Sunteți pe pagina 1din 15

DIETOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE HEPATO-BILIARE ȘI PANCREATICE

EXOCRINE

Ficatul este cel mai complex organ, cu rol central în nutriție și metabolism, intervine în
metabolizarea tuturor principiilor nutritive: glucide, proteine, lipide, vitamine, are funcție
de aparare si antitoxica, functie de digestie si excretie.
Glucidele - ficatul are rol în depozitarea glucozei sub formă de glicogen-glicogeneza - în
perioada absorbtivă și de eliberare a glucozei prin glicogenoliza în perioada dintre mese; de
asemenea, prin neoglucogeneză se sintetizează glucoza, pornind de la aminoacizii
glucoformatori sau de la produșii lipolizei din tesutul adipos.
Astfel, o afectare hepatică severă duce frecvent la hipoglicemii, fie prin reducerea
ingestiei de glucide, fie mai ales prin reducerea glicogenolizei sau a neoglucogenezei.
Alteori se produc tulburări de glicoreglare, cu apariția intoleranței la glucide sau a
diabetului zaharat, epuizarea pancreasului endocrin fie instalarea unui diabet.
Proteinele - aminoacizii ajunși la ficat sunt substrat pentru neoglucogeneză; un proces
foarte activ de neoglucogeneză este dependent de oxidarea acizilor grași care furnizează
energia necesara.
Prin procesul de transaminare, ficatul formează noi aminoacizi neesențiali, pentru
sinteza proteinelor și a compușilor organici azotați: baze purinice și pirimidinice, creatină,
porfirinele, glutationul;
Prin dezaminarea oxidativă ficatul produce alfacetoacizii și amoniacul, care intrăă în
ciclul ureogenetic;
Se sintetizeaza proteine structurale, enzimatice si circulante.
Lipidele - ficatul sintetizeaza trigliceride, fosfolipide, colesterol din acizii grasi
sintetizați in situ, proveniți din alimentație sau eliberați prin lipoliză din țesutul
adipos:prin oxidarea acizilor grasi, pentru producerea de energie, se elibereaza corpii
cetonici.
Vitaminele - la nivelul ficatului:
- carotenul este convertit în vitamina A;
- sunt depozitate: vitaminele A, D, E, K si pentru o scurta perioada de timp unele
vitamine hidrosolubile;
- sunt sintetizate proteinele ce leaga vitaminele circulante A si D.
Functia de aparare si antitoxica
Ficatul intervine - în detoxifierea unor substante exo sau endogene;
La nivelul ficatului se sintetizeaza bila, cu rol în digestia si absorbtia lipidelor si a
vitaminelor liposolubile.
Prin bila se excreta colesterolul si substantele liposolubile, bilirubina, produs de
descompunere a hemului de hematii [1, 24].
- Din punct de vedere fiziopatologic se produce o afectare virala nu numai a ficatului,
dar si a pancreasului si duodenului, ce induc intoleranta la glucide pe de o parte, iar pe de
alta parte duodenita va favoriza absorbtia factorilor toxici si a compusilor de degradare
incompleta a alimentelor, cu agravarea functiei hepatice;
- Sindromul icteric poate fi determinat de un spasm sau o disfunctie a sfincterului Oddi
secundar duodenitei, iar ulterior datorat fie afectarii organice a ficatului, fie afectarii
functionale a ficatului, prin inhibitia secretiei biliare.
Terapia nutritionala în hepatita virala acuta [1, 2, 3, 9, 11, 24]:
- Va avea în vedere toate mecanismele patogenice;
- Va fi adaptata fiecarei etape evolutive, în functie de simptomatologia clinica si
toleranta bolnavului, de starea de nutritie a acestuia;
- Se urmareste permanent ca regimul alimentar sa devina normocaloric,
normoprotidic, normolipidic, normoglucidic, intervenindu-se mai ales la sursa acestor
principii nutritive si la gastrotehnie.
În perioada preicterica, în care predomina tulburarile dispeptice (anorexie, greata,
astenie, varsaturi, disconfort abdominal), toleranta digestiva este mult diminuata, regimul
va fi hidro-zaharat.
- Se va indica un regim de crutare digestiva: ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe si de
legume, servite la temperatura camerei, gelatine, miere de albine, jeleuri, apoi supe de
legume limpezi, supe creme de fainoase, lapte simplu degresat sau îndoit cu ceai, sau în
