera- sunet este invatata si automatizata. Acest lucru duce la progrese mai
lente în procesul de învăţare a citititului şi chiar cu mai multe dificultăţi în procesul de
pronuntie. Istoria educational a copilului şi rezultatele testelor reflectă în mod clar acest
model.
Pe scurt, copilul este un baiat/o fata de___ ani, cu o dizabilitate de învăţare în
zona de lectură.
Scoala de istorie, istoria timpurie de dezvoltare, şi rezultatele prezentelor teste,
toate indică faptul că aceasta este un copil cu o dizabilitate de citire specifica (dislexie).
Rezultatele sunt foarte coerente cu o dizabilitate de invatare specifica (dislexie),
cu o slăbiciune semnificativă în procesarea fonologică.
Rezultatele testelor şi antecedentele indică faptul că ea / el are o tulburare de citire
(dislexie). Concret, competenta în lectură şi scriere este cu mult sub nivelul clasei lui si
contradictorie cu ceea ce se astepta pe baza nivelului sau general de intelgenta.
Istoria scolara a copilului şi rezultatele prezentelor test indica faptul ca el / ea are
un handicap de lectură specific (dislexie), precum si competenţele de prelucrare

129
fonologica (un deficit de bază în dislexie) sunt mai slabe decât ar fi normal de aşteptat
pentru un copil cu o experienţă educaţională şi capacitatea intelectuală ca al lui / ei.
Copilul a efectuat cu mult sub aşteptări în ceea ce priveşte abilităţile de lectură şi
de ortografie. Analiza ei / lui de performanţă indica dificultăţi semnificative in
aptitudinile de decodarea fonetica de bază (citire) şi codare (ortografie). Intelegerea
lecturii este, de asemenea, cu mult sub aşteptări.
Capacitatea copilului globala a lectură (compozit de intelegere a citirii si
recunoaştere a cuvintelor), precum şi aptitudinile sale de bază de citire (recunoaşterea
cuvintelor), difera în mod semnificativ de aşteptările pe baza capacităţii sale intelectuale
de ansamblu.
PENTRU COPII MAI MARI/ADOLESCENTI
Modelul rezultatelor acestui adolescent şi tipurile de erori pe care ea / el le-a făcut
sunt ambele caracteristice tinerilor adulti cu dislexie, care au compensat bine / parţial
compensat.
Istoria adolescentului şi modelul de scoruri indica o dislexie anterior
nediagnosticata.

Dificultăţi de învăţare nonverbala (NLD- Nonverbal Learning Disability)

NLD nu este un diagnostic DSM-IV-TR, deşi poate fi codificat ca 315.9, tulburări de

învăţare fara alte specificatii.

Evaluarea NLD
Evaluarea NLD implică de obicei administrarea testelor de capacitatea intelectuală,
capacitatea vizual-spatiala,masurari ale realizarilor, şi funcţionarea executiva. Enumerate
mai jos sunt teste care măsoară în mod specific inteligenţa non-verbală. (CTONI şi
TONI-3 sunt discutate în continuare în capitolul 22. A se vedea alte capitole în secţiunea
E, "Rezultate Teste," pentru mai multe informaţii cu privire la alte tipuri de măsuri.)

Test complet al Inteligentei Nonverbale (CTONI)

Matricile Progresive Raven
Test de inteligenţă Nonverbal, Ediţia a treia (Toni-3)
Testul Universal de Inteligenta Nonverbala

Simptome
IQ verbal mai ridicat /index înţelegere verbală decât IQ-ul de performanţă / Index
Rationament Perceptual.
Dificultăţi academice la matematică, intelegerea lecturii.
Dificultăţi in coordonare (motorie fina, motorie grosiera, şi / sau psihomotorii).
Probleme cu organizarea vizual-spatiala.
Dificultăţi in relatiile sociale, probleme in citirea indiciilor non-verbale (cum ar fi
gesturi sau expresii faciale).
Probleme de integrare senzoriale sau tactile (sau antecedente de astfel de
probleme), nu le plac de zgomotele puternice / atingerile / produse alimentare specifice /
anumite mirosuri.

130
Dificultăţi asociate
Anxietate, gândire obsesionala / tendinţe.
Dificultate in organizarea şi conceptualizarea materialului verbal, dificultate in
conceptualizarea conceptelor abstracte matematice şi ştiinţifice, probleme de învăţare a
structurilor gramaticale ale limbilor străine.
Probleme emoţionale, comportament opoziţional.
Deteriorarea functiei executive, atenţie variabila, impulsivitate, tendinţe
perseverative, probleme organizatorice.
Hiperlexic.
Probleme de adaptare la situaţii noi / schimbari (de exemplu, schimbări în clasă,
profesori).

Specificatii sumare
Rezultatele testelor actuale nu indica prezenţa a NLD, astfel incat diferenţa dintre
abilitatile copilului verbale şi nonverbale nu a fost la un nivel compatibil cu acest
diagnostic.
Deşi acest copil demonstrează aptitudini verbale mai bine dezvoltate decât
aptitudini non-verbale, datele de testare nu indică faptul că el / ea îndeplineşte criteriile
de diagnostic complet pentru NLD.
În lumina de ___-puncte neconcordanţă între IQ-ul verbal al copilului si
rezultatele IQ-ului de performanta, posibilitatea de a LND a fost explorată prin teste
suplimentare. Într-adevăr, el / ea a fost găsit/a in a satisface cele mai multe dintre
criteriile principale pentru NLD, inclusiv de performanţă relativ mai slaba în competenţe
de calcul, întârzieri vizual-motorii de integrare, planificare motorie şi dificultate in
randamentul grafomotor, probleme in citirea indiciilor sociale, etc.
Rezultatele testelor indică un model tipic de indivizi cu NLD. Oamenii cu acest
tip de dizabilitate de învăţare au dificultăţi cu percepţia, analiza, integrarea, şi stocarea de
informaţii nonverbale.
Performanţa curenta a copilului şi antecedentele indică faptul că ea / el
îndeplineşte criteriile primare pentru NLD, inclusiv un IQ semnificativ mai mic de
performanţă decât scorul IQ-ului verbal; punctele slabe academice în înţelegerea lecturii
(din cauza problemelor de a face deducţii) şi abilităţi de calcul; intarzieri de integrare
vizual-motorii; planificarea motorie şi dificultati ale randamentului grafomotor, şi
probleme la citire nonverbala / aluzii sociale, care afectează raţionamentul sociale.

Tulburare exprimarii în scris (Disgraphia)

Cod relevant DSM-IV-TR

315.2 Tulburare de exprimare în scris

Evaluarea exprimarii în scris

Testul scrierii lingvistice precoce –Editia a doua (Test of Early Written Language-
Second Edition)
Testul de aptitudini ale scrisului de mana ( Test of Handwriting Skills)
Testul scrierii lingvistice- Editia a treia(TOWL-3) (Test of Written Language)

131
Simptome
Inversarea literelor, substituirea de majuscule cu litere mici (şi vice versa) în
cuvinte.
Erori de scriere a cuvintelor comune / mai puţin frecvente.
Organizarea scrisului a fost săraca / confuza.
Prinderea creionului a fost slaba / variabila, inconsistenta / moale / puternica.
Scrisul de mana sarac, copierea dificila, dificultate în mecanica de scris, prost
formate literele, litere intoarse, prea mult / prea puţin spaţiu între cuvinte, cuvinte
neseparate, editeaza literele cu dificultăţi semnificative, maniera idiosincratica de a
produce litere.
Viteza motorize slaba / secvenţiere.
Slaba ortografie / punctuaţie / valorificare, sare peste propozitii, apostroful omis
în contractanţii, folosit majuscule incorect.
Probleme in compunerea textului, construcţii slabe ale paragrafelor, erori
gramaticale, cuvinte adaugate sau lipsa în propoziţii, incapacitatea de a formula fraze /
propoziţii complete dintr-o imagine, propozitiile nu sunt formulate din punct de vedere
gramatical, a avut probleme venind cu idei care au fost conectate în conformitate cu un
subiect dat.
Utilizate propozitii prea scurte / concrete / propozitii simple, fara coerenta a
propozitiilor sau in dezvoltarea poveştii in scrierea lui / ei, vocabularul e cel de bază,
lipsa variatiei structirii si cuvintelor in formularea propozitiilor, conţinut mai sărac decât
ar fi de aşteptat de la abilitatile intelectuale si educationale ale copilului la nivelul sau.

(Dificultăţi observate în gimnaziu şi liceu:) Probleme in luarea notitelor,

dificultate in luarea examenelor tip eseu (inclusiv probleme de organizare şi exprimare a
gândurilor în mod eficient şi într-o perioadă limitată de timp), probleme persistente cu
scrisul de mână, viteza de scriere lenta, incapacitate de a termina lucrarea la timp.

Specificatii sumare:
Evaluarea realizării academice a dezvaluit o slăbiciune semnificativă în abilităţile
limbajul scris, astfel incat performanta copilului la testele de evaluare scris / ortografie /
valorificare / semne de punctuaţie / utilizare cuvânt a scăzut sub aşteptările varstei si
clasei.
În domeniul academic, o discrepanţă semnificativă a fost observată între
capacitatea intelectuală generala a copilului şi performanţa cu privire la măsurile
academice a limbajului scris.

16.7. RETARDUL MENTAL

Coduri relevante DSM-IV-TR

317 Retard mental usor

318.0 Retard mental moderat

132
318.1 Retard mental sever
318.2 Retard mental profund
319 Retard mental, Severitatea nespecificat

Caracteristicile de retard mental dupa Categoria diagnosticului

Retard mental usor

IQ de 50-55 la 70.
Vorbire este de obicei o structură similară cu cea a persoanelor fără retard mintal, dar este
adesea rigida în conţinut.
Se pot aştepta la a atinge sase clase în competenţe academice.
Ei pot lucra şi să trăiască independent, de obicei, cu un oarecare sprijin de la familie sau
comunitate.
Aproximativ 85% dintre cei diagnosticati cu retard mintal au formă uşoară.

Retard mental moderat

IQ de 35-40 la 50-55.
Persoanele sunt, de obicei, în măsură să comunice nevoile altora prin intermediul vorbirii,
dar lent pentru a dezvolta competenţele lingvistice.
Ei pot lucra în cazul în care sunt supravegheati, dar de obicei nu pot trăi independent.
Aproximativ 10% din indivizi diagnosticaţi cu retard mental au forma moderata.

Retard mental sever

IQ de 20-25 la 35-40.
Limba de obicei este format din vocalize, cuvinte singulare, sau fraze de 2-3 cuvinte.
Pot efectua de multe ori sarcini simple, cu o supraveghere adecvată, deşi nu pot să
trăiască independent.
Aproximativ 5% din indivizi diagnosticaţi cu retard mental au forma severa.

Retard mental profund

IQ-ul sub 20-25.
Indivizilor le lipseste limbajul verbal, dar poate fi în măsură să indice nevoile prin
vocalize / comportamente.
Aproximativ 1-2% dintre persoanele diagnosticate cu retard mental au forma profunda.

Categorii de funcţionare adaptiva

Deprinderi de viata:
Poate / nu poate gestiona bani / utiliza telefon / spune timp.

Siguranţă:
Poate / nu poate fi lasat singur acasa sau in curte.

De auto-ingrijire:
Poate / usor de invatat /nu poate sa isi incheie incaltamintea / sa se spele pe dinti/ sa se
imbrace/ sa foloseasca un cutit si o furculita, fara problem/ cu problem in a se hrani/
imbraca/ a merge la toaleta/ igiena personala.

133
Abilităţi sociale:
Aptitudini sociale adecvate / deficit (de exemplu, dificultăţi în interacţiunea cu colegii la
un nivel corespunzător vârstei).

Cauzele retardului mental

Sarcina şi naşterea:
Infecţii materne (de exemplu, cu citomegalovirus [CMV], rubeola, toxoplasmoza, sifilis),
abuz de substanţe matern (de exemplu, sindromul de alcool fetal [FAS]), anoxie în timpul
procesului de nastere, prematuritate extrema.

Toxinele din mediu sau cauze:

Malnutriţie severă, mediu ostil / lipsit de viata, intoxicatie cu plumb, meningită,
encefalită.

Afecţiuni ereditare sau congenitale:

Sindromul Down, sindromul X fragil, scleroza tuberoasa, boala Tay-Sachs, fenilcetonurie
(PKU), trisomia 18, sindromul Prader-Willi, boala Wilson, anencefalie, hydroencephaly,
porencephaly, microcefalie, hidrocefalie.

Trauma:
Anoxie, infecţii, traumatisme craniene.

Probleme comune medicale si de dezvoltare

Epilepsie.
Dificultăţi de creştere ca fetus sau copil în curs de dezvoltare, greutatea mica la nastere.
Handicapuri fizice, paralizie, probleme cu coordonarea, paralizie cerebrală, întârzieri
motorii fine si grosiere, tonus muscular anormal.
Probleme senzoriale, orbire, surzenie.

Probleme emotionale, cognitive si comportamentale asociate

Simptome legate de stare, depresie, stima de sine scazuta, probleme cu reglarea starii de
spirit, vulnerabilitate emoţională / tulburări psihice.
Agresiune, comportament auto-prejudiciabil, abuzare verbala, istericale, nerespectare,
comportament imprevizibil.
Pasivitate, uşor de condus de alţii.
Comportamente neadecvate (de exemplu, stripping, vocalizare, fetişuri).
Toleranţă scăzută la frustrare.
Judecata slaba.
Sărace abilităţi de atentie, hiperactivitate, impulsivitate.
Stereotipii / comportamentul stereotip.
Încăpăţânare.

Specificatii sumare

134
Pe scurt, acest copil / adolescent este o persoana de ___ani de sex masculin / feminin cu
sindrom Down / etc. (precizaţi) şi uşor / moderat / sever / profund retard mental.
Rezultatele evaluarii de astăzi plaseaza nivelul general de functionare intelectuala a
copilului în categoria de retard mental uşor / moderat / sever / profund, cu performanţa la
testele de inteligenta, limbaj, vizual-motor, şi abilităţi adaptive toate convergente cu
privire la acest nivel de funcţionare .
Copilul este o fata / un baiat de __ani care în prezent funcţionează cu o inteligenta de
categoria uşoară / moderată / severa/ profunda de retard mental, cu dificultăţi cognitive pe
scară largă şi de adaptare în concordanţă cu această imagine.

Evaluarea de retard mental

Evaluarea de retard mental implică de obicei, administrarea unui test de inteligenţă
standard. (a se vedea capitolul 21 pentru mai multe informaţii despre testele de IQ.)
Având în vedere un diagnostic de retard mental, de asemenea, trebuie să includă
probleme în funcţionarea de zi cu zi, prima listă de mai jos se referă la testele de
funcţionare adaptive (a se vedea capitolul 28 pentru mai multe detalii despre cele mai
multe dintre acestea). A doua listă se referă la măsurile de evaluare pentru copiii cu
deficienţe mintale severe.

Testele de funcţionare Adaptive

AAMR Adaptive Behavior Scales-rezidenţiale şi comunitare: Editia a doua (ABS-RC: 2)
AAMR Adaptive Behavior Scales-Scoli: Editia a doua (ABS-S: 2)
Evaluari ale domeniilor adaptive (AAA) (Adaptive Areas Assessment)
Vineland Adaptive Behavior Scales, ediţia a doua (Vineland-II)

Evaluările pentru copii cu dizabilităţi severe

O evaluare de dezvoltare pentru elevii cu dizabilităţi severe-Editia a doua (DASH-2)
Evaluarea pentru Persoanele Profund sau Sever afectate (APPSI)

16.8. TULBURARILE DE MISCARE SI TICURILE

Coduri relevante DSM-IV-TR

307.23 Tulburarea Tourette

307.22 Tulburarea ticurilor cronice motorii sau vocale
307.21 Tulburarea ticurilor tranzitorii
315.4 Tulburarea de dezvoltare a coordonarii
307.3 Tulburarea miscarii stereotipe

Tulburarea de dezvoltare a coordonarii

Neîndemânatic; intampina dificultati in a-si lega pantofii / butonii camasii / incheierea

pantalonilor sau a jachetei/ probleme in asamblarea puzzle-urilor, jocuri sau sport,

135
dificultate la scris, abilităţi mult mai scazute decat altii de aceeasi varsta în activităţile de
zi cu zi care necesită coordonarea motorie.

Tulburarea Tourette si alte tulburari de Tic

Ticuri motorii
Mişcări stereotipe (vezi mai jos), clipitul, grimase, batut din palme / picioare, atinge,
răsucit in mers, reconstituie etape, flexiune a genunchiului, cules.

Ticuri verbale:
Face zgomote ciudate (latra / maraie / clicuri / sforaie / adulmecă), foloseşte cuvinte sau
expresii nepotrivite / limbaj obscen (coprolalia), tuse / drege vocea, repetă cuvinte /
fraze / sunete.
Merrell (2001) descrie starea depresiva, disconfortul social, ruşine, constiinta de sine, şi
comportamente obsesiv-compulsive ca şi caracteristicile asociate de tulburare Tourette.

Tulburarea miscarii stereotipe

Clatinarea fara sfarsit a capului/coprului, răsuciri repetitive /mangaierea peretilor, miscari

ritualice ale mainilor, grimase, “orbit”, facut cu mana, jucatul cu mainile/degetele.
Comportamente auto-prejudiciabile (de exemplu, lovind cu capul, musca, ciupit, lovirea,
pălmuirea fetei, ciupirea pielii, frecarea ochilor).

16.9. TULBURAREA PERVAZIVA DE DEZVOLTARE

Tulburarile pervazive de dezvoltare au in esenta aceleasi caracteristici: intarzieri ale

dezvoltarii ( mai ales in sfera comunicarii si limbajului ), abilitati sociale slabe si
dificultati in folosirea jocului simbolic si imaginatiei. Diagnosticul diferential poate fi
dificil pentru aceste tulburari, dar exista totusi cateva trasaturi generale. Copiii cu
Asperger sunt depistati mai tarziu decat cei cu autism ( la care simptomele sunt vizibile
inaintea varstei de 3 ani ), cei cu tulburarea Rett( care necesite o evolutie de 5-12 luni )
sau cei cu CDD ( la care evolutia dureaza pana la 2 ani ). Un IQ normal sau mediu se
regaseste in mod normal la copii cu Asperger, in timp ce copii autisti au frecvent un IQ
scazut sau sub medie, iar la copii cu Rett si CDD se manifesta pierderea abilitatilor
formate anterior. Comunicarea nu este intarziata foarte mult in cele mai multe cazuri de
Asperger, in timp ce copii autisti si cei cu Rett au o comunicare darapanata, iar copiii cu
CDD inregistreaza o pirdere a abilitatilor insusite anterior. Stereotipiile sunt comune
acestor dezechilibre/afectiuni. Diagnosticarea „ Fara alte specificatii” este folosita atunci
cand un copil nu intruneste criteriile pentru o anumita afectiune de dezvoltare pervaziva,
dar totusi exista cateva simptome.

Coduri relevante DSM-IV-TR

299.00 Tulburarea autista

299.80 Tulburarea Rett

136
299.10 Tulburarea dezintegrativa a copilariei
299.80 Tulburarea Asperger
299.80 Tulburarea pervaziva de dezvoltare fara alte specificatii

Deficitele de dezvoltare in copilarie

Nu agreeaza contactul fizic, alintatul, nu raspunde la vocea celorlalti.

Nu a reusit sa dezvolte un zambet corespunzator.
Nu a reusit sa dezvolte un atasament corespunzator fata de parinti, dezvolta un atasament
mecanic sau inflexibil fata de un singur adult.
Lipsa contactului visual, copil fara reactii.
Ii lipseste frica de straini.

Deficite de interactiune sociala

Plange in locuri nefamiliare si printre oameni nefamiliari. Nu manifesta afectiune sau

interes fata de tinutul in brate/ Devine rigid cand este tinut in brate.
Nu are nevoie de un purtator de grija, nu sesizeaza lipsa acestuia.
Nu reuseste sa dezvolte atasament/Distant emotional.
Manifesta o lipsa a impartasirii spontane de placere/interes/ realizari cu altii . Cel mai
fericit cand este lasat in pace/singur. Nu cauta atentie din partea altora sau o cauta pe cai
ciudate cand e suparatsperiat. Ignora Oameni.
Lipsa sau un grad mic de reciprocitate sociala. Prefera activitatile solitae. Constientizarea
existentei altora este darapanata/stangace. Nu cunoaste conceptul de nevoile altora.
Absenta comportamentului de imparter, de a darui, de a primi.
Dificultati de relationare cu cei de aceeasi varsta, putin interes fata de copii.
Slab contact visual. Evita sa fie observat. Se uita prin oameni. Ii lipsesc expresiile faciale
normale. Foloseste foarte putin gesturile corespunzatoare. Nu are zambet social.
Incapabil sa deduca starile mentale ale sale si ale altora//Teoria deficitelor mintale/ Nu
constientizeaza existenta sentimentelor in altii.

Deficite de comunicare

Abilitari de limbaj nedezvoltate/intarziate/ lipsa spontaneitatii verbale si a vorbirii

expresive, nu imita vorbirea sau o face intr-un mod ciudat/mecanic.
Dificultati cu comunicarea nonverbala.
Echolalie, afirmare prin repetare.
Manifesta fie literalitate extrema fie limbaj metaforic.
Probleme de intonatie si ritm/Voce monotona. Rigiditate in vorbire.
Dificultati in intelegerea limbajului. Nu intelege umorul/glumele/intrebarile/satira.
Probleme cu functiile limbajului superior/abstractii.
Neologisme.
Aptitudinile de joaca sunt intarziate/denaturate/ inexistente/Lipsa jocului spontan/
incapabil de joc imaginar. Se chinuie sa inceapa si sa intretina jocul cu ceilalti.
Dificultati pragmatic: nu poate sa foloseasca salutul corespunzator cand intalneste alti
oameni/ pune intrebari inoportune/ii intrerupe pe altii/ dificultati interventia adecvata.

137
Inversarea pronumelor, nu foloseste pronume la persoana 1, se refera la sine cu “tu”se
refera la altii cu “eu”, “mie”.
Repeta cererile excesiv ( pana la punctul la care devine inoportun social ).
Tinde sa vorbeasca excesiv pe aceeasi tema fara a lua in considerare prarea altora.
Nu poate sustine o conversatie.
Foloseste un limbaj stereotipic/indiosincratic, repeta emisiunile/ reclamele/ filmele pe de
rost.
Baker (1983) mentioneaza urmatoarele deficite de vorbire pt autisti :
- aptitudinile receptive de limbaj ar putea fi mai bine dezvoltate decat aptitudinile
expresive.
- ecolalia sau repetitia frazelor pe de rost deseori nu constituie un limbaj cu inteles ( de
exemplu un copil care repea des “vino aici” ar putea sa nu vrea ca cineva sa vina langa el)
- aptitudinile de limbaj deseori nu se generalizeaza de la un caz la altul ?
- aptitudinile de limbaj ar putea sa nu urmeze o traiectorie de dezvoltare normal

Comportamente stereotipe

Fascinatia pentru părţi de obiecte, mai interesati de obiecte decât de oameni, obsesiv
fascinat de lucruri neobişnuite varstei (de exemplu, programe de autobuz, numere).
Are un model restrâns de interese, care este anormal varstei.
Inflexibilitate, are o aparenta nevoie de a îndeplini ritualurile specifice / modele de
comportament, devine extrem de stresat la schimbări minore în mediu, devine sfidător
atunci când alţii încearcă să redirecţioneze lui / ei jocul sau comportamentul social,
conservarea de monotonie.
Joaca este rigida / lipseşte în imitaţie / imaginaţie.
Manierele repetitive motorii, obiceiuri repetitive de a se juca.
Mişcări stereotipe ale corpului (de exemplu, invartit, batut din palme, gesture ale mainilor
/ aripi, balansat, legănat, răsucit, lovirea capului, mers pe varfuri), fixarea cu privirea a
lucrurilor ce se invart (de exemplu, ventilatoare).

Simptome cognitive si comportamentale associate

Agresivitate faţă de ceilalţi, comportamente auto-destructive.
Demonstrează abilităţi de clivaj(de exemplu, capacitatea de matematica, muzicalitate,
memorie rost), savantism.
Dificultăţi motorii fine si grosiere, problem in a-si deplasa corpul în spaţiu, de multe ori
se va ciocni accidental în oameni / lucruri sau va cădea de pe scaune.
Hiperactivitate, impulsivitate.
Neatenţie, atentie scurta.
Masturbare.
Schimbarea starii de spirit, lipsa de reacţii emoţionale, reacţii emoţionale inadecvate,
depresie.
Au dificultăţi de integrare senzoriala, insensibilitate / suprasensibilităţii la durere /
sunete / atingeri / alimentare / mirosuri, deficitele perceptuale, nu arată raspuns normal de
tresărire, urăşte luminile strălucitoare / zgomotele / anumite tipuri de îmbrăcăminte.
Tulburări de somn. Temperamente istericale.

138
Specificatii sumare
Testele de funcţionare cognitiva, comportamentala, şi neuropsihologica nu au indicat un
model consistent cu o tulburare de dezvoltare omniprezent, cum ar fi autismul sau
sindromul Asperger.
Deşi copilul are unele simptome care sunt în concordanţă cu tulburare Asperger, ea / el nu
pare să îndeplinească criteriile de diagnostic complet.
Actuala testare este în concordanţă cu diagnosticul de tulburare Asperger, pe masura ce
copilul a demonstrat, în general, puncte slabe relative în procesul de integrare vizual-
motorie, funcţiile executive, limbaj de ordin superior, pragmaticii, şi raţionament social.
Comportamentele (de exemplu, rigid-tate / oppositionality, anxietate, toane) sunt, de
asemenea, asociate cu tulburare Asperger.
Rezultatele de la această testare, şi a antecedentelor acesteia, indică faptul că copilul
îndeplineşte criteriile pentru o tulburare din spectrul autismului, cum ar fi tulburarea
Asperger. În revizuire,problemele aptitudinilor sociale (inclusiv probleme în conştiinţa
socială, înţelegerea socială, emoţională şi înţelegere; aderarea inflexibila la rutina şi
tendinţe obsesionale) sunt toate compatibile cu acest diagnostic. În plus, slaba coordonare
motorie grosiera si problemele senzoriale de integrare sunt, de asemenea, frecvent
observate la persoanele cu tulburare Asperger.
Având în vedere datele de testare, informaţii istorice, şi observaţii comportamentale, un
diagnostic de tulburare de spectru autist pare a fi justificat. Caracteristicile cheie ale
tulburarii de spectru autist includ o depreciere marcată şi susţinută în comunicare;
semnificativ anormale sau dezvoltare afectata a interacţiunilor sociale; şi a modelelor de
comportament, interese si activitati restrânse, repetitive, şi stereotipe.
Comportamentul expus de copil în concordanţă cu diagnosticul de o tulburare pervaziva
de dezvoltare, în care el / ea arată o insuficienţă severă şi pervaziva în competenţe de
interacţiune social reciproca, un model restrâns de interese şi activităţi, şi un eşec pentru a
dezvolta relaţii de la egal la egal adecvate nivelului de dezvoltare. Funcţionarea anormala
a copilului în domeniile de interacţiune socială şi de comunicare este de lungă durată.
Rezultatele evaluării indică faptul că copilul îndeplineşte criteriile pentru autism, inclusiv
folosirea defectuoasa a limbii, o lipsă de interes social şi capacitatea de reacţie, şi
stereotipii; ea / el, de asemenea, prezintă un profil cognitive inegal, cu răspunsuri ciudate
la stimuli senzoriali, şi folosire atipica a corpului.

Evaluarea Tulburării Pervasive de Dezvoltare

Scala de diagnosticare a Sindromului Asperger (ASD)
Lista de verificare a Comportamentului Autist
Interviul de Diagnostic al Autismului- Revizuit (ADI-R)
Instrumentul de screening al Autismului pentru planificarea educationala- Editia a
doua(ASIEP-2)
Scalele de observare a comportamentelor la autisti (BOS)
Childhood Autism Rating Scale (CARS)
Scala Gilliam a Sindromului Asperger (GADS)
Scala Gilliam de masurare a Autismului (GARS)

16.10. SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI PSIHOTICE

139
Coduri relevante DSM-IV-TR

295.30 Schizofrenia de Tip Paranoid

295.10 Schizofrenia de Tip dezorganizat
295.20 Schizofrenia de Tip catatonic
295.90 Schizofrenia de Tip nediferenţiat
295.60 Schizofrenia de Tip rezidual
295.40 Tulburarea Schizofreniforma
295.70 Tulburarea Schizoafectiva
297.1 Tulburarea Deliranta
298.8 Tulburare de Episod psihotic
297.3 Tulburarea psihotica simbiotica
293.xx Tulburarea psihotica Datorată unei GMC
298.9 Tulburarea psihotica fara alte specificatii

Informaţii generale

Potrivit Barker (1990), tulburările psihotice din copilărie sau adolescenţă se încadrează în
patru grupe:
• Schizofrenie.
• Psihoză dezintegrativa, de obicei, ca urmare a unei boli organice a creierului (aceasta
poate fi progresivă sau nonprogresiva).
• Psihoza reactiva.
• Psihoza cauzată de o infecţie, o afecţiune metabolică, sau intoxicaţie cu droguri
(marijuana, LSD / acid, cocaina, opiacee).
Cel mai precoce debut începe înainte de vârsta de 13 ani. Schizofrenia cu debut precoce
începe în copilărie sau adolescenţă târziu. Schizofrenia de cele mai multe ori se manifestă
tarziu, in adolescenta sau la maturitate devreme.

