REGULAMENT 005

Art. 1. - (1) Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor

feroviare - nr. 005 conţine reglementările în baza cărora se execută circulaţia
trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare pe liniile infrastructurii feroviare din
România, precum şi pe liniile ferate industriale cu acces la aceasta, în condiţii de
siguranţa circulaţiei şi securitate a transporturilor.
(2) Prevederile prezentului regulament se aplică numai pentru viteze maxime de
circulaţie de până la 160 Km/h; pentru viteze de circulaţie de 160 km/h sau mai
mari se vor stabili reglementări specifice pentru aceste cazuri.
(3) Circulaţia trenurilor între staţiile CFR de frontieră de stat şi staţiile de frontieră
de stat ale administraţiilor de cale ferată vecine şi pe liniile de peage se
reglementează prin convenţii bilaterale la care România este parte.
(4) Dacă diferitele aspecte ale aceleaşi probleme sunt cuprinse în mai multe
articole ale prezentului regulament, ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în
totalitatea lor.
Art. 2. - (1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi
operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar. Secţiunile
prezentului regulament care trebuie cunoscute de către personalul de specialitate al
fiecărui operator economic care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar se
stabilesc prin tematicele cadru utilizate în procesul de instruire şi autorizare, în
raport cu specificul activităţilor şi operaţiunilor de transport feroviar desfăşurate de
către acest personal.
(2) Siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor pe căile ferate din
România sunt concepte potrivit cărora circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor
feroviare trebuie să se desfăşoare fără pericol pentru: călători, personalul care
desfăşoară operaţiuni de transport feroviar, bunurile încredinţate la transport,
vehiculele feroviare, infrastructura feroviară, precum şi pentru mediul înconjurător.
Art. 3. - (1) Cazurile în care se înmânează mecanicului de locomotivă ordin
de circulaţie sunt prevăzute în Anexa 1 care face parte integrantă din prezentul
regulament.
(2) Modul de completare a formularului „Foaia de parcurs a locomotivei" este
prevăzut în Anexa 2 care face parte integrantă din prezentul regulament.
(3) Instrumentele portative de semnalizare, care trebuie utilizate în timpul
executării serviciului de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei,
sunt prevăzute în Anexa 3 care face parte integrantă din prezentul regulament.
(4) Definiţiile unor noţiuni folosite în Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi
manevra vehiculelor feroviare - nr. 005 sunt prevăzute în Anexa 4 care face parte
integrantă din prezentul regulament.
(5) Modelul formularului NOTA DE FRÂNE este prevăzut în Anexa 5 care face
parte integrantă din prezentul regulament.
(6) Procentele de masă frânată în funcţie de pantă, pentru menţinerea pe loc a
trenurilor cu frânele de mână sunt prevăzute în Anexa 6 care face parte integrantă
din prezentul regulament.
(7) Modelul formularului NOTA DE REPARTIZARE A FRÂNELOR DE MÂNĂ
este prevăzut în Anexa 7 care face parte integrantă din prezentul regulament.
(8) Culorile şi simbolurile folosite pentru trasarea trenurilor pe graficul de
circulaţie sunt prevăzute în Anexa 8 care face parte integrantă din prezentul
regulament.
(9) Modelul formularului PLAN DE MANEVRĂ este prevăzut în Anexa 9 care
face parte integrantă din prezentul regulament.
(10)Instrucţiuni de lucru pentru unităţile în care este implementat sistemul
informatic IRIS sunt prevăzute în Anexa 10 care face parte integrantă din prezentul
regulament.
Art. 4. - (1) Personalul care desfăşoară activităţi sau operaţiuni în legătură cu
circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare este obligat să cunoască şi să
respecte prevederile din prezentul regulament specifice funcţiei/activităţii pe care o
exercită/prestează.
(2) Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, care desfăşoară pe
proprie răspundere activităţi în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă atestare
profesională de specialitate, să deţină avizul medical şi cel psihologic de aptitudine,
precum şi autorizaţiile necesare exercitării/ executării funcţiei/activităţii şi/sau
manipulării instalaţiilor de siguranţa circulaţiei.
(3) Modul de efectuare a verificării profesionale şi periodicitatea acesteia, al
examinării medicale şi psihologice, precum şi modul de autorizare în
funcţie/activitate şi pentru manipularea instalaţiilor de siguranţa circulaţiei sunt cele
stabilite în reglementările specifice în vigoare.
(4) Personalul care întreţine şi/sau manipulează instalaţii, aparate şi dispozitive de
siguranţa circulaţiei, trebuie să fie instruit şi autorizat în acest scop şi să deţină
asupra sa autorizaţia necesară desfăşurării acestei activităţi.
Art. 5. - Administratorul şi gestionarii infrastructurii feroviare, operatorii de
transport feroviar şi operatorii de manevră feroviară au obligaţia să organizeze şi să
asigure verificarea la intrarea în serviciu a personalului propriu care desfăşoară
activităţi sau operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi/sau manevra vehiculelor
feroviare.
Art. 6. - (1) Prin prezentarea la serviciu se înţelege sosirea personalului la
locul de muncă pentru efectuarea serviciului, conform programului de lucru.
(2) Personalul se consideră prezent la serviciu din momentul semnării condicii de
prezenţă.
(3) La prezentarea la serviciu, personalul este obligat:
a) să fie odihnit şi în stare normală;
b) să poarte uniforma de serviciu sau echipamentul de lucru, respectiv de protecţie
şi să aibă asupra sa instrumentele portative de semnalizare, rechizitele şi sculele
necesare desfăşurării activităţii;
c) să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante.
(4) Starea personalului la prezentarea la serviciu se verifică de regulă de către
conducătorul subunităţii sau înlocuitorul acestuia.
(5) La posturile din linie curentă sau la posturile îndepărtate din incinta staţiei,
stabilite în Planul tehnic de exploatare a staţiei/haltei de mişcare - denumit în
continuare PTE -, în haltele de mişcare afiliate şi în punctele de secţionare situate
pe secţii cu conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor verificarea personalului la
prezentarea la serviciu se face de către personalul care este în serviciu, înainte de
predarea serviciului. Rezultatul verificării se consemnează, după caz, în condica de
comenzi a postului, în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare sau în
registrul de dispoziţii pentru conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor şi se
transmite prin instalaţiile de telecomunicaţii către impiegatul de mişcare dispozitor
din staţia de care aparţine postul sau la care este afiliată halta de mişcare,
respectiv operatorului de circulaţie pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei
trenurilor.
(6) La posturile în care serviciul se întrerupe temporar, modul de verificare a
personalului la reluarea activităţii, respectiv la prezentarea la serviciu, se stabileşte
în PTE.
(7) Personalul constatat sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor
stupefiante sau vizibil bolnav, nu va fi admis la serviciu, înştiinţându-se
conducătorul subunităţii din care face parte, iar pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor, se avizează în scris operatorul de circulaţie care
dispune măsurile necesare.
(8) Conducătorul subunităţii verifică în timpul programului de lucru, prin sondaj,
modul în care înlocuitorul său a făcut verificarea personalului la intrarea în serviciu.
Art. 7. - (1) în staţiile în care operatorii de transport feroviar nu au structură
organizatorică proprie verificarea personalului care deserveşte trenul, atât la intrare
în serviciu cât şi la îndrumarea trenului se face de către impiegatul de mişcare -
denumit în continuare IDM - din staţia respectivă.
(2) în staţiile în care activitatea de manevră nu se desfăşoară permanent,
existând un program de lucru care nu presupune predarea-primirea serviciului,
verificarea la intrarea în serviciu a personalului de locomotivă care efectuează
manevra, se face de către IDM din staţia respectivă.
Art. 8. - (1) Predarea - primirea serviciului de către personalul de locomotivă
la trenurile în circulaţie, precum şi la locomotivele de manevră din staţiile în care nu
există structuri organizatorice aparţinând operatorului de transport feroviar pentru
verificarea personalului la intrarea în serviciu, se face numai în staţii; în acest caz
starea personalului de locomotivă care primeşte serviciul se verifică obligatoriu de
către IDM din staţia respectivă.
(2) La verificarea stării personalului de locomotivă de către IDM, personalul
de locomotivă este obligat să confirme în foaia de parcurs, sub semnătură, în
prezenţa IDM, că este odihnit şi în stare normală, iar IDM notează ora şi una din
menţiunile „apt serviciu" sau „inapt serviciu", după caz, semnează şi aplică ştampila
staţiei. în cazul în care IDM constată că personalul de locomotivă este inapt
serviciu, aduce aceasta la cunoştinţa operatorului de circulaţie care va aviza
operatorul de transport feroviar care are în subordine personalul de locomotivă în
vederea luării măsurilor necesare. Prin personal de locomotivă se înţelege
mecanicul de locomotivă şi după caz şi mecanicul ajutor. Prin mecanic de
locomotivă – denumit în continuare mecanic - în contextul prezentului regulament,
se înţelege şi conducătorul oricărui alt vehicul feroviar motor.
 Art. 9. - (1) Obligaţiile şi răspunderile generale ale personalului care
desfăşoară operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor
feroviare sunt cuprinse în prezentul regulament, precum şi în alte reglementări
specifice în vigoare.
(2) La prezentarea personalului cu o funcţie ierarhic superioară, personalul de
serviciu se prezintă şi raportează pe scurt situaţia din zona de activitate a postului
său. Prezenţa personalului cu o funcţie ierarhic superioară, nu scuteşte personalul
de serviciu de răspunderea îndeplinirii obligaţiilor sale.
(3) Dispoziţiile privind executarea serviciului primite de la personalul cu o
funcţie ierarhic superioară se execută integral şi la timp, cu excepţia celor care
pun în pericol siguranţa circulaţiei, a călătorilor, a bunurilor încredinţate la
transport, precum şi a celor care contravin normelor specifice de protecţie a
muncii pentru transporturile pe calea ferată. Pentru îndeplinirea unei dispoziţii,
executantul poartă răspunderea împreună cu organul ierarhic superior care a dat
dispoziţia.
(4) în timpul executării serviciului, personalul cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei este obligat să poarte uniforma sau echipamentul de lucru, respectiv de
protecţie, conform normativelor în vigoare, să aibă asupra sa rechizitele necesare
desfăşurării activităţii, să aibă o ţinută decentă şi o comportare corectă.
(5) Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei să
introducă, să păstreze sau să consume băuturi alcoolice şi/sau substanţe
stupefiante în incinta subunităţii şi în zona sa de activitate, să fumeze în locuri
neamenajate în acest scop sau în timpul cât se află în relaţii cu clienţii.
(6)Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, aflat în
serviciu, să părăsească postul fără aprobarea obţinută conform reglementărilor
specifice în vigoare. Acest personal este obligat, în caz de pericol, să rămână la
postul său pentru a lua măsuri de înlăturare a pericolului. Menţinerea salariaţilor în
serviciu peste programul normal de lucru stabilit prin contractul colectiv de muncă
se face conform legislaţiei şi reglementărilor specifice în vigoare.
(7) În cazuri excepţionale care afectează infrastructura feroviară cum ar fi:
calamităţi, accidente şi evenimente feroviare, avarii şi deranjamente la instalaţii,
defecţiuni ale vehiculelor feroviare, precum şi pentru înlăturarea urmărilor
acestora, personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să fie la
dispoziţia conducerii subunităţii/unităţii sau la cererea acesteia să se prezinte în
cel mai scurt timp la serviciu.
(8) Se interzice personalului liber de serviciu să intervină în executarea
serviciului în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare,
precum şi imixtiunea în executarea sarcinilor între salariaţii de serviciu, în afara
cazurilor excepţionale în care prin intervenţia respectivă s-ar evita un pericol.
(9) Se interzice salariaţilor să presteze serviciul în locul altor salariaţi, la
solicitarea acestora, fără aprobarea scrisă, anticipată a conducerii
subunităţii/unităţii.
(10) Se interzice folosirea instalaţiilor de telecomunicaţii destinate efectuării
circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor feroviare de către alt personal decât
cel de serviciu sau în alt scop decât cel stabilit.
(11)În timpul serviciului se interzice personalului cu responsabilităţi în
siguranţa circulaţiei să doarmă sau să se aşeze în poziţii favorabile somnului şi să
aibă alte preocupări decât cele legate strict de serviciu. Personalul devenit inapt în
timpul serviciului va fi înlocuit.
(12)Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat ca la
terminarea programului să nu părăsească postul până la sosirea schimbului, acolo
unde se lucrează fără întrerupere, iar în caz de neprezentare a acestuia, să
anunţe conducerea subunităţii/unităţii pentru a lua măsurile necesare.
(13)Personalul care efectuează stagiul de practică se menţionează în registrul
de predare-primire a serviciului şi execută toate operaţiile numai sub
supravegherea şi răspunderea personală a salariatului pe lângă care acesta
execută practica.
(14)înainte de a se permite efectuarea manevrei pe liniile infrastructurii
feroviare publice de către operatori economici, alţii decât operatorii de transport
feroviar, administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare verifică dacă
personalul care urmează să efectueze manevra este autorizat şi în stare
corespunzătoare îndeplinirii serviciului, precum şi dacă vehiculul feroviar motor
care urmează să efectueze manevra este autorizat din punct de vedere tehnic,
conform reglementărilor specifice în vigoare. în cazul neîndeplinirii uneia dintre
aceste condiţii se interzice accesul operatorilor economici pe liniile infrastructurii
feroviare publice, precum şi efectuarea manevrei de către aceştia.
(15)Prevederi de amănunt privind verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (14)
se stabilesc în PTE.

***

REGULAMENT 004

Art. 1 (1). Obiectul prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea

ferata română.
(2) Prin semnal se înțelege instalația sau mijlocul prevăzut în regulamentul de
semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine și indicații de
către personalul care asigură desfășurarea traficului feroviar. În categoria
semnalelor, sunt cuprinse și indicatoarele care, prin inscripția, forma și poziția lor,
dau indicații sau completează indicațiile date de semnale.
(3) Semnalele servesc pentru organizarea și desfășurarea circulației trenurilor și a
activității de manevră, în condiții de siguranță.
(4) Indicația semnalului este un ordin care trebuie să fie îndeplinit imediat,
necondiționat, prin toate mijloacele posibile de către personalul care asigură
desfășurarea traficului feroviar.
(5) Personalul care participa la circulația trenurilor și activitatea de manevră,
precum și la activități în legătură cu siguranța circulației este obligat:
a. să cunoască și să respecte întocmai regulamentul de semnalizare;
b. să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră în toate
cazurile în care viața oamenilor este amenințată sau siguranța circulației este
pusă în pericol.
(6) Distanțele de vizibilitate și de amplasare ale semnalelor și ale indicatoarelor
din prezentul regulament sunt valabile pentru viteza maximă de 160 km/h, dacă nu
se specifică altfel.
(7) Toate semnalele fixe și mobile, indicatoarele, reperele de la semnale,
semnalele aplicate la trenuri, balizele, precum și rechizitele de semnalizare trebuie
să fie de tipul prezentat în regulamentul de semnalizare.
(8) Este interzis a se da derogări, a se face modificări, completări ori precizări
privind regulamentul de semnalizare. În cazuri cu totul excepționale, acestea se
vor face numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 2 (1) După destinația lor, semnalele fixe se clasifică astfel:
a. semnale pentru circulație;
b. semnale pentru manevră și triere;
c. semnale repetitoare;
d. semnale de avarie.
(2) Semnalele pentru circulație sunt:
a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în stație;
b. de ieșire, pentru permiterea sau interzicerea ieșirii unui tren din stație, în linie
curentă;
c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonă în
altă zonă a stației;
d. de ramificație, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o
ramificație sau joncțiune din linie curentă, o traversare de linii la același nivel, o
încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi
mobile;
e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea
trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de
linie automat;
f. prevestitoare, pentru prevestirea indicațiilor semnalelor de intrare, de ieșire, de
parcurs sau de ramificație.
(3) Semnalele pentru manevră și triere sunt:
a. de manevră, pentru permiterea și interzicerea mișcărilor de manevră;
b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor.
(4) Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicațiilor semnalelor de
intrare, de ieșire, de ramificație, de parcurs, de trecere sau de triere, dacă nu este
asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe care îl preced.
(5) Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru
circulația trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri.
Art. 3 După construcția lor, semnalele fixe sunt:
a. semafoare;
b. semnale luminoase.
Art. 4 Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe funcțiuni cum ar fi: de
circulație și manevră, de manevră și triere, etc.
Art. 5 (1) Semnalele de circulație și semnalele de manevră trebuie să fie
amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult
deasupra axei căii.
(2) Pe liniile duble, pentru circulația pe linia din stânga, semnalele: de trecere ale
blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la
tuneluri, de intrare, de ramificație, precum și semnalele repetitoare se pot monta,
pe partea stângă a sensului de mers, cu condiția ca acestea să nu poată fi
considerate că aparțin altor linii sau direcții de mers și să fie amplasate toate pe
aceeași parte, pe intervalul dintre stații.
(3) Pe liniile duble, pentru circulația pe linia din stânga, semnalele de avarie la
trecerile la nivel se pot monta, cu avizul Autorității Feroviare Române – AFER, pe
partea stângă a sensului de mers, chiar dacă pe intervalul dintre stațiile respective
semnalele de circulație sunt montate deasupra axei căii. În acest caz pe partea
dreaptă a căii, în dreptul semnalului respectiv, se montează indicatorul din fig.
139.
(4) În cazul mai multor linii alăturate, semnalele fiecărei linii trebuie să se instaleze
astfel încât sa nu poată fi considerate drept semnale care aparțin liniilor vecine.
(5) Semafoarele de intrare, prevestitoare și de trecere care semnalizează intrarea
în stații de pe linii cu ecartament diferit de cel normal sau descălecarea acestor
linii în linie curentă sunt așezate în același profil cu semnalele corespunzătoare
liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc de acestea, având înălțimea
stâlpilor mai mică. În cazul stațiilor centralizate electrodinamic, precum și pe linii
înzestrate cu bloc de linie automat, se poate utiliza același semnal atât pentru linia
cu ecartament normal cât și pentru linia cu ecartament diferit de cel normal.
(6) Indicatoarele de semnalizare se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a
sensului de mers, iar la liniile duble pentru circulația pe falsă, se montează pe
partea stângă a sensului de mers.
(7) Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se
instalează pe aceeași parte a sensului de mers cu semnalele asociate.
(8) Indicatoarele de cale se montează pe partea dreaptă a căii, în sensul de la
București, cu excepția indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se
montează alternativ, de o parte și de alta a căii.
Art. 6 (1) Pe infrastructura feroviară se utilizează:
a. semnalizarea cu două trepte de viteză;
b. semnalizarea cu trepte multiple de viteză.
(2) Semnalizarea cu două trepte de viteză și semnalizarea cu trepte multiple de
viteză se completează, după caz, cu semnalizarea direcției, numărului liniei, ieșirii
pe firul din stânga al căii duble, a lipsei distanței de frânare și a valorii vitezei.
(3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea
pentru circulație.
(4) Începutul și sfârșitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteză,
precum și începutul și sfârșitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicații se
semnalizează prin indicatoare specifice.
Art. 7 (1) Vitezele corespunzătoare indicațiilor date de semnale sunt următoarele:
a. viteza stabilită;
b. viteza redusă.
(2) Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulație admisă și prevăzută în
livretul de mers sau prin ordin de circulație, pentru trenul și porțiunea de linie
respectivă.
(3) Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste
schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare.
(4) Circulația peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteza redusă mai mare
de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză este indicată la
semnal prin indicatorul luminos de viteză.
Art. 8 Semnificația culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătură cu
circulația trenurilor și executarea mișcărilor de manevră, este următoarea:
a. roșu, ordonă oprirea;
b. galben, permite circulația trenurilor și ordonă reducerea vitezei în vederea opririi
la semnalul următor sau continuarea mersului dacă semnalul următor nu indică
oprirea;
c. verde, permite circulația trenurilor cu viteza stabilită;
d. albastru, ordonă oprirea pentru mișcările de manevră;
e. alb-lunar, permite mișcările de manevră sau circulația trenurilor, cu viteza
prevăzută în reglementările specifice.

