Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea „Petre Andrei” din Iasi

Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

Camera preliminara – element de


noutate in Codul de procedura penala

Titular de disciplina: Mihai Stefanoaia

Masterand: Cezar Pintilie


Anul I

2018

1
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

1). Notiuni generale. Istoricul reglementarii.

Camera preliminara este o faza distincta a procesului penal, in care, consecutiv


trimiterii in judecata a inculpatului prin rechizitoriu, se verifica urmatoarele aspecte:
competenta instantei sesizate, legalitatea sesizarii acesteia, legalitatea si loialitatea
administrarii probelor si legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala in cauza
respectiva.

Conceptual, prezinta similitudini cu institutia verificarii sesizarii instantei cuprinse


in reglementarea anterioara, in speta in cuprinsul disp. art. 300 C. proc. pen. anterior, insa,
dintr-o multitudine de puncte de vedere, este o institutie distincta, asa cum urmeaza a
prezenta.

Reglementarea actuala a camerei preliminare a fost inspirata din codurile procesual


penale ale Germaniei si ale Italiei, insa se indeparteaza de aceste modele. Totodata, o
precizare ce se impune a fi facuta este ca judecatorul de camera preliminara se distinge de
judecatorul de instructie, asa cum este acesta definit de legislatia franceza, intrucat nu are
competenta de a se pronunta asupra niciunei chestiuni ce antameaza fondul cauzei
(temeinicia rechizitoriului, vinovatia inculpatului s.a.m.d.).

In cadrul scopului general de eficientizare si de inlaturare a deficientelor care au


condus la condamnarea Romaniei de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (in
continuare C.E.D.O.) pentru incalcarea duratei excesive a procesului penal, unul dintre
obiectivele pe care si le-a asumat legiuitorul prin adoptarea Codului a fost reducerea duratei
proceselor si separarea functiilor judiciare.

Camera preliminara este o faza, iar nu etapa, a procesului penal, in care judecatorul
de camera preliminara are o misiune foarte bine definita: analizarea legalitatii administrarii
probatoriului, verificarea legalitatii trimiterii in judecata si a actelor de urmarire penala
efectuate in cauza, pregatind, astfel, urmatoarea faza a procesului penal, cea a judecatii in
2
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

scopul atingerii scopului procesului penal1 si asigurand premisele solutionarii cu celeritate


a cauzei pe fond. Judecatorul de camera preliminara nu efectueaza acte de urmarire
penala si nu judeca.

Camera preliminara a fost pentru prima oara introdusa prin Legea nr. 135/2010
privind Codul de Procedura Penala (in continuare, C. proc. pen.) si a suferit modificari prin
intrarea in vigoare a Legii nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte
normative care cuprind dispozitii procesual penale (in continuare, LPANCPP).

De asemenea, alta mentiune ce trebuie facuta in cadrul istoricului reglementarii


camerei preliminare are ca obiect numarul ingrijorator de exceptii de neconstitutionalitate
ridicate, pe de o parte, dar cel mai important, al celor admise, pe de alta parte, urmand a
prezenta, in detaliu, in cele ce urmeaza, efectele acestor decizii ale Curtii Constitutionale
(CCR).

2). Obiectul camerei preliminare si competenta judecatorului de camera preliminara

Institutia camerei preliminare isi gaseste reglementarea in cuprinsul disp. art. 342
– 348 C. proc. pen. Multitudinea lacunelor legislative in ceea ce priveste camera
preliminara transpare inclusiv din reglementarea normativa destul de restransa a acestei
institutii, cu toate ca este incontestabila importanta acestei faze a procesului penal,
coroborat cu faptul ca si urmarirea penala, si judecata, beneficiaza de o reglementare
generoasa, suficient de detaliata incat sa nu existe loc de „hibe” normative sau de vicii de
constitutionalitate.

In conformitate cu art. 342 C. proc. pen., „Obiectul procedurii camerei preliminare


il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii

1
M. Udroiu, „Procedura penala. Partea speciala”, Editia 4, Edit. C.H. Beck, Bucuresti, 2017, p. 168

3
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de


catre organele de urmarire penala”.