Simptome

Simptome afective:
Extreme schimbări de dispoziţie, afecte necorespunzătoare, afect plat, pasivitate
comportamentala, indiferenţă, euforie, iritabilitate, agitaţie, catatonie, stare depresivă.

Simptome negative:
Nemotivaţ, ilogic, lipsa de vointa, afect plat, blocare.

Simptome comportamentale:
Dezorganizat / bizar / vorbire incoerenta, asociaţii gresite, tangentialitate,
circumstantialitate, deraiere, fie sărăcie de conţinut fie abundenta de idei, mormăie
considerabil, răspunsuri la întrebări nepotrivite, se opreşte vorbind în mijlocul unei
propoziţii şi nu continuă, excitabilitate, fie hyperkinesis sau imobilitate, rigiditate,
muţenie, schimbări bruşte de la imobilitate la excitabilitate, disfuncţii sociale sau
profesionale.

140
Simptome cognitive:
Confuzie, dezorientare spaţial / temporală, gândire dezordonată, idei bizare,gandire
ilogica, tulburări de gândire, de pierderea a contactului cu realitatea / lumea reală.

Iluzii:
Iiluzii paranoice, sentimente de persecutie, idei de referinţă / grandoare / control, alte
denaturări ale conţinutului de gândire (a se preciza).

Halucinaţii:
Auditive / vizuale / tulburări olfactiv / tactile, distorsiuni perceptuale specifice (a se
preciza).

16.11. TULBURĂRI DE SOMN

Coduri relevante DSM-IV-TR

307.47 Cosmarul
307.46 Pavorul nocturn
307.46 Somnambulismul
780.59 Tulburarea de somn legata de respiratie
780.5x Tulburarea de somn datorata unei GMC

Cosmarul
Copilul are indelung vise inspaimantatoare, realiste, se trezeşte în mod repetat în timpul
somnului, este capabil să isi reaminteasca multe detalii din vise.

Pavorul Nocturn
Copilul în timpul somnului brusc are un episode in care incepe sa tipe/are
palpitatii/transpira, este inconsolabil / nu răspunde la încercările altora “să-l mângâie”
copilul nu isi poate aminti visele sau intregul episod.

Somnambulismul
Copilul se ridică şi face plimbări in timpul somnului (de obicei, în prima treime a
somnului), copilul nu este treaz în timpul acestui episod şi poate fi trezit numai cu
dificultate.

CAPITOLUL 17
CASA SI FAMILIA

141
 Vezi capitolul 11, “Dezvoltarea si istoria familiala”, pentru mai multe informatii
privind functionarea si relatiile familiale.

17.1 Situatia de viata

Indicati care dintre urmatorii factori sunt relevanti pentru evaluarea/ tratamentul copilului:
structura de familie (include parinti, parinti vitregi si frati care nu locuiesc in casa); durata de
timp petrecuta de copil in actuala situatie de viata; si ingrijitorii primari (de indicat relatia
fiecaruia cu copilul, numarul de ore pe zi in care copilul de afla intr-un sistem de ingrijire si
numarul persoanelor care au grija de copil). Daca parintii sunt separati sau divortati, indicati
cine are custodia copilului si cat de des se intalneste copilul cu celalalt parinte.

Tipuri de structuri familiale

Intacta, mama-tata vitreg, tata-mama vitrega, mama/ tata singur/a (necasatorit/ vaduv/
divortat).
Locuieste impreuna cu parintii, mama, tata, frati, rude, tutore, mama/ tata si sotul/ sotia
acestuia
sau partenerul/ partenera de viata, etc.

Tipuri de locuinte

Locuinta cu o singura familie, apartament, remorca, duplex, casa cu 2 sau 3 etaje, condo, casa
cu terasa, locuinta construita intr-un rand de case (pereti comuni cu vecinii), casa mobila.
Locuinta in proprietate sau inchiriata, familia locuieste impreuna cu rudele, locuieste intr-un
adapost sau sunt fara locuinta.
Familia locuieste intr-un cartier nesigur, in conditii improprii, adultii sunt ingrijorati ca si-ar
putea pierde casa, chiria.

Cand este relevant, notati numarul de camere; daca copilul imparte camera sau patul, si daca
da, cu cine; prezenta sau absenta cartilor, a televizorului, a calculatorului si a jucariilor adecvate
varstei.

Rutina

Ora mesei

Familia sau ingrijitoarea au un program stabil pentru mic dejun/ pranz/ masa de seara.
Membrii familiei iau masa impreuna deseori/ rareori/ niciodata.
In timpul mesei atmosfera este fericita/ suparatoare/ linistita/ zgomotoasa/ plina de certuri
frecvente/ conversatii animate/ argumentari.

Treburi menajere

142
 Aranjarea mesei, spalatul vaselor, scosul gunoiului, ajutor pentru cumparaturi, spalatul,
calcatul si aranjatul hainelor, golitul gunoiului, grija copiilor mici, a animalelor de companie
(plimbatul cainelui).

 De avut in vedere adecvarea treburilor in functie de varsta/ nivelul dezvoltarii,

frecventa treburilor menajere, pedeapsa/ recompensa pentru treburile
terminate/ neterminate.

Somnul

Doarme sau nu dimineata/ la pranz, daca doarme, cat dureaza (minute, ore).
Are sau nu ora de culcare stabila; daca este inconsecventa, impusa rareori.

Activitati de familie

Mersul la biserica, sinagoga, moschee, templu, la masa, filme, sporturi/ jocuri, vacante,
voluntariat, vizionarea programelor TV in familie, etc.

17.2 Parintii

Identificati parintele (sau parintii) responsabil pentru copil in privinta scolii, a problemelor de
sanatate, a vizitelor la doctor, disciplina si treburile casnice.

Locul de munca/ Statutul financiar

 Notati statutul financiar al parintilor atunci cand afecteaza familia/ ingrijirea

copilului (ex: familie cu cariera dubla, mama/ tata casnic/a); de notat si felul in
care este afectat copilul atunci cand mama sau tatal revine la slujba.

Ore/ program flexibil/ rigid.

Multumit/ nemultumit de locul de munca.
Stresul de la serviciu afecteaza in mod negativ viata de familie.
Mama/ tatal este concediat/ somer.
Resursele financiare ale familiei sunt suficiente/ insuficiente.
Familia primeste ajutor de somaj.

Relatiile dintre parinti

Pozitiva, iubitoare/ calda, pasnica, afectuoasa, apropiata, functionala.

Critica/ acuzatoare, certuri frecvente, control, instabila, parintii staruie asupra partilor
negative, lipsa afectiunii intre parinti, parintii se depreciaza reciproc deseori, furtunoasa,
distanta, nepotrivita.
Abuziva (fizic/ verbal), certuri frecvente, usi trantite, acuzatii fizice (divort/ ranirea cuiva/
parasirea/ “iau copiii”), aruncarea cu lucruri, brutala.

17.3 Parenting

143
Stiluri

Maccoby si Martin (1983) descriu 4 feluri de stiluri de parenting:

Sever

Bazat pe tehnici de constrangere (ex: pedeapsa, amenintari) pentru a controla

comportamentul copilului, este extrem de valorizat respectul pentru autoritate, se impun reguli
si se asteapta la supunere, deseori se spun lucruri precum “De ce? Pentru ca asa spun eu.”

Permisiv

Se stabilesc putine limite, se cere putin de la copil, i se permite acestuia sa decida singur in
privinta activitatilor de rutina (ex: cate ore se uita la televizor, orele de masa, de somn).

Autoritar

Se asteapta de la copil sa se poarte matur, se folosesc recompensele mai mult decat

pedepsele, comunicarea clara a asteptarilor, se incurajeaza comunicarea copilului, i se explica
motivele pentru care s-au impus regulile, se permit exceptii cand se stabilesc regulile.

Dezinteresat

Neglijent, dezinteresat de evenimentele sau oamenii din viata copilului (scoala, prieteni),
asteptari si investitii putine, indisponibil pentru copil.

Comportamentul/ Tonul emotional fata de copil

Acceptare, prietenos/ sociabil, ajutator, afectuos, politicos/ respectuos, cald, parintele isi
exprima deseori afectiunea fata de copil, este incantat de activitatile copilului, pune nevoile
copilului pe primul loc, ii raspunde acestuia cu empatie, parintele este receptiv la nevoile
copilului, initiaza joaca.
Respingere, putina empatie fata de copil, rareori isi exprima afectiunea fata de copil, rareori
raspunde nevoilor acestuia, pedepseste plansul, nu exprima afectiune.
Disfunctional, neglijent, furios, negativ, violent/ abuziv.

Disciplina

 Notati cine este responsabil pentru disciplina copilului si acordul dintre parinti
in privinta tehnicilor de disciplina. Notati cat de rezonabil se impune ora de
stingere sau interdictia de a iesi din casa dupa o anumita ora si reactia
copilului/ adolescentului fata de aceasta.

Limite

144
 Protectie/ restrictie excesiva, indulgenta, asteptari nerealiste.

Rigurozitate/ indulgenta

Prezenta/ absenta normelor privind mobilitatea, hranirea, cand copilul intrerupe conversatia,
manierele din timpul mesei, ingrijirea/ curatenia, ora somnului, zgomotul, radio/ TV, treburile
casnice, supunere/ respectare/ agresiune, nuditate/ modestie, masturbare/ joc sexual.

Agresiune

Inhibarea/ redirectionarea agresiunii, incurajarea copilului sa se apere, raspunsuri diferite la

agresiunea fata de parinti/ frati/ colegi.

Diferente intre stilurile parentale

Raport crescut/ scazut intre disciplina materna si cea paterna, mama/ tatal considera celalalt
parinte prea strict, conflicte intre parinti in privinta disciplinei.

Lauda

Se foloseste lauda pentru manierele din timpul mesei/ supunere/ joc frumos; utilizarea
laudelor frecvent/ deseori/ ocazional/ rareori, deloc.

Disciplina problematica

Lipsa disciplinei, disciplina inconsistenta, disciplina aspra/ exagerat de severa, frica/ ura fata
de parinte, initiativa/ spontaneitate scazuta, valori instabile/ neregulate.

Disciplina coerenta

Aplicarea clara si consistenta a normelor, inconsecventa in administrarea pedepselor, reguli

neclare si inconsecvente, lipsa regulilor/ limitelor.

Metode de disciplina

Se ignora problemele comportamentale, se redirectioneaza atentia copilului, se atribuie

treburi in plus, copilul este trimis in camera lui/ trebuie sa se aseze pe scaun, cearta, batai la
fund, i se iau copilului jucariile/ i se interzic activitati/ gustari speciale/ televizorul/ joaca/
alocatia/ bani/ accesul la masina/ stabilirea orei de culcare sau interdictia de a iesi din casa
dupa o anumita ora.

Metode problematice de disciplina

Amenintari verbale/ fizice, disciplina severa/ neregulata, asteptari nerealiste, izolare, copilul
este muscat/ lovit cu un obiect (curea, pantof, paleta, etc.), copilul este amenintat/ agresat cu
o arma (cutit, pistol, etc), neglijenta.

145
17.4 Asistenta sociala

Familia primeste sprijinul dorit/ nedorit de la familia extinsa/ prienteni.

Familia are acces corespunzator/ putin/ nu are acces la asistenta practica/ logistica/
emotionala din partea familiei/ prietenilor, familiei ii lipseste suportul social adecvat, familia
are dificultati cu aculturatia/ discriminarea.

17.5 Relatiile dintre frati

Relatia cu fratele/ sora este normala.

Rivalitatea tipica dintre frati este prezenta.
Copilul este tachinat sau isi tachineaza fratii, ceilalti se iau de el deseori, fratii sunt abuzivi
verbal/ violenti fizic intre ei.
Preferinta/ antipatia parintilor fata de un anumit copil duce la relatii tensionate/ anxioase/
stresate/ incordate/ negative/ de confruntare/ violente intre frati.

CAPITOLUL 18
SCOALA

18.1 Mediul fizic

Cladirea scolii

Cladirea este bine/ prost intretinuta, curata/ neingrijita, accesibila/ inaccesibila scaunului cu
rotile, este localizata intr-o zona cu criminalitate ridicata/ nesigura/ sigura, locul de joaca este
bine/ adecvat/ slab intretinut, prezenta/ absenta locurilor de joaca situate afara.
Scoala este mica/ medie/ mare, cu un total de ……….. elevi.

Sala de clasa

Notati aspectele problematice legate de mediul salii de clasa, precum temperatura,

iluminatul, nivelul zgomotului, curatenia; descrieti si aranjamentul salii.

18.2 Ambianta din sala de clasa

Marimea salii

Notati numarul de elevi, profesori, ajutoare si/ ori alti adulti.

Programul

Notati durata programului scolar, numarul de zile pe saptamana (pentru prescolari/

gradinita), materiile predate (durata) si cat timp liber/ de joaca este.

146
Resursele salii de clasa

Numarul adecvat/ inadecvat de scaune/ banci/ mese/ table/ aviziere.

Bancile sunt aranjate pe randuri cu profesorul in fata clasei, sau sunt aranjate in cerc, nu sunt
banci/ doar mese, sala deschisa.
Resursele sunt/ nu sunt adecvate nevoilor academice ale copiilor.
Resursele include calculatoare, televizor, radio, casete audio si/ sau video, CD player (de
specificat numarul acestora), numarul adecvat/ inadecvat de manuale/ carti/ foi de lucru/
materiale instructive.

18.3 Dinamica grupului in clasa

Climatul general al grupului

Natura relatiilor dintre copii:

Copiii se inteleg bine/ nu se inteleg intre ei, grupul este unit/ dezbinat.

Pozitia copilului in climatul grupului:

Conducator/ adept, autoritar, are dificultati/ nu are dificultati in a se integra in situatii de

grup,

este frecvent nervos/ enervant/ agitat/ iritant/ plicticos/ pasiv/ calm/ relaxat/ linistit in
activitatile de grup.

Reactiile grupului fata de profesor

Pozitive/ negative/ etc. (specificati).

Tranzitii (ex: obiceiuri de inceput/ sfarsit treaba, strangerea sau aranjarea materialelor si
alinierea pentru pauza/ pranz):

Calme/ usoare, bine structurate/ bine ordonate, linistite/ fara incidente, haotice/ dezordonate/
dezorganizate, confuze pentru unii/ majoritatea/ toti studentii, agitate/ frenetice, incurcate,
urmate de un comportament neascultator din partea unor/ catorva/ tuturor studentilor.

Reactiile copilului la tranzitii

Ii este usor/ greu sa treaca de la o activitate la alta, plange/ refuza sa participe/ se exclude/
are crize.

18.4 Atitudinea copilului/ parintilor

Atitudinea copilului fata de scoala

147
 Copilul vine la scoala pregatit sa invete, curios/ interesat/ energic/ nerabdator, distras/
anxios, dezinteresat/ plictisit, nervos/ ostil, doreste/ nu doreste sa invete lucruri noi, ii este
teama de esec.

 Notati nu doar atitudinea generala a copilului fata de scoala, ci si materiile

preferate si pe cele mai putin preferate, cele care i se par usoare/ grele. Si daca
materiile studiate la scoala corespund nevoilor copilului.

Atitudinea copilului fata de realizarile scolare

Copilul simte ca activitatile scolare se potrivesc cu abilitatile/ eforturile lui/ ei, sunt
satisfacatoare, se subestimeaza/ supraestimeaza, considera activitatile scolare provocatoare/
coplesitoare.
Realizarile scolare ale copilului sunt/ nu sunt consecvente cu abilitatile lui/ ei.

Atitudinea copilului fata de profesor

Ii place/ nu ii place/ ii este indiferent profesorul, copilul se simte placut/ favorizat/ pedepsit/
agasat/ displacut/ tratat nedrept de profesor.

Implicarea parintilor in activitatile scolare

Parintii asista in mod obisnuit/ nu asista la sedintele cu parintii/ serbari/ alte activitati
scolare, mama/ tatal/ ambii parinti participa la activitatile scolare, se ofera voluntari pentru
proiecte scolare deseori/ cateodata/ rareori/ niciodata.
Parintii sunt dezinteresati de scoala/ nu au luat legatura cu profesorul, profesorul nu a
incercat sa ia legatura cu parintii.
Profesorul a incercat dar nu a reusit sa ia legatura cu parintii.

Abandonul scolar

Notati daca adolescentul/ copilul a abandonat scoala inainte sa termine liceul si factorii care
au contribuit la abandonul scolar:

Suspendat, note mici, lipsa inovatiei, nu-i placea scoala, sarcina, casatorie, altele
(specificati).

Notati si care a fost ultima clasa terminata si cand a fost ultima oara la scoala (ziua, luna,
anul).

18.5 Profesorul

Asteptarile

148
 Profesorul are asteptari foarte mari/ mari/ putine/ adecvate/ inadecvate, profesorul preda pe
intelesul elevilor sau acestia nu il inteleg.

Calitatea tehnicilor de predat

Excelenta/ buna/ slaba, exista nepotrivire intre copil si stilul/ nivelul academic al
profesorului.

Stilul de predare

Autoritar, permisiv, sever, interactiv/ care implica, provocator, rigid, profesorul lauda elevii
deseori/ cateodata/ rareori/ niciodata, este cald/ distant fata de elevi.

Disciplina

Profesorul pierde mult/ putin timp cu disciplina, profesorul poate/ nu poate controla elevii,
profesorul impune disciplina in mod adecvat/ inadecvat/ excesiv.

Temele pentru acasa/ sarcini scolare

Notati frecventa, regularitatea, calitatea si cantitatea temei pentru acasa.

Temele pentru acasa sunt cerute regulat/ neregulat/ deseori/ cateodata/ rareori.
Sarcinile sunt de obicei/ deseori/ cateodata/ rareori/ aproape niciodata relevante, sarcinile
tind sa ocupe timpul elevilor.

Servicii de invatamant special Vedeti sectiunea 12.16, “Educatie speciala”, servicii.

CAPITOLUL 19
RELATII SOCIALE SI DE MUNCA,
ACTIVITATI DE RECREERE

19.1 Consideratii de ordin social si de dezvoltare

Descrierile urmatoare, preluate de la Bee (1997), Bukato si Daehler (1998), sunt modele de
dezvoltare normala a copilului in cadrul relatiilor sale sociale.

Copilarie

 Sugarii incep sa devina interesati de alti sugari de la 6 ani.

Copilul se uita la alti copii cu interes/ curiozitate/ atentie/ vigilenta/ indiscretie/ vioiciune/
receptivitate, nu se uita la alti copii, prezinta dezinteres in legatura cu alti copii, raspunde
copiilor cu indiferenta/ apatie/ lipsa de interes.

149
Prescolar

 De obicei, activitatile cu prietenii constau in jocuri de rol si impartirea obiectelor.

Se angajeaza in joaca/ jocuri de rol/ etc. cu prietenii, imparte obiectele cu prietenii, nu este
capabil sa se angajeze in jocuri de rol cu prietenii, prefera sa se joace singur, nu imparte cu
ceilalti copii.

 La 3 sau 4 ani, copii prefera sa se joace cu colegii decat singuri.

Scoala generala

 Joaca sau activitatile cu prietenii ocupa mare parte din timpul liber al copiilor.

Se joaca frecvent/ rar cu prietenii in timpul liber, se joaca cu prietenii pentru aproximativ …
ore/ dupa-amieze/ zile pe saptamana, niciodata/ rareori se joaca in timpul liber.

 Cele mai multe jocuri sunt separate pe sexe.

Liceu

 Prieteniile sunt motivate de dorinta de a fi acceptat de colegi si de evitarea respingerii

colegilor.

 Prieteniile intre baieti si fete sunt rare, dar incep sa apara cand copii intra in
adolescenta.

Adolescenta

 Intimitatea este importanta in prietenii.

 Adolescentii valorizeaza abilitatea de autodezvaluire si isi impartasesc sentimentele cu

prietenii.
 Prefera prieteni de acelasi sex, desi prieteniile intre sexe sunt mai obisnuite decat in
perioada scolii generale.

19.2 Joaca

Parten (1932) a clasificat jocul copiilor astfel:

Joc neocupat – copilul nu se angajeaza in joc, poate sa stea intr-un colt, se uita in jur.
Joc izolat – copilul se joaca singur, cufundat intr-un activitate independenta de ceilalti copii
(obisnuit la 2-3 ani).
Joc spectator – copilul se uita cu aviditate la cum se joaca ceilalti copii, dar nu li se alatura.

150
 Joc paralel – copilul se joaca separat de ceilalti copii, dar cu abiecte asemanatoare (ex: doi
copii se joaca separat cu camioane pe podea).
Joc asociativ – include interactiune sociala cu putina calitate organizationala.
Joc de cooperare – joc cu interactiune sociala care include identitate de grup si organizare.

Tipuri de joc

Urmatoarele grupari includ cateva din tipurile lui Parten (vezi mai sus) si alte cateva:

Jocul solitar, joc in paralel, joc de cooperare, jocul social de rol sau jocul sociodramatic, joc
dur si rostogoliri, jocul senzorio-motor, joc practic, joc de rol/ simbolic, jocul social, jocul
constructiv.

Dificultati obisnuite

Deseori ajunge sa se joace singur, dar ar prefera sa se joace cu ceilalti copii.

Devine anxios la adunarile (sociale) cu colegii (ex: zile de nastere, la locul de joaca).
Se poate juca destul de bine cu alt copil (unu-la-unu).
Se angreneaza frecvent in jocuri dure.
Se bate frecvent cu tovarasii de joaca.
Controleaza jocul cu prietenii.
Este stimulat usor de joaca.

19.3 Prietenii

Copilul initiaza/ accepta/ ii plac intalnirile de joaca cu colegii, este capabil de compromisuri
cu prietenii, este un copil care poate sa urmeze, dar si sa conduca, este placut si acceptat de o
mare parte/ majoritatea copiilor din clasa, are abilitati sociale foarte bune, isi face prieteni cu
usurinta, nu are dificultati in a-si face prieteni, este vazut ca un lider de colegi, este invitat
frecvent la intalniri de joaca, interactiunile sociale cu colegii sunt satisfacatoare, se spune
despre …… ca are multi prieteni.
Copilul nu face cele mai bune alegeri in privinta prietenilor, este un adept al prieteniilor
necorespunzatoare, devine obsedat de unii prieteni.
Se cearta deseori cu colegii de joaca, prefera sa se joace cu copii mai mici, are cateva
prietenii adecvate/ are doar un prieten, are o istorie de probleme din cauza jocului cu alti
copii.
Copilul “nu” are prieteni, are dificultati in a-si face/ mentine prietenii din cauza unor
izbucniri foarte violente/ incapacitatii de a impartasi/ probleme cu citirea indicilor
nonverbali/ unor dificultati in adaptarea afectivitatii/ altele (specificati).
Are un pattern omniprezent de detasare din relatiile sociale.
19.4 Grupuri/ Intalniri intre colegi

Tipuri de grupuri sociale

Copii populari, neglijati/ respinsi, gasti, atleti/ sportivi, “drogati”, “tocilari”, “goths”,
“creiere”/ “studiosi”, “snobi”, “singuratici”, “ratati”, “petrecareti”.

151
Experiente de grup pozitive

Iese in evidenta ca cel “oprimat” (“underdog”) in gruparile de la egal la egal, este foarte
placut/ popular/ acceptat/ admirat de colegii lui.

Probleme in relatiile/ grupurile de colegi

Deseori este ales ultimul ca partener la scoala.

Este tachinat, unele/ unii colegi “se iau de el”, este hartuit, are probleme in a se acomoda in
grupul colegilor.
Prezinta agresivitate relationala (ex: “Tu nu poti veni la ziua mea de nastere!”).

Consumul de substante in grupul de colegi

Raportati frecventa consumului de substante, de tigari si frecventa consumului de bauturi

alcoolice din randul minorilor, precum si efectele acestora asupra functionarii organismului.
Pare mai putin amenintator daca se solicita initial informatii despre consumul de substante al
prietenilor/ grupului de colegi. Notati cantitatea fiecarei substante folosite la fiecare episod.

Intalnirile

Notati varsta la care au inceput intalnirile; frecventa sau modelul de comportament din
cadrul intalnirilor si daca acesta este adecvat/ nepotrivit varstei/ nivelului de dezvoltare; si
daca adolescentul are o relatie exclusiva (“stabila”).

Frecventa intalnirilor:

Niciodata, rareori, doar la ocazii speciale (ex: Balul Bobocilor), “iese impreuna cu”, este
interesat sa iasa la mai multe intalniri dar ……. (specificati), deseori, compulsiv, multe/
multi parteneri, are multe/ doar relatii scurte, a avut o relatie monogama de lunga durata de
la varsta ……, se afla intr-o “relatie stabila”.

Alte calitati:

Este abuzat/a fizic/ verbal/ emotional, este exploatat/a de iubit/a (descrieti), se afla intr-o
relatie nepotrivita/ prea serioasa/ prea sexuala pentru varsta lui/ ei, nesatisfacatoare,
simbiotica, stabila, functionala, adecvata, satisfacatoare, apropiata, intima, iubitoare/
implinita.

19.5 Ocupatia/ Serviciul

152
Notati numele angajatorului; numarul orelor de munca in afara scolii; ce fel de ocupatie are;
cat de adecvata este munca/ slujba pentru nivelul de dezvoltare si varsta; efectele pe care le
are slujba asupra scolii (ex: notele sunt la fel/ au scazut/ s-au ridicat); relatia cu
supraveghetorii/ colegii de serviciu.

Atitudinea fata de serviciu

Constiincios/ mediocru/ neglijent, este entuziast/ rezistent la supervizare sau feedback

constructiv, ii displace munca, prefera sa munceasca decat sa mearga la scoala.

Abilitati de lucru

Performantele/ abilitatile sunt slabe/ mediocre/ bune/ exceptionale, prezinta abilitati/

obiceiuri destul de mature/ imature pentru varsta lui/ ei.

Motivatia de a lucru

Refuza, apatic/ indiferent, putin motivat/ conform/ pozitiv/ doritor, vrea sa faca treburi
vazute ca monotone sau neplacute.

Prezenta la locul de munca

Nesigura/ inadecvata/ minima/ neregulata/ deficienta, are un numar neobisnuit/ mare de

absente nemotivate/ concedii medicale, rareori/ in general este punctual la sosiri/ pauze/
pauza de masa, lucreaza fara intarzieri excesive/ perioade de odihna/ timp liber/ absente/
intreruperi de la simptome psihologice, demn de incredere/ responsabil.

Relatiile cu colegii de serviciu

Evitant/ distant/ timid/ constient de sine, nervos, conflictual, tiranic, supus, competitiv,
suspicios, cauta atentia, clowning/ imatur/ provocator, nepotrivit, dependent, face necazuri,
ridiculizeaza/ cicalitor, prietenos.

19.6 Activitati recreative

Afirmatii generale

Activitatile preferate includ ……… (specificati).

Activitatile mai putin preferate sunt ......... (specificati).
Schimbari recente in nivelul de activitate de la ……… la ……… (specificati).
Copilul nu are hobby-uri/ activitati recreative, nu face nimic pentru relaxare/ distractie,
putine activitati placute.
Copilul prezinta un interes tipic in activitati recreative, are o viata recreativa activa si
satisfacatoare.
Recreatia este integrata in viata scolara si sociala.

153
Tipuri de activitati

Colectii:

Cartonase de baseball/ Yu-Gi-Oh/ etc., papusi, carti, scoici, pietricele, etc.

Prieteni:

Sta cu, se joaca cu, merge la film/ la mall/ etc. cu, face sport cu/ etc.

Hobby-uri:

Arta/ desen/ pictura/ construirea lucrurilor/ modelelor, mestesuguri, privitul la televizor,

cusut, fotografia, scris, gatit, altele (specificati).

Muzica:

Ii place sa asculte muzica, canta la pian/ chitara/ etc, ia lectii de pian/ chitara/ etc.

Animale de companie:

Se joaca cu cainele/ pisica/ papagalul/ pestele/ iepurele/ etc., are grija de animalul de
companie.

Joaca:

Papusi/ casa de papusi, se joaca cu scuterul/ trambulina/ altele (specificati), joaca in aer
liber, joaca de rol, joaca in parc, joc dress-up.

Citit:

Ii place sa citeasca/ sa i se citeasca, cartea preferata este ……… (specificati), materialele

de lectura preferate sunt cartile/ revistele/ comics/ anime/ carti cu poze/ mistere/ horror/
aventura/ romane stiintifico-fantastice/ non fictiune/ altele (specificati).

 Notati cate ore pe saptamana citeste copilul si cate carti a citit in ultima luna.