***
REGULAMENT 006

Art. 1. - (1) Regulamentul de remorcare și frânare stabilește regulile ce trebuie

respectate în circulatia trenurilor si activitatea de manevra privind remorcarea si
frânarea trenurilor care circula pe infrastructura feroviara din România.
(2) Personalul de specialitate autorizat care lucreaza direct sau în legatura cu
compunerea, remorcarea si frânarea trenurilor care circula pe infrastructura
feroviara româna, este obligat sa cunoasca si sa respecte întocmai prevederile
prezentului regulament potrivit functiei pe care o exercita.
(3) Prevederi speciale privind compunerea, remorcarea si frânarea trenurilor pe
linie de cale îngusta si pe sectia Oravita - Anina sunt cuprinse în reglementari
specifice si sunt obligatorii pentru personalul de specialitate autorizat care
efectueaza serviciu pe aceste linii.
(4) Reglementari privind remorcarea si frânarea trenurilor cu locomotive cu abur
sunt cuprinse în Anexa 1.
Art. 2. - Daca diferitele aspecte ale aceleiasi probleme sunt cuprinse în mai multe
articole, ele trebuie sa fie întelese si aplicate în totalitatea lor.
Art. 3. - (1) Viteza maxima de circulatie este viteza pe care trenul nu trebuie sa o
depaseasca si depinde de:
a) felul trenului, tipul frânei si caracteristicile locomotivelor, automotoarelor,
vagoanelor sau ale vehiculelor speciale care intra în compunerea trenurilor,
conform Anexelor 1, 2, 3, 4, 5 si 6;
b) numarul si modul de asezare, legarea sau nelegarea la tren si frâna a
locomotivelor în actiune, conform Anexei 7;
c) procentul de masa frânata ce se realizeaza pe diferite pante caracteristice;
d) starea liniilor, raza curbelor si lucrarile de arta existente pe sectia de circulatie.
(2) Dupa ce s-au determinat vitezele maxime în functie de elementele enumerate
la alin. (1), viteza maxima de circulatie a unui tren pe o sectie de circulatie se
stabileste ca fiind cea mai mica dintre aceste viteze; vitezele maxime astfel
stabilite se trec în livretele de mers.
(3) Când în compunerea trenurilor se introduc vehicule feroviare care necesita
restrictii speciale sau transporturi exceptionale, conditiile de circulatie a acestor
trenuri se stabilesc prin dispozitia de punere a lor în circulatie.
(4) Vitezele maxime ale trenurilor formate din utilaje pentru constructia,
întretinerea si repararea caii si a liniei de contact, din vagoane basculante,
transpuse, din vagoane si boghiuri speciale, se stabilesc prin reglementari
specifice.
(5) Vitezele maxime ale mijloacelor mecanice pentru deszapezire în timpul lucrului
sunt reglementate prin instructiunile pentru exploatarea mijloacelor mecanizate
pentru deszapezire si sunt prevazute în Anexa 3.
(6) Vitezele maxime ale trenurilor experimentale sau de proba se stabilesc prin
mersul de tren întocmit.
(7) Vitezele maxime ale trenurilor care au în compunere locomotive care circula pe
roti proprii si nu sunt în actiune, se limiteaza în functie de viteza maxima
constructiva a acestora, dupa cum urmeaza:
a) când în compunerea trenului se afla o singura locomotiva a carei viteza maxima
constructiva este mai mare de 35 km/h, viteza trenului se limiteaza la viteza
maxima constructiva a acestei locomotive;
b) când în compunerea trenului se afla doua sau mai multe locomotive având
viteze maxime constructive mai mari de 35 km/h, viteza trenului se limiteaza la
cea mai mica dintre aceste viteze maxime constructive.
(8) Locomotivele cu viteza maxima din constructie de pâna la 35 km/h inclusiv, se
transporta încarcate pe vagoane, cu respectarea gabaritului de încarcare.
(9) Vitezele maxime ale locomotivelor care circula izolat si utilizeaza frânarea
automata sunt cele prevazute în Anexa 8. Locomotivele care nu sunt prevazute în
Anexa 8, pot circula cu o viteza maxima care sa nu depaseasca viteza maxima
constructiva a lor.
(10) Schimbatorul de regim „G-P-R” al locomotivelor care circula izolat va fi trecut
în pozitia „R”, iar daca schimbatorul de regim nu are aceasta pozitie se trece în
pozitia „P”.
(11) Vitezele maxime ale trenurilor se reduc conform Anexei 9, în cazul aparitiei
unor defecte la locomotive si automotoare.
(12) Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor nu se reduc pe portiunile de linie
unde puterea locomotivelor diesel sau electrice folosite ca împingatoare sau
intercalate devine disponibila în remorcarea trenului.
(13) În cazurile de la alin. (12), masele locomotivelor respective nu se vor lua în
calculul tonajului trenului.
(14) Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor admise de linie sunt cuprinse în
caietul cu datele caracteristice ale liniilor si podurilor.
Art. 4. - (1) Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor se limiteaza în cazurile
prevazute în Anexa 10.
(2) Vitezele maxime admise în curbe pentru locomotivele seria 50100 si seria 060-
DG sunt prevazute în Anexa 11, fiind obligatorii si în cazul când aceste locomotive
se transporta neactive în tren sau în convoi.
(3) Când în compunerea trenului sunt vehicule feroviare de tipul celor mentionate
la alin. (2), operatorul de transport feroviar - denumit în continuare OTF -
informeaza impiegatul de miscare - denumit în continuare IDM - din statia de
compunere a trenului despre aceasta. Mecanicul va fi avizat prin ordin de
circulatie, mentionându-se seria si pozitia locomotivei în tren, portiunea de linie si
viteza de circulatie restrictionata.
(4) Administratorul infrastructurii feroviare va stabili si va comunica atât
subunitatilor din subordine cât si operatorilor de transport feroviar interesati
portiunile de linie pe care vehiculele feroviare mentionate la alin. (2) au limitari de
viteza din cauza curbelor, precum si vitezele de circulatie restrictionate.
Art. 5. - (1) Viteza maxima admisa la manevra este de 40 km/h, când locomotiva
executa miscari de manevra prin tragere cu vehicule feroviare pe linie libera sau
executa miscari izolate si de 25 km/h în restul cazurilor.
(2) Viteza maxima cu care se efectueaza manevra poate fi limitata din cauza
conditiilor impuse de aparatele de cale, linie, panta, intemperii, vizibilitatea
semnalelor, spatiul rezervat manevrei si alte cauze locale, prevazute în planul
tehnic de exploatare a statiei - denumit în continuare PTE - sau prin ordin de
circulatie.
(3) Viteza reala cu care se efectueaza manevra trebuie reglata de catre mecanicul
de locomotiva astfel încât sa se poata asigura oprirea vehiculelor la locul stabilit,
fara a se produce deteriorarea acestora sau degradarea si deplasarea încarcaturii.
(4) Vitezele de triere a vagoanelor, modul de executare a manevrelor peste
cocoasele de triere sau planurile înclinate, precum si conditiile de trecere si
vitezele de circulatie peste basculele pod, se prevad în PTE.
Art. 6. - (1) Remorcarea trenurilor de calatori se face cu una pâna la trei
locomotive asezate în capul trenului, la care se mai poate atasa una locomotiva
împingatoare legata la tren si frâna; remorcarea trenurilor de calatori formate din
automotoare si/sau rame se stabileste prin reglementari proprii elaborate de catre
OTF - si avizate de Autoritatea Feroviara Româna - AFER.
(2) La trenurile de calatori care se fractioneaza într-o statie din parcurs se admite
si una locomotiva intercalata; aceste trenuri se prevad în livretele de mers.
(3) Remorcarea trenurilor de marfa se face cu una pâna la trei locomotive asezate
în capul trenului, la care se mai pot atasa una sau doua locomotive intercalate si
una locomotiva împingatoare legata sau nelegata la tren si frâna.
(4) Portiunile de linie de pe sectiile de remorcare pe care trenul se remorca cu
locomotive intercalate sau împingatoare se prevad în livretele de mers.
(5) Conditiile de circulatie a locomotivelor ce participa efectiv la remorcare, în
functie de numarul si modul de asezare a acestora în tren, sunt cuprinse în Anexa
7 si se trec în livretele de mers.
(6) La trenurile remorcate cu mai multe locomotive în capul trenului nu se admite
asezarea locomotivelor electrice sau diesel dupa locomotive cu abur.
(7) Daca în capul trenului sunt atasate în afara de locomotiva de remorcare a
trenului si alte locomotive care nu participa la remorcarea trenului pe anumite
portiuni de linie, acestea vor folosi forta de tractiune numai la cererea mecanicului
care conduce trenul.
(8) La trenurile de calatori si mixte nu se admite:
a) locomotiva împingatoare nelegata la tren si frâna;
b) locomotiva neactiva la urma trenului, cu exceptia locomotivelor care au masa
de 70 t sau mai mica, daca viteza maxima a locomotivei neactive nu limiteaza
viteza de circulatie a trenului respectiv.
(9) La trenurile de marfa legarea locomotivei împingatoare la tren si frâna este
obligatorie în urmatoarele cazuri:
a) când trenul circula pe portiuni de linie cu pante mai mari de 3 ‰;
b) pe liniile cu instalatii de bloc de linie automat, cu exceptia primului sector de
bloc;
c) când toate mijloacele de comunicatie sunt întrerupte.
(10) În cazul remorcarii trenurilor cu multipla tractiune când se defecteaza frâna
automata a locomotivei de remorcare, se admite conducerea si frânarea trenului
de catre mecanicul celei de a doua locomotive din capul trenului, numai pe cel
mult doua intervale de statie consecutive, pe portiuni de linie cu rampe continue
mai mari de 15 ‰; vitezele maxime admise în aceste cazuri sunt trecute în Anexa
7.
(11) Trenurile de marfa care circula pe pante mari, prevazute în Anexa 12, se vor
remorca cu locomotive diesel sau electrice daca acestea îndeplinesc urmatoarele
conditii: rezervorul principal de aer cu o capacitate de cel putin 900 l si sursa de
aer comprimat poate realiza umplerea acestuia la presiune de 10 bar în cel mult 5
minute si 30 secunde.
(12) Compresoarele de aer si statiile de radiotelefon de la locomotivele prevazute
la alin. (11) trebuie sa fie în stare corespunzatoare de functionare.
(13) În cazul remorcarii cu locomotiva împingatoare electrica sau diesel electrica,
ultimele 350 tone din tonajul trenurilor de marfa nu vor avea în compunere
vagoane goale sau vagoane încarcate cu masa totala mai mica de 20 tone sau
vagoane articulate, respectiv vagoane multiple cu 2 elemente cuplate permanent
(jumelate). În cazul trenurilor compuse din vagoane pentru transportat Tir-uri
(vagoane Ro-La) pe 8 sau 10 osii ultimele 4 vagoane trebuie sa fie încarcate.
(14) Prevederi privind compunerea trenurilor de marfa remorcate cu locomotiva
electrica sau diesel împingatoare se prevad în dispozitii generale la livretele de
mers.
(15) La remorcarea trenurilor de marfa, locomotivele diesel si electrice trebuie sa
fie despartite de vagoanele a caror încarcatura în parcurs se poate deplasa
longitudinal, printr-un vagon acoperit sau un vagon descoperit cu pereti înalti, gol
sau încarcat cu marfuri care nu se pot deplasa longitudinal.
(16) Locomotivele electrice si diesel care au fost utilizate ca locomotive
împingatoare la trenuri de marfa, pot ramâne în pozitia initiala în compunerea
trenului, legate la tren si frâna, pentru continuarea mersului, însa numai ca
vehicule remorcate si fara sa fie active în remorcarea trenului.
Art. 7. - (1) La manevrarea vehiculelor feroviare se utilizeaza o singura locomotiva
în actiune legata sau nelegata la aceste vehicule feroviare.
(2) Manevrarea vehiculelor cu o locomotiva în actiune intercalata, precum si cu
doua locomotive în actiune simultan, se admite utilizarea numai în cazuri speciale,
prevazute în PTE.
Art. 8 - (1) Circulatia prin împingerea trenurilor fara locomotiva în capul trenului se
admite numai în urmatoarele cazuri:
a) la trenurile de serviciu;
b) la darea înapoi a unui tren din linie curenta în statie;
c) la trecerea trenurilor peste un punct slabit, care nu permite trecerea locomotivei
peste acesta;
d) în si din statiile înfundate, unde situatia liniilor nu permite trecerea locomotivei
dintr-un capat în celalalt al trenului;
e) la garniturile goale ale trenurilor de calatori, care se prevad în livretul de mers;
f) la trenurile de calatori pentru transbordare în linie curenta;
g) la trenurilor convoaie de manevra - pe si de pe liniile ferate industriale care se
ramifica din linie curenta.
(2) În toate cazurile de circulatie prin împingere a trenurilor frâna automata trebuie
sa fie activa.
Art. 9. - Caracteristicile liniei care conditioneaza remorcarea si frânarea trenurilor
sunt:
a) rezistenta specifica a declivitatii;
b) rezistenta specifica a curbei;
c) rezistenta caracteristica a liniei;
d) sporul de rezistenta caracteristica datorat inertiei la demaraj;
e) panta caracteristica.
Art. 10. - Rezistenta specifica a declivitatii este componenta pe directia rampei,
respectiv pantei, a greutatii trenului, raportata la greutatea totala a trenului; se
masoara în daN/t si se ia în calcul cu semnul „+” în cazul circulatiei trenului pe
rampe si cu semnul „-“ în cazul pantelor.
Art. 11. - (1) Rezistenta specifica a curbei este suma fortelor de frecare dintre
rotile vehiculelor din compunerea trenului care se înscriu în curba si sina,
raportata la greutatea totala a trenului; se exprima în daN/t.
(2) Rezistenta specifica a declivitatii însumata cu rezistenta specifica a curbei
determina rezistenta specifica echivalenta a liniei pe lungimea curbei respective.
Art. 12. - (1) Rezistenta maxima a unei portiuni de linie este cea mai mare
rezistenta specifica echivalenta pentru portiunea de linie respectiva si se numeste
rezistenta caracteristica a portiunii de linie.
(2) Rezistenta caracteristica a unei portiuni de linie se masoara în daN/t si este
necesara la stabilirea tonajelor de remorcat.
Art. 13. - (1) În cazul demararii unui tren oprit pe portiunea de linie cu rezistenta
caracteristica, la aceasta se adauga o rezistenta suplimentara, numita spor de
rezistenta caracteristica datorat inertiei la demaraj.
(2) Sporul de rezistenta caracteristica datorat inertiei la demaraj se stabileste în
conformitate cu datele caracteristice ale intervalelor dintre punctele de sectionare,
de care trebuie sa se tina seama la stabilirea tonajului trenului.
Art. 14. - (1) Panta cu declivitatea cea mai mare pe o lungime de 1000 metri se
numeste panta caracteristica si se stabileste între doua puncte (din linie curenta
si/sau puncte de sectionare). Panta caracteristica se exprima în mm/m sau
adimensional în „‰”.
(2) Când panta cu declivitatea cea mai mare este mai mica de 1000 metri, panta
caracteristica se calculeaza ca medie ponderata a acesteia cu diferenta de
lungime pâna la 1000 metri a pantelor învecinate cele mai mari.
(3) Panta caracteristica a unei sectii de circulatie este cea mai mare dintre pantele
caracteristice ale sectiei respective si este necesara la stabilirea procentelor de
masa frânata si a vitezelor maxime de circulatie ale trenurilor.