 Competenta si legalitatea sesizarii instantei

Una din competentele judecatorului de camera preliminara este sa verifice daca


instanta de judecata sesizata este competenta sa judece acea cauza. Astfel, judecatorul de
camera preliminara va analiza aceste aspecte cu referire la dispozitiile din Codul de
procedura penala relative la competenta: competenta materiala (art. 35, art. 36, art. 38 si
art. 39 C. proc. pen.), competenta personala (art. 37 – art. 40 C. proc. pen.) si competenta
teritoriala (art. 41 si art. 42 C. proc. pen.).

In analiza competentei materiale a instantei sesizate, judecatorul de camera


preliminara se va raporta exclusiv la incadrarea juridica data de catre Parchet prin
rechizitoriu. Nu exista mijloace procedurale prin care judecatorul de camera preliminara sa
poata eventual dispune, exclusiv pe baza datelor existente la dosarul de urmarire penala,
schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata,
aceasta posibilitate existand doar in cursul fazei procesuale a judecatii, conform art. 386 C.
proc. pen.2

De asemenea, trebuie mentionat ca, in conformitate cu disp. art. 281 alin. (1) lit. b),
incalcarea competentei materiale sau personale a instantelor, cand judecata este efectuata
de o instanta inferioara celei competente atrage intotdeauna nulitatea absoluta a hotararii.

 Competenta organelor de urmarire penala

In ceea ce priveste competenta organelor de urmarire penala, efectuarea anchetei


de catre un organ de urmarire penala inferior celui competent determina incidenta nulitatii
relative prevazute de art. 282 C. proc. pen., legiuitorul neintelgand sa enumere
necompetenta organelor de urmarire penala in cuprinsul dispozitiilor legale relative la

2
Judecatoria Iasi, Incheierea judecatorului de camera preliminara din data de 16.03.2015, portal.just.ro

4
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

nulitatea absoluta, insa instanta de contencios constitutional a intervenit, in cursul


solutionarii unei exceptii, statuand, in cuprinsul Deciziei nr. 302/20173, ca „nu exista nicio
justificare rezonabila a eliminarii din categoria nulitatii absolute a nerespectarii
dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului
de urmarire penala. (...) De asemenea, Curtea a aratat ca dovedirea unei vatamari a
drepturilor persoanei interesate prin nerespectarea de catre organul de urmarire penala
a dispozitiilor referitoare la competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei se
transforma intr-o proba greu de realizat de catre cel interesat ce presupune, in fapt, o
veritabila probatio diabolica. Acest fapt contravine dreptului la un proces echitabil”.

Astfel, in cazul in care organul de urmarire penala care a efectuat ancheta este
inferior celui competent, solutia judecatorului de camera preliminara poate fi de restituire
a dosarului la parchet.4

Per a contrario, in ipoteza efectuarii anchetei de catre un organ de urmarire penala


superior, sanctiunea incidenta fiind nulitatea relativa, persoana interesata care o invoca
trebuie sa probeze vatamarea unor drepturi, ceea ce poate deveni destul de dificil, asa cum
s-a dovedit in practica.

 Legalitatea si loialitatea administrarii probelor

Analizarea legalitatii si loialitatii administrarii probelor in cursul urmaririi penale


trebuie sa aiba ca premisa dispozitiile legale din codul de procedura relative la
administrarea probelor, cu precadere disp. art. 100 – 102 C. proc. pen. Se va analiza atat
legalitatea administrarii probelor de catre organele de urmarire penala (prin raportare la
actul prin care s-a dispus, autorizat, incuviintat, confirmat proba, mijlocul de proba ori
procedeul probatoriu, si/sau prin raportare la actul prin care mijlocul de proba a fost
administrat), cat si legalitatea incheierilor prin care judecatorul de drepturi si libertati a

3
publicata in M. Of. nr. 566 din 17 iulie 2017
4
C.A. Iasi, - Sectia penala si de minori, Incheierea nr. 25 din 28.05.2014

5
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

incuviintat, autorizat sau confirmat diferite procedee probatorii, respectiv a mijloacelor de


proba obtinute in urma procedeului probatoriu incuviintat.5

Legalitatea administrarii probelor nu comporta discutii deosebite, fiind un


concept facil de definit, constand in necesitatea ca administrarea probelor sa fie efectuata
in conformitate cu normele legale.