Sporturi:

Le urmareste la televizor, participa la/ este spectator, citeste despre, discuta.

Participa la balet, baseball, baschet, ciclism, bowling, majorete, dans, pescuit, golf,
gimnastica, hockey, patinaj in linie, jogging, karate, lacrosse, alergari, skateboarding, ski,
snowboarding, fotbal, softball, inot, Tai kwon do, t-ball, tenis, plimbari, ridicari de greutati.

Calitatea participarii la activitatile sportive:

154
 Este talentat la sport; este considerat un atlet bun; este cel mai bun jucator la echipa de … .
Ii place sportul si este foarte coordonat.
Are probleme cu sportivitatea/ pierderea/ jocul corect/ jocul cu reguli din cauza
problemelor de excitatie emotionala/ lipsa impulsului competitiv/ dificultatii cu abilitatile
sociale/ altele (specificati).
Are dificultati in a participa la activitatile sportive din cauza abilitatilor motorii sarace si
din cauza lipsei de coordonare.

Jucarii:

Lego, K’nex (jocuri de construit), papusi, jucarii de plus, cuburi, masini/ camioane, altele
(specificati).

Voluntariat:

Face voluntariat la activitati legate de biserica, la organizatii de binefacere, altele

(specificati).

Organizatii

Cercetasi, Cluburi de baieti si fete, foc de tabara, pui de cercetasi, 4-H, Viitorii Fermieri ai
Americii (FFA), Junior Achievement, revista scolii, Tineri Democrati/ Republicani, Little
League, cluburi scolare (specificati).

E. Rezultatele Testelor

20 Orientari generale pentru prezentarea rezultatelor testelor intr-un 197

raport
21 Testele functionarii intelectuale 201
22 Masuratorile achizitiilor 211
23 Testele Functionarii Limbajului 219
24 Testele Memoriei 225
25 Testele abilitatilor Vizual-Spatiale si Motorii 228
26 Masuratorile Functionarii Executive si Neuropsihologice 233
27 Masuratorile Fucntionarii Emotionale si a Personalitatii 239
28 Scale de notare a comportamentului si Teste ale functionarii 245
adaptative

155
 CAPITOLUL 20
Ghid general pentru prezentarea intr-un
raport a rezultatelor testului

Acest capitol acopera aspecte generale ale prezentarii intr-un raport a rezultatelor testului,
inclusiv prezentarea scorurilor. Ofera cititorului chei pentru o serie de teste/evaluari, in
timp ce capitolele 21-28 se refera la arii specifice de testare/evaluare.

•Tipuri de validitate

Urmatoarele tipuri de validitate se aplica in mod specific rezultatelor testului. (Pentru

informatii generale despre validitate vezi sectiunea 7.6)
Validitatea Adecvata
Pe tot parcursul procesului de evaluare, copilul pare sa puna accent asupra efortului
necesar pentru a considera prin aceasta o interpretare adecvata a nivelului sau de
functionare si a abilitatilor sale.
De-a lungul sesiunilor de testare, copilul a demonstrat atat efort sustinut cat si motivare,
iar aceste rezultate sunt astfel considerate o estimare valida a statusului sau
cognitiv/neuropsihologic/psihologic.
__ (dati numele testului) pare sa fie o masura valida a functionarii
intelectuale/limbajului/vizual-spatial/emotional/altele (specifice), pe masura ce copilul a
fost un participant atent si cooperant.
Concentrarea si atentia asupra itemilor testuluiau fost notati a fi consistente si adecvate,
astfel ca rezultatele testului sunt considerate a fi o evaluare adecvata a nivelului sau
curent de functionare.
Validitatea Inadecvata
Severitatea neatentiei/hiperactivitatii/impulsivitatii a acestui copil au avut un impact
negativ asupra performantei testului; astfel, aceste date reprezinta mai degraba o
subevaluare a capacitatilor sale curente.
Copilul nu a parut motivat in cadrul testarii, astfel ca examinatorul pune la indoiala daca
scorurile reprezinta indicii reale ale abilitatilor sale.
Confruntat cu sarcini mai grele, copilul a refuzat sa continue sau a parut ca nu incearca
suficient de mult, astfel ca rezultatele ar trebui privite cu scepticism.

20.2 Descrierea scorurilor testului

Scorurile testului sunt calculate in moduri diferite: scala de intervale, ranguri procentuale,
scoruri de scala si standard. Cand raportati scorurile testului, intotdeauna includeti o
explicatie cu privire la ce tip de scor folositi (standard, de scala), inclusiv media si
deviatia standard.
Nu exista reguli stricte pentru descrierea rezultatelor testului. Foarte multe depind de
rezultate; uneori este in avantajul copilului de a incadra scorurile intre anumite limite,
alteori este indicat a fi specificat un scor concret. Este similar problemei categoriilor de

156
echivalare si scorurilor standard: unele teste ofera rezultate utilizand scoruri standard,
altele ofera categorii pentru echivalare, iar unele le ofera pe amandoua. Nu se specifica
momentul in care este mai mult sau mai putin potrivit. Decizia depinde, de fapt, de
preferintele personale si de tipurile de scoruri oferite de catre test.
Scala de intervale
Scala de intervale indica faptul ca performanta unui copil se apropie de performanta
medie a unei anumite categorii. Scalele de intervale sunt prezentate in mod obisnuit in
forma decimala; spre exemplu, scorul de 4.2 reprezinta functionarea copilului la nivelul
unui student in luna a doua a anului patru.
Ranguri procentuale
Scorul rangului procentual compara performanta copilului cu cea a unui alt copil de
aceeasi varsta. Reprezinta procentajul populatiei care a avut performante mai slabe decat
copilul supus testarii – aceasta inseamna ca procentajul celor din aceeasi varsta sau
acelasi interval din cadrul unui grup normat identificat a avea rezultate sub scorul obtinut
de copilul testat. Spre exemplu, un rang procentual de 70 indica faotul ca un individ a
avut un rezultat mai bun decat 70% din indivizii testati.
Scoruri de scala
Scorurile de scala pentru subteste se bazeaza pe compararea cu scorurile indivizilor de
aceeasi varsta dintr-un grup normat si pot varia de la 1 la 19, cu o medie de 10 si o
deviatie standard de 3. Scorurile de scala cuprinse intre 8 si 12 se incadreaza in medie.
Scoruri standard
Atat scorurile standard pentru IQ, in scala Wechsler (WAIS III, WISC IV si WPPSI III)
cat si versiunea revizuita a Stanford-Binet (SB5) au o medie de 100 si o deviatie standard
de 15. Aproximativ doua treimi din toti indivizii testati vor obtine un scor cuprins intre 85
si 115. Scorurile standard cuprinse intre 85-90 si 110-115 deseori sunt considerate
“medii”, cu toate ca acestea pot fi in mod semnificativ sub sau peste asteptari pentru un
anumit individ. (Sectiunea 20.5 prezinta scoruri de clasificare mai detaliate pentru IQ
pentru scala Wechsler si pentru SB5.)
Intervale de incredere
Un interval de incredere contine un scor standard plus, minus 1 eroare standard de
masurare. Acest interval este un __ % de banda de incredere. In alte cuvinte, cineva poate
avea incredere ca un __% din scorurile adevarate ale subiectului se va incadra in acest
interval.

20.3 Exemple de interpretari ale rezultatelor testului

In cadrul testului __ (dati denumirea testului), copilul a inregistrat o scala completa de __

Probabilitatea ca rezultatul real sa fie cuprins intre__ si __ este de aproximativ __%.
Acest rezultat il plaseaza in categoria de __ inteligenta psihometrica. Indexul de
comprehensiune verbal a fost de __ (__ percentile), incadrat in categoria __; indexul
ratiunii non-verbale/perceptual a fost __ (__ percentile), incadrat in categoria __
.Diferenta dintre cele doua rezultate IQ/index a fost / nu a fost statistic semnificativa.
Rezultatele copilului sunt dupa cum urmeaza si si sunt considerate ca si rezultate standard

157
si categorii procentuale pentru fiecare dintre teste. Rezultatele standard au o medie de 100
si o deviatie standard de +-15. Rezultatele sale variaza intre __ si __ percentile.

20.4 Descrierea discrepantelor verbal / non-verbal

Exista o discrepanta de __ puncte intre IQ-ul verbal / indexul de comprehensiune verbal

si indexul ratiunii non-verbale/IQ-ul non-verbal, care este statistic semnificativ.
Rezultatele testelor IQ verbal / non-verbal au inregistrat diferente semnificative (diferenta
= __, frecventa =__); IQ-ul verbal se incadreaza in categoria __, iar IQ-ul non-verbal se
incadreaza in categoria __ .
Exista discrepanta semnificativa intre cele doua scale, ceea ce denota dezvoltarea mai
puternica a uneia fata de cealalta (abilitati verbale / non-verbal).
Copilul a inregistrat o performanta mai buna a IQ-ului verbal fata de cea a IQ-ului non-
verbal. Aceste rezultate indica ca performantele au fost mult mai bune in actiunile care
necesita abilitati verbale abstracte si folosirea informatiilor transmise de mediu, fata de
rezultatele actiunilor care necesita rationare spatial si abilitati de rezolvare imediata a
problemelor.

20.5 Clasificarea scorurilor IQ

Wechsler (2003) a realizat urmatoarea clasificare a scorurilor IQ (Scala Wechsler);

acestea se aplica si la SB5):

130+ Sclipitor
120-129 Superior
110-119 Peste medie
90-109 Medie
80-89 Sub medie
70-79 Borderline - la limita
Deficiente intelectuale sau IQ foarte
maxim 69 coborat

Lezek (1995) a realizat urmatoarea clasificare a nivelurilor de abilitate:

Limita inferioara a
Clasificare Scor z * Procent inclus categoriei (procent)
Sclipitor + 2.0 si peste 2.2 98
Superior +1.3 si 2.0 6.7 91
Peste medie +0.6 si 1.3 16.1 75
Medie +-0.6 50 25
Sub medie -0.6 si -1.3 16.1 9
Borderline -1.3 si -2.0 6.7 2
Retard -2.0 si sub 2.2 -
* Scorul z arata cu cate deviatii standard difera rezultatul fata de medie.

CAPITOLUL 21

158
 Testele functionarii intelectuale

Acest capitol enunta si descrie pe scurt cele mai utilizate teste privind functionarea
intelectuala pentru copii. Aceste descrieri pot fi utilizate in formularea raportului.

21.1 Aspecte generale despre Scorurile Testelor de Inteligenta

Testele de inteligenta reflecta urmatoarele:

- Cunostinte reale
- Abilitati invatate
- Rezolvarea problemelor
- Memorie
- Atentie
- Invatarea in viitor si succesul academic

Testele de inteligenta nu masoara aceste calitati:

- Abilitati inascute sau un potential desavarsit de invatare;

- Motivatie, curiozitate, creativitate, vointa sau determinare;
- Abilitati de invatare;
- Realizari in domenii academic.

De notat faptul ca scoli din California nu pot utiliza rezultate ale testelor IQ pentru a
desemna copii Afro-American catre orice program educational, cu exceptia programelor
pentru cei dotati si talentati. (Larry P. v. Riles, 1984).

21.2 Scala Balyley pentru sugari si copii mici – Editia a treia (Bayley – III)

De notat faptul ca, cu toate ca este listata aici, in capitolul despre functionarea
intelectuala, scala Bayley-III nu este un mijloc de masurare specific abilitatilor
intelectuale.
Descriere generala
Scala Bayley-III este un mijloc de masurare standardizata a dezvoltarii sugarului care
determina daca un copil progreseaza normal sau necesita interventie.
Scale
Scala Cognitiva furnizeaza un mijloc de masurare a modului in care copilul exploreaza
lumea din jurul lui si abilitatile de rezolvarea a problemelor pe care le detine.
Scala Limbajului masoara comunicarea expresiva si receptive prin observarea abilitatilor
de comunicare a copilului si rugandu-l sa identifice poze si obiecte, sa urmeze
instructiuni si sa raspunda la intrebari.
Scala Motorie masoara abilitatile motrice fine si grosiere ale copilului prin a-l pune pe
acesta sa indeplineasca sarcini motrice fine cum ar fi sa construiasca cu ajutorul cuburilor
sau sa manipuleze obiecte sau prin evaluarea abilitatilor motrice grosiere cum ar fi

159
controlul capului, tararea, mersul si echilibrul.
Scala Socio-Emotionala masoara temelia socio-emotionala a copilului prin raportul
ingrijitorului.
Scala Comportamentului Adaptativ masoara (cu ajutorul raportului de ingrijire) abilitatile
zilnice ale unui copil de trai cum ar fi abilitatile de Comunicare, abilitiati de functionare
pre-academic si autoindrumare.

21.3 Testele Detroit de invatare a aptitudinilor – Editia a patra (DTLA-4)

(Hammill, 1998)

Descriere generala
DTLA-4 este un mijloc de masurare a abilitatilor intelectuale generale care include un
compozit al abilitatilor generale mentale, un compozit al domeniului lingvistic, un
compozit al domeniului atentiei si un compozit al domeniului motric.
Subteste
Cuvintele Opuse masoara cunostintele legate de antonime.
Imitarea Propozitiilor masoara memoria pe termen scurt pentru propozitii.
Construirea de Scenarii/Povesti evalueaza memoria pe termen scurt pentru povesti.
Informatia de Baza acopera informatii factuale generale.
Secventele de Cuvinte evalueaza atentia si memoria pe termen scurt.
Secventele de Design masoara abilitatile de discriminare vizuala si memoria vizuala pe
termen scurt.
Inversarea Literelor evalueaza atentia, memoria si abilitatile motrice fine.
Reproducerea Designului acopera atentia, memoria pe termen scurt si abilitatile motrice
vizuale.
Relatiile Simbolice masoara rezolvarile abstracte si abilitatile de rezolvare ale
problemelor.
Secventele Scenariului evalueaza procesarea secventiala.

21.4 Testul Comprehensiv al Inteligentei Non-Verbale (CTONI)

(Hammill, Pearson, & Wiederholt, 1997)

Descriere generala
CTONI este un test al abilitatilor de rationalizare non-verbal care este in mod particular
folositor in lucrul cu copiii pentru care alte teste de inteligenta sunt inapropiate sau
partinitoare.
Subteste
Analogii picturale
Categorii picturale
Secvente picturale
Analogii gemoetrice
Categorii geometrice
Secvente geometrice

160
Scoruri compozite
Rezultatele (scorurile) sunt in general raportate ca unul sau mai multe compuse sau
coeficienti dupa cum urmeaza:
Coeficientul de inteligenta non-verbal masoara gandirea analogical, clsificarea pe
categorii si gandirea secventiala.
Coeficientul de inteligenta vizual non-verbal masoara abilitati de rezolvare a problemelor
si de rationare, utilizand imagini ale obiectelor familiare.
Coeficientul de inteligenta geometric non-verbal reprezinta un mijloc de masurare a
abilitatilor de rezolvare a problemelor si de rationare, folosind modele (design)
nefamiliare.

21.5 Scale de Abilitati Diferentiale - Editia a doua (DAS-II)

(Elliot, 2006)

Descriere generala
DAS-II este un mijloc de masurare a functionarii cognitive generale.
Exemple de afirmatii
Copilului i-a fost aplicat DAS-II pentru a evalua functionarea sa intelectuala generala.
Bateria cognitiva DAS-II este compusa din subteste care produc un scor al abilitatii
conceptuale generale (GCA), ca si unul verbal, rationare non-verbala si scoruri cluster
spatiale. Aceste scoruri au o medie de 100 si o deviatie standard de 15. In plus, DAS-II
include un set de subteste de diagnostic care testeaza memoria si abilitati de procesare a
informatiei si un set de teste de realizari. Scorurile subtestelor sunt raportate ca fiind
scoruri T care au o medie de 50 si o deviatie standard de 10.
La DAS-II, copilul a acumulat un scor GCA de __ care-l plaseaza la __ percentila
aferenta celor de aceeasi varsta. Acest index este un scor compozit al unor trei factori la
care copilul a obtinut urmatoarele: Cluster verbal de....percentile; clusterul de rationare
non-verbale de __, __ percentile; clusterul spatial de __, __ percentile.
Factori
Clusterul verbal este o masura a conceptelor verbale, a dezvoltarii vocabularului, a
abilitatii de a avea un limbaj expresiv, o baza de cunostinte generale.
Clusterul rationarii non-verbale este o masura a inteligentei cursive si a abilitatilor non-
verbale.
Clusterul spatial este o masura a perceptiei spatiale, a imagisticii visual-spatiale, a
coordonarii visual-motorii.
Subteste de baza
Conceptele numerice timpurii sunt o masura a abilitatilor matematice timpurii
(numararea, identificarea numerelor).
Combinarea diferitelor forme de litere este un test al abilitatii de a potrivi elemente care
sunt similare literelor.
Matricile sunt un test al rationarii non-verbale inductive, al perceptiei detaliilor vizuale si
al orientarii spatiale in desene.
Numirea vocabularului este un test al abilitatii de a denumi stimuli imagistici.

161
Constructia de modele este un test al rationarii non-verbale si al abilitatilor de vizualizare
in spatiu, in care copilului i se cere sa construiasca modele de blocuri ca raspuns al unor
stimuli imagistici.
Prelucrarea fonologica masoara nivelul cunostintelor sonore si abilitatea de a manipula
sunete.
Similaritatile pozelor este un test al abilitatii de rationare inductiva in care copilului i se
cere sa potriveasca poze pe baza similaritatilor conceptuale.
Numirea Rapida evalueaza abilitatea de a integra rapid simboluri vizuale cu abilitatile de
numire fonologica.
Amintirea Designului evalueaza memoria vizual-spatial pe termen scurt, perceptia
orientarii spatiale, si retinerea si regasirea imaginilor vizuale intregi.
Rationarea secventiala si cantitativa este un test produs sa evalueze abilitatea unui copil
de a intelege secventele ale numerelor si simbolurilor abstracte.
Comprehensiunea Verbala este un mijloc de a evalua abilitatea de a performa directive
simple de unul, doi pasi (e.g. „ Pune o casa de fiecare parte a masinii” sau „ Da-mi toate
lucrurile care au par”).
Similaritatile Verbale este un test al rationarii verbale inductive.
Definitiile cuvintelor este un test al cunostintelor unui copil despre intelesul cuvintelor si
demonstrat prin limbajul vorbit.
Subteste - diagnostic
Amintirea numerelor este un test al memoriei auditive pe termen scurt.
Viteza procesarii informatiei este un subtest ce cere cautare vizuala rapida si eficienta.
Amintirea obiectelor (imediata sau intarziata) este o sarcina ce solicita copilului sa invete
o lista de itemi prezentata vizual de-a lungul a trei incercari.
Teste de realizari
Vezi sectiunea 22.3, „Scalele de abilitate diferentiala, a doua editie (DAS-II) Teste de
realizare.”

21.6 Testul de inteligenta Kaufman pentru adolescenti si adulti (KAIT)

(Kaufman & Kaufman, 1993)

KAIT este un test de inteligenta pentru varstele 18-85+ ani. Acesta evalueaza abilitatile
cristalizate cat si cele fluide, precum si statusul mental si memoria.
Scalele bateriei Core
Scala cristalizata evalueaza cunostintele verbale, formarea conceptelor verbale,
cunostintelor asimilate si intelegerea verbala.
Scala fluida masoara abilitatea de ainvata si aplica noi informatii si rationalizarile logice.
Masuratori aditionale
Patru subteste ale bateriei extinse masoara memoria imediata versus memoria intarziata.
O masuratoare a stausului mental suplimentar permite o estimare a functionarii mentale
pentru indivizii in mod sever slabiti.

21.7 Bateria Kaufman pentru copii - Editia a doua (KABC-II)

162
 (Kaufman & Kaufman, 2004)

Descriere generala
KABC-II este un test de inteligenta si achizitii
Scale
Scala procesarii secventiale si a memoriei pe termen scurt masoara abilitatea unui copil
de a rezolva problemele prin memorarea informatiilor prezentate secvential.
Scala procesarii simultane/vizuale masoara abilitatea unui copil de a rezolva probleme
care necesita procesarea mai multor stimuli deodata.
Scala abilitatii de a invata/stoca pe termen lung si a utiliza masoara abilitatea unui copil
de a stoca si utiliza informatii proaspat invatate.
Scala planificarii/rationarii fluide masoara capacitatea de rationare non-verbala a unui
copil precum gandirea inferentiala si capacitatea de taionare inductiva/deductiva.
Scala cunostintelor/abilitatilor cristalizate masoara abilitatea unui copil de a stoca
informatii si cunostinte generale, precum vocabularul.

21.8 Scala de inteligenta Stanford-Binet - Editia a cincea (SB5)

(Roid, 2003)

Descriere generala
SB5 este un instrument de evaluare care prezinta o scala completa IQ, un IQ verbal, un
IQ non-verbal si cinci scoruri complexe. Scorurile sunt prezentate ca si standard, cu o
medie de 100 si o deviatie standard de 15.
Arii cuprinse
Motivatia fluida: masoara abilitatile motivationale verbale si non-verbale.
Cunostinte: masoara cunostintele dobandite, precum vocabularul, dar si cunostintele
procedurale.
Motivatia cantitativa: masoara abillitatea motivationala numerica.
Procesarea vizual-spatiala: masoara formarea conceptelor vizual-spatiale si non-verbale.
Memoria de lucru: masoara atentia verbala si vizual auditiva, precum si capacitatea de
memorare.

21.9 Teste de inteligenta non-verbale - Editia a treia (TONI-3)

(Brown, Sherbenou & Johnsen, 1997)

Descriere generala
TONI-3 este un test care masoara inteligenta non-verbala, precum solutionarea non-
verbala a prblemelor si abilitatii de rationare abstracta.

21.10 Scala de inteligenta Wechsler prescurtata (WASI)

(Corporatia psihologica, 1999)

Descriere generala

163
WASI prezinta o estimare a IQ si include acele subteste din WISC-II si WAIS-III care au
cele mai multe g-uri (inteligenta generala). Este un test scurt de inteligenta destinat
persoanelor cu varsta cuprinsa intre 6-89 ani.
Subteste Vezi sectiunea 21.11 si 21.12 pentru informatii despre aceste teste
Vocabular
Similitudini
Design in Bloc
Rationare Matriceala

21.11 Scala de inteligenta WESCHLER pentru adulti - Editia a treia (WAIS-III)

Descriere generala
WAIS-III este un test al abilitatilor intelectuale destinat persoanelor cu varsta inte 16-89
de ani.
Exemple de afirmatii
Profilul WAIS-III al acestui adolescent indica o scala completa IQ de __. Aceasta scala
completa IQ se incadreaza in categoria __, mai mult decat __ % din indivizii din aceeasi
categorie de varsta. Scala completa IQ poate fi in continuare divizata in IQ verbal, IQ de
performanta si patru scoruri (Intelegerea verbala, Rationarea Perceptuala, Memoria de
Lucru, Viteza de Procesare).
Scoruri de index Vezi sectiunea 21.12 pentru informatii despre scoruri index.
Subteste
Aritmetic este un test de abilitate aritmetica, mentala si rationare numerica.
Design-ul in Bloc este un test al abilitatii vizual-spatiale si al formarii conceptului non-
verbal.
Comprehensiunea este un mijloc de masurare a judecatii sociale.
Digit Span este un test al atentiei auditive imediate si al memoriei.
Simbolul digital / Codificarea este un test al coordanrii vizual-motorie, al atentiei, al
scanarii vizuale si urmaririi si al flexibilitatii cognitive.
Informatia este un test al fondului unei persoane privind informatii generale si memoria
pe termen lung a informatiei.
Secventierea Litere / Numere este un test al memoriei auditive pe termen scurt, al atentiei
si procesarii informatiei.
Matricea este un test al rationarii non-verbale.
Rationarea Matriceala este un test al abilitatilor de rationare perceptuala.
Asamblarea Obiectelor este un test al abilitatilor de organizare vizuala.
Aranjarea Pozelor este un test in care individul este rugat sa foloseasca poze pentru a
spune o poveste; furnizeaza un mijloc de masurare a rationarii non-verbale.
Completarea pozelor este un mijloc de masurare a atentiei vizuale, a detaliilor, precum si
a abilitatii de diferentiere intre detaliile esentiale si non-esentiale.
Similaritatile este un test al diferentierii perceptuale, atentiei si concentrarii, flexibilitatii
cognitive.
Vocabularul este un tst al cunostintelor cuvintelor, un fond al informatiei, al formarii

164
conceptului verbal si dezvoltarii limbajului.

21.12 Scala Wechsler a inteligentei pentru copii – Editia a patra (WISC-IV)

(Wechsler, 2003)

Descriere generala
WISC-IV este un test al abilitatii intelectuale pentru copii si adolescenti cu varsta
cuprinsa intre 6 ani, 0 luni – 7 ani si 11 luni.
Exemple de afirmatii
Pentru a realiza un nivel complet de functionare intelectuala, copilului i-a fost aplicat
testul WISC-IV. Acest instrument cuprinde un set de subteste care genereaza o Scala
Completa IQ, precum si Comprehensiune Verbala, Rationare Perceptuala, Memorie de
Lucru si Scorul Vitezei de Procesare. Scorurile IQ si de index impart aceeasi scala (medie
de 100 si deviatie standard de 15).
Rezultatele prezentei examinari indica faptul ca subiectul performeaza in categoria
generala __ de functionare intelectuala (WISC-IV Scala Completa IQ = __.__ percentile).
WISC-IV este un set de 10-15 subteste care prezinta un profil intelectual al punctelor
forte si slabe, precum si functionarea completa intelectuala. Este divizat in de la 5 pana la
8 subteteste care necesita un raspuns oral, precum si intre 5 si 8 subteste care solicita
copilului sa faca ceva cu mainile.
Scoruri index
Indexul Comprehensiunii Verbale masoara abilitatea de a da sens informatiei complexe si
de autiliza abilitatile verbale pentru a rezolva problema.
Indexul de rationare perceptuala masoara abilitatea de a analiza materiale vizuale si de a
rezolva probleme non-verbale, utilizand materiale concrete vizuale.
Memoria de lucru este o masura a atentiei, concentratiei, a memoriei de lucru si a
vigilentei mentale.
Indexul vitezei de procesare masoara abilitatea de a procesa informatii simple sau de
rutina rapid si fara erori; necesita flexibilitate cognitiva, viteza psihomotorie, precum si
atentie vizuala selectiva.
Subteste
Aritmetica este o masura a acuratetii numerice, a rationarii si a aritmeticii mentale.
Design-ul in Bloc design masoara organizarea vizuala si analiza relatiei spatiale parte-
intreg.
Anularea este o masura a vigilentei vizuale si a abilitatii de scanare vizuala.
Codificarea se refera la coordonarea vizual-motorie, la viteza si concentrare.
Comprehensiunea prezinta o masura generala a rationarii verbale, a intelegerii situatiilor
sociale si a judecatilor sociale, precum si gradul de cunoastere a standardelor
conventionale a comportamentului social.
Digit Span este o masura a memoriei imediate auditive si a secventierii.
Informatia masoara abilitatea de amintire a informatiilor faptice.
Secventierea litere-cifre este o masura a memoriei pe termen scurt a copilului, a
concentrarii si a abilitatilor de atentie.

165
Rationarea matriceala este o masura abilitatii de rezolvare a problemelor non-verbale, a
rationarii inductive si a procesarii vizuale.
Finalizarea pictoriala masoara abilitatea de adetecta detalii esentiale in imagini vizuale si
de a face diferenta dintre detalii esentiale si non esentiale.
Conceptele pictoriale sunt o masura a rationarii fluide si a organizarii perceptuale.
Similitudinile masoara abilitatea de abstractizare a unor concepte si relatii utile din
materiale verbale.
Cautarea Simbolurilor este o masura a discriminarii vizuale, a vitezei de scanare, a
urmaririi secventiale a informatiei simple vizuale fara existenta unei componente
primare.
Vocabularul evalueaza cunoasterea cuvintelor, comprehensiunea verbala, abilitatea de
verbalizare a conceptelor importante, precum si memoria pe termen lung.
Rationarea prin cuvinte prezinta informatia despre comprehensiunea verbala a unui copil
si abilitatile de rationare generala, dar si abilitatea de integrare a unor diferite tiouri de
informatii.

