ICS 91.100.30 SR EN 12350-7 lunie 2003 STANDARD ROMAN indice de clasticare H 31 INCERCARE PE BETON PROASPAT Partea 7: Continut de aer — Metode prin presiune Testing fresh concrete — Part 7: Air content — Pressure methods Essai pour béton frais ~ Partie 7: Détermination de la teneur en air— Méthode de la compressibilité | al ASRO la 5 iunie 2003 7: 2000 are statutul unui standard APROBARE __| Aprobat de Directorul Ger Sandardul european Et roman CORESPONDENTA |Acest standard cu standardul EN 12350-7: 2000 This standard is identical with the European Standard EN 12350-7: 2000 La présente _norme est identique 4 la Norme européenne EN 12350-7: 2000 DESCRIPTOR! TIT | Beton, beton proaspat, incercare, determinare, metoda, continut de aer, compresibiltate, presiune ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adrosa posta: str. Mendeloey 21-25, 70168, Bucursti 1 Directia Ganerala: Tel: +40 1 211.3296; Fax: +40 1 210.08.33, Direct Standarcizare: Tal: +40 1310.43.08; +40 1310.43.00, Fax: +40 1 315.58.70 Direciia Publica: Serv. VanzariAbonamente: Tel: +40 1212.77.25, +40 1 212.7820, +40 1312.94.88, +40 1 312,94.69; Fax: +40 1210.25.14, +40 1212.76.20 ASRO Roproduccrea sou ublzarea iteprala sau parjialé a prezortul standard h once publica i pr ace proceda {electronic, mecanl, flocopiere, microfimare et. este intezisa daca nu exsa acordul sri al ASRO. Ref.: SR EN 12350-7:2003 Editia 1Preambul national ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englez a standardului european EN 12360-7: 2000, Pentru standardul european EN 12350-1:1999 la care se face referire tn text exist urmatorul standard roman corespondent: EN 12350-4:1999 IDT SREN 12360-1:2003 Trereare pe betonul proaspat. Partea 3: Esantionare Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazd standardul european la care se face referinfS (respectiv standardul romane identic cu acesta). Simbolul gradului de echivalenta (IDT - identic), conform SR 1000-8.STANDARD EUROPEAN EN 12350-7 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Aprilie 2000 Ics 91.100.30 Versiunea romana Incercare pe beton proaspat ~ Partea 7 : Continut de aer — Metode prin presiune Air content-Pressure methods _ Essais sur béton frais - Partie Prifung von Frischbeton - Teil Testing fresh concrete - Part 7: 7:Determination de lateneur _7: Luftgehalte - Druckverfahren en air - Méthode de la compressibilité Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 12350-7:2000. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale sia fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul standard european a fost adoptat de CEN la 1 noiombrie 1999. Membrii CEN sunt obligaiisa respecte Regulamentul Inte CEN/CENELEC care stipuleaza conaitile in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard national, fra nici o modificareListele actualizate si referinfole bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute po baza de corere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul standard european existé in trel versiuni offciale (engleza, fran oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabiliatea unui mem notficata Secrotariatului Central, are acolasistatut ca gi versunile ofa. Esra si) Membrii CEN sunt organismele najjonale de standerdizare din: Aust, plaza Finlanda, Frenta, Germania, Grecia, anda, Isanda, italia, Luxemburg, Neve Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. germand). © versiune in , in imba sa nationala gi nemarca, Elvetia, Norvegia, Olanda, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaishes Komitee fiir Normung Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels © 2000 CEN Toate drepturile de utiizare sub orice forma si prin orice mijloace sunt rezervate in toata lumea membrilor nationali ai CEN Ref. EN 12350-7:2000 ROSREN 12360 Cuprins i Preambul. 1 Domeniu de aplicare.... Referinte normative... Princip 4 Metoda coloanei de apa. 5 Metoda cu manometru 6 Calculul si exprimarea rezultatelor..... 7 Raport de incercare. 