preparate, pireuri de legume (cartofi, morcovi), preparate cu iaurt sau lapte;
- Aceste alimente vor fi împartite în 5-6 mese, pentru a permite administrarea lor în
cantitati reduse.
În perioada de stare, odata cu aparitia icterului, toleranta digestiva creste, cu exceptia
tolerantei la grasimi, datorita afectarii secretiei biliare.
- Se vor permite grasimi la limita tolerantei, proaspete, reprezentate de smântâna si
frisca. Se interzic grasimile supuse tratamentului termic;
- Se permit: lapte si iaurt proaspete, cas, brânza de vaci slaba, proaspata, orezul, grisul,
fideaua, pâinea alba, veche de o zi, sucurile de fructe si legume, fructele coapte si în
compoturi, legume cu celuloza fina fierte sau ca pireuri. Nu se permite carnea, pestele,
brânzeturile fermentate.
În perioada de declin, odata cu disparitia icterului, se va extinde progresiv alimentatia.
- Se va introduce carnea proaspata, frageda, fiarta, rasolul de pui, pestele alb, carnea
de vita slaba.
Convalescenta - daca evolutia hepatitei acute este spre vindecare, se va trece la un
regim alimentar de crutare hepatica, care va dura aproximativ un an.
Dieta de crutare hepatica se va respecta, în functie si de toleranta individuala si de
prezenta unor eventuale tulburari dispeptice restante.
Alimente permise:
-carnea proaspata si slaba de pui, curcan, vitel, vita,
-pestele alb, pregatite ca: rasol, fripta, înabusita, tocatura dietetica (fara ceapa,
condimente, neprajita) fripta;
-laptele dulce, batut, iaurtul proaspat, brânza de vaci proaspata, casul, urda; doua oua
proaspete pe saptamâna;
-smântâna, frisca, uleiul crud, untul proaspat;
-pâinea alba, veche de o zi;
-fainoasele (gris, orez, fidea, taietei, macaroane), preparate cu lapte sau budinci cu
brânza sau carne si ou;
-legumele sub forma de sucuri sau cele cu celuloza fina ca pireuri, soteuri, sufleuri,
salate coapte sau crude;
-fructele ca atare sau coapte, fara sâmburi si coaja, ca sucuri proaspete, pireuri,
compoturi, jeleuri, gemuri;
-deserturile ca: fainoase cu lapte, creme cu lapte si ou, bezele, mereng, biscuiti de albus,
gelatina cu lapte sau suc de fructe s.a.;
-condimentele aromate (patrunjel, leustean, marar, cimbru, tarhon, suc de lamâie);
-sosurile se vor pregati numai dietetic, cu faina diluata separat în apa rece si grasime
adaugata la sfârsitul prelucrarii termice;
-supele creme de legume, supe slabe de carne, supele limpezi de legume, borsurile;
-bauturile nealcoolice: apa minerala, sifonul, sucurile de fructe si legume.
De evitat: dulciurile concentrate datorita riscului crescut de a face diabet a acestor bolnavi.
Alimente interzise:
-mezelurile;
-conservele de orice fel;
-prajelile, untura, seul, slanina, jumarile, orice grasime în exces;
-carnea grasa (porc, rata, gâsca, oaie), fezandata, afumata;
-toate tipurile de carne cu tesut conjunctiv;
-pestele gras;
-brânzeturile fermentate, grase, condimentate, brânza topita, cascavalul;
-ouale în exces sau fierte tari si prajite;
-supele grase de carne, borsurile drese cu smântâna, ciorbele grase, ciorbele de
leguminoase;
-pâinea neagra, intermediara, pîinea proaspata;
-arpacasul, grâul ca atare;
-leguminoasele uscate;
-deserturile preparate cu cacao, ciocolata, multa grasime, aluaturi dospite, foarte
proaspete;
-fainoasele nerafinate;
-legumele si fructele bogate în celuloza dura (ridichiile, guliile, castravetii, varza,
leguminoasele uscate, fructele necoapte, cu coaja si sâmburi, alunele, nucile);
-produsele de patiserie;
-ciocolata, cacao;
-alcoolul, cafeaua;
-sosurile cu ceapa prajita, grasime prajita;
-maionezele, condimentele iuti (piperul, hreanul, mustarul, boiaua, ardeiul iute, ceapa,
usturoiul, chili);
-icrele;
-vânatul;
-molustele.
Daca evolutia afectiunii hepatice este favorabila, dupa un an se trece la alimentatia
normala, rationala a omului sanatos.
Mesele vor fi în continuare reduse ca volum si repetate, cu alimente proaspete,
pregatite dietetic; consumul de alcool va fi interzis timp de un an.
Se va respecta un regim de viata echilibrat, cu evitarea efortului fizic si psihic intens.