21.13 Scala Wechsler de inteligenta prescolara si primara – Editia a treia (WPPSI–

III) (Wechsler, 2002)

Desciere generala
WPPSI-III este un test al abilitatii intelectuale pentru copii cu varste cuprinse intre 2 ani
si 6 luni – 7 ani si 3 luni.
Exemple de afirmatii
Copilul se incadreaza in prezent in categoria __ de inteligenta, cu o Scala Completa IQ
WPPSI-III in valoare de __ . Aceasta il incadreaza in categoria de __ percentile in
comparatie cu alti copii de aceeasi varsta. Copilul a atins un nivel IQ Verbal de __ (__
percentile) si o Performanta IQ de __ (__ percentile), ceea ce indica o performanta mai
mica / mai buna / similara a sarcinilor de comprehensiune verbala fata de cea a sarcinilor
de comprehensiune non-verbala, precum organizarea perceptuala / abilitatea de rezolvare
imediata a problemelor.
Scale
Scala Verbala evalueaza abilitatea unui copil de rationare a cuvintelor si de procesare a
informatiilor verbale.
Scala de Performanta masoara intelegerea copilului a organizarii perceptuale si a
rationarii non-verbale. In cadrul subtestelor din aceasta scala, copilului ii este solicitat sa
manipuleze materiale atat abstracte cat si concrete.
Subteste
Urmatoarele sunt subteste WPPSI-III pentru copii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 6 luni -
3 ani si 11 luni. Subtestele pentru copii cu varsta cuprinsa intre 4 ani si 0 luni – 7 ani si 3
luni sunt cele prezentate in continuare, plus Vocabularul, Rationarea in Cuvinte,
Rationarea Matriceala, Conceptele Pictoriale, Codificarea, Cautarea Simbolurilor,
Similitudinile, Finalizarea Imaginilor (vezi Sectiunea 21.12 pentru descrierea acestora).
Design-ul in Bloc este o sarcina abstract vizual-motorie, in cadrul careia copilului i se

166
solicita sa asambleze un desen cu ajutorul unui model vizual.
Informatia necesita ca copilul sa raspunda unei game largi de intrebari cu privire la
informatii faptice: performanta acestui test poate fi influentata de oportunitati
intelectuale, interese externe, cititul si invatarea scolara.
Asamblarea obiectelor necesita ca copilul sa asambleze un puzzle; masoara atat
capacitatea de sinteza a unui copil (abilitatea de a grupa mai multe elemente pentru a
forma obiecte familiare), cat si coordonarea vizual-motorie.
Numirea Imaginilor este un test al abilitatii de expresivitate a limbajului.
Receptivitatea Vocabularului este un test al nivelului de cunoastere a cuvintelor.

21.14. Testul gamei largi de inteligenta (WRIT) (Glutting, Adams & Sheslow, 2000)

Descriere generala
WRIT reprezinta o scurta masura a abilitatii cognitive.
Subteste
Vocabularul reprezinta o masura a cunoasterii verbale, in cadrul careia copilului i se
solicita sa defineasca cuvinte.
Analogiile Verbale reprezinta a abilitatii conceptuale, in cadrul careia copilului i se
solicita sa realizeze o serie de analogii.
Matricele reprezinta o masura a abilitatii de rationare non-verbala, in cadrul careia
copilului i se solicita sa parcurga un labirint prin alegerea unei singure variante dintr-o
serie de optiuni.
Diamantele reprezinta un test al abilitatii vizual-spatiale, in cadrul caruia copilului i se
solicita sa foloseasca piese in forma de diamant pentru a construi diverse forme.

21.15. Testele Woodcock-Johnson III (WJ III) ale abilitatilor cognitive

(Woodcock, McGrew & Mather, 2001)

Descriere generala
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive constituie un element de masura a abilitatii
intelectuale generale si a calificarilor cognitive specifice pentru persoane cu varsta
cuprinsa intre 2 si 90 de ani.
Exemple de afirmatii
In cadrul standardelor WJ III ale abilitatilor cognitive, copilul a primit un scor al
Abilitatilor Intelectuale Generale de __ (__ percentile), care il incadreaza in categoria __
copiiilor de aceeasi varsta.
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive au fost realizate pentru a furniza o privire de
ansamblu asupra abilitatilor cognitive ale copilului si asupra punctelor forte si slabe in
stilul sau de invatare.
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive au fost aplicate pentru a evalua in continuare
abilitatea copilului de a procesa informatia prin canale de invatare diferite.
Clusteri
Clusterul procesarii auditive masoara abilitatea de a comprehensa paternurile auditive si a

167
le sintetiza in cuvinte.
Clusterul comprehensiune-cunostinte masoara adancimea si latimea intelegerii si
rationarii, bazate pe experienta de invatare anterioara.
Clusterul rationarii fluide masoara aplicarea rationarii inductive si deductive si
capacitatii de a rezolva probleme in cerintelor noi.
Clusterul regasirii pe termen lung masoara abilitatea de a stoca si a regasi informatia din
memoria pe termen lung.
Clusterul procesarii vitezei masoara abilitatea de a performa sarcini cognitive automate
repede, sub presiunea de a mentine atentia focusata.
Clusterul memoriei pe termen scurt masoara abilitatea de a-si aminti si utiliza informatii
auditive intr-o perioada scurta de timp.
Clusterul procesarii vizuale masoara abilitatea de a percepe itemii vizual si proceseaza
informatia vizuala precum si amintirile vizuale pe termen scurt.
Subteste
Analiza-Sinteza cere unui copil sa aplice informatia dintr-un cod disponibil pentru a
rezolva probleme.
Formarea Conceptului evalueaza abilitatea unui copil de a gasi lucrurile comune si
regulile intr-o serie de itemi, si abilitatea de a trage concluzii sau a face inferente.
Incrucisare cere unui copil sa potriveasca forme geometrice.
Amintire intarziata-Memorie pentru Nume evalueaza abilitatea de a-si aminti informatiile
prezentate in subtestul Memoria pentru Nume dupa o intarziere de cateva zile.
Comprehensiunea ascultarii masoara adancimea si latimea cunostintelor unui copil si
aplicatiilor sale efective.
Memoria Propozitiilor cere unui copil sa asculte si sa repete o serie de propozitii care
cresc in intensitate si complexitate: furnizeaza o modalitatea de masurare a memoriei
auditive pe termen scurt.
Memoria Cuvintelor cere unui copil sa asculte si apoi sa repete o serie de cuvinte fara
nicio legatura: furnizeaza un alt mijloc de masurare a memoriei auditive pe termen scurt.
Numerele Inversate cere unui copil sa repete o serie de numere in sens invers.
Vocabularul Oral cere unui copil sa ofere sinonime si antonime pentru cuvintele prezentat
oral de catre examinator; testeaza adancimea si latimea informatiilor invatate anterior.
Recunoasterea Pozelor este un test al amintirilor vizuale pe termen scurt, in care
copilului i se cere sa scaneze o serie de poze si apoi sa identifice itemii observati anterior.
Vocabularul Pozelor cere unui copil sa identifice poze.
Amestecul Sunetului cere unui copil sa amestece sunete izolate pentru a forma cuvinte.
Relatii Spatiale prezinta unui copil doua sau trei forme care reprezinta parti ale unei figuri
care trebuie apoi sa fie identificata.
Analogiile Verbale este o masura a comprehensiunii, cunostintelor si rationarii fluide prin
completarea analogiilor verbale.
Invatarea vizuala si auditiva cere unui copil sa asocieze un nume cu o ilustratie.
Inchiderea verbala cere unui copil sa identifice ilustratiile cu parti lipsa.
Comprehensiunea verbala este un test al cunostintelor verbale.
Potrivirea Vizuala evalueaza abilitatea unui copil de a recunoaste doua numere similare
intr-un rand de sase numere compuse din una, doua sau trei zecimale; masoara viteza de
scanare sau acuratetea.

168
 CAPITOLUL 22
Teste de achizitii

Acest capitol enumera si descrie sumar cele mai folosite teste pentru masurarea
functionarii intelectuale la copii. Aceste descrieri pot fi folosite in redactarea raportului.
De asemenea sunt incluse si descriptori ai diferentei A- abilitate.
22.1 Descrierea performantei academice
Performanta generala:
___ (nume)realizeaza mediu/ semnificativ peste/ semnificativ sub in raport cu asteptarile
legate de nivelul intelectual, varsta si clasa, pe parcursul masurarii citirii unui singur
cuvant, intelegerea citirii, spelling-ului si calculului matematic.
Cititul
Rezultate bune (good performance)
Abilitatile de citire a copilului sunt destul de bine dezvoltate, fapt indicat de performanta
ridicata la _______ (numele testului)
Rezultate slabe (poor performance)
La testele de intelegere a cititului el/ea s-a bazat pe imagini pentru intelegerea propozitiei
si a ghicit o mare parte din itemi.
Prestatia copilului indica faptul ca el/ea se lupta cu obtinerea skill-urilor si conceptelor de
baza pentru insusirea cititului.
Prestatia sa la teste de citire indica faptul ca nu are abilitatile de cititre specifice
inceputului/mijlocului/sfarsitului clasei a____a.
Scrisul
Rezultate bune
Abilitatile de scriere au fost potrivite/mai avansate pentru varsta subiectului, si s-au plasat
in/deasupra mediei.
Rezultate slabe
Abilitatile de scriere au prezentat inversiunea literelor (ex: b in loc de d) si inlocuirea
majusculelor cu litere mici si invers in cadrul cuvintelor sau a numelui propriu.
Observatiile calitative ale scrisului indica erori ce constau in inversarea si omisiunea
literelor cat si in inlocuirea vocalelor.
22.2 Discrepanta intre realizare si abilitate (achievement- ability discrepancies)
Fara discrepanta
Prestatia generala a lui _______ in cadrul testelor de realizare indica o concordant cu
expectantele avute in toate zonele si nu indica o dificultate de invatare.
Cu discrepanta
Nivelul general de realizari educationale al lui _____ este semnificativ mai mare/ mai
mic decat nivelul sau general de dezvoltare intelectuala, conform rezultatelor sale la
__________ (numele testului).
22.3 Scala diferentiata a abilitatilor, editia a doua (Differential Ability Scale –> DAS-
II)
Achievement test (Elliott, 2006)
Pentru informatii suplimentare despre DAS-II, vezi sectiunea 21.5
Descriere generala
Testele din DAS-II sunt administrate pentru a determina nivelul current de performanta a
copilului pentru: citit, scris/spelling, calcule aritmetice.

169
Subteste
Abilitati matematice generale (Basic number skills) – masoara intelegerea aritmeticii si
abilitatile de calcul.
Spelling – masoara abilitatea de spelling
Citirea cuvintelor (word reading)- masoara capacitatea de a citi cate un singur cuvant.
22.4. Testele de citire Gates-MacGinitie, editia a 4 a (GMRT-4)
(MacGinitie, MacGinitie, Maria & Dreyer,2002)
Descriere generala
GMRT-4 include masuratori ale precititului si a inceputului cititului cat si teste
cronometrate de citre ce corespund nivelului clasei in care se afla copilul. (ex: nivelul 1
copresunde clasei I). Nivelul 1 foloseste o serie de itemi cu mai multe variante de alegere
bazati pe imagini, in timp ce pentru nivelele 2-5, itemii sunt reprezentati de cuvinte,
propozitii si fraze.
Subteste
In subtestul Vocabular copilului ii sunt prezentate o serie de cuvinte scrise; pentru fiecare
din acestea, copilul trebuie sa aleaga din alte 5 cuvinte sau fraze cel/cea care are un
inteles mai apropiat.
In subtestul Intelegere copilul este rugat sa citeasca o serie de pasaje scrise; dupa citirea
pasajului copilul raspunde la itemi scrisi cu alegere multipla ce se refera la informatiile
din pasaj.
Modele de afirmatii
La testul GMRT -4 (Nivelul ____), copilului I s-a solicitat sa citeasca o serie de povesti
sis a raspunda detaliat la intrebari legate de materialul prezentat. El/ea a obtinut rezultate
deasupra/dedesubt/la nivelul asteptat, avand un punctaj de ____, ceea ce il/o plaseaza la
percentile ____ in raport cu covarstnicii.
(Pentru Nivelul 1:) Abilitatea sa de intelegere a materialului citit a fost testata cu ajutorul
GMRT-4. La subtestul Vocabular, copilul a fost rugat sa gaseasca cuvintele
corespunzatoare imaginilor(dintr-o serie de itemi). /in subtestul Intelegere, copilul a fost
rugat sa citeasca o serie de povesti scurte, si pentru fiecare sa raspunda la intrebari legte
de intelesul povestilor, prin alegerea a trei imagini.
(Pentru Nivelul de Incepator in Abilitati de Citire:) Rezultatele lui/ei la teste indica pentru
toate aspectele studiate – inclusive abilitatea de a recunoaste consoane si grupuri de
consoane in cuvinte, abilitatea de a recunoaste vocale, abilitatea de a utilize contextual
propozitiei in citire si abilitatea de a identifica consoanele si grupurile de consoane finale
– o plasare la percentile ___.
22.5. Testul de citire orala al lui Gray (Gray Oral Reading Test – GORT -4)
(Wiederholt & Bryant 2001)
Descriere generala
GORT-4 este un test cronometrat care determina intervalele, acuratetea, fluenta si
intelegerea citirii verbale, in care copilul este rugat sa citeasca un pasaj cu dificultate
crescanda cu voce tare.
Modele
GORT-4 a fost administrat pentru a determina intervalele, acuratetea, fluenta si
intelegerea citirii verbale. El/ea a fost rugat/a sa citeasca cateva pasaje cu voce tare. A
rezultat un total al abilitatii de citire, prin combinarea scorurilor de fluent (si acuratete) cu
cele pentru intelegere.

170
Rezultatele obtinute plaseaza copilul deasupra/ sub expectantele pentru clasa in care se
afla.
Rezultatele obtinute arata ca acuratetea cititului contextual al copilului il plaseaza la
percentila ___ in cadrul covarstnicilor, nivelul de citire fiind deasupra/sub/ la nivelul
asteptat pentru un copil aflat in clasa a ___a .
Rezultate slabe
Citirea orala a fost laborioasa si inceata, cjhiar si la pasaje usoare.
Citirea nu a fost fluent intrucat copilul in mod impulsiv/nu era atent la ceea ce citea/ avea
dificultati de descifrare a cuvintelor.
Modul de lucru al copilului denota faptl ca sarcina a fost prea dificila, nefiind capabil sa
citeasca nici unul din pasaje.
Copilul a sarit/repetat cuvinte sau propozitii/ a avut dificultati in a verbalize cuvinte
nefamiliare/ a inlocuit sau omis cuvinte.

22.6 Testul de conceptualizare auditiva Lindamood, editia a 3 a (LAC- 3)

(Lindamood & Lindamood, 2004)
Descriere generala
LAC-3 este un test de procesare fonologica care solicita copilului sa raprezinte sunete cu
cuburi colorate si apoi sa manipuleze acele cuburi dupa cum se schimba ordinea
sunetelor; se analizeaza astfel skill-urile de analiza auditorie, importante in citirea
fonetica eficienta.
Model
Abilitatile fonologice ale copiluluii au fost masurate prin administrarea testului LAC-3,
prin care i-au fost prezentate foneme in patternuri isolate sau paternuri de silabe, si a fost
rugat sa foloseasca cuburi pentru a indica numarul, secventa, asemanarea sau diferenta
dintre sunete.
Rezultate slabe
Copilul are dificultati in ceea ce priveste distingerea consoanelor, vocalelor si a
combinatiilor de sunete, si implicit are dificultati in asocierea lor cu cuburi de diferite
culori.
Rezultatele sale au fost la nivel minim pentru copii aflati in grupa sa de varsta, afland-use
sub nivelul asteptat. Copiii care au scorat sub minimul recomandat au prezentat dificultati
in atingerea standardului asteptat pentru grupul lor de varsta in ceea ce priveste cititul.
22.7 Testul de citire Nelson – Denny (Brown, Fishco, & Hanna, 1993)
Dercriere generala
Testul de citire Nelson – Denny masoara vocabularul, intelegerea si ritmul de citire
pentru adolescenti (de la clasa a 9a in sus) si adulti.
Subteste
Subtestul de Intelegere solicita individul sa citeasca o serie de pasaje scrise. Dupa fiecare
pasaj, persoana raspunde la un chestionar cu raspunsuri multiple sub forma unor imagini,
legate de intelesul pasajului. Primul minut al subtestului de Intelegere este folosit pentru a
determina ritmul citirii.
Subtestul de Vocabular sa citeasca cuvinte tinta si apoi sa aleaga din alte 5 cuvinte care
are intelesul cel mai apropiat.
22.8 Testul de pregatire a citirii Slosson (Perry & Vitali, 1991)
Descriere generala

171
Acest test este un mod de masurare a pregatirii pentru citit, care include capacitate de a
diferentia literele mari de cele mici, de a corela literele mari si mici, de a corela forma ale
cuvintelor, de a crea rime pentru cuvinte, de a identifica sunetul initial dintr-un cuvant,
secventele unei povesti si de a gasi antonime.
22.9 Testul de abilitati matematice timpurii (Test of Early Mathenatics Ability)
(TEMA-3) (Ginsburg & Baroody, 2003)
Descriere generala
TEMA-3 este un test ce masoara abilitatile matematice si prematematice cum ar fi
numaratul, cunoasterea numerelor, intelegerea numerelor si a proprietatilor lor, abilitati
de calcul si intelegerea conceptului de numar.
Model
Copilul a avut reziltate peste/sub/aflate in medie la TEMA-3, la masuraarea abilitatilor
matematice timpurii (cum ar fi numaratul, identificarea numerelor, adunari simple).
La TEMA-3 _________ a scorat in cadrul percentilei ____ cu un coefficient mathematic
de _____
22.10 Testul de limbaj scirs (Test of Written Language –TOWL-3) (Hammill &
Larsen, 1996)
Descriere generala
TOWL-3 masoara competentele de scriere ce include urmatoarele subteste: vocabulary,
spelling, stil, propozitii logice, combinare de propozitii, conversatie contextuala, limbaj
contextual, construirea de povesti.
Pentru partile spontane ale testului, copilul este rugat sa scrie o poveste din care sa
descrie o scena. Aceasta poveste va fi sursa pentru scorul subtestului de Limbaj
Contextual, Conversatie Contextuala si Construire de Povesti. Acest teste este un bun
indicator pentru capacitatea copilului de a scrie povesti/ esee si de a lua notite in clasa.
Rezultate bune
La subtestul de Construire de Povesti a testului TOWL-3, copilul a formulat o poveste
coerenta.
Scorul global la TOWL-3 al copilului indica o buna dezvoltare a vocabularului in scirs si
a ablitatilor de scriere.
Rezultate slabe
La testul TOWL-3, ceea ce a scris copilul a fost apreciat ca fiind sub asteptari pentru
varsta si clasa sa. Povestea copilului a fost foarte greu de citit datorita numeroaselor
greseli de scriere a cuvintelor.
Din punct de vedere calitativ, scrisul de mana al copilului a fost defectuos, si a continut
multe greseli de scriere.
22.11 Wechsler Individual Achievement Test – editia a doua (WAIT-II)
(Wechsler,2001)
Descriere generala
WAIT-II este o baterie de teste aplicata individual ce masoara abiliatile intr-un numar
mare de arii curiculare.
Subteste
Intelegerea Auditiva masoara abilitatile verbale de primire a mesajului; copilul asculta un
cuvant sau o propozitie apoi indica o imagine care sa se potriveasca cu respectivul cuvant
sau propozitie, sau se uita la o imagine si raspunde cu un cuvant corespunzator.

172
Intelegere Matematica este un test care masoara abilitatile copilului de a rezolva problem
de matematica prezentate verbal sau in scris legate de timp, bani, unitati de masura, citire
de grafice si geometrie.
Operatii Numerice este un test ce masoara capacitatea copilului de a rezolva correct
problem de matematica in scirs, ce incul adunari, scader , inmultiri sau impartiri.
Exprimare Orala este un test ce masoara abilitati cum ar fi cele de descriere a unei
imagini sau indicarea unor directii; copilul este rugat sa repete propozitii, sa spuna
povesti bazate pe imagini seriale sis a spuna cuvinte care se potrivesc cu o anumita
tematica.
Decodarea Pseudocuvinteleor – masoara abilitatile de decodare fonetica.
Intelegerea Cititului – masoara abilitateade a intelege ceea ce a citit. Copilul este rugat sa
citeasca propozitii si paragrafe scurte si apoi sa raspunda la intrebari legate de acestea,
cum ar fi idea principal, detalii specific sau ordinea evenimentelor.
Spelling – masoara abilitatea copilului de a spune pe litere correct un cuvant dat.
Citirea de Cuvinte este un test in care copilului I se cere (in functie de varsta) sa citeasca
cuvinte, sa identifice litere din alphabet, sa identifice sunetul anumitor litere sau sa
gaseasca ime pentru cuvinte.
Exprimarea in Scirs – copilul este rugat sa scrie cuvinte, propozitii sau scurte compuneri
legate de o anumita tema; scrisul este evaluat in functie de organizare, vocabulary,
dezvoltarea temei, spelling si punctuatie.
22.12 Wide Range Achievement Test – editia a 4 a (WART4) (Wilkinson & Robertson,
2006)
Descriere generala
WART4 masoara abilitatile in cea ce priveste cititul, spelling-ul si calclul aritmetic.
Subteste
Citirea de Cuvinte – masoara abilitatea copilului de a citi cuvinte scrise sau de a
identifica litere.
Intelegerea Propozitiilor – masoara abilitatea copilului de a intelege propozitii scrise prin
modificare clauzei.
Spelling – masoara capacitatea copilului de a spune pe litere un cuvant auzit.
Calcul Matematic – masoara abilitatile matematice de baza cum sunt calculatul,
rezolvarea de problem simple orale, rezolvarea de probleme simple scrise de matematica.
22.13. Woodcock – Johnson III (WJ III) (Woodcock, McGrew & Mather, 2001)
Vezi sectiunea 21.15 pentru informatii despre testul WJ III pentru masurarea abilitatilor
Cognitive.
Descriere generala
WJ III are o serie de subteste aplicate individual pentru masurarea realizarilor scolare.
Subteste
Cunostinte Academice – masoara nivelul de cunoastere al copilului in ceea ce priveste
diferite subiecte academice.
Probleme Aplicate – masoara abilitatile cantitative si ii cere copilului sa analizeze si
resolve problem practice de matematica. Informatia este prezentata tata verbal cat si in
scirs.
Calcule – este un test creion hartie a abilitatilor cantitative cum sunt intelegerea
conceptelor matematice si realizarea de operatii ca adunarea, scaderea, inmultirea si
impartirea.

173
Dictare – masoara abilitatile copilului de a scrie litere, de a scrie correct cuvinte si a
folosi correct punctuatia si asezarea in pagina
Editare – I se cere cooilului sa identifice si corecteze greseli dintr-un pasaj scris (ex:
punctuatie, folosirea unor anumite cuvinte, titlul); se centreaza pe dezvoltarea limbajului
si folosirea limbii Engleze
Identificarea Cuvant- Litera – masoara abilitatile de citire prin rugarea copilului sa
identifice litere sau cuvinte izolate.
Fluenta Matematica – masoara abilitatile matematice
Intelegere Verbala – este un test ce masoara abilitatile de primire a mesajului verbal
Intelegerea Pasajelor – masoara capacitatea copilului de a citi pasaje scurte si a identifica
cuvinte cheie lipsa. Masoara intelegerea si dezvoltarea vocabularului.
Vocabularul in Imagini – maoara cunoasterea cuvintelor
Punctuatie si Titlu – masoara abilitatile de folosire corecta a regulilor de punctiuatie si
titlului.
Concepte Cantitative – masoara intelegerea cantitativa si conceptele matematice
Fluenta Cititului – masoara viteza de citit
Vocabularul Cititului – masoara intelegerea citirii unui singur cuvant. I se cere coilului sa
citeasca cuvinte isolate sis a gaseasca pentru acestea antonime sau sinonime.
Spelling – masoara bilitatea copilului de a scrie corect cuvinte sau litere care ii sunt
prezentate oral
Atentia la Sunete – testeaza abilitatile fonologice
Scrierea Sunetelor – masoara abilitatea de encodare fonologica si ortografica
Reamintirea Povestilor – masoara receptivitatea si expresivitatea verbala
Intelegerea Directiilor – este un test de dezvoltare a limbajului si a abilitatilor de
ascultare.
Atacarea Cuvintelor – este un test in care copilul ete rugat sa spuna cuvinte fara sens.
Masoara abilitatile fonice
Fluenta in Scirs – este un test cronometrat (7 minute) in care copilul este rugat sa
formuleze cat mai multe propozitii scurte cu putinta, prin utilizarea de imagini si guvinte
special grupate pentru a favoriza crearea de propozitii. Este un bun indicator pentru
capacitatea copilului de a scrie povesti, esee si a lua notite in clasa.
Scrierea – masoara abilitatile copilului de a raspunde in scris diferitor solicitari; nu se
analizeaza corectitudinea scrisului ci mai degraba calitatea exprimarii in scirs.
22.14. Testul de Insusire a Cititului Woodcock – revizuit (Woodcock reading
mastery test – WRMT-R) (Woodcock, 1988)
Descriere generala
WRMT-R este o baterie care masoara abilitatile de citire.
Subteste
Intelegerea Pasajelor – e un test structurat pentru intelegerea cititului; contine pasaje
scurte (de una sau doua propizotii) din care lipseste un cuvant, pe care cel testat trebuie sa
il completeze.
Invatarea Auditivo-Vizuala – masoara capacitatea de a face conexiuni intre raspunsuri si
stimuli vizuali prezentati.
Identificarea Literelor – testeaza abilitatea de a recunoaste litere scrise cu caractere mici
sau mari.

174
Atacarea Cuvintelor – masoara capacitatea subiectului de a aplica reguli de scriere corect
atunci cand trebuie sa scrie cuvinte fara sens.
Identificarea Cuvintelor – e un test ce masoara capacitatea de citire a cuvintelor izolate.
Intelegerea Cuvintelor – masoara cunostintele copilului in ceea ce priveste sinonimele,
antonimele si analogiile.

CAPITOLUL 23
23. Teste pentru functionalitatea limbii

Acest capitol prezinta o descriere sumara a celor mai des folosite teste pentru
functionalitatea limbii la copii. Sunt date si modele ale formularilor rapoartelor de
evaluare. Se pot vedea urmatoarele sectiuni din capitolele 21 si 22 pentru descrierea de
subteste care masoara abilitatile verbale: 21.5 (DAS-II , Definirea Cuvintelor,
Similaritati); 21.11 (WAIS-III si WISC-IV Similaritati, Vocabular, Intelegere,
Informatie); 21.12 (WISC-IV Citirea Cuvintelor, Index al Intelegerii Verbale) si 22.11
(WIAT-II Intelegerea Ascultarii).
23.1 Testul de Numire Boston (BNT) (Kaplam, Goodglass & Weintraub, 1983)
Descriere generala
BNT este un test de numire confruntativa.
Modele
Capacitatea de redeare a cuvintelor la BNT a fost medie/ sub medie/ peste medie
(_____/60; media=___; deviatia standard=____).
Cunostintele de vocabulary au fost masurate prin aplicarea unui test de masurare a
abilitatilor expressive verbale de baza, BNT.
Expresivitatea vocabularului a fost masurata cu BNT, un test in care copilului ii sunt
prezentate o serie de contururi de obiecte (ex: scaun cu rotile, camila, cactus) si este rugat
sa denumeasca fiecare desen.
In cadrul BNT, care evalueaza numirea si gasiea de cuvinte, subiectul a scorat la nivelul
asteptat pentru varsta sa.
23.2. Scala Conceptelor de Baza Bracken – revizuit (BBCS-R) (Braken, 1998)
Descriere generala
BBCS-R masoara capacitatea copilului de a primi un mesaj si de a achizitiona concepte.
Subteste
Culori – masoara abilitatea de a numi culori.
Intelegere – masoara capacitatea de a grupa obiecte in functie de cele mai importante
caracteristici ale lor.
Litere – masoara capacitatea de a identifica literele mari si mici.
Numere si Numarat – este un test ce masoara capacitatea de a reorganiza numere si de a
atribui valori numerice unor grupuri de obiecte.
Cantitate – masoara capaictatea de citire a dimensiunilor si cantitatilor.
Atentie la Sine si Atentie Sociala – masoara nivelul cunostintelor in ceea ce priveste
categoriile sociale si valorile emotionale.
Forme – masoara capacitatea de identificare a formelor
Marimi – intelegerea conceptului de marimi.
Textura/ Material – masoara capacitatea de a denumi attribute ale obiectelor.

175
Timp/ Secventa – masoara abilitatile in ceea ce priveste timpul si succesiunea
evenimentelor.
23.3 Evaluare Clinica pentru Bazele Limbajului – editia a 4a (CELF-4)
Descriere generala
CELF-4 masoara cunoasterea sensului cuvintelor, a structurilor cuvintelor si propozitiilor
si reactualizarea inforatiilor primate verbal (memorie).
Modele
Forma si continulul limbajului au fost evaluate cu ajutorul CELF-4.
Intelesul cuvintelor (semantica), structura cuvintelor si a propozitiilor (morfologie si
sintaxa), si reactualizarea discursului verbal (memorie auditiva) au fost evaluate cu
ajutorul CELF-4.
23.4 Testul de Asociere Controlata a Cuvintelor Orale (COWAT) (Benton, 1968)
Descriere generala
COWAT determina fluent verbala prin masurarea raspunsului la semnale foneice (FAS) si
semantice (animale).
Modele
Copilului I s-a administrat COWAT, constand in doua teste de fluent verbala ce solicita
subiectul sa isi activeze si mentina atentia. La testul de fluent a literelor el/ea a fost
rugat/a sa genereze rapid o lista de cuvitne care incep cu una din 3 litere date. La testul de
fluent a categoriilo, el/ea a fost rugat/a sa genereze o lista de animale intr-un interval dat.
Rezultatele copilului au fost in intervalul _______________ la sarcina in care trebuia sa
genereze cuvinte plecand de la un fonem (FAS= ___ cuvinte; percentila ___) si la cele
semantic (animale=____cuvinte; percentile ____).
La subtestul FAS, fluenta cuvintelor a fost sub/peste/medie (___ cuvinte in 3 minute).
La subtestul Animale, fluent semnatica a fost sub/peste/medie (___ animale intr-un
minut).