***

REGULAMENT 002

Art. 1 – Regulamentul de exploatare tehnică feroviară stabileşte regulile

fundamentale de desfăşurare a operaţiunilor de transport feroviar, principiile de
organizare a circulaţiei trenurilor, norme generale de construcţie, modernizare,
exploatare tehnică, întreţinere şi reparare, precum şi condiţiile minime pe care
trebuie să le îndeplinească instalaţiile, calea ferată, vehiculele feroviare şi
construcţiile necesare desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar.
Art. 2 – (1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi care
participă la desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar din România şi au
scopul de a asigura funcţionarea normală şi continuă a transporturilor feroviare,
pentru satisfacerea interesului public, social şi de apărare a ţării, în condiţii de
siguranţă a circulaţiei trenurilor şi securitate a transporturilor, calitate a serviciilor
de transport public, sănătatea oamenilor şi protecţie a mediului.
(2) Modul de desfăşurare a activităţii de transport feroviar este reglementat
prin prezentul regulament precum şi prin alte reglementări specifice.
Art. 3 – (1) Prezentul regulament se aplică numai pentru liniile de cale ferată din
România cu ecartament normal - 1435 mm - şi pentru viteze maxime de circulaţie
de până la 160 km /h.
(2) Pentru liniile de alt ecartament sau pentru viteze de circulaţie mai mari
de 160 km/h se vor stabili reglementări specifice.
(3) Reglementarea circulaţiei trenurilor între staţiile de frontieră de stat şi pe
liniile de peage se stabileşte prin convenţii.
Art. 4 – Autoritatea de stat în transporturile feroviare aprobă reglementări
specifice - regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice – obligatorii pentru toţi
agenţii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar.
Art. 5 – Operaţiunile de transport feroviar, construire, modernizare, întreţinere,
reparare şi exploatare tehnică a vehiculelor feroviare, precum şi livrarea de
produse/servicii feroviare critice utilizate pentru aceste activităţi se pot efectua
numai de către agenţi economici deţinători de licenţă şi certificat de siguranţă sau
autorizaţi şi supravegheaţi din punct de vedere tehnic, conform prevederilor legale
în vigoare.
Art. 6 – Produsele, serviciile şi/sau tehnologiile achiziţionate din import sau cele
pentru care nu există documente tehnice de referinţă aprobate se pot utiliza în
activitatea de transport feroviar, numai în baza unui agrement tehnic.
Art. 7 – (1) Reglementările specifice referitoare la proiectarea, construirea,
modernizarea, întreţinerea şi exploatarea tehnică ale infrastructurii feroviare,
vehiculelor feroviare, construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor, destinate a fi utilizate în
desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar, se aprobă de către autoritatea de
stat în transporturile feroviare.
(2) În reglementările specifice, pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă
a operaţiunilor de transport, se prevăd responsabilităţi distincte pentru subunităţile
de exploatare, de întreţinere şi/sau reparare ale gestionarului infrastructurii
feroviare publice, operatorilor de transport feroviar şi după caz, ale altor agenţi
economici.
Art. 8 – Liniile de cale ferată, lucrările de artă feroviare, instalaţiile de semnalizare
şi de siguranţă, precum şi echipamentele de alimentare cu energie electrică ale
acestora trebuie să fie autorizate din punct de vedere tehnic, de către Autoritatea
Feroviară Română - denumită în continuare AFER – cu ocazia construirii,
modernizării sau reparării capitale a acestora.
Art. 9 – Staţiile de cale ferată trebuie să deţină autorizaţie de funcţionare din punct
de vedere tehnic, acordată de către AFER.
Art. 10 – (1) Vehiculele feroviare trebuie să fie omologate tehnic de tip şi atestate
tehnic individual în vederea înmatriculării, de către AFER.
(2) Vehiculele feroviare aparţinând agenţilor economici, alţii decât
operatorii de transport feroviar şi gestionarul infrastructurii feroviare publice,
pentru a putea circula sau a fi manevrate pe infrastructura feroviară publică
trebuie să fie autorizate din punct de vedere tehnic de către AFER.
(3) Prevederile de la alin. (2) nu se aplică vagoanelor particulare înscrise în
parcul operator de transport feroviar.
Art. 11 – Lucrările care se execută în zona de siguranţă şi de protecţie a căii
ferate se pot efectua numai în baza autorizaţiei privind efectuarea de lucrări,
eliberată numai de autoritatea de stat în transporturile feroviare.
Art. 12 – Organizarea şi conducerea circulaţiei trenurilor, autorizarea şi efectuarea
manevrelor, conducerea vehiculelor feroviare motoare şi a celor specializate
pentru construcţia, întreţinerea şi repararea infrastructurii feroviare, verificarea
tehnică a elementelor infrastructurii feroviare şi a vehiculelor feroviare din
compunerea trenurilor, precum şi manipularea instalaţiilor sau echipamentelor de
siguranţă sunt permise numai personalului autorizat în acest scop şi numai în
timpul executării serviciului.
Art. 13 – Personalul autorizat prevăzut la art. 12, denumit în continuare personal
cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, care urmează să desfăşoare pe proprie
răspundere activităţi specifice transportului feroviar, trebuie să fie atestat
profesional, să fie apt medical şi psihologic şi să posede autorizaţiile necesare
exercitării funcţiei.
Art. 14 – (1) Modul de pregătire, perfecţionare, examinare şi autorizare a
personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care urmează să
desfăşoare pe proprie răspundere activităţi specifice transportului feroviar, precum
şi retragerea atestatelor, certificatelor, licenţelor şi autorizaţiilor, după caz, se
stabilesc prin reglementari specifice aprobate de autoritatea de stat în
transporturile feroviare.
(2) Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei poate fi admis
pentru a efectua stagiul de practică sau acomodare, numai în timpul programului
aprobat, sub supravegherea şi pe răspunderea personalului autorizat de serviciu.
Art.15 – Salariaţii de specialitate care asigură pregătirea, perfecţionarea şi
autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, trebuie să fie
atestat profesional de către AFER.
Art.16 – (1) Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei feroviare
răspunde de executarea sarcinilor ce-i revin, în limitele atribuţiilor stabilite.
(2) Subordonatul este răspunzător şi pentru activitatea desfăşurată în
prezenţa superiorului său.
Art.17 – Intervenţiile pentru remedierea defectărilor accidentale la vehicule
feroviare, linii şi instalaţii feroviare, se vor efectua numai de către personal
autorizat şi fără a se deteriora alte mijloace de transport, construcţii şi instalaţii
feroviare.
Art.18 – (1) Actualele construcţii, instalaţii specifice, precum şi vehiculele feroviare
existente, aflate în exploatare, care nu îndeplinesc în totalitate prevederile
prezentului regulament, dar care nu afectează siguranţa circulaţiei trenurilor şi
securitatea transporturilor, pot fi exploatate în aceste condiţii, până la executarea
lucrărilor de reparaţii capitale, modernizare, reînnoiri de echipamente şi altele
similare lor, numai după luarea măsurilor specifice suplimentare de prevenire a
producerii unor evenimente feroviare.
(2) Cu ocazia lucrărilor de reparaţii capitale, modernizare, reînnoiri de
echipamente şi altele similare lor, vehiculele feroviare, vor îndeplini cel puţin
condiţiile minime impuse de prezentul regulament.
Art. 19 – Orice precizări, modificări sau completări la prezentul regulament de
exploatare tehnică feroviară, se pot efectua numai prin ordin al autorităţii de stat în
transporturile feroviare, la propunerea AFER.
Art. 20 – În cazul în care diferitele aspecte ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în
mai multe articole, ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
Art. 26 – (1) Gabaritul de liberă trecere este conturul geometric transversal limită,
în plan vertical perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, afară
de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, cum
sunt : poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii tehnologice
sau a instalaţiilor fixe – semnale, coloane şi altele - şi nici materiale sau obiecte
depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere
asigură circulaţia trenurilor şi manevrarea vehiculelor feroviare în deplină
siguranţă fără limitarea vitezei de circulaţie sau alte restricţii.
(2) Construcţiile şi instalaţiile feroviare situate lângă calea ferată nu trebuie
să intre, cu nici o parte a lor, în limitele gabaritului de liberă trecere.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) instalaţiile şi vehiculele feroviare
care prin scopul şi natura funcţionării lor impun intrarea/ieşirea în/din gabaritul de
liberă trecere precum : frânele de cale, instalaţiile liniei de contact, braţele
coloanelor hidraulice, elevatoarele de cărbuni, instalaţiile de alimentare cu nisip,
utilajele specializate pentru întreţinerea şi repararea căii, drezina pantograf, plugul
de zăpadă şi altele asemenea. În stare de repaus, instalaţiile şi utilajele amplasate
în afara căii nu trebuie să intre în gabaritul de liberă trecere.
(4) Pentru construcţiile şi instalaţiile noi sau cu ocazia modernizării celor
existente, trebuie să se asigure în mod obligatoriu gabaritul de liberă trecere.
Art. 27 – (1) Mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate lângă linie se
aşează şi se asigură în aşa fel încât să fie respectat gabaritul de liberă trecere, să
nu împiedice activitatea personalului, vizibilitatea personalului, vizibilitatea
semnalelor. De asemenea, limita de staţionare pentru transportul negabaritic
trebuie materializată pe teren prin repere de gabarit, conform normelor tehnice în
vigoare.
(2) Distanţele şi modul de depozitare ale materialelor faţă de linia de cale
ferată se stabilesc prin reglementări specifice.
Art. 28 – (1) Gabaritul de material rulant este conturul geometric transversal limită
aşezat în poziţie mediană într-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al
vehiculului feroviar, în afara căruia nu trebuie să iasă nici un punct al materialului
rulant sau al încărcăturii, atât în staţionare cât şi în mişcare, în aliniament şi în
curbă.
(2) Gabaritul CFR de vagon – de încărcare – este gabaritul de material
rulant admis pe liniile infrastructurii feroviare publice române, în care trebuie să se
înscrie atât vagonul cât şi încărcătura sa.
(3) Vehiculele feroviare, încărcate sau goale şi utilajele pentru întreţinerea
căii şi a liniei de contact, în timpul staţionării sau deplasării pe linie, nu trebuie să
depăşească cu nici o parte a lor şi/sau cu încărcătura, limitele gabaritului CFR de
vagon – de încărcare. Transporturile care depăşesc gabaritul CFR de vagon – de
încărcare – se admit în circulaţie numai în condiţiile stabilite prin actele normative
şi reglementările specifice în vigoare.
Art. 207. Vehiculele feroviare trebuie să fie proiectate, construite, modernizate,
exploatate, Întreţinute şi reparate conform documentaţiei tehnice avizate de către
AFER, În conformitate cu actele normative şi reglementările specifice aprobate de
autoritatea de stat În transporturile feroviare.
Art.208.- Modificările constructive ale vehiculelor feroviare se pot face numai În
baza documentaţii lor tehnice Întocmite În acest sens şi care sunt avizate de către
AFER.
Art.209.-(l) Vehiculele feroviare trebuie să fie Întreţinute permanent În stare de
funcţionare, În aşa fel Încât să se asigure parametrii de exploatare stabiliţi În
reglementări specifice pentru siguranţa circulaţiei trenurilor.
(2) Agenţii economici care În cadrul operaţiunilor de transport feroviar utilizează
vehicule feroviare autorizate să circule pe infrastructura feroviară publică, trebuie
să ţină permanent evidenţa acestor vehicule, astfel Încât să nu se depăşească
termenele de reparaţii planificate şi durata normală de utilizare, stabilită conform
actelor normative.
Art.210.- Verificările şi Încercările pentru omologarea de tip şi certificarea de
conformitate ale vehiculelor feroviare nou construite sau modernizate, a
materialelor, componentelor instalaţiilor şi echipamentelor din structura acestora
se vor efectua de către laboratoarele AFER sau de către alte laboratoare
autorizate sau atestate de către AFER.
Art.211.- În situaţii justificate se poate efectua testarea şi încercarea vehiculelor
feroviare, .utilajelor, instalaţiilor, dispozitivelor şi materialelor pe unele linii de cale
ferată aparţinând infrastructurii feroviare publice, cu avizul AFER.
Art. 212 – Vehiculele feroviare autorizate să circule pe infrastructura feroviară
publică trebuie să poarte inscripţiile şi semnele reglementare, pentru identificarea
şi folosirea acestora conform reglementărilor UIC.
Art. 213.- Evidenţa parcului de locomotive, automotoare, rame electrice şi diesel,
vagoane de marfă, călători şi speciale se ţine de către operatorii de transport
feroviar licenţiaţi şi proprietarii acestor vehicule, În baza certificatelor de
Înmatriculare eliberate de către AFER, conform normelor internaţionale sau
interne aprobate de către autoritatea de stat În transporturile feroviare.
Art.214.- Toate elementele constructive ale vagoanelor - din punct de vedere al
rezistenţei, stabilităţii şi stării lor tehnice - trebuie să asigure calitatea de rulare În
deplină siguranţă a circulaţiei trenurilor, la vitezele maxime stabilite, conform
normelor aprobate de către autoritatea de stat În transporturile feroviare şi avizate
de AFER.
Art.215.- Locomotivele, automotoarele, ramele electrice sau diesel vor avea
cartea tehnică individuală, iar vagoane le vor avea fişa de inventariere În care se
înscriu principalele caracteristici tehnice de construcţie precum şi datele de bază
privind exploatarea şi reparaţia lor.
Art.216.-(1) Locomotivele, automotoarele, ramele diesel şi ramele electrice vor fi
Înzestrate şi cu: vitezometre şi Înregistratoare de viteză, dispozitive de siguranţă şi
vigilenţă, instalaţii pentru controlul punctual al vitezei şi cu instalaţii de radio -
telefon.
(2) Automotoarele şi ramele diesel la care nu se poate monta instalaţia pentru
controlul punctual al vitezei nu vor fi admise În circulaţia cu conducere simplificată.
(3) Automotoarele şi ramele diesel vor fi Înzestrate cel puţin cu: vitezometru
indicator şi Înregistrator, dispozitiv de siguranţă şi vigilenţă precum şi cu instalaţie
de radio - telefon, În fiecare post de conducere.
(4) Automotoarele şi ramele diesel reparate capital, modernizate sau nou
construite, vor fi dotate cu instalaţii pentru controlul punctual al vitezei.
(5) Vagoanele de marfă nou construi te, modernizate sau reparate capital trebuie
să fie prevăzute cu gheretă de frână, Într-o proporţie care să asigure utilizarea
acestor vagoane în cazurile în care trenurile trebuie să fie deservite de agent la
urma trenului.
Art.217.- Automotoarele şi ramele electrice şi diesel vor fi înzestrate şi cu instalaţii
care să permită conducerea de la un singur post, atunci când circulă cuplate.
Art.218.- Condiţiile tehnice şi modul de Întreţinere şi de exploatare ale vehiculelor
feroviare speciale - pluguri de zăpadă, maşini de burat, maşini de ciuruit balast,
vagoane macara, drezine UAM şi altele asemenea precum şi ale vehiculelor
feroviare ce pot fi scoase de pe linie cu braţele - drezine de mână, vagonete de
cale, cărucioare de măsurat calea şi altele asemenea - se stabilesc prin
documentaţia tehnică a producătorului sau prin reglementări specifice.
Art.219.- Pentru fiecare tip de vehicul feroviar deţinătorii trebuie să posede
documentaţie de construcţie, instrucţiuni de funcţionare, de Întreţinere şi de
reparare - toate acestea actualizate şi avizate conform reglementărilor specifice În
vigoare.
***
INSTRUCȚIUNI 328
Art.1. - (1) Prezentele instrucţiuni cuprind condiţii de admitere şi de efectuare a
transporturilor excepţionale pe infrastructura feroviară.
(2) Aceste instrucţiuni trebuie cunoscute de către personalul feroviar care
execută operaţii în circulaţia trenurilor şi manevrarea vehiculelor feroviare şi care
are atribuţii în executarea transporturilor excepţionale.
Art.2. - (1) Un transport este considerat excepţional dacă din cauza dimensiunilor
lui, a gabaritului sau a greutăţii lui, ţinând cont de caracteristicile infrastructurii
feroviare pe care urmează să circule, nu poate fi admis decât cu respectarea unor
condiţii tehnice sau de exploatare speciale.
(2) Din categoria transporturilor excepţionale fac parte următoarele
transporturi:
a) încărcăturile care nu corespund prescripţiilor obligatorii din anexa II
RIV;
b) unităţi de încărcare ce necesită a fi transbordate dacă masa fiecărui
obiect este mai mare de 25 de tone;
c) expediţiile care trebuie încărcate pe feribot şi care se încadrează în
dispoziţiile anexei IV RIV;
d) vagoane cu mai mult de 8 osii, dacă sunt încărcate, chiar dacă poartă
semnul RIV;
e) vehicule feroviare de cale ferată care circulă pe roţi proprii, care
formează obiectul unui contract de transport, când nu poartă semnul
RIV sau RIC.
Art.3. - (1) Încărcăturile care nu corespund prescripţiilor obligatorii din anexa II
RIV vor fi tratate ca transporturi exceptionale dacă:
a) se depăşeşte gabaritul de încărcare pentru liniile în cauză, ţinându-se
seama de restricţiile de lăţime prescrise;
b) este depăşit tonajul maxim admis de linie, lucrări de artă şi de vagon;
c) poziţia centrului de greutate necesită anumite măsuri pentru a nu
periclita siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor;
d) încărcătura este aşezată pe două sau mai multe vagoane cu scaun
învârtitor, care nu sunt legate între ele prin cuplă cu şurub ori printr-un
vagon intermediar, ci printr-o bară de cuplare, prin însăşi încărcătură
sau printr-un vagon intermediar legat cu cele două vagoane portante
prin bară de cuplare;
e) se încarcă unităţi flexibile legate în mănunchi sau nelegate în mănunchi
- şi fără scaune învârtitoare - cu o lungime mai mare de 36 m.
(2) Transporturile excepţionale pot fi acceptate şi expediate numai în
condiţiile respectării prevederilor prezentelor instrucţiuni.
Art.4. - (1) În trafic internaţional pentru îndrumarea transporturilor excepţionale
sunt necesare acorduri de preluare din partea tuturor căilor ferate participante la
transport sau numai din partea căilor ferate pe liniile cărora transporturile
respective sunt considerate excepţionale.
(2) Cererea şi obţinerea acordurilor de preluare constituie sarcina
operatorului de transport feroviar.
(3) Operatorul de transport feroviar este obligat să înscrie atât pe etichetele
model W, cât şi pe documentul de transport, în ordinea parcursului expediţiei,
iniţialele administraţiilor feroviare pe ale căror linii expediţiile sunt considerate
excepţionale, precum şi numerele acordurilor de preluare.
(4) Pe liniile infrastructurii feroviare cu ecartament normal din România,
orice transport, din punct de vedere al dimensiunilor - majorate cu sporul din
curbele cu raza de 250 m - şi al greutăţii sale, pentru a se putea efectua, NU
TREBUIE SĂ DEPĂŞEASCĂ:
a) dimensiunile gabaritelor C.F.R. de vagon - de încărcare - şi de
locomotivă, prevăzute în prezentele instrucţiuni;
b) capacitatea sau limita maximă de încărcare şablonată pe vagon, sarcina
maximă pe osie şi greutatea maximă pe metru liniar, admise pe toată
ruta de circulaţie a transportului respectiv de către linie, poduri şi vagon
stabilite în reglementările privind modul de determinare a sarcinii pe
osie şi a masei pe metru de vagon, admise în parcurs pe liniile
infrastructurii feroviare publice, pentru vagoane de marfă.
(5) Din punct de vedere al masei şi calculului greutăţii, prezentele
instrucţiuni se referă numai la mărfurile grele, indivizibile.
(6) Pentru stabilirea eventualelor depăşiri, toate transporturile vor fi
verificate, iar cele care au depăşiri vor fi tratate conform reglementărilor din
prezentele instrucţiuni.
Art.5. - (1) Elementele de construcţie ale podurilor, tunelurilor, trecerilor
superioare, precum şi cele ale tuturor instalaţiilor şi clădirilor din staţii şi de-a
lungul liniei curente, şi orice obiecte sau materiale depozitate sunt astfel
considerate încât ele să se găsească în afara conturului gabaritului de liberă
trecere, la o distanţă minimă prevăzută în prezentele instrucţiuni.
(2) Deoarece pe liniile infrastructurii feroviare din România spaţiul de
rezervă la trecerea pe poduri, prin tuneluri şi în dreptul diverselor construcţii şi
instalaţii este în general mai mare decât rezerva minimă instrucţională, avută în
vedere la stabilirea gabaritelor CFR de vagon şi de liberă trecere, iar podurile şi
tipul şinei admit depăşirea sarcinilor maxime pe osie şi a greutăţii maxime admise
pe metru liniar de vagon, transporturile care au depăşirile menţionate la lit. a) şi b)
de mai sus pot fi totuşi efectuate, dar numai pe anumite rute şi în anumite condiţii,
stabilite anticipat expedierii lor prin aprobarea de circulaţie, astfel ca circulaţia să
se facă în deplină securitate şi siguranţă pe întregul parcurs.
Art.6. - (1) Instrucţiunile privind transporturile excepţionale la căile ferate române
şi modificările acestora se aprobă prin ordin al autorităţii de stat în domeniul
transportului feroviar.
(2) Dacă diferitele aspecte ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în mai
multe articole ale prezentelor instrucţiuni, ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în
totalitatea lor .
(3) Nu se pot face modificări, completări şi/sau precizări referitoare la
prezentele instrucţiuni şi nici nu se pot acorda derogări de la prevederile acestora;
în cazuri bine justificate, acestea se vor face numai prin ordin al autorităţii de stat
în domeniul transportului feroviar.