In schimb, loialitatea administrarii probelor (art. 101 C. proc. pen.) pare a avea
trei componente:

a). interdictia folosirii violentelor, amenintarilor, mijloacelor de constrangere,


promisiunilor sau indemnurilor in scopul obtinerii probelor [alin. (1)]

b). interdictia folosirii metodelor sau tehnicilor de ascultare care afecteaza capacitatea
persoanei de a-si aminti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie
obiectul probei [alin. (2)]

c). interdictia de a provoca o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte
penale, in scopul obtinerii unei probe [alin. (3)]

De fapt, notiunea de loialitate a administrarii probelor are un continut mai vast: a


administra o proba in mod loial inseamna abstentiunea de la folosirea oricarei manopere
sau strategii ce are ca scop administrarea, cu rea-credinta, a unui mijloc de proba sau care
are ca efect provocarea comiterii unei infractiuni, daca prin aceste mijloace se aduce
atingere demnitatii persoanei, drepturilor acesteia la un proces echitabil sau la viata privata
– in esenta, nelegalitatea obtinerii probelor.

Sanctiunea pe care o poate aplica judecatorul de camera preliminara este


excluderea, asa cum este prevazuta de art. 102 alin. (3) C. proc. pen. Excluderea este o
sanctiune derivata din cea a nulitatii, intrucat nu se poate vorbi de excludere fara a constata,

5
M. Udroiu, op. cit., p. 179

6
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

in prima faza, incidenta nulitatii, imprejurare care reiese cu claritate din economia textului
de la art. 102 alin. (3) C. proc. pen.

In cazul nulitatilor relative prev. de art. 282 C. proc. pen., asa cum am mai spus,
persoana interesata care invoca nulitatea trebuie sa dovedeasca o vatamare adusa
drepturilor sale. Deznodamantul procesual dorit de catre inculpat va fi, de cele mai multe
ori, cel prev. de art. 346 alin. (3) C. proc. pen., cu excluderea acelor probe care sunt de
natura sa inlature orice „indoiala rezonabila” in reprezentarea judecatorului care urmeaza
sa solutioneze fondul.

 Legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si verificarea regularitatii


actului de sesizare (rechizitoriului),

In ceea ce priveste regularitatea actului de sesizare, practica6 a statuat ca aceasta


priveste exclusiv aspecte de forma si de fond intrinseci actului de investire (...) orice alte
aspecte de legalitate privind modul de efectuare a urmaririi penale nu vizeaza
regularitatea investirii (...).

Trebuie facuta distinctia dintre legalitatea actelor de urmarire penala si regularitatea


rechizitoriului, aceste doua aspecte fiind autonome unul fata de celalalt. Exista ipoteza in
care actele de urmarire penala sunt lovite de sanctiunea nulitatii, eventual excluse de catre
judecatorul de camera preliminara, insa rechizitoriul sa fie valid (regulamentar intocmit),
sau viceversa: ipoteza in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitatea
actului de sesizare, desi toate actele de urmarire penala sunt efectuate in mod legal.

Cand vorbim de regularitatea actului de sesizare, referirea se considera facuta


numai la rechizitoriu, judecatorul de camera preliminara neavand competenta de a verifica
un acord de recunoastere a vinovatiei cu care este sesizata instanta sau incheierea unui alt
judecator de camera preliminara prin care se dispune inceperea judecatii, in urma admiterii

6
ICCJ, completul de 9 judecatori, decizia nr. 280/2006, www.scj.ro

7
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

unei plangeri impotriva solutiei de clasare, in conditiile punerii in miscare a actiunii penale
in prealabil.

Nu vom intra in amanunte in ceea ce priveste regularitatea rechizitoriului,


rezumandu-ne la a aminti ca acesta trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii cuprinse in
disp. art. 328 C. proc. pen. si sa fie verificat de catre procurorul ierarhic superior celui care
l-a intocmit (exigentele de forma ale rechizitoriului), dar si sa cuprinda o descriere
suficienta a faptelor imputate inculpatului, sa individualizeze actele materiale in conditiile
in care exista o pluralitate a acestora etc. (conditii de fond).

Doctrina7 subliniaza, pe drept cuvant, ca judecatorului de camera preliminara nu ii


este recunoscuta prerogativa verificarii testului suficientei probelor, in vederea evitarii
trimiterii in judecata arbitrare, legiuitorul optand, in mod nejustificat, la lasarea in afara
sferei de analiza a judecatorului a conditiei caracterului complet al urmaririi penale.