23.5 Expressive One – Word Picture Vocabulary Test (EOWPVT) – Testul de

vocabular pentru masurarea expresivitatii unui cuvant in raport cu imaginea.
(Brownell, 2000a)
Descriere generala
EOWPVT masoara capacitatea de a denumi fluent o imagine a unui obiect familiar.
Modele
La un test pentru masurarea expresivitatii (EOWPVT), copilul a obtinut un scor de ___,
care indica faptul ca vocabularul sau este deasupra/sub/ in limita normal pentru grupa sa
de varsta.
23.6. Testul de Expresivitate a Vocabularului (EVT) (Williams, 1997)
Descriere generala
EVT masoara expresivitatea vocabularului si capacitatea de a reactualiza cuvinte.
Modele
EVT a fost aplicat pentru a determina nivelul expresivitatii pentru un singur cuvant si
capacitate de a reactualiza cuvinte. La acest test copilului I s-au prezentat o serie de
imagini si pentru fiecare i s-a cerut: “poti sa imi mai spui un alt cuvant pentru _______”.
In cadrul EVT copilului i-au fost aratate o serie de imagini consecutive. Pentru fiecare
imagine, a fost asociat un cuvant iar copilul a fost rugat sa gaseasca un atl cuvant care sa
aiba acelasi inteles.

176
23.7. Testul de Abilitati Psiholongvistice Illinois – editia a 3a (ITPA-3) (Hammill,
Mather &Roberts, 2000)
Descriere generala
ITPA-3 masoara limbajul scris si verbal al copilului, incluzand limbajul orasl, scrisul,
cititul si spelling-ul.
23.8 Scala pentru Limbaj Oral si Scirs (OWLS) (Carrow-Woolfolk, 1995)
Descriere generala
OWLS este un test ce masoara latura expresiva a limbajului si cea de primire a mesajelor.
Subteste
Intelegere auditiva – masoara vocabularul, abilitatile gramaticale si gandirea verbala.
Exprimarea Orala – masuara acuratetea structurilor lingvistice si capacitatea de a elabora
si articula idei.
Exprimarea in Scirs – masuara capacitatea de a scrie corect.
23.9 Testul Vocabular – Imagine Peabody – editia a 3a (PPVT-III) (Dunn & Dunn,
1997)
Descriere generala
PPVT-III este un test ce masoara intelegerea unui singur cuvant.
Modele
PPVT-III testeaza intelegerea vocabularului prin solicitarea copilului sa selecteze
imaginea care corespunde cuvantului citit de examinator.
PPVT-III a fost administrat pentru a masura intelegerea vocabularului copilului in raport
cu cuvinte izolate. El a fost rugat sa indice itemul prezentat din patru imagini.
PPVT-III masoara cunoasterea sensurilor generalae ale cuvintelor prin identificarea unei
poze din patru care sa corespunda cuvantului dat. Testul este de asemenea un bun
indicator al inteligentei verbale.
23.10. Receptive One – Word Picture Vocabulary Test (ROWPVT) – Testul de
vocabular pentru masurarea intelegerii unui cuvant in raport cu imaginea.
(Brownell, 2000b)
Descriere generala
ROWPVT masoara abilitatile de intelegere a vocabularului.
Modele
ROWPVT a fost aplicat pentru a masura abilitatile copilului de a intelege un singur
cuvant. La acest test, copilul a trebuit sa aleaga imaginea care se potriveste cel mai bine
cuvantul prezentat de examinator.
23.11. Testul de Limbaj pentru Adolescenti si Adulti , editia a 3a (TOAL-3)
(Hammill, Brown, Larsen & Wiederholt, 1994)
TOAL-3 masoara functii ale limbajului prin teste de ascultare, vorbire, citire, scriere,
spelling, limbaj oral si in scris, vocabulary, gramatica, functia de intelegere a mesajului si
de transmitere a sa.
23.12. Testul de Intelegere Auditiva a Limbajului , editia a 3a (TACL-3) (Carrow –
Woolfolk, 1999)
Descriere generala
TACL-3 masoara intelegerea auditiva prin analizarea cunostintelor legate de sintaxa,
structura propozitiilor, vocabulary oral si morfeme.
Modele

177
TACL-3 a fost administrat pentru pentru a masura intelegerea unor structure de cuvinte si
propozitii specifice.
23.13. Testul de Dezvoltare a Limbajului Timpuriu, editia a 3a (TELD-3) (Hresko,
Reid & Hammill, 1999)
Descriere generala
TELD-3 masoara dezvoltarea limbajului oral la copii foarte mici.
Subtste
Expresivitatea Limbajului – masoara capacitatea copilului de a produce limbakul oral
(ex: semnatica, sintaxa).
Intelegerea Limbajului – masoara intelegerea copilului in urma comunicarii verbale.
23.14. Testul de Dezvoltare a Limbajului – intermediary, editia a 3a (TOLD-I:3)
(Newcomer & Hammill, 1997a)
Descriere generala
TOLD-I:3 masoara abilitatile verbale generale la copii (pt varstele: 8 ani, 0luni- 12 ani,
11 luni).
Subteste
General – masoara capacitatea de a crea relatii intre 3 cuvinte
Intelegere Gramaticala – capacitatea de a identifica un limbaj oral incorrect grammatical
Malapropism – masoara capacitatea de a recunoaste cand un cuvant a fost folosit incorect
in locul unui alt cuvant care seamana cu acesta.
Vocabular in Imagini – masuara capcitatea de intelegere a unor fraze vorbite din doua
cuvinte
Combinarea Propozitiilor – masoara capacitatea de combinare a doua pana la patru
propozitii simple intr-o fraza complexa care sa le pastreze sensul.
Ordonarea Cuvintelor – masoara capcitatea de a construi propozitii cu sens prin
combinara unor cuvinte prezentate oral aleatoriu.
23.15. Test al Dezvoltarii Limbajului – primar (TOLD-P:3) (Newcomer & Hammill,
1997b)
Descriere generala
TOLD-P:3 masoara intelegerea verbala si abilitatile de exprimare pentru un singur cuvant
sau propozitie la copii mici (varste: 4 ani, 0luni- 8 ani, 11 luni).
Subteste
Compleare Gramaticala – masoara capacitatea de foloire a morfologiei de baza din limba
engleza.
Intelegerea Gramaticii – masoara intelegerea sensului propozitiilor.
Vocabular Oral – un test pin care I se cere copilului sa defineasca cuvinte.
Analiza Fonemica – Masoara capacitatea de a imparti cuvintele in component fonemice
de baza.
Vocabular in Imagini – un test al cunoasterii cuvintelor
Vocabular Relational – masoara capacitatea de intelegere a relatiilor dintre doua cuvinte
Imitarea Propozitiilor – masoara memoria de scurta durata a cpilului prin repetarea unor
propozitii.
Articularea Cuvintelor – masoara capacitatea de a articula sunete specific limbajului.
Diferentierea Cuvintelor – masoara capacitatea de a diferentia sunete specific limbajului.

CAPITOUL 24

178
24 Teste de memorie

Acest capitol cuprinde o lista si o descriere sumara a celor mai des folosite teste de
memorie pentru copii. Aceste descrieri pot fi folosite in raporturile de evaluare. Pentru
subteste aflate la granita cu bateriile cognitive/ de inteligenta, vezi capitolul 21.
24.1. Testul de Memorie Visuala Benton (BVRT), editia a 5a (Sivan, 1992)
Descriere generala
BVRT studiaza dificultati in memorie, comportament motor si orientare spatiala.
24.2 Scla de Memorie pentru Copii (CMS) (Cohen, 1997)
Descriere generala
CMS este o baterie comprehensive de teste de memorie; include masurari ale memoriei
vizuale si verbale in conditii de reactualizare imediata sau intarziuata.
Subteste
Memorie generala – masoara capacitatea copilului de a reactualiza informatii generale.
Numere – ii cere copilului sa –si reaminteasca o serie de numere atat crescator cat si
descrescator.
Secvente – include o serie de sarcini care presupun secventierea (ex: enumerarea lunilor
anului in ordine inversa, numarat descrescator de la 20).
Povestiri – masoara capacitatea imediata a copilului de a-si aminti detalii dintr-o
povestire ce i-a fost citita de examinator. Apoi copilul este rugat sa si le aminteasca dupa
un interval de timp.
Povesti – in Forma Recunoasterii Intarziate – aspecte din poveste sunt prezentate intr-o
dorma da-nu.
Memorie Verbala – masoara memorarea povestilor, si a asocierilor.
Perechi de Cuvinte – copilului I se prezinte perechi de cuvinte (care au sau nu legatura
intre ele) in trei secvente repetate. Memoria este testate dupa fiecare prezentare prin
mentionarea primului cuvant din pereche, dar si prin reamintire libera imediat sau la un
interval de timp.
24.3 Teste de Invatare a Listelor
Testul de invatare Verbala California – Varianta pentru Copii (CVLT-C; Delis, Kramer,
Kaplan & Ober, 1994) este folosit pentru varte intre 6 si 17 ani.
Testul de invatare Verbala California – Editia a 2a (CVLT-II; Delis, Kramer, Kaplan &
Ober, 1994) este folosit pentru varste de la 16 ani in sus.
Testul de Invatare Auditiva Verbala pentru Copii -2 (CAVLT-2; Talley, 1993) e folosit
pentru varte intre 6 si 17 ani, ca alternative sau in loc de CVLT –C.
Descriere generala
CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2 este un test ce masoara invatarea verbala si memoria, in care
copilul este rugat sa asculte o lista de cuvinte si apoi sa isi aminteasca cat mai multe pe
parcursul a cinci etape in conditii de reactualizare imediata sau intarziata.
Modele
Rezoltatele copilului la CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2, un test de invatare si memorie, au
fost sub/deasupra/in media pentru reactualizarea informatiilor imediat/intarziat.
In cadrul testului CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2, subiectul a fost rugat sa isi aminteasca o
lista de 16 itemi prezentati repetat in cinci faze de invatare. Memoria pentru fiecare lista
e testate dupa fiecare prezentare., dupa prezentarea unei liste distractor, si dupa o
perioada mai mare de timp, prin enumerare libera, enumerare in ordine si recunoastere.

179
Rezultate normale sunt caracterizate printr-o curba normal a invatarii – adica cu itemi in
plus amintiti dupa fiecare noua memorare. De asemenea rezultatele sunt de obicei mai
bune pentru reamintirea in ordine decat cea libera si pentru recunoastere decat
rememorare.
Erori comune
Strategii passive de invatare (ex: bazarea pe ordina serial din lista si nu pe o categorizare
semantica), dificultati de mentinere a atentiei (ex: vizibila prin scaderea numarului de
itemi reactualizati la fiecare secventa), perseverarea, stocare limitata in timp,
vulnerabilitate la interferente.
24.4 Testul de Invatare Verbala Auditiva al lui Rey (RAVLT) (Forrester & Geffen,
1991)
Descriere generala
RAVLT este un test de invatare verbala in care copilul este rugat sa invete o lista de 15
cuvinte pe parcursul a cinci etape, urmate fiecare de o etape de reactualizare si
recunoastere, dupa prezentarea unei liste care sa interfereze.
Testul Figurilor Complexe Rey – Osterrieth (ROCF) (vezi seciunea 25.9)
24.5 Scala de Memorie Wechsler – editia a 3a (WMS-III) (Wechsler, 1997b)
Desriere generala
WMS-III este o baterie de teste comprehensive care masoara memoria vizuala si auditiva.
24.6 Masurarea pe Scara Larga a Memoriei si Invatarii – editia a 2a (WRAML2)
(Adams & Shelow, 2003)
Descriere generala
WRAML2 este o baterie de teste ce masoara capacitatea copilului de a invata si memora
diferite informatii auditive si vizuale.
Subteste
Memoria Spatiala – masoara memoria spatial, prin rugarea coplului sa studieze secvente
de pozitionari gometrice timp de 5 secunde, pe care sa le deseneze apoi dupa 10 secunde.
Ferestre din Degete – e un test pentru memorie imediata a secventelor nonverbal visual-
spatiale.
Numere-Litere - este un test ce solicita copilului sa repete siruri de litere si numere dince
in ce mai lungi.
Memoria Imaginilor – masoara atentia si memoria vizuala, dar si capacitatea de a mentine
informatia vizuala in memoria de lucru; copilul este rugat sa se uite la patru scene timp de
10 secunde pentru fiecare, si imediat dupa prezentare sa identifice elementele care au fost
adaugate sau scoase din imaginea initiala.
Memoria Propozitiilor – masoara memoria verbala a unui material simplu.
Sunet-Simbol –este un test de memorie vizuala si auditiva, in care copilul treui sa-si
aminteasca sunetul care este asociat unui anumit semn grafic.
Memoria Povestirilor – este un test in care copilul trebuie sa ascute si apoi sa redea pasaje
scurte.
Memoria Simbolica de Lucru – este un test ce masoara memoria vizuala de lucru.
Invatarea Verbala – este un tst ce masoara memoria de lucru auditiva, in care informatia
este prezentata intr-o lista p care copilul o aude de patru ori; include faze de reactualizare
si recunoaste intarziata.

180
Memoria Verbala de Lucru – este un test ce masoara memoria auditiva de lucru in care
copilul aude un sir de cuvinte si ese rugat sa le reactualizeze intr-o anumita ordine bazata
pe categorii.

Capitolul 29.
Diagnosticul
Declaratii / Impresii

Diagnosticul reprezinta o stenografie profesionista care integreaza mai multe tipuri de

date. In cele mai multe cazuri, diagnosticul trebuie sa plece de la si sa sumarizeze datele
pe care le-ai relatat anterior. Majoritatea relatarilor referitoare la diagnostic sunt facute in
sectiunea “Sumar” a raportului (vezi capitolul 30). De asemenea, diagnosticul orienteaza
cititorii catre recomandarile pentru planul de tratament care urmeaza de obicei in raport
(vezi capitolul 31).
In general ofera numai unul sau doua diagnostice, cele mai importante; exceptie fac
cazurile in care diagnosticul a fost motivul pentru trimitere, esti in training sau pozitia ta
solicita o lista completa. Ar trebui sa incluzi toate cele 5 axe ale diagnosticului conform
DSM-IV-TR (sau ICD-9-CM) si orice alte excluderi sau caracteristici (vezi sectiunea
29.3 “Specificanti pentru diagnostic”). Ofera o “Impresie de diagnostic” daca nu esti
calificat sa oferi un diagnostic DSM-IV-TR sau daca nu esti sigur asupra diagnosticului.

29.1. DSM-IV-TR

Sistemele de clasificare ale diagnosticelor sunt folositoare pentru ca ofera practicienilor

din domeniul sanatatii mentale o modalitate de a comunica intre ei, ofera un cadru pentru
tulburarile cercetate si un ghid pentru planul de tratament pentru anumite boli (Clark,
Watson & Reynolds, 1995)

Versiunea curenta (editia a IV-a reviziuta) a Manualului de Diagnostic si Statistica a

Tulburarilor Mentale, realizata de Asociatia Americana de Psihiatrie (2000) este sistemul
cel mai folosit in Statele Unite. DSM-IV-TR foloseste un sistem multiaxial, fiecare axa
implicand un unic domeniu de fuctionare:
Axa 1 Tulburari Clinice / Psihiatrice
Alte afectiuni care pot fi intra sub incidenta domeniului clinic
Axa 2 Tulburari de personalitate
Intarzieri mentale
Axa 3 Starea medicala generala (prescurtata in acest capitol GMCs)
Axa 4 Probleme de ordin psihosocial (sectiunea 29.7)
Axa 5 Scala evaluarii globale a functionarii (GAF) (vezi sectiunea 29.8)

181
29.2. ICD-9-CM

Clasificarea Internationala a Maladiilor, editia a 10-a reviziuta (ICD-10), Capitolul 5:

Tulburari mentale si de comportament (publicata de Organizatia Mondiala a Sanatatii)
este cel mai folosit sistem in afara Statelor Unite si este un sistem care acopera atat bolile
fizice cat si pe cele psihice. Totusi, ICD-10 nu a fost si nu va fi adoptat prea curand in
Statele Unite. HIPAA (Asigurarile sociale de sanatate) solicita folosirea editiei a 9-a
reviziuita, Modificarea Clinica (ICD-9-CM).
Numeroase editii ale DSM au fost folosite de-a lungul anilor si acest sistem va continua
sa fie folosit, cu DSM-V si asa mai departe. DSM contine atat caracteristicile tulburarilor
cat si criteriile de realizare a diagnosticului, pronosticuri, date cu caracter general si alte
informatii pe care ICD nu le contine.

Cea mai mare parte a acestui capitol (sectiunea 29.4 – 29.5) prezinta o lista cu
diagnostice care se pun de obicei copiilor si adolescentilor, impreuna cu codurile
numerice din DSM-IV-TR si ICD-9-CM. Capitolul nu acopera toate diagnosticele care
pot fi gasite in DSM-IV-TR, ci doar acelea care se aplica de obicei copiilor. Pentru
inceput veti gasi “Tulburari diagnosticate pentru prima data de obicei in copilarie sau
adolescenta” – listate in ordinea data de DSM-IV-TR. Aceasta lista este urmata de o alta,
ordonata alfabetic, cu alte tulburari care pot fi intalnite in copilarie sau adolescenta.
Codurile DSM-IV-TR sunt reproduse cu acordul DSM-IV-TR, copyright Asociatia
Americana de Psihiatrie, 2000.

29.3. Specificanti pentru diagnostice

Un diagnostic poate fi descris sau caracterizat prin unul din urmatorii termeni:
Initial, incetinit, principal, aditional / asociat cu, excludere:....... ( a se specifica),
admis, tentativa, in progres, final, eliminat, in remisiune, pasiv.

Cand sunt intrunite criteriile pentru un anumit diagnostic, DSM-IV-TR ofera acesti
specificanti care ne arata severitatea si evolutia tulburarii:
- Usoara (putine simptome)
- Moderata (simptome sau deteriorare functionala intre usor si sever)
- Severa (sunt prezente multe simptome în exces faţă de cele cerute pentru a pune
diagnosticul sau sunt prezente mai multe simptome extrem de severe, ori
simptomele conduc la o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială sau
profesională)
- In remisiune partiala
- In remisiune completa
- Istoric anterior

29.4. Tulburari diagnosticate pentru prima data de obicei in copilarie sau

adolescenta

Retardul mental

182
Toate aceste tulburari sunt inregistrate pe Axa 2 a DSM-IV-TR. Coloana din mijloc ne da
IQ-ul echivalent fiecarei categorii.

183
 DSM-IV-TR
317 Retard mental usor
318.0 Retard mental moderat
318.1 Retard mental sever
318.2 Retard mental profund
319 Retard mental,
severitate nespecificata
IQ ICD-9-CM
50, 55 – 70 317 Retard mental usor
35, 40 – 50, 55 318.0 Retard mental moderat
20, 25 – 35, 40 318.1 Retard mental sever
Mai putin de 20, 25 318.2 Retard mental profund
Netestabil 319 Retard mental,
severitate nespecificata
184
Tulburari de 315.39 Tulburarea invatare fara fara alta
invatare fonologiei alta specificati
307.0 Balbism specificatie e si
DSM-IV-TR 307.0 Tulburarea 313.83 Tulburari neclasifica
315.00 Tulburari de comunicare ale te in alte
de citire fara alta capacitatii sectiuni
specificatie de realizare
a sarcinilor
scolare
309.23 Inhibitii
scolare sau
315.1 Tulburari de ale
calcul aritmetic capacitatilor Tulburari de
315.2 Tulburari de de munca dezvoltare
scriere specifice pervaziva

ICD-9-CM DSM-IV-TR
315.0 Tulburari 299.00 Autism
315.9 Tulburari de specifice de citire ICD-9-CM
invatare fara alta 315.0 Tulburari de 315.4 Tulburarea 299.80 Tulburarea
specificatie citire, de dezvoltare a Rett
nespecificate coordonarii
315.01 Alexie 299.10 Tulburarea
315.02 Dislexie dezintegrat
315.09 Alte ivă a
dificultati ICD-9-CM copilăriei
de 315.31 Tulburarea 299.80 Tulburarea
Tulburari pronuntie de limbaj expresiv Asperger
motorii specifice Afazie;
315.1 Tulburari de Dificultati
DSM-IV-TR calcul aritmetic in 299.80 Tulburarea
315.4 Tulburarea 315.2 Alte perceperea de
de dezvoltare a dificultati cuvintelor dezvoltare
coordonarii specifice de 315.32 Tulburarea pervasivă
invatare; mixtă de fără altă
Tulburari de Tulburari de limbaj specificaţi
comunicare scriere receptiv şi e
315.5 Tulburare expresiv
DSM-IV-TR mixta de 315.39 Alte
315.31 Tulburarea dezvoltare tulburari de
de limbaj expresiv 315.8 Alte fonologie
intarzieri specifice 307.0 Balbism Deficit de atentie
in dezvoltare 307.9 Alte si
315.31 Tulburarea 315.9 Intarzieri simptome comporta
mixtă de nespecificate si ment
limbaj receptiv şi in dezvoltare sindroame disruptiv
expresiv Tulburari de speciale

185
314.01 Deficit de opozitionis urmeaza: 0
atentie / t sfidator – starea 312.81 Tulburari
Hiperactivi 312.9 Tulburare curenta; 1 de
tate, tipul comporta – conduita
combinat mentala dizabilitate cu debut in
sau tipul disruptiva ramasa de copilarie
predomina fara alte la 312.82 Tulburari
nt specificatii tulburarea de
hiperactiv anterioara) conduita
impulsiv cu debut in
adolescent
a
312.89 Tulburari
314.01 Deficit de de
314.00 Deficit de atentie cu conduita
atentie / hipeactivit cu debut
Hiperactivi ICD-9-CM ate nespecifica
tate, 299.00 Autism 314.1 Sindrom t
predomina Autism hiperkineti 313.81 Tulburare
nt tipul infantil c cu de tip
neatent 299.9 Tulburarea intarziere opozitionis
314.9 Deficit de de in t sfidator
atentie / dezvoltare dezvoltare 312.9 Perturbare
Hiperactivi pervasivă 314.2 Tulburare de
tate fara fără altă de conduita
alta specificaţi conduita nespecifica
specificati e cu sindrom ta
e 299.10 Tulburarea hiperkineti
312.81 Tulburari dezintegrat c Delicventa
de ivă a 314.8 Alte juvenila
conduita copilăriei manifestari Tulburare
cu debut in 299.80 Tulburarea specifice comporta
copilarie Asperger ale mentala
312.82 Tulburari Alte sindromul disruptiva
de tulburari ui fara alte
conduita specifice hiperkineti specificatii
cu debut in de c 312 Perturbare
adolescent dezvoltare 314.00 Deficit de de
a pervasiva atentie fara conduita,
312.89 Tulburari 299 Tulburari mentionare neclasifica
de de a ta in alta
conduita dezvoltare hiperactivi parte
cu debut pervasivă tatii (optiuni
nespecifica (introducet 314.9 Sindrom pentru cele
t i a 5-a hipekinetic 5 cifre ale
313.81 Tulburare zecimala nespecifica codurilor:
de tip dupa cum t 0–

186
 nespecifica 307.21 Ticul 312.0 Tulburare ICD-9-CM
t, 1 – usor, tranzitor; de 307.52 Pica
2– specificati: conduita 307.53 Ruminatia
moderat, 3 episod nesocializa 307.54 Varsaturi
– sever) unic / ta, tipul psihogenic
recurent agresiv e
307.20 Tic fara 312.1 Tulburare 307.59 Alte
alta de tulburari
specificati conduita de
e nesocializa alimentatie
ta, tipul a sugarului
Tulburari de neagresiv sau
eliminare 312.2 Tulburare copilului
de mic
787.6 Enoprezis conduita
cu socializata
constipatie 312.3 Tulburare a
si controlului 307.23 Tulburarea
incontinent impulsuril Tourette
Tulburari de a prin or, 307.22 Ticul
alimentati preaplin neclasifica motor sau
ea 307.7 Enoprezis ta in alta vocal
sugarului fara parte cronic
si constipatie 312.4 Perturbare 307.21 Ticul
copilului si mixta de tranzitor
mic incontinent conduita,
a prin neclasifica 307.20 Tic fara
DSM-IV-TR preaplin ta in alta alta
307.52 Pica 307.6 Enurezis parte specificati
307.53 Ruminatia (nedatorat 312.8 Alte e
starii perturbari
307.59 Tulburare medicale specifice
de generale); de
alimentatie specificati conduita 307.7 Encoprezis
a sugarului tipul: neclasifica continuu
sau exclusiv te in alta sau
copilului nocturn / parte; discontinu
mic exclusiv Tulburare u
diurn / de
Ticurile nocturn si conduita
diurn cu debut
307.23 Tulburarea nespecifica 307.6 Enurezis,
Tourette t primar sau
307.22 Ticul secundar
motor sau
vocal
cronic

187
 sugarului, cu 313.9 Tulburari
copilului anxietate emotionale
sau 309.28 Tulburare nespecifica
adolescent de te ale
ului fara adaptare copilului
Alte tulburari ale alte mixta cu sau
sugarului, specificatii anxietate adolescent
copilului si depresie ului;
sau Tulburari
adolescent mentale
ului ale
DSM-IV-TR ICD-9-CM sugarului,
309.21 Anxietatea 309.21 Anxietatea copilului
de de sau
separare; separare adolescent
specificati: ului fara
debut 309.22 Tulburare alta
timpuriu de specificati
emancipar e
29.5. Tulburari ea 313.0 Tulburare
313.23 Mutism cu debut adolescent hiperanxio
selectiv in ului si asa
313.89 Tulburarea copilarie adultului 313.1 Suferinta si
reactiva de sau tanar nefericire
atasament adolescent 313.23 Mutism 313.2
a sugarului a dar nu selectiv Sensibilitat
sau exclusiv in 313.89 Alte e,
copilului aceste tulburari timiditate
mic; perioade emotionale si
specificati sau tulburare
tipul: Tulburari de tulburari de
inhibat / adaptare mixte ale anxietate
dezinhibat copilului si sociala
309.0 Tulburare adolescent 313.22 Tulburare
de ului; de
307.2 Tulburarea adaptare Tulburarea timiditate
de miscare cu reactiva de a copilului
stereotipa; depresie atasament 313.3 Probleme
specificati a sugarului de
daca e sau relationare
cazul: cu copilului Gelozie
comporta mic fraterna
ment 307.3 Tulburarea 313.8 Alte
autovulner de miscare tulburari
ant 309.24 Tulburare stereotipa emotionale
313.9 Tulburari de sau
ale adaptare tulburari

188
 mixte ale mixta cu 300.23 Fobia Tulburare
copilariei anxietate sociala de
sau si depresie 300.3 Tulburarea conduita
adolescent 309.29 Altele; obsesiv sau
ei socul compulsiva comporta
cultural 309.81 Stres ment
309.3 Tulburare posttraumatic distructiv
de 309.4 Tulburare
adaptare de
cu adaptare
perturbare cu
309.0 Tulburare de perturbare
de conduita 308.3 Stresul acut mixta a
adaptare emotiilor
cu si
depresie 309.4 Tulburare conduitei
309.1 Reactie de 309.8 Alte reactii
depresiva adaptare de
prelungita cu adaptare
309.2 Tulburare perturbare specifice
de mixta a 309.9 Reactii de
adaptare emotiilor adaptare
cu si nespecifica
perturbare conduitei te
a
predomina 309.9 Tulburare 300.02 Tulburarea
nta a altor de de anxietate
emotii adaptare generalizata
309.21 Anxietatea fara alta 300.01 Panica fara
de specificati agorafobie
separare e 300.21 Agorafobie
309.22 Tulburare 293.89 Tulburare cu panica
de Tulburari de anxietate Panica cu
emancipar anxioase datorata ... agorafobie
ea (specificati 300.22 Agorafobie
adolescent 300.01 Panica fara conditia medicala fara
ului si agorafobie generala) mentionare
adultului 300.21 Panica cu 300.00 Tulburare a
tanar agorafobie de anxietate fara atacurilor
309.24 Tulburare alte specificatii de panica
de 300.22 Agorafobia 309.3 Tulburare 300.29 Alte fobii
adaptare fara istoric de de izolate sau
cu panica adaptare specifice
anxietate cu 300.23 Fobia
309.28 Tulburare 300.29 Fobia perturbare sociala
de specifica de
adaptare conduita

189
300.3 Tulburarea 308.2 Perturbare
obsesiv predomina
compulsiva nt
309.81 Stres psihomoto
posttrauma rie
tic; Stresul Agitatie
posttrauma sau
tic fara alta incremenir
specificati e
e 308.3 Alte reactii
309.82 Reactii de acute la
adaptare stres
cu 308.9 Reactii
simptome acute la
fizice stres fara
309.83 Reactii de alte
adaptare specificatii
cu
retragere 300.02 Tulburarea
309.89 Altele de anxietate
308 Reactii generalizata
acute la 300.09 Altele
stres 300.2 Tulburare
Stresul fobica
acut 300.20 Fobie fara
308.0 alta specificatie

Perturbare
a 300.00 Tulburare
predomina de anxietate fara
nta a alte specificatii
emotiilor
Crize
emotionale
sau stare
de panica
ca reactie
acuta la
stres major
308.1

Perturbare
a
predomina
nta a
constiintei

190
 Delirul, Dementa, Amnezia si alte tulburari cognitive

DSM-IV-TR ICD-9-CM
293 Delirul cauzat de... (indicati conditia 293 Delirul cauzat de conditii clasificate in
medicala generala) alta parte
780.09 Delirul FARA ALTE SPECIFICATII
294.1x Dementa cauzata de traume craniene
294.1x Dementa cauzata de... (indicati conditia
medicala generala)
294.8 Dementa fara alte specificatii 294.8 Dementa FARA ALTE SPECIFICATII
294 Tulburare amnezica cauzata de... indicati 294 Sindromul amnezic
alta conditie medicala generala
294.8 Tulburarea amnezica FARA ALTE 294.8 Alte tulburari mentale persistente cauzate
SPECIFICATII de conditii clasificate in alta parte
Tulburarea amnezica FARA ALTE
SPECIFICATII
294.9 Tulburarea cognitiva FARA ALTE 294.9 Tulburari mentale persistente
SPECIFICATII nespecificate, cauzate de conditii
clasificate in alta parte
Tulburarea cognitiva FARA ALTE
SPECIFICATII
310 Tulburari mentale non-psihice specifice
cauzate de leziuni cerebrale organice
310 Sindromul lobului frontal

Tulburari disociative

300.12 Amnezia disociativa 300.12 Amnesia disociativa

300.13 Fuga disociativa 300.13 Fuga disociativa
300.14 Tulburarea disociativa de identitate 300.14 Tulburarea disociativa de identitate
300.6 Depersonalizarea 300.6 Depersonalizarea; Derealizarea
Tulburarea disociativa FARA ALTE Tulburare sau reactie disociativa,
300.15 SPECIFICATII 300.15 nespecificat

Tulburari de alimentatie

307.1 Anoexia Nervoasa 307.1 Anoexia nervoasa

Specificati tipul: Restrictiva sau Purgativa
Alte tulburari de alimentatie
307.5 nespecificate
307.51 Bulimia Nervoasa 307.51 Bulimia Nervoasa
Specificati tipul: Purgativa/Non-purgativa

191
 307.5 Tulburarea de Alimentatie fara specific. 307.5 Tulburare de alimentatie fara alte specif.