***

H.G. 117

Art.3. - (1) Operaţiunile de transport pe căile ferate şi pe reţeaua de

transport cu metroul trebuie să se desfăşoare în condiţii de siguranţă feroviară.
(2) Siguranţa feroviară este conceptul potrivit căruia operaţiunile de
transport pe căile ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul trebuie să se
desfăşoare fără pericol pentru persoane, pentru bunurile şi mărfurile încredinţate
la transport, pentru vehiculele feroviare, pentru infrastructură, precum şi pentru
mediul înconjurător.
Art.4. - Personalul Autorităţii Feroviare Române, denumită în continuare
AFER şi al operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport pe căile
ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul, este obligat să cunoască, să respecte
şi să aplice prevederile prezentului regulament, potrivit funcţiei deţinute.
Art.5. - (1) Siguranţa feroviară se realizează prin aplicarea şi respectarea
de către toţi operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar,
a actelor normative şi a reglementărilor specifice sistemului de transport pe căile
ferate şi pe reţeaua de transport cu metroul, care cuprind cerinţe obligatorii de
siguranţă feroviară, denumite în continuare norme naţionale de siguranţă
feroviară. Nivelurile de siguranţă care trebuie atinse sunt exprimate prin criterii de
acceptare a riscului şi definite de obiectivele de siguranţă comune.
(2) Normele naţionale de siguranţă feroviară cuprind prevederi referitoare
la:
a) obiectivele şi metodele de siguranţă feroviară naţionale cuprinse în
reglementările specifice;
b) cerinţele aplicabile sistemelor de management al siguranţei
feroviare, certificării şi autorizării de siguranţă;
c) cerinţele privind construirea, autorizarea punerii în funcţiune,
repararea şi întreţinerea elementelor infrastructurii specifice căii
ferate şi transportului cu metroul;
d) cerinţele privind construirea, autorizarea punerii în funcţiune şi
introducerea în circulaţie, repararea şi întreţinerea vehiculelor, noi
sau modificate, după caz;
e) cerinţele referitoare la personalul cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei privind calificarea, instruirea, autorizarea, verificarea
periodică din punct de vedere profesional, şi examinarea medicală şi
psihologică, potrivit reglementărilor specifice;
f) cerinţele privind schimbul de vehicule feroviare între operatorii
economici pe care aceştia le deţin, sistemele de înregistrare a
respectivelor vehicule feroviare şi cerinţele aplicabile procedurilor de
încercare pentru acestea;
g) modul de exploatare a reţelei feroviare, inclusiv regulile referitoare la
sistemele de semnalizare şi gestionare a traficului cuprinse în
reglementările specifice;
h) cerinţele aplicabile personalului cu responsabilităţi în siguranţa
feroviară, inclusiv criteriile de selecţie, autorizare, şi atestare, dacă
este cazul;
i) prevenirea şi investigarea accidentelor şi incidentelor;
j) normele de stabilire a unor cerinţe privind normele interne
suplimentare de exploatare care trebuie stabilite de operatorii
economici.
Art.6. - În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarele semnificaţii:
a) accident - un eveniment neprevăzut, nedorit sau neintenţionat ori un
lanţ specific de asemenea evenimente, care are consecinţe
dăunătoare. Accidentele se împart în următoarele categorii distincte:
coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel, accidentări ale
 persoanelor produse de materialul rulant în mişcare, incendii şi
altele;
b) accident grav - orice coliziune sau deraiere de trenuri, ducând la
decesul a cel puţin o persoană sau la vătămarea gravă a 5 sau mai
multe persoane ori producând pagube importante ale materialului
rulant, infrastructurii sau mediului şi orice alt accident similar cu un
impact evident asupra reglementării siguranţei feroviare sau asupra
gestionării siguranţei;
c) pagube importante - pagubele care pot fi evaluate de îndată de
organismul de investigare la un total de cel puţin 2 milioane euro;
d) incident - orice eveniment, altul decât un accident sau un accident
grav, asociat cu exploatarea trenurilor şi afectând siguranţa în
exploatare;
e) decedat – persoană la care a survenit decesul ca urmare a vătămării
sale în accident, cu excepţia sinuciderii1;
f) vătămare gravă - afecţiune a stării de sănătate suferită de o
persoană în cursul unui accident/incident şi care:
- în intervalul de 7 zile de la data accidentului/incidentului a
necesitat spitalizarea pentru o perioadă mai mare sau egală
cu 3 zile;
- are ca rezultat o fractură de os;
- implică ruperi sau sfâşieri ale ţesuturilor, care are ca urmări
hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muşchilor sau
tendoanelor;
- implică leziunea oricărui organ intern;
- implică arsuri de gradul doi sau trei sau orice alte arsuri care
acoperă mai mult de 5% din suprafaţa corpului;
- rezultă din expunerea la material biologic infecţios, materii
toxice, corozive sau la radiaţii periculoase.
g) investigaţie – un proces desfăşurat în scopul prevenirii accidentelor
şi incidentelor, care include strângerea şi analizarea informaţiilor,
stabilirea condiţiilor, inclusiv determinarea cauzelor şi, dacă este
cazul, emiterea unor recomandări de siguranţă. Investigaţia are
statutul juridic de act administrativ, permiţând investigatorilor
principali să îşi îndeplinească sarcinile în modul cel mai eficient şi în
timpul cel mai scurt cu putinţă. Investigaţia este realizată
independent de orice anchetă judiciară. Investigarea nu se ocupă în
nici un caz cu stabilirea vinovăţiei sau a răspunderii.
h) investigator principal - o persoană responsabilă de organizarea,
conducerea şi controlul desfăşurării unei investigaţii;
i) avizare – proces de înştiinţare a personalului cu funcţii de conducere
şi a celor cu atribuţii de instruire, îndrumare şi control despre
producerea unui accident sau incident pe infrastructura feroviară
publică şi/sau privată specifică transportului pe calea ferată,
respectiv pe reţeaua de transport cu metroul.
 Art.7. - (1) În înţelesul prezentului regulament, accidentele se împart în
următoarele categorii:
a) coliziuni ce pot avea loc între trenuri sau coliziuni între trenuri şi alte
vehicule feroviare în mişcare sau în staţionare, cu excepţia celor
care pot fi scoase de pe linie cu braţele. În categoria coliziunilor de
trenuri se includ acostările între trenuri sau cu vehicule feroviare în
staţionare sau în mişcare, precum şi cu obstacole aflate în gabaritul
de liberă trecere cu excepţia celor care pot fi scoase din gabaritul
liniei cu braţele;
b) deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor în circulaţie;
c) loviri ale vehiculelor rutiere, la trecerile la nivel de către trenuri în
circulaţie;
d) loviri ale persoanelor de către vehicule feroviare aflate în mişcare, cu
excepţia cazurilor de suicid;
e) incendii la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor în
circulaţie.
(2) În funcţie de consecinţe, accidentele se clasifică în:
a) accidente grave – sunt situaţiile sau faptele de la alin.(1) lit.a) şi b)
care au avut ca urmare, după caz:
- cel puţin o persoană decedată;
- vătămarea gravă a unui număr de cel puţin 5 persoane;
- pagube importante produse vehiculelor feroviare,
infrastructurii feroviare sau mediului, precum şi orice alt
accident similar cu un impact evident asupra reglementării
siguranţei feroviare sau asupra gestionării acesteia.
b) accidente – sunt situaţiile sau faptele de la alin. (1) care nu se
încadrează la accidente grave. Sunt considerate accidente şi
situaţiile sau faptele de la alin. (1) produse în activitatea de manevră
feroviară, care au avut ca urmare decesul a cel puţin unei persoane.
Art.8. – Clasificarea incidentelor, în funcţie de activitatea în care s-au
produs:
1. Grupa A – incidente produse în circulaţia trenurilor
1.1. expedieri sau plecări de trenuri când calea este ocupată - tren contra tren
sau tren după tren, fără respectarea prevederilor din reglementările
specifice;
1.2. primiri sau intrări de trenuri în staţie pe linie ocupată sau închisă cu
atacarea macazului care dă acces la linia ocupată sau închisă, fără
respectarea prevederilor din reglementările specifice; primiri de trenuri cu
marca de siguranţă ocupată la intrare;
1.3. primirea simultană a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu
primirea altui tren în acelaşi sens de mers pe parcursuri incompatibile;
primiri de trenuri cu marca de siguranţă ocupată în capătul opus parcursului
de primire, fără respectarea prevederilor din reglementările specifice;
expedieri sau plecări de trenuri cu marca de siguranţă ocupată pe parcursul
de ieşire;
1.4. scăpări de trenuri sau de vehicule feroviare din linie curentă sau din puncte
de secţionare, care se angajează pe parcursul de primire sau expediere, pe
linia curentă sau pe linia de evitare/scăpare; scăpări de trenuri sau de
vehicule feroviare din puncte de secţionare cu depăşirea mărcii de
siguranţă;
1.5. expedieri sau plecări de trenuri:
a) fără cale liberă sau fără consimţământul în blocul de linii al staţiei
vecine;
b) fără ordinul operatorului de circulaţie, pe secţiile cu „conducerea
centralizată a circulaţiei trenurilor”;
c) în altă direcţie de mers decât cea prevăzută, cu atacarea macazului
care dă acces la acea direcţie de mers;
d) pe linie închisă, fără respectarea prevederilor din reglementările
specifice;
1.6. plecarea trenurilor dintr-un punct de secţionare fără a avea dreptul de a
ocupa linia curentă şi fără respectarea prevederilor din reglementările
specifice;
1.7. depăşirea de către trenuri a semnalelor fixe sau mobile precum şi a
indicatoarelor care ordonă „oprirea”, fără respectarea prevederilor din
reglementările specifice, respectiv de către trenuri de metrou cu instalaţia
ATP izolată;
1.8. depăşirea de către trenuri a mărcii de siguranţă în cazul semnalelor de
ieşire de grup, fără respectarea prevederilor din reglementările specifice;
1.9. depăşirea de către trenuri a vitezelor maxime2 admise de linie, a vitezelor
maxime stabilite pentru categoria de tren respectivă în livretele de mers sau
prin ordin de circulaţie, a treptelor restricţiilor de viteză;
1.10. lovirea lucrărilor de artă, construcţiilor, instalaţiilor sau altor vehicule
feroviare, de către transporturi cu gabarit depăşit, de către vagoane cu
încărcătura deplasată sau cu părţile mobile neasigurate sau neînchise,
respectiv de către piese sau subansambluri ale vehiculelor feroviare sau
ale încărcăturii din acestea, în urma cărora nu au fost înregistrate deraieri
de vehicule feroviare;
1.11. efectuarea de comenzi eronate pentru circulaţia trenurilor ca urmare a
funcţionării defectuoase, a neremedierii defecţiunilor sau neverificării
instalaţiilor de centralizare şi telecomandă;
1.12. îndrumarea trenurilor cu procentul de masa frânată neasigurat în
conformitate cu livretul de mers corespunzator categoriei trenului respectiv,
precum şi a trenurilor de lucru în activitatea de metrou, fãrã asigurarea
procentului de masã frânatã pentru menţinerea pe loc sau cu conducta
generală de aer întreruptă, indiferent dacă procentul de masă frânată este
sau nu asigurat;
1.13. executarea eronată a parcursurilor de intrare, de ieşire sau de trecere a
trenurilor;
1.14. lovirea de către trenuri a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie
cu braţele, a materialelor, utilajelor, dispozitivelor, pieselor şi instalaţiilor
aflate în gabaritul de liberă trecere, în urma cărora nu au avut loc deraieri
de vehicule feroviare.
2. Grupa B – incidente produse în activitatea de manevră
2.1. ieşirea convoiului de manevră, a locomotivei la manevră sau a altor
vehicule feroviare, dincolo de limita staţiei sau a postului de mişcare în linie
curentă, fără respectarea prevederilor din reglementările specifice;
2.2. depăşirea semnalelor fixe sau mobile care ordonă „oprirea” sau „manevra
interzisă”, a indicatoarelor care interzic trecerea, sau a mărcilor de
siguranţă, de către convoaiele de manevră, locomotiva izolată sau alte
vehicule feroviare la manevră, fără respectarea prevederilor din
reglementările specifice;
2.3. depăşirea de către convoaiele de manevră, locomotivele izolate sau alte
vehicule feroviare la manevră, a vitezelor maxime admise de linie, a
treptelor restricţiilor de viteză, a vitezelor maxime stabilite la manevră prin
reglementări specifice, prin planul tehnic de exploatare al staţiei sau prin
ordinul de circulaţie;
2.4. deraieri de vehicule feroviare;
2.5. tamponări sau acostări de vehicule feroviare care au ca urmare avarii la
vehicule feroviare şi/sau la încărcătură;
2.6. lovirea de către convoaiele de manevră, locomotivele izolate sau alte
vehicule feroviare la manevră, a vehiculelor feroviare care se pot scoate de
pe linie cu braţele, a materialelor a utilajelor, dispozitivelor, pieselor şi a
instalaţiilor aflate în gabaritul de liberă trecere, în urma cărora nu au fost
înregistrate deraieri de vehicule feroviare;
2.7. staţionarea vehiculelor feroviare peste marca de siguranţă, după
terminarea activităţilor de manevră, fără respectarea reglementărilor
specifice;
2.8. lovirea lucrărilor de artă, construcţiilor, instalaţiilor sau altor vehicule
feroviare, de către transporturi cu gabarit depăşit, de către vagoane cu
încărcătura deplasată sau cu părţile mobile neasigurate sau neînchise,
respectiv de către piese sau subansambluri ale vehiculelor feroviare sau
ale încărcăturii din acestea;
2.9. executarea eronată a parcursurilor de manevră ca urmare a manipulării
necorespunzătoare a instalaţiilor, respectiv a funcţionării defectuoase, a
neremedierii defecţiunilor sau neverificării instalaţiilor de centralizare şi
telecomandă;
2.10. neretragerea şi/sau neoprirea manevrei potrivit reglementărilor specifice şi
a prevederilor din planul tehnic de exploatare al staţiei, în vederea primirii,
expedierii sau trecerii trenurilor.
3. Grupa C – alte incidente produse în legătură cu siguranţa feroviară
3.1. neexecutarea de către personalul feroviar a atribuţiilor de serviciu stabilite
în cadrul de reglementare specific şi care ar putea conduce la producerea
de accidente sau incidente clasificate potrivit prezentului regulament;
3.2. executarea serviciului de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei feroviare aflat sub influenţa consumului de băuturi alcoolice sau a
substanţelor halucinogene;
3.3. părăsirea postului de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei feroviare, fără respectarea reglementărilor specifice;
3.4. executarea serviciului de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei feroviare fără a fi autorizat, potrivit reglementărilor specifice, în
funcţie, pentru activitatea pe care o prestează sau la instalaţia pe care o
deserveşte, pe perioada încetării temporare a valabilităţii autorizatiei, sau
fără a deţine aviz medical şi/sau aviz psihologic, de aptitudine, în termen de
valabilitate;
3.5. expedieri de trenuri fără ordin de circulaţie atunci când reglementările
specifice prevăd obligativitatea emiterii acestuia;
3.6. efectuarea serviciului în legătură directă cu siguranţa circulaţiei, după
depăşirea duratei de lucru reglementată;
3.7. îndrumarea trenurilor electrice de metrou fără respectarea prevederilor din
reglementările specifice referitoare la verificarea numărului de osii fără
frână activă şi/sau neînscrierea în fişa de bord a numărului de osii fără
frână activă;
3.8. neintroducerea restricţiilor de viteză sau neînchiderea liniei în cazurile
prevăzute în reglementările specifice, neacoperirea cu semnale mobile a
porţiunilor de linii închise sau slăbite;
3.9. nedarea dispoziţiei pentru închiderea barierei sau neînchiderea barierei de
la trecerile la nivel în vederea trecerii trenurilor; neînchiderea barierei de la
trecerile la nivel, respectiv neoprirea circulaţiei rutiere la trecerile la nivel
dotate cu indicatoare rutiere, în vederea trecerii convoaielor de manevră, a
locomotivelor izolate sau a altor vehicule feroviare;
3.10. efectuarea de lucrări la linii sau la instalaţii fără respectarea prevederilor din
reglementările specifice, referitoare la siguranţă feroviară;
3.11. darea în exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferată, cât şi a
instalaţiilor fixe, în urma operaţiunilor de întreţinere şi reparare, cu defecte
sau lipsuri, care afectează siguranţa feroviară;
3.12. căderea pieselor aparţinând vehiculelor feroviare sau a încărcăturii din
vagoane (parţial sau total) şi altele similare, din trenuri, care afectează
siguranţa feroviară;
3.13. îndrumarea transporturilor cu gabarit depăşit sau a vagoanelor încărcate
fără respectarea reglementărilor specifice (sarcina pe osie depăşită,
încărcătura deplasată sau neasigurată şi altele similare);
3.14. nerespectarea opririlor trenurilor de călători şi mixte stabilite în livretele de
mers sau în mersul întocmit cu ocazia punerii în circulaţie a trenurilor
suplimentare; nerespectarea condiţiilor înscrise în ordinul de circulaţie,
privind circulaţia trenurilor şi manevrarea vehiculelor feroviare;
3.15. manipularea neregulamentară a instalaţiilor de centralizare, semnalizare şi
comandă care pot afecta siguranţa feroviară;
3.16. defecte şi deranjamente în activitatea de exploatare feroviară:
a) ruperi de osii,
b) ruperi de roţi sau de bandaje,
c) şerpuirea liniilor de cale ferată,
d) supraîncălzirea cutiei de osie.
Art.9. - Nu se încadrează ca accidente sau incidente situaţiile şi faptele
care au condus la închiderea circulaţiei feroviare în mod accidental, din
următoarele cauze:
a) naturale, respectiv inundaţii, alunecări de teren, înzăpeziri, căderi de
stânci, de copaci sau de alte obstacole neprevăzute, cutremure,
incendii de vegetaţie;
b) afectarea accidentală a gabaritului de liberă trecere al căii de către
vehicule rutiere, utilaje şi altele asemenea;
c) defectarea vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor aflate în
circulaţie sau la manevră;
d) ruperea pantografului locomotivelor aflate în circulaţie sau la
manevră;
e) ruperea trenului;
 f) scurgeri din conţinutul vagoanelor încărcate cu substanţe chimice
care pot afecta mediul şi sănătatea personalului.
Art.10. - Faptele produse de terţe persoane fizice sau juridice, care au pus
în pericol siguranţa feroviară, care au avut ca urmare perturbarea activităţii de
transport feroviar, distrugerea şi/sau sustragerea de piese sau materiale din
componenţa vehiculelor sau infrastructurii feroviare, nu se încadrează ca
accidente/incidente potrivit prezentului regulament, pentru care sunt aplicabile
prevederile legislaţiei în vigoare.
Art.16. – Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei feroviare pe
calea ferată sau cu metroul, în timpul serviciului, are următoarele obligaţii:
a) să îşi exercite atribuţiile de serviciu, cu respectarea prevederilor din
reglementările specifice;
b) să ia măsuri potrivit competenţelor pe care le are, ori de câte ori
constată o încălcare a prevederilor din reglementările specifice
referitoare la siguranţa feroviară, pentru a asigura respectarea
acestora;
c) să sesizeze verbal şi în scris prin raport de eveniment, adresat
conducătorului subunităţii din care face parte, orice neregulă
observată în legătură cu siguranţa pe calea ferată sau pe reţeaua de
transport cu metroul, indiferent de domeniul de activitate feroviar în
care s-a produs. Modelul raportului de eveniment este prevăzut în
anexa nr. 1;
d) în cazul în care neregula sesizată pune în pericol iminent siguranţa
pe calea ferată sau pe reţeaua de transport cu metroul, trebuie să ia
personal măsuri de îndată de prevenire a situaţiei de pericol şi să o
avizeze pe orice cale conducerii subunităţii celei mai apropiate.
Art.17. - Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea siguranţei pe calea ferată sau
pe reţeaua de transport cu metroul, personalul de conducere, instruire şi control al
operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar are
următoarele obligaţii, care vor fi cuprinse în fişele posturilor corespunzător funcţiei
executate, după cum urmează:
a) să asigure toate condiţiile necesare pentru ca activitatea
personalului cu responsabilităţi în siguranţa pe calea ferată sau pe
reţeaua de transport cu metroul să se desfăşoare potrivit
reglementărilor specifice;
b) să utilizeze în funcţiile cu responsabilităţi în siguranţa pe calea ferată
sau pe reţeaua de transport cu metroul numai personal care
corespunde din punct de vedere profesional şi pentru care există
avize medicale şi avize psihologice, de aptitudine, aflate în termen
de valabilitate;
c) să organizeze şi să asigure verificarea stării personalului cu
responsabilităţi în siguranţa la calea ferată sau pe reţeaua de
transport cu metroul la intrarea şi în timpul serviciului;
d) să stabilească atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului cu
responsabilităţi în siguranţa circulaţiei;
e) să se convingă că atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului,
privind siguranţa feroviară sunt însuşite şi se execută întocmai;
f) să asigure condiţiile necesare pentru însuşirea integrală şi la timp,
de către personalul cu responsabilităţi în siguranţă feroviară, a
prevederilor din reglementările specifice;
 g) să organizeze, să asigure şi să verifice, după caz, efectuarea
activităţii de control în legătură cu siguranţa feroviară, desfăşurată
de personalul cu astfel de responsabilităţi;
h) să execute activitatea de control potrivit programului aprobat potrivit
procedurilor specifice proprii;
i) să analizeze periodic eficienţa activităţii de control şi să prelucreze
abaterile privind siguranţa la calea ferată sau pe reţeaua de
transport cu metroul, potrivit procedurilor specifice proprii;
j) să organizeze periodic analize de siguranţa circulaţiei la calea ferată
sau pe reţeaua de transport cu metroul, potrivit propriilor proceduri
specifice;
k) să analizeze neregulile sesizate prin rapoartele de eveniment şi să ia
măsuri urgente de înlăturare a cauzelor care au condus la
producerea acestora. În cazul în care conţinutul raportului de
eveniment priveşte alte structuri organizatorice cu specific feroviar,
va înainta raportul de eveniment acestora, care au obligaţia de a
răspunde în termen de cel mult 30 zile de la data primirii raportului
de eveniment;
l) să organizeze activitatea de evidenţă a rapoartelor de eveniment;
m) să asigure investigarea incidentelor potrivit competenţelor stabilite în
prezentul regulament, în vederea stabilirii de măsuri corective
necesare pentru prevenirea unor incidente similare;
n) să aplice măsurile stabilite în dosarele de cercetare disciplinară a
personalului propriu a cărui vinovăţie în producerea accidentelor şi
incidentelor a fost constatată potrivit legislaţiei în vigoare;
o) să sancţioneze, potrivit dispoziţiilor legale, abaterile privind siguranţa
la calea ferată sau pe reţeaua de transport cu metroul, sesizate sau
constatate în activitatea personalului propriu;
Art.18. - (1) Analizele de siguranţa circulaţiei reprezintă o componentă a
sistemului de management al siguranţei pentru calea ferată sau pentru reţeaua de
transport cu metroul, în cadrul cărora se prelucrează, prin materiale educative,
accidentele şi incidentele, precum şi abaterile produse în activitatea de transport
feroviar în legătură cu siguranţa circulaţiei feroviare şi modul de aplicare a
măsurilor stabilite în urma acţiunilor de control care au vizat activitatea proprie.
(2) Operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar,
stabilesc prin proceduri specifice proprii modul de organizare şi desfăşurare a
analizelor de siguranţa circulaţiei, respectiv modul de întocmire a materialelor
educative.
Art.19. - Procedurile proprii de control şi de desfăşurare a analizelor de
siguranţa circulaţiei feroviare se întocmesc de către operatorii economici care
desfăşoară operaţiuni de transport feroviar pe calea ferată sau pe reţeaua de
transport cu metroul, ca parte integrantă a sistemului de management al siguranţei
feroviare.
Art.21. - Pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind siguranţa pe calea ferată
sau pe reţeaua de transport cu metroul, personalul operatorilor economici care
desfăşoară astfel de operaţiuni de transport, răspund disciplinar, contravenţional,
material şi/sau penal, după caz, potrivit prevederilor legale.
Art.22. - (1) Personalul operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni
de transport pe calea ferată, care a luat la cunoştinţă despre producerea unui
accident sau a unui incident produs în incinta unei subunităţi, este obligat să
anunţe de îndată conducerea acelei subunităţi sau a punctului de lucru.
Conducătorul acestei subunităţi sau a punctului de lucru este obligat, în acest caz,
să anunţe de îndată pe şeful staţiei, sau pe înlocuitorul acestuia, din cadrul
structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii
feroviare, care deserveşte subunitatea respectivă.
(2) Personalul operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de
transport pe calea ferată, care a luat la cunoştinţă despre producerea unui
accident sau incident în linie curentă, este obligat să sesizeze de îndată prin