8 Fideltate. ‘Anexa A (normativa) Factorul de corectie al agregatului ~ metoda coloanei de apa. Anexa B (normativa) Factorul de corectie al agregatului - metoda cu manometru oe 13 ‘Anexa C (normativa) Etalonarea aparatului ~ metoda coloanel de apa... ‘Anexa D (normatiiva)Etalonarea aparatului~ metoda cu manometru ..SR EN 12350-7 Preambul : ‘Acest standard european a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC104 ~ “Beton (productie, punere in ‘opera, performanta gi criterii de conformitate)’,al c&rui secretariat este detinut de DIN. Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national fie prin publicarea unui text identic fie prin ratifcare, pana cel tarziu in octombrie 2000 si toate standardele nalionale in contradictie trebuiesc anulate pang cel tarziu in decembrie 2003. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare ale urmatoarelor {ari sunt obligate sa puna in aplicare acest standard european : Austria, Belgia, Danemarca, Eivefia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Isianda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. ‘Acest standard face parte dintr-o serie referitoare la incercari pe betonul proaspét. Un proiect pentru acest standard a fost publicat in 1996 pentru anchetd CEN, inregistrat ca prEN 12395, Acesta a fost unul dintr-o serie de metode de incercare pentru betonul proaspat si intarit numerotate separat. Pentru comoditate, s-a decis s4 se combine aceste proiecte de standarde individuale in trei noi standarde cu parti separate pentru flecare melodii, dupa cum utmeaza: ~ Incercare pe beton proaspat (EN 12350) = Incercare pe beton intart (EN 12390) - _ Incercare pe beton in structuri (EN 12504) ‘Aceasta serie EN 12350 include urmatoarele parti, unde in parantez se dau numerele sub care metodele specifice de incercare au fost publicate pentru ancheta CEN’ EN 12350 Incercare pe beton proaspat Partea 1: Esantionare (anterior prEN 12378: 1996) Partea 2: Incercare de tasare (anterior prEN 12382: 1996) Partea 3: Incercare Vebe (anterior prEN 12350: 1996) Partea 4: Grad de compactare (anterior prEN 12357: 1996) Partea 5: Incercare de rspandire cu masa (anterior prEN 12358: 1996) Partea 6: Densitate (anterior prEN 12383: 1996) Partea 7: Continutul de aer — Metodele prin presiune (anterior prEN 12395: 1996) Standardul se bazeaza pe proiectul de standard intemational ISO 4868 Beton - Determinarea confinutulut de aer in betonul proaspat amestecat ~ Metoda prin presiune: prima €ditie"A\1980-03-15. Ca gi standardul ISO, acesta specific’ doua tipuri de dispozitive’de AREFake pentru efectuarea Incercri, dispozitiv cu coloand de apa gi manometru. Rezultatele unei recente, Lgagrapmeratve ire lborstoare, in parte finanfate de CE in cadrul Programului de Masurare gi Incet yct MAT1-CT-94-0043, care investigheaza aceste doud metode de masurare a confinutului de aer, nu au gasit diferente semnificative intre ele. Cu toate acestea, in acest program s-a constatat od folosirea unui vibrator de interior pentru a compacta epruvetele de beton proaspat cu aer antrenat trebuie facuté cu prudent, dacd se urmareste cevitarea pierderii de aer antrenat. Determinarea valor de corectie a agregatului pentru cele doua metode a fost inclusa tn anexele normative A 9B. Metoda de etalonare ale celor doua tipuri de aparate a fost inclusd in anexele normative C si D. Precautil. Cand se amestecd cimentul cu apa, se elibereaza alcali ™. Se iau masuri pentru a evita patrunderea de ciment uscat in ochi, guré si nas in timpul amestecarii betonului. Se evit& contactul pieli cu pasta de ciment sau beton umed purtand echipament special de protectie. Daca patrunde ciment sau beton lumed in ochi, se clateste imediat abundent cu apa si se solicit fra Intarziere un tratament medical. Se pal imediat betonul proaspatt de pe piele. “and se amestecd cimentul cu apa se formeaza un mediu alcalin "NOTA NATIONALA -A se cit: 3SREN 12350 NOTE --hy—he= Ar, c&nd recipientul contin beton ca in figura 1. hhy— he = G (factorul de corectia al agregatulul) cAnd recipientul