Tulburari factice

DSM-IV-TR
300.16 Tulburare factica cu semne si simptome
predominant psihologice
300.19 Tulburare factica cu semne si simptome
predominant fizice
300.19 Tulburare factica cu semne si simptome
combinate, psihice si fizice
300.19 Tulburare factica FARA ALTE
SPECIFICATII
ICD-9-CM
301.51 Tulburare factica cronica cu simptome
fizice
Sindromul Münchausen
300.16 Tulburare factica cu semne si
simptome predominant psihologice
300.19 Alte tulburari factice nespecificate
Tulburare factica cu semne si
simptome combinate, psihice si fizice,
sau cu semne si simptome predominant
fizice
Tulburare factica FARA ALTE
SPECIFICATII

Tulburari de identitate de gen

DSM-IV-TR ICD-9-CM
320.6 Tulburarea de identitate de gen la copii 320.6 Tulburarea de identitate de gen la
copii
Tulburarea de identitate de gen
FARA ALTE SPECIFICATII
302.85 Tulburarea de identitate de gen la adolescenti 302.85 Tulburarea de identitate de gen la
si adulti adolescenti si adulti
Specificati daca: atras sexual de barbati/
femei/ ambele/ niciuna din variante

Tulburari de control al impulsurilor neclasificate in alta parte

DSM-IV-TR ICD-9-CM
312.34 Tulburarea exploziva intermitenta 312.34 Tulburarea exploziva intermitenta
312.35 Tulburarea exploziva izolata
312.32 Cleptomania 312.32 Cleptomania
312.33 Piromania 312.33 Piromania
312.31 Jocul de noroc patologic 312.31 Jocul de noroc patologic
312.39 Tricotilomania 312.39 Tulburari de control al impulsurilor,
altele
Tricotilomania

192
312.3 Tulburare de control al impulsurilor
FARA ALTE SPECIFICATII
Tulburari mentale cauzate de o conditie medicala generala, neclasificate in alta
parte
293.89 Tulburare catatonica cauzata de...GMC
310.1 Schimbare de personalitate cauzata de...
(indicati conditia medicala generala)
293.9 Tulburare mentala FARA ALTE
SPECIFICATII... (indicati GMC)
Tulburari de stare
300.4 Tulburarea distimica
Specificati daca: debut timpuriu/ tarziu,
cu caracteristici atipice
296.2 Tulburare depresiva majora, episod unic,
nespecificat
296.21 Tulburare depresiva majora, episod unic,
usor
312.3 Tulburare de control al impulsurilor,
nespecificat
312 Tulburari de comportament
neclasificate in alta parte
293.89 Altele
Tulburare catatonica in conditii
clasificate in alta parte
310.1 Schimbare de personalitate cauzata de
conditii clasificate in alta parte
310.2 Sindromul post-comotie
310.8 Alte tulburari mentale specificate non-
psihiatrice ca urmare a leziunilor
cerebrale organice
310.9 Tulburari mentale nespecificate non-
psihiatrice, urmare a leziunilor
cerebrale
293.9 Tulburari mentale trecatoare
nespecificate, clasificate in alta parte
300.4 Tulburarea distimica
296 Tulburari de stare episodice
(utilizati urmatoarele coduri pentru
conditiile 296: 0, nespecificat; 1,
usor; 2, moderat; 3, sever, fara
specificarea unui comportament
psihotic; 4, sever, cu comportament
psihotic; 5, cu remisiune partiala
sau nespecificat; 6, cu remisiune
totala)
296.2 Tulburare depresiva majora, episod
unic
Psihoze depresive
Depresie endogena
193
296.22 Tulburare depresiva majora, episod unic,
moderat
296.23 Tulburare depresiva majora, episod unic, Melancolie involutiva
sever, fara elemente psihotice Psihoza sau reactie maniaco-
depresiva, tipul depresiv
296.24 Tulburare depresiva majora, episod unic,
sever, cu elemente psihotice
296.25 Tulburare depresiva majora, episod unic,
cu remisiune partiala
296.26 Tulburare depresiva majora, episod unic,
cu remisiune totala

CAPITOLUL 30

Sumarizarea constatariloe si a concluziilor

30.1 Informatii generale

Rezumatul constatarilor si concluziile ne ofera informatii,concluzii sau observatii precum

si intelegerea copiilor prezenti si probabil viitori si domeniile relevante nevoilor.

Rezumatul trebuie sa fie scurt (de preferat unul sau doau paragrafe), desi rezumatele
lungi sunt mai des intalnite in interminabilele evaluari neuropsihologice.Rezumatele sunt
aproape intotdeauna incluse in raporturile scris de medic .Desi rezumatul este considerat
optional, in general este o idee buna sa includem revizuirea rezulatatelor ,rapotrul
particular este interminabil.Pentru ca de cele mai multe ori va trebui sa fie citite de cei
care au nevoie sau vor sa citeasca doar rezumatul scurt,trebuie sa fim siguri ca includem
informatiile sau concluziile cele mai importante referitoare la client.

Un rezumat trebuie facut dupa cum urmeaza:

 Informatii referitoare si date importante de identificare (exemplu :numele
copilului, varsta si statutul ).
 Cele mai pertinente concluzii.
 Sa fie concis si usor de citit.
 Sa nu includa informatii noi care sa perturbeze istoricul.
Morrison si Anders(2001) au formulat urmatorul material pentru a schita cat mai sumar
cazul :
 Materiale scurte ca data identificarii, simptomele , cursul bolilor si statutul
mental.
 Enumera diferitele diagnostice, cu argumante pentru si impotriva fiecarui
diagnostic listat.
 Indica cel mai bun diagnostic.

194
  Enumara factorii care au contribuit la dificultatile pacientilor, istoria familiei
si/sau mediul inconjurator.
 Sa indicam informatii aditionale , acestea pot fi utile ca sa confirme diagnosticul
(inregistrari,consultatii,tratamente).
 Ce este necesar pentru a schita tratamentul .
 Indica prognosticul, masurile, daca este posibil.

Rezumatul, deasemenea poate fi structurat dupa raspunsurile la o serie de intrebari cum ar

fi :
1 .De ce a fost adus copilul in aceasta clinica ?
2.Ce s-a descooperit in urma testelor cognitive /neuropsihologice academice ?
3.Ce ....... au fost notate in profilul lui/ei cognitiv/neuropsihologic academic?
4.Ce slabiciuni au fost notate in profilul ei/lui cognitv/neuropsihologic?
5.Ce este relevant pentru personalitatea lui/ei?
6.sunt acestea evidente ca o dizabilitate
7.Ce poate fi facut pentru a ajuta copilul?

30.2

Paragrafe cu rezumarea constatarilor si diagnosticelor

Copilul in varsta de ....ani, masculin /feminin cu un intelect inalt/mediu /scazut, care a

fost testat pentru.....Copilul are/nu are discrepante verbale/nonverbale.Performantele
curente si istoricul indica faptul ca el/ea intalneste toate criteriile primare de ..............
(numele diagnosticului),incluzand ...........(lista simptomelor).Copilul deasemenea
prezinta asociatii insuficiente ca ..........(listam celelalte simptome).

Copilul este .....(starea pozitiva de exemplu :placut).

El/ea a fost coperativ/noncoperativ pe durata testarii.Rezultatele au fost validate pe
masura ce el/ea progreseaza .Punctele tari ale ei/lui includ...................(enumera punctele
tari).
.......(enumera punctele slabe)sunt schimbatoare pentru copil.

Copilul, in varsta de ...ani a fost adus pentru... .Scorul lui/ei mult peste medie/mediu/sub
medie /la unle teste /la toate testele , cu exceptia.....(spune numele testului si nivelul
performantei).Punctele tari expuse sunt............(enumera punctele tari).Acordul intre
parintii/profesorii copilului ,testeaza rezultatele corelate cu performantele lui/ei la
scoala.El/es este excelent/rapid/nerabdator/motivat /altruist/interesat/atent/bun etc
trasaturi care demonstreaza dificultatea de a citi /de a fi atent/opunere /hiperactivitate/etc)

Copilul in varsat de ...baiat/fata care are statutul de ...la scoala....(orasul ,statul).El /ea a
fost recomandat pentru evaluare pentru ca .....Abilitatile lui/ei intelectuale masurate de
(numele testului), sunt apreciate ca ....A fost/nu au fost diferente seminificative intre
scorurile copiilor la ...(specificati doua sau mai multe )scale/factori,care indica inexistenta
unei dizabilitati de invatare,existenta unei dizlexi sau a unei dizabilitati
nonverbale.Calificarile academice au fost masurate cu putina/moderata/semnificanta

195
discrepanta fata de asteptari.Testele de expresivitate verbala indica... in timp ce testele de
vocabular expresiv indica...Memoria auditiva a fost gasita ca fiind ....si testele de atentie
au fost ....Spatiul vizual si locomotor au fost calificate ca ...Comportamentul indicat de
scale a fost clasat ...Rezultatele au fost considerate pentru un diagnostic de ......

Rezumatul tratamentului recomandat

Tratamentul a fost foarte bun/partial bun/de minim ajutor

Copilul a avut nevoie considerabila de interventii terapeutice
Tratamentul a fost foarte bun in tratarea urmatoarelor simptome:.....
Copilul nu a beneficiat de tratament /tratamentul a avut efecte negative
Simptomele copilului s-au inrautatit/au ramas la fel /au avut loc imbunatatiri
considerabile.
Restul din acest capitol prezinta exemple de paragrafe sumarepentru unele dintre cele mai
comune tulburari evaluate la copii.Nu este o cale de mijloc sa fie exhausiv sau un ghid
definitiv, dar mai de graba furnizeaza cititorului posibile cai de sumarizare a diferitelor
diagnostice.

30.3

Pentru ADHD
.........in varsat de ...ani,baiat/fata care este in ...grad.Abilitatile intelectuale ale ei/lui au
fost masurate de....(spune numele testului)sunt in medie sau peste medie
.......performantele au fost bune/slabe pentru unele teste care necesita
abilitati .......................................................................Realizarile academice au fost
comesurate sau depasid expectatiile abilitatii lui/ei cognitive........a fost un domeniu
considerat puternic de el/ea.Testele abilitatilor vizual motorie au fost descrisi la un nivel
mediu.Rezultatele acestor evaluari indica copiii care au intalnit criterii de ADHD
.Aceasta nu este o dizabilitate specifica invatarii, dar multe dizabilitati care apar
afecteaza performantele lui/ei pe variate scale.El/ea au dificultati in sarcinile pentru care
au nevoie de concentrare si focusare si prezinta dificultati de organizare si unele
raspunsuri impulsive .Performantele unui numar de copii testati de functiile executive au
fost bazate pe expectatiile abilitatilor lui/ei estimate mai jos.

Copilul in varsta de ..ani baiat/fata cu inalt/slab grad de inteligenta a protocolalelor

testelor care indica utilitatea in ...la fel de bine releva defectele in .....mediul lui/ei
istoric ,tot protocolul testului ,observatiile comportamentului si profesorii raporteaza un
suport in diagnosticul ADHD.care interfereaza cu abilitatile lui/ei pentru a fi la acelasi
nivel cu colegii de clasa cu care au fost comensurate abilitatile lui/ei .

30.4

Pentru tulburarile de asperger

Copilul in varsta de ...baiat/fata care este....a fost adus pentru evaluarea problemelor de
constientizare sociala si interactiune sociala saraca .Abilitatile lui/ei intelectuale au fost

196
masurate de ...(numele testului)care sunt in...Scorul facotilor indica nevoi in ....Realizarile
academice in citit si ortografie au fost ....in timp ce performantele la testele de
matematica au fost .....testele de vocabular primeaza la un grad de ....Testele de memorie
vizuala au fost ...in timp ce testele de memorie auditiva au fost ...
Copilul a avut dificultati in ceea ce priveste relatiile spatiale/perceptiile vizuale/nevoia de
integrare vizual-motorie/orgaizare/etc.Rezultatele testului si istoricul indica faptul ca
el/ea intalnesc criterii pentru tulburarile din spectrumul autismului, asemeni tulburarilor
de asperger.In consecinta comportamentul copilului si nevoile defectuoase social includ
probleme cu constiinta sociala /intelegere sociala saraca/insighturi emotionale sarace /
aderente inflexibile la rutina /tendinte obsesionale /comportament stereotip,etc. sunt toate
incluse in aceasta diagnoza .In plus coordonarea motorie saraca /problemele de integrare
senzorialaetc sunt frecvent observate la oamenii cu Asperger.

30.5

Depresia

Copilul in varsta de ...ani baiat /fata cu nivel scazut in domeniul.....simtite in

domeniul .......................................................Vorbirea expresiva a este ...in timp ce atentia
si concentrarea sunt.....
Constatarile proiective sugereaza ca el/ea este intr-o continua lupta cu sentimente adanci
de tristete si anxietate;are tendinte de izolare sociala si emotionala;se simte vinovat si cu
o scazuta stima de sine .Rezulatatele proiective si comportamentul masuarat indica ,ca
acest copil sufera de depresie majora ,tulburare care uneori se manifesta ca o mare tristete
,iritabilitate si dificultati de socializare cu copiii.

30.6

Tulburari in scriere

Copilul in varsta de ...ani ,scrie cu mana stanga /dreapta, baiat/fata, care a fost adus la
evaluare in special in ceea ce privesc performantele academice curente.Abilitatile lui/ei
general intelectuale intra in rangul...In domeniul academic ,o discrepanta semnificativa a
fost vazuta intre.......abilitatile generale intelectuale si performantele academice masurate
in limbaljul scris .Performantele lui/ei la aceste realizari masurate au fost...la un nivel mai
scazut decat cele curente.Astfel aceste discrepante intalnesc croterii pentru tulburari de
vorbire expresiva.Drept urmare performantele copilului la testele de citire si matematica
au fost consistente cu expectantele nivelului.

30.7

Dizlexia

Copilul in varsta de ..baiat /fata a fost descoperit ca avand abilitati intelectuale medii/sub
medie/peste medie.El/ea apare ca avand dizabilitati de citire,de aceea performanta
masurata variat in citirea lui/ei a avut o discrepanta semnificativa comparativ cu

197
asteptarile bazate pe IQ.Rapiditatea citirii copilului este scazuta comparativ cu copiii de
varsta lui;intelegerea citirii a fost deasemenea scazuta .Pe langa aceste dificultati , apar
dificultati si in citirea cuvinteleor cu nonsens.Scorurile copiilor la acest pattern si si
tipurile de erori constitue caracteristici pentru indivizii cu dizlexie.

Copilul in varsta de ....ani ,baiat/fata cu o inteligenta peste medie/medie /sub medie care
este ... .Rezultatele si istoricul indica faptul ca el/ea are tulburari de citire (dizlexie) asa
cum achizitiile in citire si pronuntare sunt la un nivel scazut fata de ceea ce se astepta de
la abilitatile sale intelectuale .Timpul acordat testului de citire si citirea cuvintelor fara
sens sunt dificile pentru el/ea.
Va fi important pentru viitorii instructori sa fie constienti de natura dizabilitatii citirii ,
asadar ei asista pe intreg procesul la dezvoltarea si nu ii penalizeaza pentru deficiente .

30.8

Retardul mental

Copilul in varsta de ..ani ,baiat/fata care este la scoala ...momentan functioneaza la un

nivel moderat/sever/profund de retard mintal cu dificultati cognitive des intalnite contand
in aceste fotografii.
El/ea prezinta probleme executive/planificate ca dificultati in mentinerea si comutarea
cognitiva /perseverenta crescuta /segmentarea complexitatii/concretizarea
gandurilor/dificultati care vizeaza cauzele logice .Deficientele au fost vazute in memoria
vizuala si auditiva /expresivitatea si receptivitatea vorbirii/abilitati vizuale/etc.Testele de
achizitie ,performantele copiilor sunt la un nivel...Maturitatea sociala a fost masurata cu
Vineland-II- este echivalent cu o varsta de ...ani

30.9

NLD

Copilul in varsta de ..ani baiat/fata cu inteligenta inalt/peste medie /medie /sub medie
/normal/limitata care eSte de gradul... Testele indica faptul ca el/ea intalneste criteriie
primare pentru dizabilitati de invatare nonverbala (NLD),incluzand un scor semnificant
scazut la testele nonverbale fata de IQ testelor verbale; slabiciuni relativ-academice in
calcul si citire;dificultati relative in sarcinile vizual –motorie;in plan motor si grafomotor
nu sunt dificultati ;concretetea gandirii;afectarea rationamentelor sociale.In concluzie cei
mai multi copii cu NLD au asociate deprecierea functiilor executive ,atentia varibila ,
impulsivitatea ,perseverenta ,si probleme organizationale.Deasemenea copii arata
evidenta disfunctionalitatilor senzoriale care este deasemenea tipic pentru copii cu NLD.
In concluzie ca cei mai multi indivizi cu nld apar adeptii relatiilor cu informatii verbale,
experiente dificile cu organizarea si conceptualizarea materialelor verbale.
CAPITOLUL 31
Recomandari

198
Sectiunea “Recomandari” din sectiunea raportului este uneori cea mai importanta
sectiune,principalul scop al evaluarii este sa determine cat de bine se intervine in cazurile
particulare .Acest capitol prevede sa enumere posibile recomandari pentru problemele
psihologice ale copiilor.Indica tratamentele care aufost gasite ca fiind bune pentru diferite
tulburari.Desigur fiecare copil este unic si recomandarile alese trebuie sa reflecte
paternurile de slabiciuni si putere al fiecarui copil.Sa prevada o lista cuprinzatoare a
tratamentelor este mai mult decat scopul acestei carti ; in orice caz acest capitol include
multe din cele mai comune strategii de tulburari particulare.Aceste strategii sunt unele
care trebuie aratate efectiv ca un tratament sau masuri compensatorii si sunt uneori
folosite in planul educatiei individuale .Cititorul este incurajat sa consulte resursele listate
in sectiunea 36.3 pentru a intelege informatiile tratamentului.

31.1. Pentru ADHD

 Desemneaza locul preferat in clasa (prefera sa fie izolat de profesor si departe de

orice distragere auditiva si vizuala).
 Furnizeaza atat in scris cat si oral directivele la teste/proiecte.
 Da directive scurte, concise
 Dezvaluie sarcinile in pasi mici si clari , explica pas cu pas instructiile ,explica
unde este introdus material nou
 Foloseste acomapaniament vizual care sa ajute pe cat posibil clasa;foloseste mai
multe modalitati senzoriale pentru a mentine atentia si sporirea invatarii.
 Atinge copilul cand ii dai diferite sarcini.
 Incurajeaza copilul sa repete,refrazeze si sa demonstreza instructiunile,sporeste
intelegerea si atentia sarcinilor.
 Aloca timp aditional daca este nevoie pentru completarea sarcinilor;furnizeaza
teme modificand termenii din sarcinile atribuite
 Redu sursele de distragere din clasa.
 Furnizeaza consistenta si structura gandirii folosind zilnic programe,aranjamente
setate standard si defineste clar asteptarile clasei.
 Minimizeza factori stresori inutili;atribuie sarcini care pot fi completate su succes.
 Aminteste-i copilului sa se intoarca la teme in fiecare zi sau sa-si faca
temele;aminteste-i copilului la sfarsitul zilei ce are el/ea nevoie pentru scoala si
acasa in urmatoarea zi.
 Ofera rand pe rand timp instructiilor,in special inainte de test.
 Da-i sa studieze de pe o foaie cuvintele cheie/conceptele prioritare pentru test.
 Interactioneaza frecvent cu copiii din clasa pentru a mentine interesul ;foloseste
vocea,proximitatea, atingerea.
 Incearca sa obtii intrebari si opinii pentru a obtine copilul implicat in activitate .
 Permite-i copilului sa inregisteze lectiile pentru a le reasculta mai tarziu.
 Programeaza mai frecvent conferintele parinte-profesor pentru a revedea
progresele.
 Tutorele copilului este desigur de ajutor .

199
 Strategii de teme
 Ai un copil care este verificat o data pe zi de o persoana care ii va superviza
temele.
 Stabileste dimineata un sistem atribuit ziua pentru realizari prin comportamente
contractante.
 Cand atribui temele fi sigur ca fiecare copil poate completa temele atribuite.
 Programeaza”timpul pentru tema” si ajuta copilul sa-si organizeze timpul liber
pentru a facilita completarea temelor.
 Da-i copilului sa completeze pe foaie in fiecare zi insistand sa aiba............ea/el
circula si verifica fiecare tip de tema cand este finalizata .Vezi in exemplul de mai
jos.
Data:
1.Comunicare:scrie propozitii pentru fiecare cuvant pentru miercuri
Studiaza cuvintele pentru testul de joi
2.matematica:rezolva intre7 si 15 probleme de la pagina 47
3.Georgafie:Citeste capitoplul 6 si rezolva intrebarile de la sfarsitul fiecarui capitol.

Alte strategii
 evaluarea medicala .Medicamente ca Ritalin si Metadade,Adderall si Dexerine
sunt frecvent prescrise.
 Recomanda terapie pentru comportament si sau training pentru parinti.
 Recomanda copilului un medic pentru evaluare.

31.2 Pentru anxietate

 Recomanda terapia cognitive-comportamentala si instruirea insasi a slabiciunilor

 Recomnda copilului un medic pentru evaluarea medicala
 Daca copilul are tendinte de a fi retras pune-l sa-si studieze corpulsau
incurajeaza-i evolutia intr-un grup mic
 Furnizeza-i copilului feedback pozitiv si resurse ,ofera-i in privat critici
constructive.
 Redu accentele de competitive si perfectionism
 Furnizeaza structura,predictibilitate, rutina si consistent.

31.3

Pentru tulburarile de Asperger

 Inroleaza copilul intr-o clasa cu un raport scazut student-profesor,sau ofera-i

clasei ajutor cand are nevoie .
 Recomanda terapia adecvata;acestea poate include ocupatii,integrare senzoriala,
vorbire si comunicare si /sau terapie medicala.
 Furnizeza training pentru slabiciuni sociale in grupuri mici, acestea faciliteaza
gandirea la scoala in fiecare zi
 Tutorele copilului organizeazasi studiaza slabiciunile.

200
  Furnizeaza educatie speciala sau Sectia 504 pentru a sprijini nevoile
academic(eg. Citire,intelegere,matematica, vorbire exresiva).
 Stabileste un mediu organizat in care sa incluzi rutine clare si programme, cu
notite de schimbari.
 Recomanda terapia asistata cu rationament social, reducere a anxietatiisi/sau
tendinte obsessive.

31.4.

Pentru autism

 Recomanda terapia specializata,ca vorbirea si comunicarea , ocupationala si /sau

terapia medicala.
 Recomanda un program bazat pe comunicare si /sau program special specific
desemnat pentru copiii autistic sau alte programe parvazive de dezvoltare a
tulburarilor.
 Furnizeaza terapia comportamentala care se adreseza stimularii de sine
,agresiunii sau /si comportament distruptiv.
 Furnizeaza training pentru slabiciuni sociale.
 Recomanda support parental grupului sau alte resurse
 Recomanda evaluarea medicala.
 Recomanda consultatii cu medical neurologic care poate recomanda teste ca testul
genetic.

31.5.
Pentru conduita

 Furnizeaza comportamente structurate pe amandoua programele la scoala si

acasa.
 Recomanda consistenta, management comportamental predictibil

31.6.

Pentru depresie (unipolara sau bipolar)

 Recomanda terapia cognitive-comportamentala individuala sau terapia de familie

 Structureaza mediul astfel incat copilul sa se simta mai competent,efficient,si
important;apropie clasele pentru a preveni stresul inutil, frustrarile si furia.
 Recomanda evaluare medicala.

201
 CAPITOLUL 34

A scrie pentru şcoli

Acest capitol pune în discuţie probleme importante legate de evaluările şcolare.

Include informaţii despre actul educării indivizilor cu dizabilităţi (IDEA) şi despre
planurile individualizate de educare (IEP). De asemeni, include informaţii despre
observarea comportamentului în clasă, şi, pe cât posibil, include şi formate de rapoarte
pentru aceste observaţii. Vezi cap. 35.9 pentru un exemplu de IEP, cap. 35.10 pentru un
exemplu de raport de obsevare a clasei şi cap. 40.6 pentru o formă de evaluare
educaţională a elevului la nivelul clasei.

33.1 Trimiterile de la şcoală versus trimiterile de la organizaţie

Scopurile trimiterilor de la şcoală diferă de scopurile trimiterilor de la o

organizaţie în câteva puncte. Scopul evaluării şcolare este să determine în ce fel
dificultăţile psihologice, de învăţare, de dezvoltare ale copilului interferează cu abilităţile
lui de a-şi îndeplini îndatoririle şi de a progresa în şcoală. Scopul evaluării clinice este de
obicei mai larg, adică evaluatorul doreşte să diagnosticheze şi/sau să trateze dificultăţile
copilului într-o mulţime de situaţii. De exemplu, în cazul unui copil cu anxietate severă,
psihologul şcolii va dori să ştie de ce copilul este anxios la şcoală, în timp ce un evaluator
clinician ar putea să vrea să stabilească tipul de tratament sau psihoterapie care ar fi cel
mai potrivit. O echipă multidisciplinară (adică o echipă compusă din profesionişti cu
diverse specialităţi, precum asistente, psihologi, psiho-pedagogi, profesori, directorul
şcolii, logopezi, fizioterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali, etc.) este de obicei implicată în
evaluările şcolare, dar foarte rar este implicată şi în evaluări non-şcolare. În cele din
urmă, evaluările care care loc o dată la trei ani sunt cerute în cadrul şcolii pentru a stabili
dacă copilul se mai califică pentru educaţie specială, dacă plasarea lui este potrivită şi
care este nivelul lui de funcţionare.

33.2 Actul educării indivizilor cu dizabilităţi (IDEA1)

Sub programul IDEA (1990, 1997, 2004) tuturor copiilor cu dizabilităţi le este
garantată o educaţie publică liberă şi corespunzătoare (FAPE2). Pentru a se califica pentru
educaţie specială şi asistenţă corespunzătoare, IDEA cere ca un copil să aibă o dizabilitate
din categoriile enumerate mai jos. Potrivit legii, un copil nu are dreptul să beneficieze de
educaţie specială dacă dificultăţile lui sunt datorate doar lipsei de instrucţie sau unui
nivel limitat de cunoaştere a limbii engleze.