raport de eveniment pe şeful staţiei celei mai apropiate sau pe înlocuitorul
acestuia.
(3) Pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, precum şi în
cazul secţiilor de circulaţie cu conducere în sistem dispecer, personalul care a luat
la cunoştinţă despre producerea unui accident/incident este obligat să ia măsuri
de îndată de înştiinţare a conducătorului turei de serviciu de la regulatorul de
circulaţie. Acesta îndrumă la faţa locului pe şeful celei mai apropiate staţii sau pe
înlocuitorul acestuia.
(4) Avizarea de îndată a producerii unui accident/incident pe infrastructura
feroviară publică şi privată specifică transportului pe calea ferată şi pe reţeaua
feroviară cu metroul constituie atribuţie de serviciu pentru personalul operatorilor
economici care desfăşoară operaţiuni de transport pe calea ferată, care a luat la
cunoştinţă despre producerea acestuia.
Art.23. - Avizarea accidentelor/incidentelor produse pe calea ferată, în
toate cazurile, se face de către şeful staţiei sau înlocuitorul acestuia, din cadrul
structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii
feroviare, către operatorul de serviciu de la regulatorul de circulaţie pe raza căruia
s-a produs accidentul/incidentul din cadrul Sucursalei Regionale CF a Companiei
Naţionale de Căi Ferate „CFR” – SA, denumită în continuare CNCF „CFR” SA şi
se realizează în două etape:
a) înştiinţarea verbală, cuprinzând primele informaţii, de îndată ce
acesta a luat la cunoştinţă despre producerea
accidentului/incidentului;
b) avizarea propriu-zisă, transmisă prin telefonogramă, în cel mai scurt
timp posibil.
Art.24. - (1) În cazul accidentelor/incidentelor produse pe infrastructura
feroviară publică, şeful staţiei sau înlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor
organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare după
transmiterea înştiinţării verbale, convoacă pe toţi şefii subunităţilor locale cu
specific feroviar implicaţi, care se vor deplasa de îndată la locul producerii
acestora, unde sunt obligaţi:
a) să constate proporţia şi urmările accidentului/incidentului, dacă sunt
persoane decedate sau vătămate, şi să solicite de urgenţă prezenţa
organelor specializate din cadrul autorităţilor publice: Inpectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă, Parchet, reprezentanţii autorităţilor de
stat din domeniile administraţiei şi internelor, sănătăţii, muncii,
familiei şi protecţiei sociale, gărzii naţionale de mediu, după caz,
potrivit reglementărilor în vigoare;
b) să ia măsuri până la sosirea comisiei de investigare, pentru
împiedicarea extinderii distrugerilor şi pagubelor, precum şi pentru
paza locului în vederea păstrării intacte a indiciilor, a probelor şi a
urmelor care pot conduce la stabilirea cauzelor producerii
 accidentului/incidentului.
(2) Şeful staţiei sau înlocuitorul acestuia, ajuns la locul producerii
accidentului/incidentului, are obligaţia să întocmească şi să transmită de îndată în
scris avizarea accidentului/incidentului operatorului de serviciu de la regulatorul de
circulaţie al Sucursalei Regionale CF.
(3) În cazurile prevăzute de lege şeful staţiei sau înlocuitorul acestuia va
aviza cele produse şi la serviciul apelului de urgenţă 112.
Art.25. - (1) În cazul producerii de accidente/incidente în staţii sau în
puncte de secţionare afiliate neprevăzute cu şef de staţie, sau când şeful staţiei
sau înlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale
administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, nu se poate prezenta în
timp util la locul accidentului/incidentului, obligaţiile şefului staţiei revin impiegatului
de mişcare de serviciu.
(2) Atunci când accidentul/incidentul s-a produs în linie curentă, pe secţii cu
conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sau pe secţii de circulaţie cu
conducere în sistem dispecer, pentru obligaţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi. (2)
conducătorul turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie va stabili şi nominaliza
prin dispoziţie scrisă şeful staţiei care se va deplasa la locul producerii
accidentului/incidentului.
Art.26. - (1) În cazul în care accidentul/incidentul s-a produs pe
infrastructura feroviară privată, atribuţiile stabilite la art. 24 revin responsabilului cu
siguranţa circulaţiei sau şefului de staţie al operatorului economic care
gestionează infrastructura respectivă. Şi în acest caz avizarea
accidentului/incidentului se face de către şeful staţiei sau înlocuitorul său din
cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii
feroviare publice care deserveşte subunitatea respectivă, în baza înştiinţării
verbale şi a avizării scrise transmise de către responsabilul cu siguranţa circulaţiei
feroviare, respectiv de către şeful de staţie al operatorului economic.
(2) În cazul în care un operator economic are infrastructura feroviară
deservită de mai multe staţii, conducerea structurii teritoriale a
administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilesc staţia care va aviza
accidentele/incidentele produse pe infrastructura feroviară a operatorului
economic respectiv.
Art.27. - (1) Avizarea accidentelor şi a incidentelor are prioritate faţă de
orice altă comunicare.
(2) Când comunicaţiile telefonice CFR sunt întrerupte, şeful staţiei sau
înlocuitorul acestuia solicită prin orice mijloace - radiotelefon, telefon mobil, curier -
celei mai apropiate staţii cu posibilităţi de comunicare, să transmită telefonograma
de avizare a accidentului/incidentului.
(3) Telefonograma de avizare a accidentului/incidentului cuprinde:
a) data, ora şi locul unde s-a produs accidentul/incidentul;
b) descrierea şi urmările acestuia;
c) mijloacele de intervenţie necesare pentru înlăturarea urmărilor şi
restabilirea circulaţiei feroviare, potrivit reglementarilor specifice;
d) autorităţile publice care nu au putut fi avizate de şeful staţiei sau
înlocuitorul acestuia potrivit art. 24, alin. (1), lit. a).
Art.28. - (1) După primirea avizării, pentru fiecare etapă în parte, operatorul
de serviciu de la regulatorul de circulaţie aduce de îndată la cunoştinţă
conducătorului turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie, conţinutul avizărilor
respective;
 (2) Conducătorul turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie avizează de
îndată, pentru fiecare etapă în parte, pe:
a) conducătorul turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie regional
din cadrul Sucursalei Regionale CF;
b) dispecerul energetic feroviar, când s-au produs avarii la linia de
contact sau atunci când se impune întreruperea alimentării cu
energie electrică a liniei de contact;
c) autorităţile publice care nu au putut fi avizate de şeful staţiei sau
înlocuitorul acestuia potrivit art. 24, alin. (1), lit. a).
Art.29. - Conducătorul turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie
regional avizează de îndată, pentru fiecare etapă în parte, pe:
a) revizorul de serviciu de la revizoratul regional de siguranţa circulaţiei
din cadrul Sucursalei Regionale CF;
b) conducătorul turei de serviciu de la regulatorul de circulaţie central
din cadrul CNCF „CFR” SA;
c) conducerile operatorilor economici implicaţi în producerea
accidentului/incidentului.
Art.30. - (1) Revizorul de serviciu de la revizoratul regional de siguranţa
circulaţiei va aviza de îndată, pentru fiecare etapă în parte, pe:
a) conducătorul revizoratului regional de siguranţa circulaţiei din cadrul
Sucursalei Regionale CF;
b) revizorul de serviciu de la revizoratul general de siguranţa circulaţiei
din cadrul CNCF „CFR” SA;
c) inspectorul de stat teritorial de serviciu de la structura teritorială din
cadrul Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română denumită în
continuare ASFR;
d) investigatorul responsabil de structura teritorială din cadrul
Organismului de Investigare Feroviar Român denumit în continuare
„OIFR”.
(2) Revizorul de serviciu de la revizoratul regional de siguranţa circulaţiei
din cadrul Sucursalei Regionale CF, este obligat:
a) să facă încadrarea preliminară a accidentului/incidentului, potrivit
prevederilor prezentului regulament;
b) să întocmească şi să transmită în cel mai scurt timp la structura
teritorială din cadrul ASFR fişa de avizare a accidentului/incidentului,
potrivit modelului prezentat în anexa nr. II A;
c) să solicite şi să urmărească îndrumarea şi circulaţia mijloacelor de
intervenţie până la locul producerii accidentului/incidentului.
Art.31. - Revizorul de serviciu de la revizoratul general de siguranţa
circulaţiei din cadrul CNCF „CFR” SA, va aviza de îndată, pentru fiecare etapă în
parte, pe:
a) conducătorul revizoratului general de siguranţa circulaţiei;
b) inspectorul de stat central de serviciu din cadrul ASFR.
c) investigatorul de serviciu din structura centrală a OIFR.
Art.32. - (1) Conducătorul revizoratului general de siguranţa circulaţiei va
aviza de îndată conducerea CNCF „CFR” SA, potrivit procedurilor proprii pentru
asigurarea raportării accidentelor/incidentelor din cadrul sistemului de
management al siguranţei, despre producerea unui accident/incident.
 (2) În cazul producerii de accidente, conducerea CNCF „CFR” SA şi a
operatorilor economici implicaţi, avizează de îndată telefonic conducerea ASFR şi
conducerea OIFR.
(3) După primirea avizării telefonice a producerii unui accident grav,
directorul ASFR va informa conducerea ministerului transporturilor şi infrastructurii
atât telefonic cât şi în scris prin întocmirea şi transmiterea unei note de avizare.
Art.33. - (1) Revizoratul general de siguranţa circulaţiei din cadrul CNCF
„CFR” SA, informează în scris Serviciul Control şi Siguranţa Circulaţiei din cadrul
ASFR şi Serviciul Investigare Accidente Grave din cadrul OIFR, zilnic, până la ora
07:00 a fiecărei zile, despre accidentele şi incidentele, inclusiv cazurile/situaţiile
prevăzute la art.9 şi 10, produse în ultimele 24 ore.
(2) După primirea în scris a informaţiei prevăzute la alin.(1), inspectorul de
stat central de serviciu din cadrul ASFR, întocmeşte o notă scrisă pe care o
transmite, sub semnătura directorului ASFR, la conducerea ministerului
transporturilor şi infrastructurii.
Art.34. - (1) Situaţiile prevăzute la art. 9 şi 10 se avizează potrivit
prezentului regulament, dar nu se înregistrează în statistica accidentelor şi
incidentelor produse pe infrastructura feroviară publică şi privată.
(2) Pentru faptele prevăzute la art. 10, şeful subunităţii pe raza căreia s-a
produs accidentul/incidentul, avizează şi organele de poliţie, telefonic şi în scris.
***
REGULAMENT 004
Art. 117 (1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru
circulatie, cât si pentru manevra.
(2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul si personalul de tren sau de
manevra sa le poata observa fie direct, fie prin retransmitere.
(3) Semnalele date de agenti cu instrumentele portative sunt urmatoarele:
ÎNAINTE!
Ziua - se misca steguletul galben în arc de cerc deasupra capului si în acelasi timp
se da un sunet lung cu fluierul de mâna;
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba în arc de cerc deasupra capului si în
acelasi timp se da un sunet lung cu fluierul de mâna;
ÎNAPOI !
Ziua - se misca steguletul galben în arc de cerc, jos, înaintea corpului si în acelasi
timp se dau doua sunete lungi cu fluierul de mâna;
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba în arc de cerc, jos înaintea corpului si
în acelasi timp se dau doua sunete lungi cu fluierul de mâna;
ÎNCET!
Ziua - se misca încet steguletul galben, în sus si în jos, cu bratul întins orizontal si
în acelasi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mâna;
Noaptea - se misca încet, lanterna cu lumina alba, în sus si în jos, cu bratul întins
orizontal si în acelasi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mâna;
OPRESTE!
Ziua - se misca steguletul galben, în cerc, înaintea corpului si în acelasi timp se
dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mâna;
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba, în cerc, înaintea corpului si în acelasi
timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mâna;
(4) La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplaseaza cu cosul înainte, iar la
semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se deplaseaza cu cosul înapoi, indiferent de
faptul ca trage sau împinge, ca este izolata sau circula cu vagoane.
(5) Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplaseaza cu postul de
conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se misca în sens invers indiferent de
faptul ca trage sau împinge.
(6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai
semnalul "înainte!".
(7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt atasate si vagoane sau
alte vehicule de cale ferata, semnalul "înainte!" se da, daca locomotiva trebuie sa
se deplaseze în sensul
postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se da daca
locomotiva trebuie sa se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate
vagoanele.
(8) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau
"înapoi!" se da în functie de postul ocupat de catre mecanic.
(9) Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplaseaza înspre
partea unde se afla motorul diesel - partea cea mai lunga a locomotivei masurata
de la cabina de conducere, iar la semnalul "înapoi!" în sensul invers.
(10) Îmbrâncire:
Ziua:
a. Daca locomotiva cu abur este asezata cu tenderul spre convoiul de vagoane,
respectiv locomotiva diesel hidraulica este asezata cu partea motorului în fata, se
misca repede steguletul galben în arc de cerc, jos înaintea corpului si în acelasi
timp se dau doua sunete lungi cu fluierul de mâna. La aceleasi semnale,
locomotivele diesel electrice si locomotivele electrice se
deplaseaza în directia spre partea frontala a locomotivei cuplata la grupul de
vagoane.
b. Daca locomotiva cu abur este asezata cu cosul, respectiv locomotiva diesel
hidraulica este asezata cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se misca
repede steguletul galben în arc de cerc, deasupra capului si în acelasi timp se da
un sunet lung cu fluierul de mâna.
Noaptea: aceleasi miscari cu lanterna cu lumina alba si aceleasi semnale cu
fluierul de mâna.
(11) Cuplare:
Ziua: doua sunete scurte cu fluierul de mâna si în acelasi timp, se da cu
steguletul, dupa caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însa miscarile vor fi mai
scurte.
Noaptea: aceleasi semnale cu fluierul de mâna si aceleasi miscari cu lanterna cu
lumina alba.
(12) Pornirea trenului:
Semnalul “pornirea trenului” dat de impiegatul de miscare
Ziua - impiegatul de miscare ridica discul manual cu fata verde, spre mecanic
Noaptea - impiegatul de miscare ridica lanterna cu lumina verde, spre mecanic
Acelasi semnal se da si de catre agentul autorizat al punctului de sectionare de pe
sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de
circulatie dispecer fara impiegat de miscare, precum si din anumite statii
centralizate electrodinamic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferata.
(13) Gata de plecare:
Semnalul "gata de plecare" dat de conductorii de tren la trenurile de calatori si
mixte
Ziua - conductorii de tren ridica steguletul galben
Noaptea - conductorii de tren ridica lanterna cu lumina alba
Acest semnal completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mâna, este transmis de
catre seful de tren, impiegatului de miscare sau agentului autorizat, numai dupa ce
a primit de la toti conductorii de tren semnalul "gata de plecare ".
Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", dupa ce toti calatorii au
coborât, respectiv au urcat în vagoane. Numai dupa primirea semnalului "gata de
plecare" de la seful de tren, impiegatul de miscare sau agentul autorizat poate da
semnalul de pornire a trenului.
(14) Pornirea trenurilor de calatori si mixte data de seful de tren în halte
comerciale si puncte de oprire în linie curenta
Ziua - seful de tren ridica steguletul galben, spre locomotiva si în acelasi timp da
un sunet lung cu fluierul de mâna;
Noaptea - seful de tren ridica lanterna cu lumina alba, spre locomotiva si în acelasi
timp da un sunet lung cu fluierul de mâna;
Acelasi semnal se da pentru trenurile de calatori si mixte, de catre seful de tren si
în punctele de sectionare de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer, fara
impiegat de miscare sau alt agent autorizat.
(15) Trecerea fara oprire a trenului data de impiegatul de miscare, în statiile fara
semnal de iesire
Ziua - impiegatul de miscare misca discul manual cu fata verde spre mecanic,
deasupra capului;
Noaptea - impiegatul de miscare misca lanterna cu lumina verde, spre mecanic,
deasupra capului;
Acelasi semnal se da si de catre agentul autorizat al punctului de sectionare de pe
sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor.
Art. 118 (1) Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu
cele de mai sus, ordona oprirea.
(2) În mod exceptional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine
si cu orice obiect, sau numai cu mâna.
(3) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative si acustice sa se
transmita în acelasi timp si sa se repete pâna la perceperea si executarea lor. La
percepere sunt valabile amândoua semnalele sau numai unul.
Art. 119 Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de
primire si de trecere a trenurilor sunt urmatoarele:
Linia libera:
Ziua - se misca steguletul galben de sus în jos si apoi orizontal, înaintea corpului,
descriind un "T" rasturnat
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba de sus în jos si apoi orizontal, înaintea
corpului, descriind un "T" rasturnat
Art. 120 (1) Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei
sunt urmatoarele:
Strânge frâna automata:
Ziua - bratele întinse în sus cu ciocanul în mâna dreapta se misca în arcuri de
cerc si se vor împreuna deasupra capului de mai multe ori;
Noaptea - lanterna cu lumina alba se misca de sus în jos si de jos în sus, înaintea
corpului, de mai multe ori;
Slabeste frâna automata:
Ziua - se misca bratul înaintea corpului cu ciocanul în mâna, dintr-o parte în alta;
Noaptea - se misca bratul înaintea corpului, cu lanterna cu lumina alba, dintr-o
parte în alta;
S-a terminat proba frânei. Frâna automata este în regula:
Ziua - bratul întins în sus cu ciocanul;
Noaptea - lanterna cu lumina alba se tine deasupra capului;
(2) De regula, semnalele pentru proba frânei se dau pe partea mecanicului.
(3) În cazul trenurilor lungi si în curbe, trebuie asigurata perceperea corecta a
semnalelor.
(4) Pentru a exclude orice greseala la darea semnalelor, agentul trebuie sa se
posteze, daca platforma peronului este joasa, sau daca peronul este aglomerat de
calatori, în asa fel ca sa fie
recunoscut în mod neîndoielnic si observat sigur, de catre mecanicul sau
mecanicul ajutor al locomotivei conducatoare.
(5) La perceperea semnalului de catre mecanic, acesta este obligat sa dea, cu
fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, semnale corespunzatoare -
"strânge frâna automata" sau "slabeste frâna automata"- numai la trenurile de
marfa si similare lor.
Art. 179 (1) Indicatiile semnalelor acustice se exprima prin numarul si combinarea
sunetelor de durata diferita.
(2) Semnalele acustice se dau cu urmatoarele instrumente:
a. cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar;
b. cu fluierul de mâna, de catre agenti.
Art. 180 Semnalele acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei
sau a altor vehicule sunt urmatoarele:
a. “Pornire” sau “atentie” – un sunet lung;
b. “Strânge frâna!” – trei sunete scurte;
c. “Slabeste frâna!” – doua sunete lungi;
d. “Pericol” (alarma) – trei sunete scurte, repetate;
e. “Trenul s-a rupt” – un sunet scurt, unul lung si unul scurt, repetate;
f. “Agentul de la urma trenului sa plece la acoperirea obstacolului!” – patru sunete
lungi.
Art. 181 (1) Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta
locomotivei se face astfel:
(2) Semnalul “atentie!” se transmite si se iau în acelasi timp masurile impuse de
împrejurari, în urmatoarele cazuri:
a. La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în miscare:
- daca remorcarea trenurilor se face cu o singura locomotiva în capul trenului;
- daca remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul locomotivei
înaintase da semnalul “atentie!”, care este repetat de ceilalti mecanici, se va
începe de la cap spre urma trenului, iar mecanicul ultimei locomotive va raspunde
prin semnalul “slabeste frâna”;
- daca unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare da, atunci când îi vine
rândul, semnalul “strânge frâna!”, la receptionarea caruia nu se mai da nici un
semnal de la celelalte locomotive. Dupa înlaturarea neajunsului, locomotiva care a
dat semnalul “strânge frâna!” va da semnalul “atentie!”, dupa care locomotiva din
cap va da din nou semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive.
b. La indicatorul de fluier;
c. Daca vizibilitatea este redusa – ceata, viscol, treceri prin portiuni în curba sau în
debleu;
d. Daca mecanicul a fost înstiintat despre circulatia unui vehicul care se scoate cu
bratele de pe linie; în astfel de situatii se vor da semnale repetate;
e. Daca pe linie, înaintea trenului se afla oameni sau animale;
f. La încrucisari cu alte trenuri pe cale dubla în linie curenta;
g. Daca trenul a oprit la un semnal;
h. La apropierea de semnalul de intrare în statie;
i. La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrarilor;
j. La pornirea vehiculelor care circula izolat.
(3) Semnalul acustic “strânge frâna!” se da daca trebuie micsorata mult viteza
trenului, daca trebuie oprit trenul sau daca, dupa oprire, trenul trebuie sa fie
mentinut pe loc, precum si la proba frânei.
(4) Semnalul “slabeste frâna!” se da în urmatoarele cazuri:
a. La pornirea trenului în locul semnalului “atentie!” daca:
- trenul este frânat de mâna sau mixt;
- pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a facut mentinerea pe loc si cu
frânele de mâna.
b. În timpul mersului daca:
- trenul este remorcat de doua sau mai multe locomotive si mecanicul locomotivei
înaintase anunta pe ceilalti mecanici ca ataca o rampa, se transmit doua sunete
lungi “slabeste frâna!” la care primeste acelasi raspuns, ce confirma ca a fost
înteles;
- locomotiva împingatoare a depasit portiunea de linie slabita, pentru ca trenul sa
îsi reia viteza stabilita.
c. La proba frânei.
(5) Semnalul “pericol!” – alarma – se da de mecanicul trenului, numai în caz de
pericol.
(6) Semnalul “trenul s-a rupt” se da de mecanicul trenului daca constata ca trenul
s-a rupt.
(7) Semnalul “agentul de la urma trenului sa plece la acoperirea obstacolului!” se
da daca trenul s-a oprit în linie curenta si pericliteaza circulatia pe linia vecina.
Art. 182 Semnalele care se dau de pe locomotive trebuie sa fie date si de pe
vagoanele automotoare si drezinele-motor.
Art. 191. Unitatile sunt obligate sa doteze personalul care lucreaza în legatura
directa cu circulatia trenurilor si activitatea de manevra, cu urmatoarele rechizite
de semnalizare si mijloace de telecomunicatii:
a. stegulet de culoare galbena, pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva,
din haltele comerciale si punctele de oprire în linie curenta si pentru personalul de
linie;
b. lanterna cu lumina verde, pentru impiegatul de miscare si agentul autorizat al
punctului de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei
trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer fara impiegat de miscare,
precum si din anumite statii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea
conducerii regionalei de cale ferata;
c. lanterna cu lumina alba, pentru personalul de statie, de linie, de tren, de
locomotiva si din haltele comerciale si punctele de oprire în linie curenta;
d. lanterna cu lumina alba si ciocan pentru personalul de revizie tehnica a
trenurilor si personalul de tren si statie care executa proba frânelor;
e. disc manual de culoare verde pentru impiegatul de miscare si agentul autorizat
al punctului de sectionare de pe sectiile de conducere centralizata a circulatiei
trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer fara impiegat de miscare,
precum si din anumite statii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea
conducerii regionalei de cale ferata;
f. fluier de mâna pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva, pentru
personalul din haltele comerciale si punctele de oprire în linie curenta, din
punctele de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei
trenurilor si pentru personalul de linie;
g. radiotelefon portabil pe frecventele de circulatie de pe raza proprie de activitate
pentru personalul ale carui atributii de serviciu necesita dotarea cu aceste
mijloace.
Art. 192 Se interzice personalului care lucreaza în legatura directa cu circulatia
trenurilor si activitatea de manevra sa ia în primire serviciul, daca nu poseda
rechizitele si mijloacele de telecomunicatii necesare.
***
REGULAMENT 005