Din cauza reglementarii excesiv de rigide a camerei preliminare din acest punct de
vedere, in practica isi fac simtita prezenta anumite dificultati de calificare a unor chestiuni,
in sensul de a le categorisi ca fiind chestiuni de fond ori chestiuni ce pot face obiectul unei
exceptii ce poate fi invocata in procedura camerei preliminare. In mod nefericit, o buna
parte din magistrati nu s-au adaptat la specificul camerei preliminare si, cel mai probabil,
nu au inteles ratiunea avuta in vedere de catre legiuitor la edictarea acestei institutii,
pronuntand, in proportie covarsitoare, incheieri de respingere a tuturor cererilor si
exceptiilor invocate, motivand ca toate chestiunile invocate antameaza fondul. In realitate,
lucrurile nu sunt atat de simple, intrucat nu doar elementele strict procedurale pot face
obiectul exceptiilor invocate pe camera preliminara, ci si elemente care trebuie analizate
„pe fond”, insa nu pe fondul cauzei, ci pe fondul problemelor respective (de ex., analiza
respectarii sau nu a dreptului la aparare a inculpatului la momentul efectuarii unui act de
urmarire penala etc.).

7
M. Udroiu, op. cit., p. 172

8
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

3). Procedura. Solutiile judecatorului de camera preliminara. Cale de atac.

 Procedura propriu-zisa

Din punct de vedere procedural, in conformitate cu disp. art. 31 ind. 1 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, „procedura de judecata in camera preliminara
se desfasoara de un judecator din completul prevazut la art. 31 alin. (1) lit. a).”.

Procedura propriu-zisa ce trebuie urmata in faza camerei preliminare este


reglementata de disp. art. 343 si urm. C. proc. pen.

Conform art. 343 C. proc. pen., „durata procedurii in camera preliminare este de
cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta”. In ceea ce priveste acest
termen, doctrina de specialitate si practica judiciara indica faptul ca acest termen este unul
de recomandare, neexistand nicio sanctiune in cazul neindeplinirii acestei cerinte.

Faza camerei preliminare debuteaza cu sesizarea instantei de judecata cu


rechizitoriul si inregistrarea cauzei, dupa care dosarul astfel format se repartizeaza aleatoriu
judecatorului de camera preliminara.

Actul de sesizare se comunica doar inculpatului/inculpatilor (nu si persoanei


vatamate sau altor subiecti procesuali), pentru a-i da posibilitatea de a invoca cereri si
exceptii pe camera preliminara, intr-un termen de minimum 20 de zile (care, in practica,
este chiar de 20 de zile).

Persoanei vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente, in cazul in care


exista in cauza, li se comunica obiectul procedurii, dreptul la aparare, termenul in care pot
formula si acestia cereri si exceptii.

Pasul procedural urmator este fixarea, prin rezolutie, a primului termen de judecata
in camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara caruia i s-a repartizat

9
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

aleatoriu dosarul, pentru solutionarea cererilor si exceptiilor, cu citarea partilor, a


persoanei vatamate si cu participarea procurorului.

In reglementarea anterioara, art. 344 alin. (4) C. proc. pen. prescria ca „La
expirarea termenelor prevazute la alin. (2) si (3), judecatorul de camera preliminara
comunica cererile si exceptiile formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate din oficiu
parchetului, care poate raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare”. Asupra
faptului ca cererile si exceptiile se comunica doar parchetului a planat un dubiu de
neconstitutionalitate, concretizat, ulterior, intr-o exceptie de neconstitutionalitate admisa
prin Decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 20148, constatand ca dispozitiile art. 344 alin.
(4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

La termenul stabilit, judecatorul de camera preliminara solutioneaza cererile


formulate si exceptiile invocate de catre parti ori din oficiu, pe baza dosarului de urmarire
penala si, eventual, a inscrisurilor pe care participantii la procedura camerei preliminare
inteleg sa le depuna la dosarul cauzei.