Categoriile de dizabilităţi

1
În limba engleză, IDEA este prescurtarea pentru “Individuals with Disabilities Education Act” (n. trad.)
2
În limba engleză, FAPE este prescurtarea pentru “Free and appropriate public education” (n. trad.)

202
  Retard mental
 Defecte de auz (incluzând şi surzenia)
 Surzenia/orbirea
 Dizabilităţi multiple
 Defecte de vorbire sau de limbaj
 Defecte de vedere (incluzând şi orbirea)
 Tulburare emoţională
 Defecte ortopedice
 Autism
 Traumatisme craniene
 Alte defecte care ţin de sănătate
 Dizabilitate specifică de învăţare

Cei mai importanţi termeni şi definiţii înrudiţi cu dizabilitatea

“Americans with Disabilities Act”3 (ADA): o lege care sancţionează

discriminarea împotriva oricui (copil sau adult) pe baza dizabilităţii.
“Behavioral intervention plan”4 (BIP): un plan individualizat, creat pentru elevii
cu probleme comportamentale, care include informaţii despre programarea întăririi,
intervenţiile comportamentale, strategiile de coordonare a comportamentului, sprijinul în
clasă şi alte intervenţii necesare.
“Early periodic screening, diagnosis, and treatament”5 (EPSDT): asistenţă care
este prevăzută pentru bebeluşii şi copiii cu risc.
“Extended school year”6 (ESY): asistenţă prevăzută în afara anului şcolar normal
(de exemplu, în timpul vacanţei de vară) atâta timp cât copilul cu dizabilităţi are nevoie
de ea.
“Free and appropriate public education”7 (FAPE): aşa cum este notat mai sus,
IDEA face obligatorie educaţia publică liberă şi corespunzătoare pentru fiecare copil.
“Full inclusion”8: educarea copiilor cu dizabilităţi în clase obişnuite în şcolile din
localităţile lor.
“Functional behavioral analysis”9 (FBA): o evaluare care dă informaţii despre
cum factorii situaţionali, de mediu şi de comportament ai copilului pot să contribuie la
problema lui.
“Individualised education plan”10 (IEP): IDEA cere ca fiecare copil cu
dizabilităţi să aibă un planul individualizat de educare. (Vezi infra, cap. 33.3, pentru mai
multe informaţii despre IEP).

3
Actul pentru americanii cu dizabilităţi
4
Planul intervenţiei comportamentale
5
Evaluarea periodică, diagnoza şi tratamentul
6
Anul şcolar extins
7
Educaţie publică liberă şi corespunzătoare
8
Includere totală
9
Analiza funcţional-comportamentală
10
Planul individualizat de educare

203
 “ Individualised education plan team”11 (IEP team): grupul de persoane care
este responsabil pentru dezvoltarea, trecerea în revistă şi revizuirea planului
individualizat de educare al copilului. De obicei include părinţii copilului şi persoanele
responsabile pentru punerea în aplicare a scopurilor IEP.
“ Individualised family service plan”12 (IFSP): un plan de asistenţă pentru copiii
mici (sub trei ani) şi familiile lor. Este similar IEP.
“Individuals with Disabilities Education Act”13 (IDEA): legea în vigoare care
cere ca fiecărui copil cu dizabilităţi să îi fie dată o educaţie publică liberă şi
corespunzătoare (FAPE). Acest act înlocuieşte “Public Law 94-142, the Education for All
Handicapped Children Act” (vezi infra). IDEA a intrat în vigoare în 1990 şi a fost
modificată în 1997 şi 2004.
“Least restrictive environment”14: potrivit lui Hallahan şi Kauffman (1994), este
un termen legal care se referă la faptul că copiii excepţionali trebuie educaţi într-un
mediu cât mai normal cu putinţă.
“Office of Special Education and Rehabilitative Services”15 (OSERS): agenţia
pentru educaţie a Departamentului de Stat al SUA care este responsabilă pentru aplicarea
IDEA în şcolile publice.
“Public Law 94-142, the Education for All Handicapped Children Act”16:
înlocuită de IDEA (vezi supra) în 1990, această lege a intrat în vigoare în 1975 şi a făcut
obligatorie educaţia publică liberă şi corespunzătoare (FAPE) pentru orice copil,
indiferent de abilităţi sau dizabilităţi.
“Regular education initiative”17 (REI): concepţia potrivit căreia educaţia
normală, ca opusă educaţiei speciale, ar trebui să fie mijlocul elementar de educare a
copiilor cu dizabilităţi.
“Section 504, Rehabilitation Act of 1973”18: se aplică elevilor care au neputinţe
la învăţare, care ar putea fi numite “dizabilităţi”, dar care nu sunt eligibili pentru asistenţă
educaţională specială.
“Services plan”19: un plan dezvoltat pentru elevi în şcolile private care au dreptul
să primească asistenţă.

33.3 Planul individualizat de educare (IEP)

IDEA cere ca, o echipă de educatori să redacteze câte un plan individualizat de educare
pentru fiecare copil cu dizabilităţi care îndeplineşte criteriile de calificare. Planul
individualizat de educare trebuie să cuprindă o prezentare a performanţelor educaţionale
prezente, scopurile anuale, asistenţa educaţională specială care trebuie furnizată,
participarea alături de copiii fără dizabilităţi, participarea la teste în alte state şi districte,

11
Echipa pentru planul individualizat de educare
12
Planul de asistenţă individualizat pentru familie
13
Actul educării indivizilor cu dizabilităţi
14
Mediu mai puţin restrictiv
15
Oficiul pentru educaţie specială şi asistenţă de refacere
16
Legea publică 94-142, Actul pentru educarea tuturor copiilor cu dizabilităţi
17
Iniţiativa educaţiei normale
18
Sectiunea 504, refacerea actului din 1973
19
Plan de asistenţă

204
nevoia de asistenţă de tranziţie20 şi procedurile de măsurare a progresului (IDEA, 1997,
2004).

Întâlnirea pentru planul individualizat de educare (IEP)

 Întâlnirea pentru planul individualizat de educare este condusă cu scopul de a

dezvolta planul individualizat de educare al copilului.
 Politica pentru asigurarea unui IEP (cum se leagă cu finanţarea, administrarea şi
implementarea) este declarată în IDEA, partea B.
 Întâlnirea pentru dezvoltarea unui IEP trebuie să aibă loc în 50 de zile
calendaristice după ce s-a stabilit că copilul ar putea să aibă nevoie de asistenţă
specială.
 Anunţul pentru întâlnirea privind IEP trebuie să conţină scopul, data, locul şi
locaţia, precum şi persoanele care vor fi prezente. Dacă întâlnirea include şi
asistenţă de tranziţie pentru elev, acesta trebuie invitat să participe.
 Echipa IEP include părinţii copilului, cel puţin unul dintre profesorii copilului, cel
puţin un psiho-pedagog, o persoană care poate interpreta implicaţiile educaţionale
ale rezultatelor (această persoană poate să fie un membru al echipei), orice
persoană care are informaţii importante despre copil sau asistenţa de tratament şi,
atunci când este indicat, echipa include şi copilul.

Conţinutul planului individualizat de educare (IEP)

IEP include următoarele componente: (IDEA, 1997, 2004)

1. O prezentare a nivelului prezent de performanţă al copilului, incluzând informaţii
despre felul în care dizabilitatea copilului ar putea să îi afecteze abilitatea de a
asimila programa obligatorie.
2. Scopurile anuale şi obiectivele pe termen scurt care se vor adresa nevoilor
educaţionale ale copilului.
3. Asistenţa, educaţia specială şi ajutoarele care vor fi asigurate copilului.
4. Proporţia (dacă este cazul) în care copilul nu va putea să participe împreună cu
copiii fără dizabilităţi.
5. Orice schimbare necesară pentru ca copilul să participe la evaluările din alte state
şi districte. Dacă este indicat ca copilul să nu participe la asemenea evaluări, este
necesară o declaraţie prin care să se descrie de ce nu participă.
6. Data la care serviciile vor începe, frecvenţa, locaţia şi durata lor.
7. De când copilul împlineşte 14 ani, şi apoi anual, o evaluare a asistenţa de
tranziţie.
8. O evaluare a felului în care va fi măsurat progresul copilului pentru atingerea
scopurilor propuse.
9. O listă cu membrii prezenţi.

20
“Transition services” în limba engleză. Sintagma se referă la un set de activităţi destinate tinerilor cu
dizabilităţi, care au peste 14 ani, activităţi menite să îi ajute pe aceştia să facă trecerea de la statutul de
copil la cel de adult tânăr. Este vorba de activităţi extra-şcolare care vizează pregătirea vocaţională,
educaţia continuă, independenţa personală, participarea la viaţa comunităţii, etc. (n. trad.)

205
 10. Semnătura persoanelor prezente.

33.4 Observarea comportamentului în clasă

Observarea comportamentului copiilor în clasă constituie adesea o parte importantă a

procesului de diagnostic. În plus, această observare este esenţială pentru analiza
funcţional-comportamentală (FBA, vezi cap. 33.2) şi pentru multe tipuri de programe de
tratament comportamental. În general, e bine să ţineţi minte, atunci când coordonaţi
observarea în clasă, următoarele lucruri:
 Nu vă amestecaţi în evenimentele din clasă.
 Dacă vă concentraţi pe identificarea unei probleme comportamentale, indicaţi
când problema comportamentală survine, ce precedă comportamentul, ce se
întâmplă imediat după ce comportamentul survine şi în cel fel afectează mediul
(dacă o face).
 Coordonarea unei minuţioase treceri în revistă a înregistrărilor şi interviurilor
luate profesorilor înainte de evaluare va ajuta concentrarea observării.
Potrivit lui Sattler (1992), scopul consultaţiei la şcoală este să ajute profesorii să
găsească soluţii la problemnele studenţilor. Sattler spune că această consultaţie ar trebui
să ajute profesorii să facă următoarele:
 Să le modifice comportamentul.
 Să relaţioneze, în mod eficient, cu copiii, părinţii şi personalul din şcoală.
 Să dezvolte noi strategii de predare şi schimbări în conţinutul cursurilor.
 Să dezvolte, cu timpul, modalităţi documentate de schimbare a comportamentului.

Formate pentru rapoartele de observare a clasei

Motivul trimiterii
Acţiunile făcute (de exemplu, observarea clasei, trecerea în revistă a înregistrărilor,
intervievarea profesorilor, etc.)
Observarea clasei
Concluzii

Introducere
Discuţie cu furnizorii de servicii
Observarea clasei 1.
impresii/ analiză
Observarea clasei 2.
impresii/ analiză
Discuţie cu furnizorul de servicii despre observaţiile examinatorului
Analiza generală

Motivul trimiterii
Metodele de evaluare
Rezumatul înregistrărilor
Rezumatul observaţiilor
Recomandări

206
33.5 Planurile de management al comportamentului
(vezi secţiunea 40.7 pentru o formă care poate fi folosită în scrierea unui plan de
management al comportamentului)

Planurile de management al comportamentului sau planurile de suport al

comportamentului sunt documente care prevăd prin ce modalităţi vor fi remediate
comportamentele inadecvate ale copilului. O’neill et al. (1997) arată că un plan de suport
al comportamentului ar trebui să includă următoarele:
 Descrierea problemei de comportament în termeni operaţionali.
 Rezumatul unei evaluări a modului de funcţionare a copilului.
 Strategiile de tratament pentru a tempera problema de comportament.
 Descrierea situaţiilor obişnuite şi a situaţiilor dificile.
 Planul de monitorizare şi evaluare.

CAPITOLUL 34
Cap. 34 Planificarea tratamentului

34.1 Despre planificarea tratamentului

Planurile de tratament identifică nevoile de tratament ale copilului sau

adolescentului, scopurile urmărite şi strategiile pentru atingerea scopurilor. Astfel
de planuri sunt scrise, de obicei, după ce evaluarea detaliată a nevoilor a fost
terminată. Evaluarea poate include interviuri clinice, o trecere în revistă a
înregistrărilor, observaţii şi informaţii din surse colaterale.
Ordinea, în practica clinică, sugerează ca un clinician să meargă de la
evaluarea iniţială a copilului sau adolescentului la redactarea intervenţiilor necesare
şi apoi la pregătirea acestor intervenţii care trebuie să ducă la rezultate benefice.
Planificarea tratamentului arată ordinea pentru gândirea clinică a cazului. Ordinea
este aceasta: se începe cu evaluarea şi diagnosticul şi se continuă cu scopurile
urmărite. Doar uitându-se de unde pleacă şi unde vrea să ajungă clinicianul poate să
aleagă intervenţiile potrivite pentru atingerea scopurilor dorite. Discuţia care
urmează urmăreşte mai de aproape cum gândeşte clinicianul tratamentul şi
planificarea tratamentului.

Evaluare, diagnostic şi stabilirea priorităţilor

Planificarea tratamentului începe cu evaluarea problemei sau a boli

principale, incluzând prezentarea simptomelor, starea mentală, riscurile, istoricul,
rezultatele la teste şi aşteptările familiei legate de tratament şi rezultate. Urmează
punerea diagnosticului. Un singur diagnostic poate cuprinde diferite probleme,
simptome şi dificultăţi de funcţionare. Pasul următor este stabilirea priorităţilor
(adică ordonarea problemelor în funcţie de importanţa lor) împreună cu părinţii

207
sau tutorele şi deasemeni împreună cu un copil sau adolescent mai mare, dacă acesta
este capabil să participle la procesul de planificare.

Scopuri şi obiective

Odată ce s-a căzut de acord asupra celor mai importante probleme sau
simptome care trebuie tratate, procesul de planificare continuă cu o apreciere a
rezultatelor – scopuri, obiective şi beneficii dorite. Clinicienii se pot întreba: “ Ce
paşi sunt necesari dacă vrem să atingem acest scop până la această dată?”.
Resursele disponibile, timpul, banii pot să limiteze scopurile. De aceea, scopurile
tratamentului şi obiectivele au nevoie adesea să fie selectate în funcţie de priorităţi.
Berg şi Miller (1992) enumeră, în cazul tratamentului pentru abuzul de
substanţe aplicat adulţilor, o serie de criterii pentru “scopuri de tratament bine
alese”. Printre aceste criterii, care se aplică şi la discuţia de faţă, se numără:
 Scopurile trebuie să fie importante pentru client; în contextul de faţă
pentru copil sau adolescent şi familia lui.
 Trebuie să fie scopuri mici.
 Trebuie să fie scopuri concrete, comportamentale şi specifice.
 Trebuie să se concentreze mai degrabă pe prezenţa, nu pe absenţa a ceva;
de exemplu, să se concentreze pe comportamentele dorite mai degrabă
decât pe comportamentele disfuncţionale sau pe cele care lipsesc.
 Trebuie să se concentreze pe primii paşi mici, pe ceea ce trebuie făcut mai
întâi, la început, decât pe ce trebuie făcut la sfârşit.
 Ar trebui să fie realiste şi realizabile în contextul de viaţă al copilului şi al
familiei sale.
Odată ce scopurile sunt selectate, planificarea poate trece la alegerea
intervenţiilor, eforturilor, metodelor şi mijloacelor. Planificarea trebuie să conţină,
logic, şi sfârşitul tratamentului. Organizaţile de asistenţă socială 21 s-ar putea să
întrebe ce paşi au fost făcuţi sau vor fi făcuţi în vederea pregătirii copilului şi a familiei
pentru sfârşitul tratamentului. (vezi infra, cap. 39.3 pentru o sugestie de plan de
tratament pentru organizaţiile de asistenţă socială)
În scrierea unui plan de tratament, s-ar putea să fiţi prinşi între a scrie un plan care
este foarte general şi unul care este prea specific. Un plan care este prea general ar fi un
exerciţiu gol care nu oferă nici un fel de orientare pentru tratament. Un plan extrem de
precis va cere fie urmarea lui cu stricteţe, fie o continuă revizuire în lumina realităţilor
din practică.
“Scopurile” sunt, de obicei, înţelese ca destinaţii pe termen lung, în timp ce
“obiectivele” reprezintă paşii necesari pentru atingerea acestor scopuri. Dar, deoarece în
domeniu nu există consens în privinţa sensului exact al “obiectivelor”, nu trebuie să fiţi
exacţi în a le diferenţia de scopuri. Obiectivele sunt mult mai concrete şi vizează
comportamentul mai mult decât scopurile. De asemeni, obiectivele sunt pe termen scurt şi
mult mai uşor de măsurat. De obicei sunt descrise în termeni de comportament sau
performanţă a copilului (“copilul va fi capabil să....”).
21
“Managed care Organisations” (MCOs), în limba engleză, adică organizaţii de îngrijire eficientă. Este
vorba despre asociaţii de asistenţă socială, care nu numai că se ocupă de îngrijire, dar au în vedere ca
îngrijirea să fie cât mai bună şi cu costuri cât mai mici. (n. trad.)

208
 A fi capabil să evaluezi schimbarea este crucial. Scrieţi rezultatele dorite în limbaj
comportamental. Acest lucru înseamnă să descrieţi ceea ce o cameră de luat vederi ar
vedea (acţiuni şi expresii), nu factori invizibili şi imaginabili (de exemplu, emoţii,
procese cognitive, intenţii). De asemeni, evitaţi termenii foarte vaşti sau vagi, precum
“creştere”, “abilităţi de comunicare” sau “depresie”, pentru că astfel de termeni nu
exprimă clar ce ar putea să conteze ca schimbare. Limitaţi fiecare obiectiv sau scop la
capacităţile prezente ale copilului. Faceţi aceste obiective observabile sau cuantificabile.
Frecvenţa, durata, intensitatea, latenţa sunt dimensiunile clasice pentru a descrie
comportamentul simptomatic. Această obiectivitate permite o evaluare imparţială.
În sfârşit evitaţi jargonul, în mod special cuvintele înţelese doar de profesioniştii
de o anumită orientare. Fie folosiţi traducerea teoriei în limbaj comun, fie (şi acest lucru e
de preferat) axaţi-vă pe simptomele specifice şi strategiile de interevenţie practică.

Intervenţiile

Puteţi să specificaţi intervenţiile, punându-vă întrebări precum:

 Ce modalităţi s-au arătat pentru a lucra această problemă?
 Ce aţi fost voi instruţi să faceţi în legătură cu acest gen de problemă? (dacă vă
lipseşte abilitatea în această zonă, nu încercaţi să o ascundeţi. Faceţi-vă
instruirea necesară sau trimiteţi copilul la un specialist cu o astfel de instruire)
 Ce tehnici se aplică simptomelor prezentate?
 Cum sunt aceste tehnici implementate? (Cât de frecvent, pentru cât timp, cu ce
instrumente)
 Ce vă aşteptaţi să facă copilul?
Oferiţi descriptori specifici ai modului de tratament (individual, grup, familie,
şcoală, etc), orientarea tratamentelor (cognitive, interpersonal, psihodinamic, structuralist,
etc,), tehnici speciale (instruirea abilităţilor sociale, instruirea perspectivei,
desensibilizarea sistematică, etc.) şi obiectivele tratamentului (probleme în relaţile
sociale, frici/ fobii, comportament opoziţionist, etc.)

34.2 O listă a trăsăturilor

O listă cu termeni alternativi pentru “trăsături” include:

General: bunuri, resurse, capacităţi, talente, competenţe, resurse necunoscute, factori

protectori/ generatori.
Fizic: sănătos, energic, cu greutate normală, mănâncă/doarme bine, în formă, în bună
stare fizică, dezvoltarea fizică este corespunzătoare vârstei, activ.
Cognitiv: poate să fie atent/ să se concentreze/ să îşi amintească, are abilităţi de
planificare şi organizare, competenţe academice, abilităţi intelectuale, abilităţi verbale/
non-verbale/ analitice bine dezvoltate, abilităţile academice sunt avansate pentru vârstă,
creativ/imaginativ/artistic/ inventiv/ talentat/ adaptabil/ flexibil/binevoitor/ plin de
resurse, cu o sensibilitate obişnuită (common-sensical) îşi evaluează cererile cu
exactitate.
Afectiv: conştient de sentimentele lui şi ale celorlalţi, confortabil cu sentimentele,
expresiv, arată o varietate de afecte, tolerează stresul emoţional, toleranţă mare la
frustrare, poate să se împace cu sine.

209
Interpersonal: cu abilităţi/ competenţe sociale, respectuos/politicos, tolerant cu ceilalţi,
acceptă/ oferă feedback, oferă ajutor/ cooperează/ se acomodează uşor, suportiv/afectuos
cu ceilalţi, popular/ plăcut/foarte plăcut, admirat de egalii lui, prietenos, liniştit,
exteriorizat/extrovertit, cu simţul umorului, împarte cu ceilalţi, sare în ajutor, sensibil
social, conştient de impactul asupra celorlalţi, bun ascultător/ empatic, arată preocupare
pentru ceilalţi, îi susţine pe ceilalţi.

34.3 Formatul unui plan de tratament pentru organizaţiile de asistenţă socială

Următorul plan este adaptat cu permisiunea autorului după Zucherman (2005,

p.308-317):
I. Identificarea clientului/ clienţilor şi a furnizorilor.
A. Scop: preautorizarea pentru certificarea iniţială sau o evaluare simultană
pentru reautorizare .
II. Formularea cazului/ o privire de ansamblu.
A. Prezentarea problemei/ principalei boli/ principalei îngrijorări. Pentru
intrebări ce trebuie puse vezi cap. 1-4; pentru motivele trimiterii, vezi cap.
8.
B. Contextul problemei/ problemelor prezentate şi situaţia curentă. Trebuie
să vă gândiţi la toate elementele care necesită atenţie clinică, cum ar fi
factori de stres, diateze sau comportamente anormale. Comportamentele
pot să devină noi factori de stres. Vezi cap. 9 pentru simptome curente,
cap. 10 pentru contextul medical, cap. 11 pentru istoricul dezvoltării şi al
familiei şi cap. 12 pentru istoricul academic şi şcolar.
C. Tratamentele anterioare. Din nou vezi cap. 10 pentru contextul medical şi
psihiatric.
D. Rezumatul rezultatelor la evaluarea stării mentale.
E. Funcţionalităţile limitate şi disfuncţionalităţile.
F. Trăsăturile.
G. Diagnosticul. Vezi cap. 29.
H. Evaluarea curentă a riscurilor cunoscute. Suicidul, homicidul şi violenţa
sunt riscurile care îi preocupă cel mai mult pe clinicieni şi organizaţiile de
asistenţă socială. De mai puţin interes pentru organizaţiile de asistenţă
socială sunt abuzul de substanţe şi dependenţa.
I. Nivelul de îngrijire recomandat. Vezi cap. 31.
III. Preocupări legate de tratament.
A. Estimarea progreselor în tratamentul curent. Folosiţi această secţiune
când căutaţi reautorizarea pentru continuarea serviciilor existente.
Evaluarea simultană serveşte drept rapoarte ale progresului.
B. Planul de tratament
1. Consultaţiile şi evaluările suplimentare. Această secţiune prevede
care sunt informaţiile suplimentare de care are nevoie furnizorul
de tratament şi cum pot fi obţinute aceste informaţii. De exemplu
ar putea fi necesare testări sumplimentare sau consultanţi.
2. Obiectivele şi scopurile tratamentului. Pentru fiecare problemă
sau preocupare care trebuie tratată, specificaţi:
a. Comportamentele care trebuie schimbate.

210
 b. Intervenţiile planificate (cine face, cât de des, cu ce
resurse, modalitatea, frecvenţa, durata).
c. Indicatorii observabili şi îmbunătăţirile (acestea sunt
scopurile comportamentale; raportaţi numărul estimative
de şedinţe pentru atingerea fiecărui indicator)
d. Nivelul estimat al comportamentului la predarea cazului.
e. Data următoarei evaluări.
3. Alţi furnizori curenţi (pentru fiecare profesionist, treceţi numele,
adresa, telefonul şi tratamentele pe care le-a furnizat.)
IV. Semnătură

34.4 Formatele planului de tratament tabular

Maxmen & Ward (1995) notează că planurile de tratament ar trebui să includă

următoarele:
1. Tipul de tratament (de exemplu de grup, individual, în familie, etc.)
2. Frecvenţa şi întinderea tratamentului (de exemplu, săptămânal, de două ori pe
săptămână, etc; numărul de săptămâni/ luni în care terapia va continua)
3. Problemele specifice pe care se va axa tratamentul.
4. Scopurile specifice ale tratamentului.
5. Orarul tratamentelor (de exemplu concentrarea asupra problemelor acute înaintea
celor cronice)
Fiecare clinician, agenţie, finanţator pare să prefere diferite formate pentru planul
de tratament. Mulţi dintre ei folosesc un tratament tabular – adică o pagină pusă pieziş
(dacă e necesar) şi împărţită în coloane. De exemplu, Wiger (1999) sugerează un format
cu trei colane pentru planul de tratament:
- prima coloană: problemele/ simptomele (problemele care trebuie avute în vedere
în tratament)
- a doua coloană: scopuri/ obiective (rezultatele tratamentului în termEni
observabili)
- a treia colană: strategii (intervenţiile ce trebuie folosite pe durata tratamentului)
Mai jos sunt alte tipuri frecvent folosite pentru aceste coloane şi un set de titluri
pentru o a patra coloană:
- prima coloană: comportamentele ce trebuie schimbate, simptome înrudite cu
diagnosticul
- a doua coloană: efectul, obiectivul căutat/ dorit/ aşteptat, randamentul, indicatorii
observabili de îmbunătăţire, scopuri legate de simptom, obiectivul principal al
tratamentului, scopul pe termen scurt, nivelul problemei de comportament la
sfârşitul tratamentului, performanţa
- a treia coloană: intervenţia, resursele care vor fi folosite, metodele, tratamentele,
mijloacele, tactica, eforturile
- a patra coloană: împărţirea planului pe date, data evaluării, data începerii, data
ţintă, data terminării, numărul de sesiuni estimate a fi necesare pentru atingerea
obiectivelor, data revederii/ reevaluării/ evaluarea progresului.

211
 În coloana a patra (împărţirea planului pe date) specificaţi ţinta sub forma unui
număr de sesiuni de tratament, dacă puteţi, pentru că clienţii pot să lipsească, pe o
perioadă de timp, la anumite întâlniri. Similar, este de preferat să oferiţi o dată pentru
revedere decât una pentru realizare sau finalizare.
Alte coloane pot să includă următoarele:
- Intensitatea, frecvenţa, durata tratamentului
- Trăsăturile sau activitatea copilului, gradul de implicare
- Pasivitatea, rezistenţele/ barierele la schimbarea (în copil sau în altă parte)

Modelul muncii sociale al lui Wilson

Modelul muncii sociale al lui Wilson (1980) poate fi aplicat şi în psihoterapia

copilului. Modelul include aceste elemente:
- Mijloacele ideale de a satisface nevoile copilului şi ale familiei.
- Acţiunile reale ce pot fi făcute pentru satisfacerea acestor nevoi.
- Progresul făcut/ nefăcut de când planul a fost scris.
- Ce aţi face acum diferit.

Modelul gândirii analitice

Acest model (descries de asemeni de Wilson, 1980) poate fi o modalitate

folositoare de a gândi şi a analiza munca noastră cu un anume copil sau o anume familie.
1. Treceţi în revistă în mintea voastră tot ce ştiţi despre caz.
2. Faceţi o listă cu 10-15 fapte cheie ale cazului.
3. Imaginaţi-vă cum simte copilul sau familia situaţia, luând în considerare
modul de a percepe al tuturor părţilor implicate:
a. Către cine ar putea fi aceste sentimente direcţionate?
b. De ce ar putea fiecare parte implicată să se simtă aşa cum se simte?
c. Care ar fi manifestările comportamentale ale acestor sentimente?
4. Care sunt pentru copil sau pentru familie “ceilalţi semnificativi” (adică
reţeaua de suport)?
5. Dezvoltaţi un plan de tratament:
a. Faceţi o listă cu toate rezultatele posibile ale tratamentului (fie că sunt
realiste sau nu).
b. Etichetaţi fiecare rezultat ca realist sau nu.
c. Pentru fiecare scop realist faceţi o listă cu “subscopurile” sau
obiectivele care trebuie să fie atinse şi puneţi-le în ordinea necesară.
d. Stabiliţi tehnicile de tratament exacte care vor duce la îndeplinirea
“subscopurilor”.
e. Clarificaţi scopurile într-o ordine temporară, astfel încât să ştiţi de
unde să începeţi.
f. Estimaţi timpul necesar pentru atingerea fiecărui scop.
Scrieţi un rezumat al ideilor principale de la pasul 2 la pasul 4 şi aruncaţi tot
materialul cu excepţia acestuia rezumat şi al listelor dezvoltate la pasul 5.

212
 CAPITOLUL 40
Formulare utile

Acest capitol contine o serie de formulare care pot fi utilizate in vederea colectarii
si inregistrarii de informatii. Formularele pot fi reproduse in antet si folosite de clinicieni
in decursul muncii lor cu clientii.