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HEPATITELE CRONICE


Date generale
Pentru ca un pacient sa fie considerat cu hepatita cronica, trebuie sa prezinte hepatita
de cel putin 6 luni sau evidenta clinica si biologica a afectarii hepatice confirmata prin
biopsia hepatica, ce arata continuarea unui proces inflamator hepatic [Davis, 1996].
Etiologia este multipla: virala, toxica, metabolica sau autoimuna. Hepatita autoimuna
este diagnosticata dupa ce alte cauze; virala, agenti hepatotoxici, boli metabolice au fost
excluse. Din punct de vedere clinico-evolutiv se descriu trei forme:
1. Hepatita persistenta, caracterizata prin manifestari clinice discrete: jena în
hipocondrul drept, diminuare a apetitului, astenie fizica; probele biologice sunt usor
modificate.
2. Hepatita cronica agresiva - activa sau evolutiva, caracterizata prin tulburari
dispeptice, balonari postprandiale, durere în hipocondrul drept, diminuarea apetitului,
astenie fizica la eforturi mici, scadere în greutate.
3. Hepatita cronica necrotica-subacuta - forma cea mai severa de hepatita cronica se
caracterizeaza prin alterarea testelor biologice si a starii generale.
Regimul alimentar [1, 2, 3, 8, 12, 24] va fi normocaloric sau hipercaloric la pacientii
denutriti, normoproteic, normolipidic, normoglucidic, cu asigurarea unui aport optim de
proteine si lipide animale. Vitaminele si sarurile minerale vor fi asigurate în cadrul unei
gastrotehnii corecte. Proteinele se vor asigura în cantitate normala, din cele cu valoare
biologica mare, cu continut complet în aminoacizi esentiali, necesare pentru regenerarea
tesutului hepatic; lipidele vor fi asigurate în cantitate normala sau usor scazuta, cu
respectarea proportiei între cele bogate în acizi grasi saturati si cele bogate în acizi grasi
nesaturati. Consumul exagerat al grasimilor bogate în acizi grasi polinesaturati poate duce
la aparitia de hematoame. Glucidele se vor asigura din legume, fructe, cereale cu evitarea
dulciurilor concentrate.
Numarul meselor va fi 4-5 pe zi, pentru a preveni ingestia unui volum crescut de
alimente.
În hepatita cronica persistenta, regimul alimentar se suprapune regimului de crutare
hepatica, din perioada de convalencenta a hepatitelor virale acute.
În hepatita cronica activa regimul alimentar va fi normocaloric sau hipercaloric la
denutriti, normoproteic, alcatuit în special din proteine cu valoare biologica crescuta, cu
un aport de lipide la limita inferioara a normalului, din care cel putin jumatate vor fi de
origine animala, normoglucidic, cu evitarea dulciurilor concentrate, bogat în vitamine si
minerale.
Se vor servi 4-5 mese pe zi la ore regulate, ultima masa cu 2-3 ore înainte de culcare,
pentru asigurarea unei bune digestii si a unui somn odihnitor. Nu se vor consuma lichide în
timpul mesei, pentru a evita diluarea sucurilor digestive. O atentie deosebita se va acorda
tehnicii de preparare a alimentelor. Alimentele permise si cele interzise au fost prezentate
în cadrul regimului de crutare hepatica din convalenscenta hepatitelor acute.