In ceea ce priveste aceasta reglementare, consideram ca, in mod nefericit,


legiuitorul a inteles sa excluda posibilitatea administrarii oricarui alt mijloc de proba in
camera preliminara cu exceptia inscrisurilor, ratiunea cea mai probabila fiind accentuarea
celeritatii. Cu toate acestea, apare ca nejustificata interdictia partilor sau persoanei
vatamate de a propune probe pentru dovedirea solicitarilor sau exceptiilor invocate in fata
judecatorului de camera preliminara, in practica ajungandu-se la situatii absurde. De
exemplu, inculpatul se afla intr-o imposibilitate obiectiva de a proba o situatie de fapt ce
se traduce juridic prin incalcarea dreptului sau la aparare prin inscrisuri.

In mod fericit, Curtea Constitutionala a transat si acest aspect, admitand o exceptie


de neconstitutionalitate a disp. art. 345 alin. (1) C. proc. pen. la data de 05.12.2017. In
motivarea solutiei de admitere, Curtea a retinut ca dispozitiile art.345 alin.(1) din Codul de

8
M. Of. nr. 887 din 5 decembrie 2014

10
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

procedura penala, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limiteaza
mijloacele de proba ce pot fi administrate in procedura de camera preliminara, in vederea
verificarii legalitatii administrarii probelor, doar la „inscrisurile noi prezentate”, revenindu-
se, in acest fel, la constatarea formala a legalitatii probelor, astfel cum s-a retinut in Decizia
nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.887
din 5 decembrie 2014.9

In definitiv, in eventualitatea in care judecatorul de camera preliminara constata ca


rechizitoriul nu e regulamentar intocmit ori exista acte de urmarire penala lovite de nulitate
sau probe pe care le exclude, acesta comunica o incheiere procurorului, care trebuie, in
termen de 5 zile de la comunicare (termen imperativ), sa remedieze neregularitatile si sa
precizeze daca mentine dispozitia de trimitere in judecata sau solicita restituirea dosarului.

 Solutiile ce pot fi dispuse de catre judecatorul de camera preliminara

a). ipoteza in care nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu au fost ridicate din oficiu:
la expirarea termenelor prevazute de lege, judecatorul de camera preliminara constata
legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de
urmarire penala si dispune inceperea judecatii pe fond;

b). daca exista cereri si exceptii, insa judecatorul le respinge, acesta va pronunta, de
asemenea, inceperea judecatii prin incheiere;

c). daca neregularitatile rechizitoriului nu sunt remediate de catre procuror in termenul de


5 zile prevazut de lege, iar neregularitatile fac imposibila stabilirea obiectului sau limitelor
judecatii – judecatorul de camera preliminara dispune restituirea dosarului la parchet;

d). daca exclude toate probele administrate in cursul urmaririi penale, judecatorul de
camera preliminara dispune, de asemenea, restituirea la parchet a dosarului;

9
https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-275

11
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

e). aceeasi solutie se impune, bineinteles, si in conditiile in care procurorul solicita


restituirea dosarului pentru completarea urmaririi penale;

f). daca nu este incident niciunul din cazurile enumerate la literele c)-e), judecatorul de
camera preliminara dispune inceperea judecatii;

In conformitate cu disp. art. 346 alin. (5) C. proc. pen., „Probele excluse nu pot fi
avute in vedere la judecata in fond a cauzei”. In ceea ce priveste aceasta chestiune, trebuie
facute o serie de nuantari. Desi legiuitorul a inteles sa inlature orice efect probant al
dovezilor care au fost excluse de catre judecatorul de camera preliminara, acestea ramaneau
la dosarul cauzei, imprejurare care intra in contradictie directa cu ratiunea avuta in vedere
in ceea ce priveste sanctiunea excluderii. Si de aceasta data, Curtea Constitutionala a
intervenit in urma admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate la data de 18.01.2018,
constatand ca normele relative la sanctiunea excluderii sunt constitutionale in masura in
care prin „excludere” se intelege si eliminarea mijloacelor de proba din dosarul cauzei,
aliniind aceasta reglementare legala la o logica fireasca.

Incheierea ce contine solutia judecatorului de camera preliminara se comunica de


indata procurorului, partilor si persoanei vatamate [art. 346 alin. (3) teza finala C. proc.
pen.], ratiunea fiind, in primul rand, asigurarea celeritatii procedurii, dar, de asemenea,
posibilitatea reala a persoanei interesate de a introduce contestatie impotriva acestei
incheieri, conform art. 347 C. proc. pen.