Art. 117. - (1) Circulaţia trenurilor se face la distanţe separate prin puncte de
secţionare, iar în cazuri excepţionale, la interval de timp.
(2)Punctele de secţionare sunt:
a) staţiile;
b) haltele de mişcare;
c) posturile de mişcare în linie curentă;
d) semnalele luminoase de trecere ale BLA.
(3)Se consideră puncte de secţionare şi semnalele de parcurs din staţii.
(4)Staţiile sunt puncte de secţionare care au linii destinate circulaţiei trenurilor,
efectuării operaţiunilor de manevră şi altor operaţiuni de transport feroviar.
(5) Haltele de mişcare sunt puncte de secţionare care au cel puţin două linii pentru
încrucişări şi treceri înainte de trenuri.
(6) Posturile de mişcare în linie curentă sunt puncte de secţionare care deservesc
ramificaţii în alte direcţii de mers, ramificaţii din linie curentă care deservesc linii
aparţinând operatorilor economici, traversări, încălecări şi descălecări de linii
acoperite cu semnale. Ele au rolul de a elibera linia curentă după ce trenul sau
convoiul de manevră a depăşit aceste posturi.
(7) Din punct de vedere al executării serviciului de mişcare staţiile, haltele de
mişcare şi posturile de mişcare din linie curentă trebuie să fie deservite de către
IDM, exceptând punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor, care sunt deservite de către agenţi.
(8) în linie curentă pot funcţiona şi posturi ajutătoare de mişcare care deservesc
joncţiuni ale liniilor operatorilor economici. Acestea nu sunt acoperite de semnale,
nu sunt puncte de secţionare şi servesc pentru eliberarea liniei curente după
gararea convoiului de manevră pe linia operatorului economic. Postul ajutător de
mişcare este deservit de către IDM. Posturile ajutătoare de mişcare situate pe
secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sunt deservite de agenţi.
(9) în unele cazuri, între punctele de secţionare pot exista posturi de macazuri în
linie curentă, afiliate unei staţii şi destinate deservirii unor linii de cale ferată care
nu aparţin infrastructurii feroviare publice, racordate din linie curentă. Acestea nu
sunt puncte de secţionare. Reglementări de amănunt privind deservirea şi
funcţionarea posturilor de macazuri din linie curentă se stabilesc în PTE.
Art. 118. - (1) Limitele incintei unei staţii sunt semnalele de intrare ale acesteia.
(2) Pe liniile duble, în cazul în care nu există semnal de intrare pentru circulaţia de
pe linia falsă, linia din stânga, semnalele de intrare în sensul normal de circulaţie a
trenului, delimitează incinta staţiei pentru ambele linii.
(3) Pe secţii cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor incinta punctului de
secţionare este delimitată de indicatoarele permanente de acoperire.
Art. 119. - (1) Mersul trenurilor se stabileşte prin graficul de circulaţie şi este
prevăzut în livretele cu mersul trenurilor. Fiecare tren trebuie să poarte un număr
şi să circule după un mers dinainte stabilit.
(2) în mod excepţional, în afară de trenurile prevăzute în graficul de circulaţie, pot
circula şi trenuri suplimentare. Aceste trenuri circulă după mersuri întocmite cu
ocazia punerii lor în circulaţie sau în condiţiile de circulaţie ale unor trenuri
prevăzute în livretele cu mersul trenurilor, stabilite prin dispoziţiile de punere în
circulaţie a acestora.
(3) Trenurile suplimentare de călători au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui
tren de aceeaşi categorie, prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi
de mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin
dispoziţia de punere în circulaţie.
(4) Trenurile suplimentare de marfă au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui
tren de aceeaşi categorie prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi
de mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin
dispoziţia operatorului de circulaţie.
(2) Trenurile de serviciu - pentru transportul salariaţilor feroviari la şi de la serviciu
– sau garniturile goale de călători, circulă conform mersurilor prevăzute în livretele
cu mersul trenurilor.
(3) în toate cazurile de circulaţie a trenurilor suplimentare, pentru care nu se
întocmeşte un mers special, mecanicul este înştiinţat, asupra condiţiilor în care
circulă trenurile, prin ordin de circulaţie în care se specifică: " . . . circulaţi în
condiţiile stabilite în livret pentru trenul – numărul…", precum şi alte condiţii de
circulaţie, dacă este cazul.
Art. 120 - (1) în caz de necesitate se admite suprimarea unor opriri sau
circulaţia timpurie - înainte de ora prevăzută în mers - numai pentru trenurile de
marfă, garniturile goale de călători, precum şi pentru anumite trenuri de călători
prevăzute în livretele cu mersul trenurilor.
(2) Suprimarea unor opriri sau circulaţia timpurie a trenurilor se face pe baza
dispoziţiei operatorului de circulaţie, transmisă punctelor de secţionare - staţii,
halte de mişcare şi posturi de mişcare în linie curentă - în care se indică punctele
de secţionare în care se suprimă oprirea şi ora reală de plecare.
(3) Trenul timpuriu circulă cu numărul trenului prevăzut în grafic şi are condiţiile de
circulaţie prevăzute în mersul trenului, care prin grafic circulă regulat, dacă nu se
dispune altfel prin dispoziţia operatorului de circulaţie. După primirea dispoziţiei
operatorului de circulaţie, IDM trebuie să avizeze suprimarea opririi şi/sau
circulaţia timpurie la posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, la
posturile ajutătoare de mişcare, la posturile de macazuri şi de barieră din linie
curentă şi înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care se menţionează
circulaţia timpurie, eventualele suprimări ale opririlor precum şi ora reală a plecării.
(4) Circulaţia timpurie şi suprimarea opririi trenurilor de marfă, în staţiile la care
semnalul de intrare dă indicaţii asupra semnalului de ieşire, se face în baza
indicaţiei de liber a semnalului de ieşire. în aceste cazuri nu mai este necesară
avizarea mecanicului prin ordin de circulaţie.
 Art. 121. - (1) Circulaţia trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie şi a
celor suplimentare se aduce la cunoştinţa personalului interesat, astfel:
a) prin livretele cu mersul trenurilor;
b) prin programul de circulaţie, periodic;
c) prin dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie, ori de câte ori intervin anulări
sau suplimentări de trenuri faţă de programul de circulaţie zilnic.
(2)Anularea circulaţiei trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie se face de către
administratorul infrastructurii feroviare prin dispoziţie scrisă a operatorului de
circulaţie, cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
(3)Avizarea circulaţiei trenurilor se face de către:
a) operatorul de circulaţie către punctele de secţionare de pe secţia sa de
circulaţie;
b) IDM dispozitor către posturile de macazuri şi de barieră din staţie şi din linie
curentă, posturile ajutătoare de mişcare şi posturile din staţie deservite de către
IDM.
Posturile de barieră din linie curentă se avizează în sensul de mers al trenului de
către IDM din staţia care expediază trenul.
(4) Circulaţia trenurilor se avizează zilnic la orele 0, 6, 12, 18, prin dispoziţie scrisă,
separat pentru fiecare interval următor, menţionându-se trenurile care circulă în
plus sau în minus, în intervalul respectiv, faţă de programul de circulaţie zilnic.
Avizarea circulaţiei trenurilor la aceste ore se face obligatoriu chiar dacă nu circulă
trenuri în plus sau în minus, prin formula "circulaţia normală". Dacă este necesar,
avizarea circulaţiei trenurilor se face şi la alte ore, prin dispoziţie scrisă.
(5) Pe secţiile de circulaţie electrificate, unde sunt prevăzute mijloace de remorcare
electrice şi diesel, în cazul schimbării modului de remorcare a trenului din diesel în
electric, operatorul de circulaţie avizează prin dispoziţie scrisă IDM de pe secţia pe
care conduce circulaţia, precum şi operatorii de circulaţie de pe secţiile de
circulaţie vecine, odată cu avizarea circulaţiei.
Art. 122 - (1) Pentru stabilirea priorităţii în circulaţie, fiecărui tren i se
atribuie un rang, după cum urmează:
- peste orice rang: trenuri de serviciu puse în circulaţie pentru restabilirea circulaţiei
trenurilor;
- în ordinea rangului:
a) rangul I - trenuri pentru care autoritatea de stat în transporturile feroviare
dispune să circule în acest rang;
b) rangul II - trenuri exprese, intercity şi rapide de călători;
c) rangul III - trenuri accelerate de călători;
d) rangul IV - trenuri de persoane, trenuri mixte;
e) rangul V - trenuri internaţionale de marfă, trenuri de marfă specializate pentru
transportul mărfurilor perisabile şi/sau vietăţilor, trenuri de mesagerie,
containere şi coletărie;
f) rangul VI - trenuri de marfă interregionale sau regionale, trenuri navete, trenuri
marşrute, trenuri cu vagoane goale;
g) rangul VII - trenuri de marfă care urmează să manevreze pe secţie (locale),
trenuri convoaie de manevră(în complexe feroviare), trenuri de serviciu,
locomotive izolate;
 (2) Pentru trenurile care se pun în circulaţie pe baza ordinelor speciale rangul se
stabileşte odată cu punerea în circulaţie, în funcţie de tipul trenului, conform celor
prevăzute la alin. (1).
(3) La încrucişări şi treceri înainte au prioritate trenurile de rang superior, iar
pentru acelaşi rang trenurile internaţionale care ies din ţară şi trenurile de lung
parcurs.
(4) în cazul în care trenurile întârziate sunt de acelaşi rang, prioritatea în
circulaţie se stabileşte de către operatorul de circulaţie, cu excepţia trenurilor
internaţionale, caz în care are prioritate trenul care iese din ţară.
Art. 123. - (1) Numerotarea trenurilor de călători şi marfă pe reţeaua CFR se
face conform reglementărilor specifice întocmite de către administratorul
infrastructurii feroviare, în acord cu reglementările internaţionale.
(2)Fiecărui tren i se atribuie un număr stabilit prin graficul de circulaţie a trenurilor.
Pentru trenurile neprevăzute în graficul de circulaţie a trenurilor, numerele se
atribuie prin dispoziţia de punere în circulaţie.
(3)Regula generală în numerotarea trenurilor este:
a) în sensul de la Bucureşti - număr fără soţ;
b) în sensul spre Bucureşti - număr cu soţ.
(5) în anumite cazuri, numerele trenurilor de călători şi marfă pot fi precedate de un
indicativ sau urmate de o cifră.
***