REGIMUL ALIMENTAR ÎN CIROZELE HEPATICE


Date generale
Ciroza hepatica este o afectiune hepatica difuza, caracterizata prin fibroza si
dezorganizarea arhitecturii hepatice.
Etiologia este multipla: virusuri hepatitice, B si C în special, alcoolismul cronic, bolile
metabolice si autoimune, hemocromatoza, boala Wilson, deficienta de α-1-antitripsina,
agenti toxici hepatici, inclusiv medicamente (izoniazida, methotrexat).
Perturbari ce pot apare:
-perturbarea sintezei proteice, cu hipoproteinemie, hipoalbuminemie, scaderea
fibrinogenului, protrombinei. Concomitent scade aportul proteic, datorita inapetentei,
cresc pierderile proteice prin cresterea catabolismului, sângerari, cresterea excretiei
urinare de aminoacizi.
-aminoacizii, ajunsi la ficat pe cale portala, nu mai sunt retinuti si ajung în circulatia
sistemica.
-creste amoniemia, datorita scaderii enzimelor implicate în ciclul ureogenetic,
dezaminarii aminoacizilor din intestin sub actiunea florei intestinale, prin scaderea
fluxului sanguin renal - sindromul hepatorenal (se produce retentia ureei, care difuzeaza în
intestin si sub actiunea ureazelor bacteriene este transformata în amoniac), din glutamina,
prin actiunea glutaminazei renale, la pacientii cu hipertensiune portala, prin suntul porto-
cav sau porto-sistemic sau porto-cav realizat chirurgical, când amoniacul circulant ocoleste
ficatul si nu mai este detoxifiat.
-10-37% dintre pacientii cu ciroza hepatica prezinta diabet zaharat, iar 60-70% au
toleranta scazuta la glucoza, în special datorita insulinorezistentei.
-hipoglicemia à jeun este frecventa, datorita scaderii rezervelor hepatice de glicogen, a
scaderii gluconeogenezei.
Regimul alimentar în cirozele hepatice face parte integranta din tratament, în cadrul
caruia detine un rol important.
Aportul caloric va fi normal, sau crescut la pacientii cu denutritie.
Proteinele vor fi date la limita superioara a normalului, sau regimul alimentar va fi
usor hiperprotidic, datorita deficitului proteic de diverse grade, pe care îl prezinta
pacientii cirotici. Se vor indica proteinele cu valoare biologica ridicata, din lactate,
brânzeturi, carne. În iminenta aparitiei insuficientei hepato-celulare se va reduce aportul
de proteine, ce predispune la cresterea derivatilor amoniacali si a altor compusi toxici în
organism, dar ele vor fi reintroduse dupa ameliorarea tabloului clinico-biologic.
Lipidele vor fi recomandate la limita inferioara a normalului, sau dieta va fi
hipolipidica în perioadele icterice, când scade toleranta digestiva la acestea. Peste 50% din
proteine si lipide vor fi de origine animala.
Glucidele vor completa aportul caloric, ele fiind indicate la limita superioara a
normalului, uneori dieta fiind hiperglucidica. Va fi evitat consumul excesiv de dulciuri
concentrate, datorita asocierii frecvente a diabetului zaharat la bolnavii cirotici.
Vitaminele sunt în general asigurate prin dieta, dar pot fi suplimentate în caz de
nevoie.
Aportul de sodiu va fi moderat restrâns în cirozele compensate, atingând
2 g/zi, dar va fi scazut sub 500 mg/zi când ciroza se decompenseaza.
Regimul alimentar în ciroza compensata, fara ascita si fara icter
Numarul meselor va fi de 4-6 pe zi pentru a permite prize alimentare mici; ultima masa
va fi servita seara, cu 2-3 ore înainte de culcare.
Ambianta de servire a mesei va fi placuta pentru a nu inhiba apetitul si asa redus al
acestor bolnavi.
Alimentele vor fi bine mestecate, se vor servi caldute, nu se vor consuma lichide în
timpul mesei
Alcoolul este proscris. Orice consum de alcool poate declansa alterari hepatice
profunde, uneori cu consecinte grave.
Aportul de sodiu va fi de 2 g/zi în medie.
Regimul alimentar este acelasi cu cel de crutare hepatica din hepatitele acute si cronice.