In fine, conform disp. art. 346 alin. (7) C. proc. pen., „Judecatorul de camera
preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza”.
Referitor la compatibilitatea functiei de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in
judecata cu functia de judecata, se impun a fi facute cateva precizari:

In conformitate cu disp. art. 3 alin. (3) C. proc. pen., „In desfasurarea aceluiasi
proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte
functii judiciare, cu exceptia celei prevazute la alin. (1) lit. c), care este compatibila cu

12
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

functia de judecata, mai putin cand se dispune inceperea judecatii potrivit art. 341 alin.
(7) pct. 2 lit. c)”.10 Prin Decizia nr. 552/201511, Curtea Constitutionala a admis exceptia de
neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 3 alin. (3) teza a II-
a CPP, conform careia exercitarea functiei de verificare a legalitatii netrimiterii in judecata
este compatibila cu exercitarea functiei de judecata, este neconstitutionala.

Opinam ca, de lege ferenda, legiuitorul ar trebui sa se aplece asupra oportunitatii


reglementarii si a incompatibilitatii functiei de verificare a legalitatii trimiterii in judecata
cu functia de judecata, urmand a detalia motivele in cadrul sectiunii dedicate propunerilor
legislative ce urmeaza.

 Calea de atac

Impotriva incheierii judecatorului de camera preliminara, persoana interesata poate


face contestatie in termen de 3 zile de la comunicarea acesteia, contestatie care poate privi
si modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor. Persoana interesata poate fi partea,
procurorul sau persoana vatamate, simetric cu persoanele care pot ridica exceptii pe camera
preliminara.

Competenta de solutionare a acestei contestatii o are judecatorul de camera


preliminara de la instanta ierarhic superioara, iar procedura se desfasoara in camera de
consiliu, cu citarea partilor, a persoanei vatamate si cu participarea procurorului (exact la
fel ca procedura in fata judecatorului de camera preliminara de la instanta sesizata).

Deosebit de importanta e precizarea ca in solutionarea caii de atac nu pot fi invocate


exceptii noi, mai putin cele care vizeaza cazurile de nulitate absoluta, care pot fi invocate
oricand.

10
alin. (3) al art. 3 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. II pct. 1 din O.U.G. nr. 18/2016
11
M. Of. nr. 707 din 21 septembrie 2015

13
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

4). Exceptii de neconstitutionalitate admise de catre Curtea Constitutionala.

Asa cum am aratat in cuprinsul lucrarii, reglementarea legala a institutiei camerei


preliminare a suferit numeroase modificari datorate admiterii unei multitudini de exceptii
de neconstitutionalitate. Vom incerca o enumerare exemplificativa a acestora, in ordine
cronologica, cu precizarea ca ne vom referi cu precadere la exceptiile de
neconstitutionalitate care au avut un impact asupra fazei camerei preliminare propriu-zise,
fara a pune accent pe alte competente ale judecatorului de camera preliminara (solutionarea
plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata, confirmarea
solutiilor de renuntare la urmarire penala, confiscarea sau desfiintarea de inscrisuri,
confirmarea redeschiderii urmaririi penale etc.):

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 599 din 21 Octombrie 2014 referitoare la


exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin.
(5)-(8) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial nr. 886 din
5.12.2014.

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 referitoare la


exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (4), art. 345, art. 346
alin. (1) si art. 347 din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial
nr. 887 din 05.12.2014.

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 552 din data de 16 iulie 2015 referitoare
la referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (3) teza
a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1) -(3), art. 345 alin. (2) si (3), art. 346 alin.
(2) – (7), art. 347 alin. (1) si (2) si art. 348 din Codul de procedura penala, publicata
in Monitorul Oficial nr. 707 din 21 septembrie 2015.

14
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare


la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2) si (3), art. 345
alin. (3), art. 346 alin. (2) si art. 347 alin. (1) din Codul de procedura
penala publicata in Monitorul Oficial nr. 831 din 6 noiembrie 2015.

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 18 din 17 ianuarie 2017 referitoare la


admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 347 alin. (1) din
Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial nr. 312 din 2 mai 2017.

 Decizia Curtii Constitutionale nr. 437 din 22 iunie 2017 referitoare la admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.348 alin.(2) din Codul de
procedura penala publicata in Monitorul Oficial nr. 763 din din 26 septembrie 2017.