confine numai agregate si apa. ‘A,—G= A. (confinut de aer al betonului) 44.2. Mijloace de compactare a betonului, care poate fi unul din: a)Vibrator de interior cu o freeventa minima de aproximativ 120 Hz (7 200 de cicluri pe minut), diametrul tubului nedepasind aproximativ un sfert din dimensiunea cea mai mica a epruvetei de incercat. b) Masa vibratoare cu o frecventa minima de aproximativ 40 Hz (2 400 de cicluri pe minut) o)Tija de compactare cu sectiune transversala circulara, rectilinie, confectionata din ojel, avand diametru do aproximativ 16 mm, lungime de aproximativ 600 mm si capetele rotunjte. d) Bara de compactare, rectilinie, confectionata din otel, avand o secfiune transversalé patrata do aproximativ 25 mm x 25 mm si o lungime de aproximativ 380 mm. 4413. Scafé, cu ljime de aproximativ 100 mm. 4.1.4 Doud mistrii sau drisce de ofet 44.5 Recipient de reomogenizare, 0 tavé plat de construciie rigidé, confectionaté din material neabsorbant care sd nu fie atacaté direct de pasta de ciment. Trebuie sa alba dimensiuni adaptate pentru ca betonul sé poata fi reomogenizat complet cu lopata cu extremitate patrata 4.16 Lopata cu extremitatea patrat’ NOTA Extremitatea patrata este necesara pentru a asigura omogenizarea corespunzatoare a materialulu in recipientul e reomogenizare. 4.4.7 Recipient cu cioc avand o capacitate de 2 | pané la 5 | folosit la umplerea aparatului cu apa. 44.8 1can ugor cu o masa de aproximativ 250 g. 4.2 Mod de lucru 4.24 Egantionare Proba de beton proaspat se obtine in conformitate cu EN 12350-1. Se reomogenizeaza proba inainte de a efectua incercarea. 4.22 Umplerea recipientului si compactarea betonului Folosind scafa, se ageazé betonul fn recipient astfel Incat sa se elimine cat mai mult posibil aerul ocius. Se introduce betonul in trei straturi de grosimi aproximativ egale. Se compacteazé betonul imediat dupa introducerea in recipient astfel inet s8 so producé 0 compactare completa a betonului fara segregare ‘excosiva gi formare de lapte de ciment. Se compacteazd fiecare strat folosind una din metodele descrise mai jos: NOTA 1 - Compactarea completa se objine folosind vibrarea mecanica in momentul in care nu mai apar bule mari de aer pe suprafata betonului far suprafata dovine relat neteda , cu un aspect sticlos, fara segregare excesiva, NOTA 2 - Numérul de lovituri necesare pe strat pentru a objine compactarea manuala totala depinde de consistenla betonuli Cantitatea de material utiizata in stratul final trebuie s& fie suficient& pentru a umple recipientul fara a fi necesar 84 se inlature material in exces. Se poate adduga o cantitate micd de material, daca este necesar, ise compacteaza din nou pentru a umple recipientul, dar inlaturarea de material in exces trebuie evitata.SREN 12360-7 4.23 Vibrare mecanic’ 4.2.3.1 Compactare cu vibrator de interior ‘Se aplica vibrarea pe o durata minima necesara obtinorii compactarii totale a betonului. Se evité vibrarea in exces care poate cauza pierderea de aer antrenat. NOTA 1 - Trebuie avut gril s& nu se doterioreze recipientul. Vibrator trebuie s& fie vertical gi s8 nu | se permité s& ating’ fundul sau marginilerecipientului. Se recomanda folosirea unui cadru de umplere. NOTA 2 - Incercairile in laborator au ardtat c& trebuie avuta mare gra pentru a evita pierderea de aor antronat cand se foloseste un vibrator de interior. 4.2.3.2 Compactare cu o masé vibratoare Se aplica vibrarea pe durata minima necesara compactatil totale a betonulul. Este preferabil ca recipiontul 8a fie atagat sau fixat strans de masa. Se evité vibrarea in exces care poate cauza pierderea de aer antrenat 424 Compactare cu tija sau bara de compactare Se distribuie loviturile de compactare cu tija sau bara intr-un mod uniform pe sectiunea transversala a tiparului. Se asigura c& tia sau bara de compactare nu loveste brutal fundul recipientului cand se compacteaza primul strat si nici nu penetreaza semnificativ orice alt strat anterior. Se supune betonul la cel Putin 25 de lovituri pe strat. Avand ca scop eliminarea bulelor de aer oclus dar nu sia aerulul antrenat, dupa compactarea fiecarui strat, se bat marginile recipientului cu ciocanul pana cand bule mari de aer ies la suprafafa gi se elimina urmele lasate de tija sau bara de compactare. 