40.1. Formular pentru eliberarea de informatii

Vezi sectiunile 1.1. si 1.4. pentru mai multe informatii referitoare la utilizarea
acestui formular. Acest formular poate fi reprodus.

Eliberare de informatii

Numele copilului/adolescentului: ___________________ Data nasterii: ____________

Odata semnat, acest formular autorizeaza clinica/terapeutul sa elibereze informatii

confidentiale din fisele clinice ale dumneavoastra si/sau ale copilului dumneavoastra
persoanei sau clinicii mentionate mai jos sau sa obtina informatii de la aceasta persoana
sau clinica. Aveti dreptul sa revocati in orice moment aceasta autorizatie, trimitand o
notificare scrisa la adresa postala a biroului meu.

Subsemnatul, __________________, il autorizez pe terapeutul meu, _______________,

(si/sau echipei sale profesionale) sa elibereze/obtina urmatoarele informatii referitoare la
tratamentul psihologic si/sau evaluarea minorului numit mai sus. Informatiile care vor fi
eliberate/obtinute sunt urmatoarele:

Informatiile vor fi eliberate catre/obtinute din urmatoarele surse (inclusiv adresa integrala
si numar de telefon):

Inteleg afirmatiile de mai sus si consimt in mod voluntar la eliberarea/obtinerea acestor

informatii catre/de catre persoanele sau institutiile mentionate mai sus. ______________
va fi scutit de raspundere in legatura cu eliberarea/obtinerea acestor informatii, atata
vreme cat el/ea va elibera/obtine aceste informatii in conformitate cu legislatia existenta.

213
Aceasta autorizatie este valabila pana la data de: ___________ .

Semnatura parintelui sau a tutorelui legal: __________________

Semnatura copilului/adolescentului (daca este cazul): ______________________

Data: ___________________

Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.2. Formular pentru evaluarea istoricului dezvoltarii

214
 A se vedea capitolele 1 si 2 pentru mai multe informatii referitoare la efectuarea
interviului cu parintii sau tutorii legali. Acest formular poate fi reprodus.

Istoricul dezvoltarii

Obiectivul acestui formular este obtinerea unei intelegeri detaliate a cresterii si

dezvoltarii copilului dumneavoastra. Va rugam sa raspundeti tuturor intrebarilor de mai
jos, cu cat mai multa acuratete posibil. Daca una din intrebari nu are legatura cu situatia
specifica a copilului dumneavoastra, va fi lasata necompletata.

INFORMATII DE IDENTIFICARE

Numele copilului: _______________________________ Data de azi: _______________

Data nasterii copilului: ________ Varsta copilului: ______ Sex: Masculin __ Feminin
__
Adresa: _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Telefon: ______________________________

MOTIVUL PREZENTARII

Ce va determina sa solicitati aceasta evaluare/acest tratament? ____________________

Cand au inceput aceste probleme? ___________________________________________

Care sunt obiectivele dumneavoastra in legatura cu evaluarea/tratamentul? __________

PARINTI, FRATI, ALTE PERSOANE CARE LOCUIESC IN CASA CU COPILUL

Numele mamei: ___________________________________ Varsta mamei: ________

Adresa: _______________________________________________________________
Telefon de acasa: ______________________ Telefon de serviciu: ________________
Ocupatie: ________________________________ (norma intreaga/jumatate de norma?)
Educatie (ultima scoala absolvita): ___________________________________________
Numele tatalui: _____________________________________ Varsta tatalui: _________
Adresa (daca este diferita de cea mentionata anterior): __________________________
Telefon de acasa: ______________________ Telefon de serviciu: ________________
Ocupatie: ________________________________ (norma intreaga/jumatate de norma?)
Educatie (ultima scoala absolvita): ___________________________________________

Copilul dumneavoastra are parinti vitregi? Nu _______ Da _______

215
Daca da, va rugam completati urmatoarele informatii:
Nume: ___________________________________________________________
Relatia cu copilul: __________________________________________________
Adresa/telefon: ____________________________________________________
_________________________________________________________________

Copilul dumneavoastra este adoptat sau crescut de alte persoane decat parintii sai
biologici? Nu _________ Da _________
Daca da, va rugam explicati: ________________________________________________

Numele fratelui Varsta Gen Locuieste in casa? Natura relatiei cu copilul

1. _______________________ _____ ___ ______________ ____________________
2. _______________________ _____ ___ ______________ ____________________
3. _______________________ _____ ___ ______________ ____________________

Alte persoane care locuiesc in casa:

Nume: ____________________________ Relatia cu copilul: ______________________
Nume: ____________________________ Relatia cu copilul: ______________________

CONTEXT FAMILIAL

Cine are grija de copil atunci cand parintii sau tutorii sunt la serviciu sau sunt plecati?

Cu cine locuieste copilul in prezent? __________________________________________

Parintii sunt divortati sau separati? Nu ______ Da ______
Daca da, cine are custodia? _________________________________________________
Cat de des isi vede copilul parintele care nu are custodia? ________________________
Afilierea religioasa a familiei (optional): _______________________________________
Cat de des isi vede copilul bunicii? ___________________________________________
A trecut familia de curand printr evenimente neobisnuite sau stresante? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: ________________________________________________________

SARCINA

A primit mama ingrijire medicala prenatala? Nu _____ Da _____

Daca da, de ce tip? _______________________________________________________
Durata sarcinii: _________________________________
A intampinat mama vreo dificultate emotionala sau medicala in timpul sarcinii?
Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: ________________________________________________________
Durata travaliului: _____ ore Scoruri Apgar: ______________
Greutate la nastere: _____ kg ___ gr. Inaltime: _________ cm

216
DEZVOLTARE

Copilul a fost alaptat la san sau hranit cu biberonul? _________________

Varsta la care a fost intarcat __________
A intampinat copilul vreuna din urmatoarele probleme in timpul primilor ani de viata?
Daca da, explicati:
Colici Nu ___ Da ___
Plans excesiv Nu ___ Da ___
Dezvoltare intarziata a limbajului Nu ___ Da ___
Limbaj neclar Nu ___ Da ___
Tulburari de alimentatie Nu ___ Da ___
Dezvoltare intarziata a motricitatii fine Nu ___ Da ___
Dezvoltare intarziata a motricitatii generale Nu ___ Da ___

La ce varsta (aproximativ) a inceput copilul dumneavoastra sa manifeste urmatoarele

comportamente?
S-a tarat: ________________________
S-a ridicat fara sprijin: ______________
A mers de unul singur: ______________
A rostit primele cuvinte: _____________
A utilizat propozitii in vorbire: _________
A invatat sa utilizeze toaleta: _________
In cazul unui adolescent, va rugam indicati urmatoarele:
Varsta la care a inceput pubertatea: __________________________
Varsta la care a avut loc prima menstruatie (pentru fete): _________

Ce mana foloseste copilul pentru a scrie? ____________ Dar pentru a manca? ________
Pentru a arunca obiecte? _____________ Altele? _______________
A fost copilul victima unui abuz? Nu _____ Da ______
Daca da, explicati: ______________________________________________________

ISTORIC MEDICAL SI PSIHIATRIC

Numele medicului curant al copilului: _________________________________________

Adresa: _________________________________________________________________

Telefon: ________________________________________________________________

Data celui mai recent consult medical: _______ Rezultate: _______________________

Data celui mai recent consult stomatologic: _______ Rezultate: ___________________
Data celui mai recent consult oftalmologic: _________ Rezultate: _________________
Data celui mai recent consult fonologic ________ Rezultate: ______________________

A intampinat copilul vreuna din urmatoarele probleme medicale? Daca da, explicati:

217
 Raceli frecvente Nu ___ Da ___
Infectii auriculare frecvente Nu ___ Da ___
Astm Nu ___ Da ___
Probleme gastrointestinale Nu ___ Da ___
Dureri musculare Nu ___ Da ___
Probleme dermatologice Nu ___ Da ___
Comportamente repetitive (leganat, dat din cap) Nu ___ Da ____
Alergii Nu ___ Da ___
Probleme de vedere Nu ___ Da ___
Poarta ochelari? Nu ___ Da ___
Probleme de auz Nu ___ Da ___
Paralizie cerebrala Nu ___ Da ___
Intoxicatie cu plumb Nu ___ Da ___
Crize epileptice Nu ___ Da ___
Probleme congenitale Nu ___ Da ___
Alte probleme de sanatate: _______________________________

Tratament medicamentos

Copilul se afla in prezent sub tratament medicamentos de orice tip? Nu ___ Da ___
Daca da, indicati medicatia, doza si motivul tratamentului: _____________
_____________________________________________________________
A intampinat vreun efect advers al tratamentului medicamentos? ________
_____________________________________________________________

Consum de alcool sau droguri

Copilul dumneavoastra consuma alcool sau drogur? Nu ___ Da ___

Daca da, explicati: _______________________________________________________

Evaluari anterioare

A fost supus copilul uneia din evaluarile urmatoare? Daca da, va rugam indicati numele
examinatorului, data examinarii si motivul examinarii.

Evaluare psihologica sau psihiatrica: Nu ___ Da ___

Daca da, numele evaluatorului: _____________________________________
Data evaluarii: __________________________________________________
Motivul evaluarii: ________________________________________________

Evaluare neuropsihologica: Nu ___ Da ___

Daca da, numele evaluatorului: _____________________________________
Data evaluarii: __________________________________________________
Motivul evaluarii: ________________________________________________

Evaluare neurologica: Nu ___ Da ___

218
 Daca da, numele evaluatorului: _____________________________________
Data evaluarii: __________________________________________________
Motivul evaluarii: ________________________________________________

Istoricul tratamentului

A benificiat copilul de consiliere sau tratament psihiatric? Nu ___ Da ___

Daca da, indicati data, numele profesionistului care a acordat tratamentul,
motivul tratamentului si cat de eficient a fost tratamentul: _____________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

Starea de sanatate a familiei

Starea curenta de sanatate a mamei: ________________________________________

Starea curenta de sanatate a tatalui: ________________________________________
A avut cineva din familia dumneavoastra vreo problema mintala, psihologica sau
academica, precum retard mintal, dizabilitati de invatare, schizofrenie, depresie, epilepsie
sau tulburare bipolara? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________

ISTORIC SOCIAL

Cum interactioneaza copilul dumneavoastra cu alti copii? _________________________

Prefera sa se joace cu copii de varsta mai mica sau mai mare decat el? Nu ___ Da ___
Daca da, indicati care varianta ( varsta mai mare/mai mica) si explicati: ____
______________________________________________________________
Are copilul vreun prieten foarte apropiat (“prietenul cel mai bun”)? Nu ___ Da ___
Cati prieteni are copilul dumneavoastra? ______________________________________

INTERESE RECREATIONALE

Copilul face sport sau participa la activitati recreative extrascolare? Nu ___ Da ___
Daca da, descrieti: _______________________________________________
Ce ii place copilului sa faca in timpul liber?
_____________________________________
_______________________________________________________________________

In ultimul timp, s-a modificat in vreun fel nivelul de interes al copilului fata de aceste
activitati?
Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________
Care sunt activitatile preferate ale familiei dumneavoastra? _______________________

219
_______________________________________________________________________

SIMPTOME COMPORTAMENTALE

A intampinat copilul dificultati legate de una din urmatoarele probleme? Daca da,
explicati.
Ii este dificil sa faca cunostinta cu persoane noi;
este timid sau retras Nu ___ Da __
Este excesiv de anxios Nu ___ Da __
Pare trist sau deprimat Nu ___ Da __
A avut ganduri referitoare la suicid Nu ___ Da __
Refuza sa respecte solicitarile adultilor sau incalca regulile parentale Nu ___ Da __
Are tulburari de conduita Nu ___ Da __
Manifesta cruzime fata de alti oameni sau animale Nu ___ Da __
Este neatent Nu ___ Da __
Are probleme in a-si concentra atentia Nu ___ Da __
Este agitat Nu ___ Da __
Face greseli din neatentie Nu ___ Da __
Ii este dificil sa se joace in liniste Nu ___ Da __
Are schimbari frecvente de dispozitie Nu ___ Da __
Este usor de frustrat Nu ___ Da __
Are dificultati in a-si gestiona furia Nu ___ Da __
Are tulburari de alimentatie Nu ___ Da __
Are frici/fobii Nu ___ Da __
Are halucinatii Nu ___ Da __
A suferit o trauma Nu ___ Da __

A avut copilul vreodata probleme cu legea? Nu ___ Da __

Daca da, explicati: ___________________________________________________

STATUT SI ISTORIC EDUCATIONAL

Statut curent

Numele scolii la care invata in prezent: ________________________________________

Tipul scolii: Publica __ Particulara ___ Educatie la domiciliu __ Altele
_____________
Profesor(i): ______________________________________________________________
Adresa scolii: ____________________________________________________________

Telefonul scolii: __________________________________________________________

Copilul este in prezent beneficiarul unui serviciu de educatie speciala? Nu ___ Da __
Daca da, specificati: ____________________________________________
Ce note primeste copilul in prezent? ________________________________________

220
 Exista vreo diferenta fata de notele din anii trecuti? Nu ___ Da __
Daca da, explicati: ______________________________________________

Istoric scolar

Gradinita: La ce varsta a intrat la gradinita? _____________ Cat timp (zile/ore)? ______

Au existat probleme? Nu ___ Da __ Daca da, descrieti: _______________

A avut copilul dificultati sau a beneficiat de servicii de educatie speciala intr-una din
urmatoarele perioade? Daca da, explicati.
Gradinita Nu ___ Da __
Clasele 1-3 Nu ___ Da __
Clasele 4-6 Nu ___ Da __
Clasele 7-8 Nu ___ Da __
Liceu Nu ___ Da __

Ii displace copilului sa mearga la scoala? Nu ___ Da __

Daca da, explicati: ________________________________________________
Care sunt materiile preferate ale copilului? ___________________________________
Care sunt materiile care nu ii plac? _________________________________________
Care este abordarea copilului fata de activitatea sa scolara (dezorganizata/organizata,
iresponsabila/responsabila etc.)? ___________________________________________
______________________________________________________________________

INFORMATII LEGATE DE MUNCA

In prezent, are copilul un serviciu sau este implicat intr-un program vocational?
Nu ___ Da __
Daca da, cine este angajatorul? _____________________________________________
Ocupatia copilului: ________________________________________________________
Ore lucrate pe saptamana: ___________________________

221
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).

40.3. Chestionar pentru profesori

A se vedea capitolul 4 pentru recomandari referitoare la efectuarea
interviurilor cu profesori si obtinerea de informatii de la acestia. Acest formular poate fi
reprodus.

Chestionar pentru profesori

Scopul acestui chestionar este obtinerea unei mai bune intelegeri a functionarii academice
si sociale a copilului numit mai jos. Va rugam sa raspundeti cu cat mai multa acuratete
posibil urmatoarelor intrebari. Odata completat, va rugam trimiteti acest chestionar catre
_________________________________________________________.

Numele profesorului: ____________________________________ Data: ___________

Numele copilului: _______________________________________ Clasa: ___________
Scoala: ________________________________________________Telefon: __________
Adresa: _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Care considerati ca este problema majora a acestui copil? ________________________

De cat timp se manifesta aceasta problema? ___________________________________

Cat de grava considerati ca este problema copilului? _____________________________

Ce modificari ati dori sa aiba loc in urma evaluarii/tratamentului? ___________________

222
Are copilul dizabilitati de invatare? Nu ___ Da ___
Daca da, care sunt acestea? _______________________________________
Primeste copilul monitorizare sau suport special? Nu ___ Da ___
Daca da, descrieti: _______________________________________________
Participa copilul la un program de educatie individuala? Nu ___ Da ___
A beneficiat vreodata de o examinare speciala in scoala? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________

Copilul vine la scoala in mod constant? Nu ___ Da ___

Pare motivat pentru activitatea scolara? _______________________________________
A fost intreprinsa vreodata o actiune disciplinara adresata acestui copil, cum ar fi
exmatricularea? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________

Care a fost cea mai mare nota obtinuta de copil in ultima vreme? _________
Care a fost cea mai mica nota? _________
Care considerati ca sunt domeniile de invatare in care copilul se descurca cel mai bine si
cel mai greu? ____________________________________________________________

Participa copilul la activitati extracuriculare? Nu ___ Da ___

Daca da, care sunt acestea? _______________________________________

Cati prieteni are copilul in scoala? Multi ___ Cativa ___ Niciunul ___
Va ingrijoreaza relatiile sociale ale copilului? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________

Va rugam completati urmatorul camp cu orice alta informatie despre copil care ar putea fi
utila: _________________________________________________________________

223
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.4. Formular pentru evaluarea copilului de catre profesionisti in domeniul
sanatatii mintale
Recomandari referitoare la obtinerea de informatii de la alti profesionisti pot
fi gasite in capitolul 4. Acest formular poate fi reprodus.

Formular pentru evaluarea copilului

Numele copilului: _____________________________________

Adresa copilului:
__________________________________________________________

Copilul numit mai sus mi-a fost trimis spre evaluare/tratament. Va rugam completati acest
formular cu cat mai multa acuratete posibil. Daca doriti sa luati legatura cu mine pentru a
afla mai multe informatii, adresa si telefonul meu sunt urmatoarele:
Adresa mea: _____________________________________________________________

Telefonul meu: ___________________________

In ce calitate profesionala ati vazut copilul? ____________________________________

De cat timp cunoasteti copilul? ______________________________________________
Cine a eliberat trimiterea copilului catre dumneavoastra? _________________________
Care au fost aspectele mentionate in trimitere? _________________________________
_______________________________________________________________________

224
Care considerati ca este principala dificultate a acestui copil? ______________________
_______________________________________________________________________

Ce fel de evaluare/tratament credeti ca este necesar(a)? _________________________

_______________________________________________________________________

I s-a pus copilului in trecut sau in prezent vreun diagnostic conform DSM-IV TR?
Nu ___ Da ___
Daca da, specificati:
Axa I: _________________________________________
Axa II: ________________________________________
Axa III: ________________________________________
Axa IV: ________________________________________
Axa V: _________________________________________

Exista explicatii medicale sau neurologice pentru simptomele sau comportamentele

actuale ale copilului? ___________________________________________________

Va rugam specificati orice alta informatie despre copil care ar putea fi utila: _______
_____________________________________________________________________

Va rugam descrieti rezultatele relevante ale examinarilor la care a fost supus copilul
(evaluare psihiatrica, psihologica, medicala sau neurologica): _____________________

225
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).

40.5. Grila pentru testul completarii propozitiilor

A se vedea sectiunea 27.8 pentru mai multe informatii referitoare la testele de
completare a propozitiilor. Acest formular poate fi reprodus.

Testul completarii propozitiilor

1. Cand ma vad in oglinda, ________________________________________________.

2. Cand sunt singur, ______________________________________________________.
3. Ceea ce imi place cel mai mult la baieti este _________________________________.
4. Ceea ce imi place cel mai mult la mine este _________________________________.
5. Cand nu invat bine, ____________________________________________________.
6. Nu pot _______________________________________________________________.
7. Ceea ce imi place cel mai mult la scoala ____________________________________.
8. Mama mea ___________________________________________________________.

226
9. Prietenii mei sunt de parere ca eu _________________________________________.
10. Cand ma gandesc la viitorul meu, ________________________________________.
11. Ceea ce imi place cel mai mult la corpul meu _______________________________.
12. Majoritatea tatilor _____________________________________________________.
13. Nimeni nu stie ________________________________________________________.
14. Ceea ce imi place cel mai mult la fete este _________________________________.
15. Ceea ce imi displace la scoala ___________________________________________.
16. Viata mea ar fi mai buna daca ___________________________________________.
17. Tatal meu ___________________________________________________________.
18. Ceea ce imi displace la corpul meu _______________________________________.
19. Majoritatea mamelor __________________________________________________.
20. Cred ca majoritatea baietilor sunt ________________________________________.
21. Cred ca majoritatea fetelor sunt _________________________________________.
22. Daca as avea doar o dorinta, ____________________________________________.
23. Cand sunt impreuna cu familia mea, ______________________________________.
24. Mi-as dori ca mama si tatal meu sa _______________________________________.
25. Cand vad ca altii se descurca mai bine ca mine, _____________________________.
26. In viitor, mi-ar placea sa fiu _____________________________________________.
27. Ma simt vinovat atunci cand _____________________________________________.
28. Mi-as dori sa uit ______________________________________________________.
29. Alti copii cred despre mine ca sunt _______________________________________.
30. Familia mea _________________________________________________________.
31. Cel mai bine invat ____________________________________________________.
32. Scoala este __________________________________________________________.
33. Profesorii mei sunt ____________________________________________________.
34. Munca mea a fost _____________________________________________________.
35. Ma intristez atunci cand ________________________________________________.
36. Cel mai mult ma bucur atunci cand _______________________________________.
37. Cand sunt impreuna cu alti oameni, ______________________________________.
38. Adultii sunt __________________________________________________________.
39. Sunt nervos atunci cand ________________________________________________.
40. Sunt fericit atunci cand _________________________________________________.

227
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).

40.6. Formular pentru evaluarea educationala a functionarii scolare curente a

elevului
A se vedea sectiunea 35.10 pentru un exemplu al unui raport scolar. A se
vedea, de asemenea, capitolul 33. Acest formular poate fi reprodus.

Evaluarea educationala a functionarii scolare curente a elevului

Numele elevului: ____________________________________ Data evaluarii: _______

Scoala: ____________________________________________________________
Persoana care completeaza formularul: __________________________________

228
DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI SI PERFORMANTEI SCOLARE
PREZENTE

1. Calitati personale
Acest elev este capabil sa _______________________________________________.
El/ea poate manifesta foarte bune ________________________________________.
El/ea s-a dovedit a fi ___________________________________________________.

2. Increderea in sine a elevului:

Increderea in sine a elevului in ceea ce priveste abilitatile sale academice este _____,
ceea ce ii afecteaza abilitatea sa ___________________________________.
Din punct de vedere social, el/ea pare _____________________________________,
in timp ce increderea in sine in ceea ce priveste abilitatile sale sportive pare
_____________________________________________________________.

3. Participarea la activitatile din clasa:

Elevul isi face simtita prezenta in putine/multe/toate activitatile.
Natura participarii sale este adesea _______________________________________.

4. Niveluri si patternuri de activitate:

Acest elev are un nivel de activitate foarte inalt/scazut si poate/nu poate sa fie atent si
sa asculte ceea ce se preda pentru perioade lungi de timp.
Activitatea verbala este _________________________________________________.
Atunci cand sta in banca, acest elev adesea _________________________________.

5. Atentia acordata sarcinii:

Capacitatea de a se concentra a acestui elev tinde sa fie ______________________.
Se concentreaza cel mai bine in urmatoarele circumstante: ____________________.
Probleme de atentie se manifesta adesea atunci cand ________________________.

6. Circumstante care favorizeaza imbunatatirea performantei:

Acest elev are performante mai bune in urmatoarele momente: _________________
si in urmatoarele contexte: ___________________________________________.
El/ea are performantele cele mai bune la materiile: __________________________.
DESCRIEREA ABILITATILOR DE BAZA ALE ELEVULUI

1. Coordonare motorie fina si generala (miscari corporale, echilibru, desen, scris etc.):
Acest elev are o coordinare motorie generala buna/slaba.
El/ea este/nu este un bun sportiv.
Productia sa grafomotorie este ________________________________________.
In cadrul activitatilor artistice, el/ea isi manifesta abilitatea sa _______________.
Elevul este dreptaci/stangaci si tine in mana creionul in felul urmator: ________.

2. Abilitatile de invatare observate:

229
 Observatiile mele sugereaza ca acestui elev ii este cel mai comfortabil sa invete,
atunci cand materialul este prezentat verbal/vizual/didactic/in cadrul unei dezbateri/in
grupuri mici/multisenzorial.
Atunci cand ii este prezentat un material care contine mai multe etape, el/ea isi pierde
concentrarea/nu poate procesa informatia/se raporteaza la material intr-o maniera
dezorganizata/nu poate gestiona ____________________________________.
El/ea pare sa aiba dificultatile cele mai mari la urmatoarele tipuri de sarcini: _____
______________________________________________________________________.

3. Abilitatile de citire: sunt, in general, la nivel mediu/sub medie/peste medie.

a. Aspectele mecanice:
Acest elev poate/nu poate sa decodeze limbajul scris, in timp ce fluenta sa
verbala este _____________________________.
b. Intelegere:
In contextul dezbaterii unei carti, acest elev manifesta o ____________________
abilitate de a demonstra ca a inteles si a apreciat ceea ce a citit.
Atunci cand i se cere sa redacteze un text despre ceea ce a citit, el/ea dovedeste
abilitati conforme cu/sub nivelul anului de studiu.
c. Abilitati conceptuale:
Acestui elev ii place sa citeasca/sa i se citeasca si el/ea a dovedit ca are/nu are
abilitatea sa proceseze aspectele conceptuale mai ample ale materialului pe care
l-a citit.

4. Abilitati lingvistice:
a. Limbaj expresiv:
In clasa, acest elev isi foloseste abilitatea verbala pentru a _________________.
Abilitatile sale lingvistice se afla/nu se afla la nivelul asteptat pentru un copil
de varsta sa, intrucat _______________________________________________.
b. Abilitati referitoare la limbajul scris:
Scrisul acestui student tinde sa fie _____________________________________.
Structura propozitiilor este ___________________________________________
si intelegerea procesului de a scrie este ________________________________.
Scrisul constituie/nu constituie o dificultate pentru elev, intrucat _____________
_________________________________________________________________.
c. Abilitatea de a indeplini instructiuni simple si complexe:
Instructiunile verbale pun/nu pun probleme acestui elev.
Atunci cand are de-a face cu instructiuni scrise, el/ea reactioneaza in mod tipic
prin ____________________________________________________________.

5. Abilitati matematice:
a. Abilitati de calcul:
Abilitatile de calcul ale acestui elev pot fi descrise ca ______________________.
Operatiile de baza (adunare, inmultire) sunt automatizate/neautomatizate.
In ceea ce priveste problemele a caror rezolvare presupune mai multe etape,
el/ea dovedeste ___________________________________________________.
b. Abilitati de rezolvare a problemelor:

230
 Abilitatile de rezolvare a problemelor ale acestui elev pot fi descrise ca _______
____________, din cauza ___________________________________________.

6. Alte domenii academice (stiinte exacte, stiinte sociale etc.): ____________________

7. Abilitati de socializare:
a. In grup:
In situatii de grup, comportamentul tipic al elevului poate fi descris ca ________
__________________________.
b. Cu covarstnicii:
Acest elev are multi/putini/cativa prieteni.
Comportamentele sale de joc pot fi descrise ca __________________________.
c. Cu adultii:
Cu adultii, elevul are tendinta sa ______________________________________.
Comportamentul sau in interactiunile individuale cu adulti este in mod tipic ____
___________________________.
In prezenta covarstnicilor, comportamentul sau fata de adulti este adesea _____
___________________________.

SUMARIZAREA FUNCTIONARII CURENTE

Sumarizand, punctele forte ale elevului sunt ___________________________________

_______________________________________________________________________.
Slabiciunile sale par a fi ____________________________________________________
_______________________________________________________________________.
Atunci cand atat punctele forte, cat si cele slabe sunt luate in calcul, nevoile sale scolare
cele mai importante sunt ___________________________________________________

Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).

40.7. Formular pentru un plan de gestionare a comportamentului

A se vedea sectiunea 33.5 pentru informatii referitoare la elaborarea planurilor
de gestionare a comportamentului. Acest formular poate fi reprodus.

231
 Plan de gestionare a comportamentului

Comportamente problematice:
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Masuratori initiale:
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Calitati, interese si preferinte:

1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Conditii optime de mediu:

1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Situatii care provoaca un stres neobisnuit sau exacerbeaza comportamentele negative:

1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Invatare proactiva si strategii referitoare la mediu, de la care se asteapta sa reduca

comportamentele inadecvate:
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Tehnici responsive de la care se asteapta sa reduca comportamentele inadecvate:

232
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Masuratori utilizate pentru a evalua interventia:

1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.

Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.8. Note referitoare la progresul psihoterapiei
A se vedea sectiunea 35.6. pentru informatii despre notele referitoare la progresul
terapiei si pentru un exemplu de formular completat. Acest formular poate fi reprodus.

233
 Note referitoare la progresul psihoterapiei

Numele clientului: ____________________________

Data nasterii: ______________
Data consultatiei: ___________
Persoane prezente in timpul consultatiei: ______________________________________

Continutul consultatiei (specificati problemele discutate, statutul simptomului,

schimbari/interventii):

Statut mintal si factori de risc:

Observatii clinice:

Diagnostic:
Axa I:
Axa II:
Axa III:
Axa IV:
Axa V (GAF):
Plan de tratament (specificati problemata vizata/obiectivul/interventia, tema pentru acasa,
data urmatoarei consultatii, colaborari etc.):

234
_________________________ ______________
Semnatura terapeutului Data

Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor acestei carti numai pentru utilizare in scopuri personale (a se
vedea pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).

235
236