Regimul alimentar în ciroza hepatica decompensata cu ascita si edeme


Regimul alimentar în acest caz va fi asemanator cu al cirozei compensate, urmarindu-se
însa reducerea marcata a ingestiei de sodiu, sub 500 mg/zi
Prepararea alimentelor se va face fara sare, în plus fiind excluse din alimentatie
preparatele cu continut excesiv în sodiu: pâinea se va recomanda nesarata, laptele si
produsele lactate vor fi desodate, va fi limitat consumul unor legume cu continut crescut în
sare (telina, varza, sfecla, spanacul, ridichiile), carnea si ouale vor fi limitate functie de
continutul lor în sare; se vor contraindica apele minerale cloruro-sodice, cele
bicarbonatate. Dupa compensarea cirozei se va reveni la regimul alimentar anterior.
Când apare insuficienta hepato-celulara bolnavul va fi internat în spital, necesitând
adaptarea dietei si a terapiei de la o etapa la alta, functie de evolutie. Când apare
encefalopatia hepatica se scad proteinele la 20-40 g/zi, iar lipidele sub 60 g/zi.
24-48 ore regim hidrozaharat: limonada, ceaiuri îndulcite, sucuri de fructe diluate,
supe limpezi de legume. Vor fi asigurati 2-3 litri de lichid administrati la 2-3 ore, functie de
pierderi.
Dupa 48 de ore se adauga mucilagii din fainoase, pireuri de legume preparate cu lapte
degresat sau iaurt, fainoase cu lapte degresat, apoi, brânzeturi proaspete, lapte, iaurt, peste
alb slab, carne slaba rasol, sufleuri de legume, pâine alba prajita, asigurându-se în
continuare un regim de crutare colecistica, care este identic cu cel de crutare hepatica.

Dieta în colecistita cronica


Se suprapune dietei de crutare hepatica, prezentata la hepatita acuta virala.

Dieta în litiaza biliara


Întrucât litiaza biliara este frecvent asociata cu colecistita cronica, se va recomanda
acestor bolnavi dieta din colecistita cronica. În perioadele marcate de colici biliare repetate
dieta va fi lichida si semilichida, asemenea celei din colecistita acuta. Majoritatea calculilor
veziculari fiind din colesterol, însotiti în general de hipercolesterolemie, se recomanda
reducerea alimentelor bogate în colesterol (creier, ficat, rinichi, carnuri grase, oua, unt,
brânzeturi grase, slanina etc.).

Dieta în dischinezia biliara hipertona


Se suprapune dietei din colecistita cronica, adeseori fiind necesar un tratament sedativ,
datorita accentuarii simptomatologiei la bolnavii stresati, anxiosi.

Dieta în dischinezia biliara hipotona


Se recomanda un regim de crutare biliara, asociat cu alimente cu efect colagog,
administrate dimineata pe stomacul gol: smântâna, unt, margarina, ulei de masline,
galbenus de ou.

Regimul alimentar în pancreatitele cronice:


Hipercaloric (2 500-6 000 calorii, în raport cu starea de slabire);
Hiperproteic (100-250 g zilnic, din care cel putin 65% vor fi de origine animala), care
nu produc fermentatii, stimuleaza apetitul, ajuta la regenerarea tisulara;
Normo/hiperglucidic, glucidele vor fi crescute spre 400 g pe zi. Când coexista diabetul
zaharat se restrâng hidratii de carbon, dar totdeauna se vor asigura peste 250 g pe zi,
asociindu-se tratamentul cu insulina;
Hipolipidic sau la limita inferioara a normalului. Administrarea orala concomitenta a
unor enzime pancreatice (nutrizim, triferment, creon, festal etc.) amelioreaza digestia
lipidelor, permitând cresterea acestora spre 60-140 g pe zi.
Se recomanda 4-5 mese pe zi, egale ca volum, ce vor permite un aport caloric mai
ridicat.
Dintre grasimi sunt foarte bine tolerate: untul proaspat de vaca (30 g/zi), brânzeturile
ce contin sub 50% grasimi, uleiul de floarea soarelui, porumb, soia
(30 ml/zi în medie).
Carnea se prepara fripta, având avantajul ca absoarbe la un volum mai mic o cantitate
de proteine egala cu cea dintr-un volum mai mare de carne fiarta.
Interzicerea completa a consumului de alcool, ce are efect toxic asupra organismului.
Se vor evita alimentele bogate în celuloza greu digerabila.
Se vor prefera alimentele ce aduc într-un volum mic o cantitate calorica mare.
Se va evita consumul de lichide în timpul mesei, care dilueaza enzimele digestive.
Regimul va fi normosodat;
Se permit condimente neiritante ale tubului digestiv.