42.5 Masurarea continutului de aor Se curd complet flangele recipientului $i ansamblul de acoperire. In absenfa tubului de stropire, se amplaseaza central placa de repartiie si se apasa astfel incat sa intre In contact cu betonul. Se prinde in clame ansamblul de acoperire. Se asigura c exista o etangare perfecta intre recipient si capac. Se umple aparatul cu apa si se bate usor cu ciocanul pentru a elimina aerul ce adera pe suprafeele interioare ale ‘apaculti. Se aduce nivelul apei in tubul vertical pana la 0 tumnand prin robinetul mic cu ventilul de aer deschis. Se inchide ventilul de aer si se aplicé presiunea de lucru, P, cu ajutorul pompei de aer. So Inregistreaza indicatia tubului de mésurd, hy, si se elibereazd presiunea. Se citeste inregistrarea tubului gradat gi daca indicatia he este egala sau mai mica de 0,2% continut de aer, se inregisteaza valoarea (hy-h:) Ca find conyinutul aparent de aer, A, rotunjitla cel mai apropiat 0,1% continut de aor. Daca hz este mai mare de 0,2% continut de aer, se aplica presiunea de lucru, P, citind inca o dat tubul gradat hy gicitirea final hy dupa eliberarea presiuni. Daca (hha) este 0,1% continut de aer sau mai putin, se inregistreaza valoarea (a-ha) ca gi continut aparent de aer. Daca (hy-ha) este mai mare de 0,1% continut de aer, este probabil sa existe o scurgere gi incercarea trebuie s& nu fie luata in considerare, 5 Metoda cu manometru 5.1 Aparaturdi 5.1.41 Manometru, un exemplu al acestuia este prezentat in figura 2, constand din: a) Recipient, un vas cilindric cu flanga de ofel sau alt metal dur, care sa nu fie atacat direct de pasta de ciment, avand capacitatea nominala de cel putin 5 | gi un raport diametru-inaltime de cel putin 0,75 si nu mai mult de 1,25. Marginea exterioara gi suprafetele interioare ale vasului ‘rebuie sa fie prelucrate pana la un finisaj neted. Recipientul trebuie si fie etang la apa gi Tn plus 1 51 ansamblul de acoperire trebuie sa reziste la 0 presiune de lucru de aproximativ 0,2 MPa,SREN 12350 b) Ansamblu de acoperire, un capac rigid cu flanga de otel sau alt metal dur care 88 nu fie atacat direct de pasta de ciment. Marginea exterioard si suprafata inferioard a fiangei cat si suprafetele interioare trebule sa fie prelucrate pand la un finisaj neted. Capacul trebule s8 poata fifixat etang de recipient, fara a refine aer la imbinarea intreflangele capacului sia recipientului ) Manometru, fixat pe ansambiul de acoperire, etalonat pentru a indica un confinut de aer de la (0% pana la 8% si de preferinta 10%. Gradatile pentru diversele domenii ale scar trebuie sa fie de 0,1% pentru domeniut 0...3%, 0,2% pentru domeniul 3...6% gi 0,5% pentru domeniul 6...10%, 4) Pompa de aer, integrata in ansamblul de acoperire. Aparatul trebuie si fie etalonat in momentul incercari,folosind procedura din anexa D. Legenda: 1) Pompa 6) Manometru 2) Robinet B 7) Supapa de eliminare a aeruiui 3) Robinet A 8) Camera de aer 4) Tub de prelungire pentru verifcari de etalonare 9) Dispozitv cu cleme '5) Supapa principala de aer 10) Recipient Figura 2 - Aparatura pontru metoda cu manometru 5.1.1 Mijloace de compactare a betonului, care poate fi unul din a) Vibrator de interior cu o freevent minima de aproximativ 120 Hz (7200 de ciclri pe minut) diametrul tubului nedepagind aproximativ un sfert din dimensiunea cea mai mic’ a probel de ‘incercare). b) Masé vibratoare cu o frecvent minima de aproximatiy 40 Hz (2400 de cicluri pe minut) ©) Tijd de compactare de sectiune transversalé circulars, rectlinie, confectionata din ofel, cu un diametru de aproximativ 16 mm, lungime de aproximativ 600 mm si cu capete rotunjite. 