REGULAMENT 002

Art. 154. – (1) Organizarea circulaţiei trenurilor se face pe baza planului de mers.
Planul de mers stă la baza coordonării operaţiunilor de transport feroviar.
(2) Planul de mers se întocmeşte şi se verifică de către gestionarul infrastructurii
publice conform reglementărilor în vigoare.
Art.155.- Planul de mers trebuie să asigure :
rezolvarea intereselor majore de transport ale economiei, accesul liber al
persoanelor, mărfurilor şi a altor bunuri la mijloacele de transport publice feroviare
în interiorul ţării şi în traficul internaţional, cu un grad înalt de siguranţă, în condiţii
ecologice şi îndeplinirea sarcinilor specifice pentru nevoile de apărare a ţării, potrivit
legii;
respectarea condiţiilor impuse prin contractele de activitate aprobate de guvern;
condiţii de executare a lucrărilor la liniile de cale ferată şi la instalaţiile feroviare, cu
asigurarea intervalelor libere de circulaţie;
respectarea proceselor tehnologice de lucru.
Art.156. – (1) Planul de mers al trenurilor cuprinde următoarele :
a. planul de formare;
b. graficele de circulaţie;
(2) Prin planul de formare se stabilesc numărul, felul şi compunerea trenurilor,
rutele de circulaţie, secţiile de circulaţie, sarcinile de specializare a curenţilor de
vagoane şi mărfuri precum şi reglementări privind circulaţia informaţiilor între staţiile
de compunere şi descompunere a trenurilor, În vederea realizării cerinţelor de
transport.
(3) Prin graficele de circulaţie se stabilesc trasele trenurilor.
(4) Executarea circulaţiei conform planului de mers se asigură prin organizarea şi
executarea întocmai a proceselor tehnologice de lucru ale tuturor subunităţilor
participante la operaţiunile de transport feroviar.
(5) Planul de mers al trenurilor se Întocmeşte pe perioada de un an şi este
desfăşurat pe întregul interval de 24 de ore ale zilei. Pe unele secţii de circulaţie cu
trafic redus activitatea se poate concentra numai pe o anumită perioadă din zi.
Art.157. – (1) Se numeşte tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar
între ele şi de vehiculul feroviar de tracţiune, semnalizat cu semnale de cap şi tine
de tren şi deservit de cel puţin doi agenţi, din care unul este mecanicul vehiculului
feroviar de tracţiune.
Automotoarele, ramele electrice sau diesel, drezinele motor, utilaj ele de manevră,
utilaj ele de mecanizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii ferate, ale liniei
de contact şi ale lucrărilor de artă, îndrumate În linie curentă pe roţi proprii, cu sau
fără vagoane şi locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri şi au cel puţin un
agent - mecanicul sau conducătorul vehicul ului feroviar.
Art. 159 – Punerea în circulaţie sau anularea trenurilor se face în mod stabilit prin
reglementările specifice în vigoare.
Art. 160 – (1) Fiecare tren trebuie să circule după un mers dinainte stabilit.
(2) Mersul trenurilor prevăzut în graficele de circulaţie este cuprins în livretele de
mers. Conţinutul şi forma livretelor de mers se stabilesc de întocmitorul planului de
mers, conform reglementărilor specifice în vigoare. Livretele se editează de
gestionarul infrastructurii feroviare publice şi se pun la dispoziţia operatorilor de
transport feroviar.
(3) Trenurile neprevăzute în grafic circulă după mersuri întocmite cu ocazia punerii
lor în circulaţie. Extrase – fişe – din mersul trenului din livret pot fi utilizate pentru
trenul respectiv, dacă acestea conţin toate informaţiile cuprinse în livretul de mers.
Art. 161 – (1) Circulaţia trenurilor se face la distanţe separate prin puncte de
secţionare, iar în cazuri excepţionale, la interval de timp.
(2) Puncte de secţionare sunt : staţiile, haltele de mişcare, posturile de mişcare în
linie curentă şi semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat.
(3) Se consideră puncte de secţionare şi semnalele de parcurs din staţii.
(4) În cuprinsul prezentului regulament prin „staţii” se înţeleg şi „haltele de mişcare”.
(5) În unele cazuri, între punctele de secţionare mai pot exista, în linie curentă,
posturi de macazuri ale aparatelor de cale care sunt afiliate unei staţii. Acestea nu
sunt puncte de secţionare. În cazurile în care macazurile aparatelor de cale
deservite de aceste posturi, sunt asigurate cu încuietori cu chei fără bloc, cheile
încuietorilor acestor macazuri se păstrează pe tabloul de chei din biroul de mişcare
al staţiei de care aparţine postul.
(6) În linie curentă pot funcţiona şi posturi ajutătoare de mişcare care nu sunt
puncte de secţionare. Acestea deservesc joncţiuni ale agenţilor economici, nu sunt
acoperite cu semnale şi servesc la eliberarea liniei curente după gararea convoiului
pe linia agentului economic. Postul ajutător de mişcare va fi deservit de impiegat de
mişcare.
(7) Modul de lucru privind deservirea şi funcţionarea punctelor de secţionare,
posturilor ajutătoare de mişcare şi posturilor de macazuri din linie curentă se
stabilesc prin reglementări specifice.
Art. 162 – (1) Limitele incintei unei staţii de cale ferată sunt semnalele de intrare
sau indicatoarele permanente de acoperire ale acesteia.
(2) Pe liniile duble, semnalele de intrare pentru liniile normale delimitează incinta
staţiei pentru ambele linii, dacă nu există semnalul de intrare pentru circulaţia pe
firul din stânga.
(3) Ramificaţia cuprinsă în instalaţia de centralizare a unei staţii se consideră în
incinta acesteia.
(4) Porţiunea de linie cuprinsă între semnalele de intrare a două staţii consecutive
este „linie curentă”.
Art. 163 – (1) Fiecare staţie, haltă de mişcare, haltă deschisă traficului de marfă
şi/sau călători trebuie să aibă o denumire, înscrisă pe panouri indicatoare; panourile
se montează pe clădire sau pe suporţi, astfel încât să fie vizibile din tren, ziua şi
noaptea.
(2) Totodată, fiecărei staţii şi halte trebuie să i se atribuie, pe lângă denumire şi
codul conform actelor normative şi reglementărilor specifice interne şi
internaţionale.
Art. 164 – Toate liniile din incinta unei staţii, cu excepţia celor deţinute de operatorii
de transport feroviar sau alţi agenţi economici, sunt la dispoziţia şefului de staţie.
Art. 165 – (1) Fiecare linie din punctele de secţionare, fiecare semnal, aparat de
cale şi post de macazuri, iar în linie curentă fiecare linie de circulaţie a căii duble
sau multiple trebuie să aibă un număr de ordine, stabilit astfel :
a. capetele staţiilor din direcţia Bucureşti vor fi considerate cap X al staţiei, ca şi
posturile de macazuri, iar macazurile aparatelor de cale se numerotează cu numere
fără soţ; capătul opus va fi considerat cap Y iar posturile de macazuri şi macazurile
aparatelor de cale vor fi numerotate cu numere cu soţ;
b. numerotarea se va face în ordine crescătoare, dinspre capătul staţiei spre axa
sa. Similar se va proceda şi în cazul grupelor de linii distincte din incinta staţiilor de
triaj sau tehnice.
(2) denumirile semnalelor vor fi stabilite prin proiecte de execuţie; de regulă,
denumirea semnalelor de circulaţie luminoase se face cu litera X, pentru cele
corespunzătoare sensului de la Bucureşti şi cu litera Y, pentru cele
corespunzătoare sensului spre Bucureşti. Denumirea acestor semnale se
completează cu cifre şi litere care, după caz, vor preciza numărul sau destinaţia
liniei, direcţia şi altele asemenea. Semnalele de intrare, de parcurs sau ieşire de la
liniile directe se numerotează cu cifre romane, iar semnalele de la celelalte linii, cu
cifre arabe. Denumirea şi numerotarea concretă se prevede în planul tehnic de
exploatare a staţiei.
(3) Numerotarea semnalelor mecanice de circulaţie se va face în ordine alfabetică,
începând cu litera A pentru semnalul de intrare dinspre Bucureşti, la aceasta
adăugându-se cifra pentru precizarea numărului de braţe ale semafoarelor.
(4) Numerotarea liniei se face cu cifre romane pentru liniile directe şi arabe pentru
celelalte linii, în ordinea crescătoare, începând cu prima linie de la clădirea staţiei
spre exterior.
(5) La fiecare staţie trebuie să existe planul de situaţie, în care trebuie să fie
trecute, la zi, toate modificările, iar în reglementările privind manipularea instalaţiilor
să existe schiţa de semnalizare.
(6) Liniile curente simple, duble sau multiple se numerotează cu cifre romane.
Art.192.-(1) Organizarea circulaţiei trenurilor se face În funcţie de instalaţiile cu
care sunt Înzestrate staţiile şi secţiile de circulaţie, utilizându-se următoarele
sisteme de circulaţie:
circulaţia trenurilor pe bază de cale liberă, cerută şi obţinută prin instalaţiile pentru
cererea şi obţinerea căilor libere;
circulaţia trenurilor pe baza blocului de linie semiautomat;
circulaţia trenurilor pe baza blocului de linie automat;
circulaţia trenurilor pe baza instalaţiilor tip dispecer;
conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor.
(2) Modul de lucru pentru fiecare sistem de circulaţie, trecerea de Ia un sistem de
circulaţie Ia altul, verificarea liniei curente, precum şi modul În care se procedează
când toate mijloacele de telecomunicaţie sunt Întrerupte se stabilesc prin
reglementări specifice avizate de AFER.
***
INSTRUCȚIA 105
 ***

REGULAMENT 005

Art. 250. - (1) Operatorul de circulaţie trebuie să fie pregătit profesional şi

autorizat în funcţie, să cunoască reglementările specifice în vigoare, necesare
pentru executarea serviciului,să le aplice întocmai şi să fie verificat periodic
profesional.
(2) Operatorul de circulaţie, atunci când este trecut pe o secţie de circulaţie
pe care n-a mai condus circulaţia trenurilor, precum şi ori de câte ori se modifică
dispozitivul liniilor şi instalaţiile din staţiile de pe secţia pe care conduce circulaţia,
trebuie să facă recunoaşterea secţiei şi un stagiu de acomodare.