 Decizia Curtii Constitutionale luata in sedinta din data de 05.12.2017


referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 342 si
art. 345 alin.(l) din Codul de procedura penala, in curs de publicare.

 Decizia Curtii Constitutionale luata in sedinta din data de 18.01.2018


referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.102
alin. (3) din Codul de procedura penala, in curs de publicare.12

12
Nota: cu toate ca art. 102 C. proc. pen. nu face parte din reglementarea per se a institutiei camerei
preliminare, consideram ca decizia de neconstitutionalitate citata are un impact major asupra modului de
functionare a acestei faze a procesului penal.

15
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

5). Concluzii.

Camera preliminara are la baza un rationament legislativ foarte bun, insa punerea
sa in practica prezinta deficiente majore, in special din prisma reglementarii defectuoase a
acesteia de la bun inceput, care s-a tradus juridic, pe parcursul ultimilor 4 ani, in numeroase
exceptii de neconstitutionalitate admise, asa cum am aratat deja.

Din acest motiv, precum si din altele asupra carora nu vom insista, se pare ca
institutia camerei preliminare nu a fost pe deplin inteleasa de catre organele de aplicare a
legii si, astfel, in prezent nu se poate afirma ca etapa camerei preliminare isi indeplineste
scopul. Aceasta imprejurare rezulta si dintr-o statistica usor de realizat care sa aiba ca
rezultat un procent al cererilor si exceptiilor admise in camera preliminara la nivel national,
dar, mai ales, la nivel regional, in practica instantelor din zona Moldovei.

Una din cele mai importante si mai dureroase nedreptati care se produc, nedreptate
care este resimtita cu precadere de catre persoanele inculpate si trimise in judecata, este
urmatoarea: in timp ce camera preliminara este faza procesului penal in cadrul careia
inculpatul trebuie sa invoce, in mod exhaustiv, toate obiectiunile de legalitate, sub
sanctiunea imposibilitatii si ineficientei invocarii ulterioare a acestora, odata cu incheierea
judecatorului de camera preliminara de incepere a judecatii, inculpatul mai poate invoca
doar aspecte ce tin de fondul cauzei. In atare conditii, se produce o ruptura care frizeaza
absurdul: din cauza aplicarii gresite a legii, organele judiciare analizeaza legalitatea intr-o
faza si temeinicia in alta; legalitatea se analizeaza, asa cum am spus, intr-o modalitate
extraordinar de deficitara, fara posibilitatea administrarii de noi probe, intr-un interval de
timp limitat, iar in cadrul acestei analize, judecatorii de camera preliminara resping
majoritatea solicitarilor motivand ca antameaza fondul, iar in fata instantei, in analiza
fondului cauzei, inculpatul nu poate invoca chestiuni de legalitate, intrucat excede
competentei instantei si face obiectul camerei preliminare.

Unul din motivele pentru care exista aceasta „superficialitate judiciara” in cursul
procedurii de camera preliminara este si nereglementarea unei incompatibilitati intre

16
Universitatea „Petre Andrei” din Iasi
Facultatea de Drept
Master: Stiinte penale
Disciplina: Institutii de drept procesual penal

judecatorul de camera preliminara si judecatorul fondului, motiv pentru care, in cursul


camerei preliminare, judecatorul nu se apleaca in masura in care ar trebui asupra
activitatilor ce fac obiectul competentei sale, motivand, in forul sau interior, ca toate
chestiunile vor fi rezolvate la fond, tendinta judiciara care aduce o atingere grava asupra
unei multitudini de drepturi fundamentale.

Conchidem prin a opina ca primul pas ce se impune a fi facut in vederea remedierii


deficientelor pe care le are, in prezent, in practica, faza camerei preliminare este, de lege
ferenda, separarea celor doua faze si din prisma incompatibilitatii intre cele doua functii
judiciare, cea de verificare a legalitatii trimiterii in judecata si cea de judecata propriu-zisa,
insa facem precizarea ca, cel putin la o prima privire, pare o alternativa vadit mai dificila
modificarea legislativa, pe etape, a procedurii camerei preliminare, preferandu-se, din
propriul punct de vedere, o reconfigurare totala a acestei faze a procesului penal, in vederea
indeplinirii mai eficiente a functiei judiciare a verificarii legalitatii trimiterii in judecata.

17