4) Bara de compactare, rectilinie, confectionata din otel, avéind 0 sectiune transversala patrata de aproximativ 25 mm x 25 mm si lungime de aproximativ 380 mm, 5.4.3 Scafai, cu lajimea de aproximativ 100 mm.SREN 12350-7 5.1.4 Doud mistrii sau drisce de ofel 5.1.5 Recipient de reomogenizare, o tava plata rigid, confectionata din material neabsorbant care sa nu fie atacat direct de pasta de ciment. Trebuie sa aiba dimensiuni adaptate pentru a putea reomogeniza complet bétonul cu lopata cu extremitatea patrata. 5.1.6 Lopati cu extremitate patrata NOTA - Extremitatea patraté este necesaré pentru a asigura omogenizarea corespunzatoare a materialulul pe tava de reomogenizare 5.1.7 Seringa, de cauciuc, permitand a injacta apa in recipient fie prin robinetul A fie prin robinetul B. 5.4.8 Clocan ugor cu o masa de aproximativ 250 g. 5.4.9 Cronometru, capabil sa masoare pand la 0.5 s. 5.2 Mod de lucru 5.24 Esantionare Proba de beton proaspat se obtine in conformitate cu EN 12350-1. Se reomogenizeaza proba tnainte de a efectua incercarea. 5.2.2 Umplerea recipientului si compactarea betonului Folosind scafa, se ageaz betonul in recipient astfel incat s& se elimine ct mai mult posibil aerul aclus. Se introduce betonul in trei straturi de grosimi aproximativ egale. Se compacteazé betonul imediat dupa introducerea in recipient astfel incat s& se produca 0 compactare complet a betonului far segregare excesiva gi formare de lapte de ciment. Se compacteaza fiecare strat folosind una din metodele descrise mai jos: NOTA 1 - Compactarea completa se objine folosind vibrarea mecanica atunc! cand nu mai apar bule mari de aer pe suprafata betonului iar suprafata devine relativ neted3, cu un aspect sticlos, far segregaro excasiva, NOTA 2.- Numarul de lovituri necesare pe strat pentru a objine compactarea manuala completa depinde de consistenta betonuiu. NOTA 3 - Cantitatea de material utlizata in stratul fina este sufcienta pentru a umple recipientulfaré a fi necesar 84 so 5.23 Vibrare mecanica 52. 1 Compactare cu vibrator de interior So aplica vibrarea pentru o durata minima necesara obtinerii compactari complete a betonului. Se evita vibrarea in exces care poate cauza pierderea de aer antrenat NOTA 1 - Trebuie avut grid sa nu se deterioreze recipientul. Vibratorul trebule finut vertical gi 8 nu | so permits sa atinga fundul sau marginile recipientulul. Se recomanda folosirea unui cadru de umplere. NOTA 2- Incerciie In laborator au aratatc8 trebuie avuté mare grijé pentru a evita pierderea de aer antrenat cand se foloseste un vibrator de interior. 5.2.3.2 Compactare cu o masa vibrant Se aplicé vibrarea pe durata minima necesaré compactéiii complete a betonului. Recipientul trebuie s& fie alagat sau finut strans de masa. Se evité vibrarea in exces care poate cauza pierderea de aer antrenat.SREN 12350 5.2.4 Compactare cu tia sau bard de compactare ; Se distribuie loviturle de compactare cu tia sau bara int-un mod uniform pe sectiunea transversala a tiparului. Se asigurd cA tja sau bara de compactare nu loveste brutal fundul recipientului cand se ‘compacteaz& primul strat gi nici nu penetreaza semnificatv orice alt strat anterior. Se supune betonul la col putin 25 lovituri pe strat. Avand ca scop eliminarea bulelor de aer oclus, dar nu gi a aerului antrenat, dupa ‘compactarea fiec&rui strat, se bat marginile recipientului cu ciocanul pana cand bule mari de aer ies la suprafala gi se elimina denivetanie lasate de tja sau bara de compacta. 5.2.8 Masurarea confinutului de aer Se curdté complot flangele recipientului gi ansamblului de acoperire. Se prinde tn cleme ansamblul de ‘acoperire. Se asigura cd existé o etangare buna inire capac si recipient. Se inchide supapa principald de aer §g1 se deschide robinetul A si robinetul B. Folosind o seringa se injecteaza apa fie prin robinetul A fie prin Tobinetul B pana cand apa iese prin cealalt robinet. Se loveste usor cu ciocanu! dispozitivul pana ce tot aerul ‘oclus este eliminat. Se inchide supapa de evacuare a aerului de pe camera de aer, si se pompeazd aer in aceasta pana cénd acul manometrului este in dreptul liniei presiunilintiale. Dupa ce se agteapta cateva secunde ca aerul comprimat s& se rdceascé pana la temperatura mediului ambiant, se stabllizeazd acul ‘manometrului in dreptul liniei de presiune iniiala fie prin pomparea fie prin eliminarea aerului dupa cum este necesar. In acest timp se loveste incet manometrul. Se inchid ambele robinete A si B si apoi se deschide ‘supapa principal’. Se lovesc intens laturile recipientului. In timp ce se loveste ugor manometrul, se citeste valoarea indicalé, care este procentul aparent de aer, A. Se deschid robinetele A si B pentru a elibera presiunea inainte de a scoate ansamblul de acoperire. 