***

INSTRUCȚIA 105
 ***
REGULAMENT 005
Art. 119. - (1) Mersul trenurilor se stabileşte prin graficul de circulaţie şi este
prevăzut în livretele cu mersul trenurilor. Fiecare tren trebuie să poarte un număr şi
să circule după un mers dinainte stabilit.
(2)în mod excepţional, în afară de trenurile prevăzute în graficul de circulaţie, pot
circula şi trenuri suplimentare. Aceste trenuri circulă după mersuri întocmite cu
ocazia punerii lor în circulaţie sau în condiţiile de circulaţie ale unor trenuri
prevăzute în livretele cu mersul trenurilor, stabilite prin dispoziţiile de punere în
circulaţie a acestora.
(3)Trenurile suplimentare de călători au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui
tren de aceeaşi categorie, prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi de
mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin dispoziţia de
punere în circulaţie.
(4)Trenurile suplimentare de marfă au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui
tren de aceeaşi categorie prevăzut în livretele cu mersul trenurilor - viteză, timpi de
mers, procent de masă frânată şi opriri - dacă nu se dispune altfel prin dispoziţia
operatorului de circulaţie.
(5)Trenurile de serviciu - pentru transportul salariaţilor feroviari la şi de la serviciu –
sau garniturile goale de călători, circulă conform mersurilor prevăzute în livretele cu
mersul trenurilor.
(6)în toate cazurile de circulaţie a trenurilor suplimentare, pentru care nu se
întocmeşte un
mers special, mecanicul este înştiinţat, asupra condiţiilor în care circulă trenurile,
prin ordin de circulaţie în care se specifică: " . . . circulaţi în condiţiile stabilite în
livret pentru trenul - numărul ", precum şi alte condiţii de circulaţie, dacă este cazul.
Art. 120. - (1) în caz de necesitate se admite suprimarea unor opriri sau
circulaţia timpurie - înainte de ora prevăzută în mers - numai pentru trenurile de
marfă, garniturile goale de călători, precum şi pentru anumite trenuri de călători
prevăzute în livretele cu mersul trenurilor.
(2)Suprimarea unor opriri sau circulaţia timpurie a trenurilor se face pe baza
dispoziţiei operatorului de circulaţie, transmisă punctelor de secţionare - staţii, halte
de mişcare şi posturi de mişcare în linie curentă - în care se indică punctele de
secţionare în care se suprimă oprirea şi ora reală de plecare.
(3)Trenul timpuriu circulă cu numărul trenului prevăzut în grafic şi are condiţiile de
circulaţie prevăzute în mersul trenului, care prin grafic circulă regulat, dacă nu se
dispune altfel prin dispoziţia operatorului de circulaţie. După primirea dispoziţiei
operatorului de circulaţie,IDM trebuie să avizeze suprimarea opririi şi/sau circulaţia
timpurie la posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, la posturile
ajutătoare de mişcare, la posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă şi
înmânează mecanicului ordin de circulaţie în care se menţionează circulaţia
timpurie, eventualele suprimări ale opririlor precum şi ora reală a plecării.
(4)Circulaţia timpurie şi suprimarea opririi trenurilor de marfă, în staţiile la care
semnalul de intrare dă indicaţii asupra semnalului de ieşire, se face în baza
indicaţiei de liber a semnalului de ieşire. în aceste cazuri nu mai este necesară
avizarea mecanicului prin ordin de circulaţie.
Art. 221. - (1) Agenţii punctelor de secţionare şi cei care deservesc posturile
de macazuri din line curentă şi din haltele comerciale consemnează în registrul de
dispoziţii pentru circulaţia trenurilor după sistemul conducerii centralizate
prezentarea la serviciu şi rezultatul verificării stării de funcţionare a liniilor,
aparatelor de cale şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei pe care le deservesc.
Aceste consemnări sunt transmise prin telefonogramă operatorului de circulaţie.
Operatorul de circulaţie notează pe grafic numărul, ora transmiterii telefonogramei,
numele şi prenumele agenţilor care au transmis telefonograma, iar în RRLISC
consemnează rezultatul verificării şi avizează defectele constatate personalului de
întreţinere a liniilor, respectiv instalaţiilor.
(2)în cazul apariţiei unor deranjamente la instalaţiile de siguranţa circulaţiei, în
timpul serviciului, agentul punctului de secţionare le înregistrează în RRLISC şi le
comunică operatorului de circulaţie în scris, cu număr şi oră. Operatorul de
circulaţie le înregistrează în RRLISC şi avizează personalul de întreţinere.
(3)în cazul în care punctul de secţionare este deservit de către IDM,
deranjamentele la instalaţiile de siguranţa circulaţiei apărute în timpul serviciului, se
înscriu de acesta în RRLISC, avizând personalul de întreţinere şi operatorul de
circulaţie.
Art. 251. - (1) Predarea şi primirea serviciului între operatorii de circulaţie se
face în scris, în registrul de dispoziţii RC.
(2) Operatorul de circulaţie predător face menţiune în acest registru despre existenţa
graficului de circulaţie actualizat în timp real cu toate datele referitoare la trenurile
aflate în circulaţie, despre dispoziţiile şi ordinele primite, în curs de executare sau
care urmează a fi executate, precum şi despre orice alte evidenţe şi comunicări
privind continuarea serviciului în depline condiţii de siguranţă.
(3) Operatorul de circulaţie primitor, după consultarea evidenţelor, ia la cunoştinţă
cele înscrise în predarea serviciului.
(4)Predarea serviciului se semnează atât de predător cât şi de primitor, notându-se
ora.
(5)Predătorul rămâne răspunzător de omisiunile făcute, de informaţiile greşite,
neclare sau incomplete, pe care le-a înscris în predarea serviciului şi de urmările ce
decurg din acestea. Din momentul semnării predării serviciului, conducerea
circulaţiei trenurilor pe secţia de circulaţie respectivă trece asupra operatorului de
circulaţie care a luat serviciul în primire, acesta rămânând răspunzător de
executarea în continuare a serviciului, până la predarea lui.
(6)Operatorul de circulaţie care intră în serviciu este obligat să facă verificarea şi
corectarea orei cu staţiile de pe secţia pe care conduce circulaţia trenurilor.
Totodată, operatorul de circulaţie face apelul IDM dispozitori, notând pe marginea
graficului numele acestora, precum şi al IDM localişti şi exteriori, după caz.
Art. 252. - (1) Operatorul de circulaţie dispune de instalaţie TC special
destinată convorbirilor acestuia cu IDM din punctele de secţionare de pe secţia pe
care conduce circulaţia şi cu operatorii de circulaţie de pe secţiile vecine. Această
instalaţie se utilizează numai în legătură cu circulaţia trenurilor şi efectuarea
manevrelor.
(2) Se admite folosirea instalaţiei TC a operatorului de circulaţie de către alt
personal aparţinând administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare sau
operatorului de transport feroviar, pentru convorbiri în legătură cu restabilirea
circulaţiei ca urmare a producerii de accidente, evenimente feroviare sau calamităţi,
caz în care la instalaţia TC a operatorului de circulaţie se conectează temporar din
linie curentă, telefoane portative.
Art. 253. - (1) Operatorul de circulaţie conduce operativ circulaţia trenurilor pe
secţia de circulaţie şi este răspunzător de desfăşurarea traficului feroviar conform
graficului de circulaţie a trenurilor pe această secţie.
(2) Operatorul de circulaţie este obligat:
a) să coordoneze activitatea staţiilor, dând din timp dispoziţiile necesare IDM
privitoare la circulaţia trenurilor, cu respectarea măsurilor şi condiţiilor de
siguranţă a circulaţiei;
b) să menţină o circulaţie regulată a trenurilor după grafic şi să înlăture toate
abaterile de la circulaţia normală;
c) să înregistreze pe grafic datele cu privire la efectuarea circulaţiei trenurilor.
Art. 254. - (1) Operatorul de circulaţie transmite toate ordinele sale sub formă
de dispoziţii. Dispoziţiile operatorului de circulaţie şi telefonogramele primite de la
personalul din subordine sau de la operatorii de circulaţie care conduc circulaţia pe
secţiile vecine se înregistrează în registrul de dispoziţii de circulaţie.
(2) IDM înregistrează dispoziţiile primite de la operatorul de circulaţie în registrul de
dispoziţii de circulaţie. în acest registru, aflat la biroul/postul de mişcare, IDM trece
şi comunicările făcute prin telefonogramă către operatorul de circulaţie.
(3) înregistrarea dispoziţiilor şi telefonogramelor în registrele de dispoziţii de
circulaţie, se face cu cerneală sau pastă de culoare albastră sau neagră, citeţ şi
clar, fără prescurtări, corecturi sau ştersături. înregistrarea făcută greşit se
anulează printr-o linie, iar telefonograma sau dispoziţia se scrie din nou în mod
corect. Înregistrarea dispoziţiilor şi telefonogramelor în registrele de dispoziţii de
circulaţie, se face cu cerneală sau pastă de culoare albastră sau neagră, citeţ şi
clar, fără prescurtări, corecturi sau ştersături. înregistrarea făcută greşit se
anulează printr-o linie, iar telefonograma sau dispoziţia se scrie din nou în mod
corect.
(4) Dispoziţiile de circulaţie pot fi adresate şi transmise de către operatorii de
circulaţie unui singur post, la mai multe posturi sau deodată la toate posturile din
subordine.
(5) Dispoziţiile de circulaţie se colaţionează de IDM stabilit de operatorul de
circulaţie şi numai după aceasta se confirmă de către toţi IDM cărora le-au fost
adresate cu numărul cu care au fost înregistrate.
(6) Dispoziţiile date de operatorul de circulaţie staţiilor, se primesc şi se
înregistrează de IDM dispozitor; în staţiile cu mai mulţi IDM, dispoziţiile operatorului
de circulaţie se înregistrează de IDM stabilit prin PTE, care le va prezenta IDM
dispozitor, pentru luare la cunoştinţă sub semnătură.
(7) Dispoziţiile operatorului de circulaţie, transmise mecanicului prin intermediul unui
agent dintr-un punct de secţionare, se aduc la cunoştinţa mecanicului prin
formularul "Ordin de circulaţie".
(8) Dispoziţiile operatorului de circulaţie în legătură cu circulaţia trenurilor trebuie să
fie executate necondiţionat de către întregul personal de pe secţia de circulaţie
respectivă.
(9) Când din motive întemeiate dispoziţia dată de operatorul de circulaţie nu poate fi
executată, cel căruia îi este adresată în loc de confirmare este obligat să răspundă
imediat operatorului de circulaţie printr-o telefonogramă, arătând cauzele care se
opun la executarea ei.
(10)Operatorul de circulaţie poate da dispoziţii pentru:
a) stabilirea încrucişărilor şi trecerilor înainte neitinerarice, în vederea asigurării
regularităţii circulaţiei;
b) prescurtări sau prelungiri de timp de oprire în staţiile de pe secţia ce o
conduce, în scopul asigurării regularităţii circulaţiei;
c) circulaţia timpurie a trenurilor, conform reglementărilor în vigoare;
d) suprimarea opririi trenurilor de marfă în punctele de secţionare în care mersul
acestora prevede oprire, atunci când oprirea nu mai este necesară;
e) stabilirea circulaţiei trenurilor pe linia falsă, pentru redresarea circulaţiei,
precum şi în cazul când unul din firele căii duble este închis;
f) stabilirea circulaţiei trenurilor în ambele sensuri pe unul din firele căii duble şi
restabilirea circulaţiei pe ambele fire;
g) închiderea şi redeschiderea liniei curente între staţii, precum şi a liniilor de
circulaţie din incinta staţiei;
h) aprobarea ocupării liniilor de primire-expediere;
i) trecerea de la un sistem de circulaţie la altul;
j) expedierea unui tren cu oprire în linie curentă, pentru lucrări;
k) expedierea în mod excepţional a trenurilor mai lungi decât lungimea utilă a
liniei de primire din staţii, cu stabilirea condiţiilor de circulaţie prin staţiile
respective, iar aprobarea pentru circulaţia acestor trenuri se dă de către:
- operatorul de circulaţie coordonator al turei de serviciu, pe regulatorul de
circulaţie propriu;
- dispecerul regional al administratorului infrastructurii feroviare publice,
pentru trenurile care circulă pe regionala proprie;
- dispecerul central al administratorului infrastructurii feroviare publice, pentru
trenurile care circulă pe mai multe regionale;
l) participarea efectivă a IDM de serviciu la executarea manevrei, în cazurile
excepţionale prevăzute în prezentul regulament;
m) circulaţia trenurilor cu transporturi negabaritice, arătând şi condiţiile de
circulaţie din telegrama de aprobare;
n) îndrumarea mijloacelor de intervenţie şi/sau a locomotivelor de ajutor;
o) oprirea unui tren într-o staţie în care după mers nu are oprire;
p) continuarea mersului unui tren cu viteză redusă corespunzătoare procentului
de frânare realizat, în cazul defectării parţiale a frânei automate;
q) verificarea transporturilor negabaritice în staţiile tehnice din parcurs;
r) efectuarea reviziei tehnice la trenurile de marfă, într-o staţie din parcurs;
s) oprirea unui tren de călători într-o staţie din parcurs, în care acesta nu are
prevăzută oprire sau prelungirea staţionării trenului în una din staţiile în care
are prevăzută oprire, la solicitarea operatorului de transport feroviar, în vederea
înlăturării unor defecte sau deficienţe la vehiculele din tren, care nu afectează
siguranţă circulaţiei;
 t) încetarea, respectiv reluarea activităţii punctelor de secţionare cu serviciul
de mişcare suspendat temporar, sau a celor cu activitate de mişcare
suspendată;
u) introducerea şi ridicarea restricţiilor de viteză;
v) circulaţia trenurilor cu transporturi cu mărfuri periculoase din
categoria explozibilelor, clor lichid, gaze lichefiate şi gazolină;
w) circulaţia trenurilor cu dublă tracţiune şi/sau locomotivă împingătoare;
x) stabileşte mersul trenurilor locale şi convoaie de manevră care au înscrise în
livretele de mers numai orele de plecare din staţia de îndrumare şi sosire în
staţia finală.
Operatorul de circulaţie poate da şi alte dispoziţii în legătură cu avizarea şi
redresarea circulaţiei, cu lucrările ce se execută în linie curentă sau în staţii,
precum şi pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei trenurilor.
11) Dispoziţiile date de operatorul de circulaţie, legate de siguranţa, avizarea
şi redresarea circulaţiei, trebuie date din timp, astfel ca IDM să le poată executa, cu
respectarea întocmai a reglementărilor şi prevederilor în vigoare.
Operatorul de circulaţie poate modifica sau anula o dispoziţie dată numai
dacă circulaţia trenurilor impune aceasta. În cazul în care condiţiile de circulaţie s-
au schimbat şi se impune modificarea sau anularea dispoziţiei date, operatorul de
circulaţie procedează astfel:
a) când nu s-a început executarea dispoziţiei date, operatorul de circulaţie mai întâi
anulează dispoziţia, după care dă o nouă dispoziţie corespunzătoare noii situaţii;
b) când s-a efectuat numai o parte din dispoziţie de unele staţii, operatorul de
circulaţie anulează partea din dispoziţie care a rămas neefectuată, după care dă
o nouă dispoziţie; anularea sau modificarea dispoziţiei iniţiale se va da din timp,
astfel ca noua dispoziţie să se poată executa fără a se periclita siguranţa şi
regularitatea circulaţiei.
(12) în exercitarea atribuţiilor, operatorul de circulaţie trebuie să ţină seama de
prevederile tuturor reglementărilor specifice în vigoare.
(13) Culorile şi simbolurile folosite pentru trasarea trenurilor pe graficul de
circulaţie sunt stabilite în Anexa 8.
Art. 255. - (1) Când se defectează instalaţia TC şi operatorul de circulaţie nu
mai poate comunica cu nici unul din posturile subordonate, circulaţia trenurilor şi
executarea manevrelor se face fără participarea operatorului de circulaţie.
(2) Defectarea instalaţiei TC a operatorului de circulaţie se înscrie de către
acesta în registrul de dispoziţii sau în RRLISC în cazul conducerii centralizate a
circulaţiei trenurilor, notând data şi ora defectării, după care avizează personalul de
întreţinere. Personalul de întreţinere notează în acelaşi registru data şi ora
restabilirii funcţionării instalaţiei TC.
(3) în cazul defectării instalaţiei TC, iar operatorul de circulaţie nu mai poate
chema nici unul din posturile subordonate, dar poate fi chemat de către acestea şi
convorbirea poate avea loc, activitatea operatorului de circulaţie va continua, având
însă caracter informativ, pe toată durata defectării.
(4) în cazul defectării instalaţiei TC numai la unul sau numai la o parte din
posturile subordonate, se consideră ca scoase de sub conducerea operatorului de
circulaţie numai aceste posturi. în asemenea cazuri, datele cu privire la circulaţia şi
lucrul staţiilor cu instalaţia TC a operatorului de circulaţie defectă se vor lua prin
intermediul posturilor vecine care au instalaţia TC în funcţiune sau prin alte mijloace
de comunicaţie aflate în dotarea IDM şi operatorului de circulaţie.
Operatorul de circulaţie şi IDM de pe secţia respectivă vor trece în registrele de
dispoziţii, sub ultima dispoziţie înregistrată, defectarea legăturilor telefonice cu
operatorul de circulaţie. În graficul de circulaţie, operatorul de circulaţie notează ora
încetării şi reluării activităţii sale, din cauza defectării instalaţiei TC, printr-o linie
verticală de culoare roşie, trasată pe linia care marchează timpul în grafic.
(5) Restabilirea legăturilor telefonice şi reluarea activităţii de conducere a
circulaţiei se comunică de operatorul de circulaţie tuturor punctelor de secţionare de
pe secţia sa, prin dispoziţie scrisă.
(6) După restabilirea instalaţiei TC, operatorul de circulaţie stabileşte
împreună cu IDM, situaţia circulaţiei trenurilor pe secţie, după care va putea trece la
conducerea circulaţiei de pe secţia respectivă.