6 Calcul si exprimarea rezultatelor Continutul de aer al probei supuse incercarit Se calculeaza continutul de aer al betonului din recipient, A, cu formula: Az AWG ncare: ‘Ay este confinutul aparent de aer din proba supusé incercéi G este factorul de corectie al agregatului ‘Se exprima confinutul de aer ca procent prin rotunjire la cel mai apropiat 0,1%. NOTA. Metodele de determinare a valor factoruli de corectie a agregatului sunt desorise in anexele A si B. 7 Raport de incercare Raportul trebuie sa contina: a) Identiicarea probei supuse Incercat b)_locul realizéri incercérii; ©) data si ora realizarii incercari; d)_masurarea consistentei probei; ) metoda de compactare ; f) corectia agregatului (unde este cazul); 10SR EN 12350-7 {9} metoda de Incercare si modul de lucru utlizat (coloana de apa sau manometru); hh) informati spectice incercari, ex: alttudinea; ')continut de aer masurat; J) oFice abatere de la metoda de incercare standardizata (unde este cazul}; k) © declaratie a persoanei care a efectuat Incercarea cum cd aceasta a fost efectuata in conformitate cu acest standard, cu exceptia celor menfionate la punctuj). Raportul poate include: 1) temperatura probei reomogenizate 'm) observatiireferitoare la starea probei supuse incercéii 8 —Fidelitate 8.1 Metoda coloanei de apa Datele de fidelitate sunt date in tabelul 1. Acestea se aplicé masurarilor confinutului de aer efectuate cu metoda coloanei de apa pe beton prelevat din aceeasi proba si compactaté manual cAnd fiecare rezultat al Incercaril este obfinut printr-o singura determinare a confinutului de aer. Tabolul 1 - Date de fidelitate pentru masurdrile confinutului de aer Nivel Condifii de ‘Condit do repetabilitate reproductibilitate S r Se R | % % % % % | 58 0.16 4 0.45, 43 NOTA 1 - Datele de fidetate au fost determinate In cadrul uni experimentiri efectuate Tn Marea Britanie in 1987 in cursul cfreia datele au fost obtinute pentru mai multe Incercari descrise atunci in BS 1881. Experimentarea a implicat 16 ‘operator. Betoanele au fost confecfionate din ciment Portland uzual, nisip din Valea Tamisoi gi pietig de 10 mm gi 20 mm din Valea Tamisei, rezultate ale incercéti, obfinute din NOTA 2 In condi normale gi corecte de aptcare a metodei, itera dnt Scurt timp. posibl, ni Webuie 34 aceeasi proba de citre acelasi operator folosind aceeasi aparaturd in/é epaseasca, pe medi, vloare repetabti, deat o dtd la 20 de Caz pap 2951 proba obfinute In cel mai NOTA 3 - In conaiti normale gi corecte de aplicare a metodel, rezulatcle ingareAglae’ seasc’, in medic, valoarea scurt timp posibil, de catre dol laboranii folosind aparatura proprie, nu frebir reproductiblitaji R, decat o data la 20 de cazur. NOTA 4 - Pentru mai multe informafi asupra fidelitatit si pentru define termenilor statisticl folost in legaturd cu fidelitatea, a se vedea ISO 5725. 8.2 Metoda cu manometrul Nu exista date disponibile referitoare la fidelitate pentru metoda cu manometru, "SREN 12350 Anexa A (normativa) Factor de corectie al agregatului — metoda coloanei de apa A. Generalitati Factorul de corectie al agregatului variaza pentru diferte agregate si, desi el rdmane aproximativ constant pentru un anumit agregat, trebuie efectuat un control ocazionall. Factorul de corectie al agregatului poate fi determinat numai prin incercare, nefiind in raport direct cu absorbtia de apa a granulelor. A.2 Marimea agregatului probei Se determina factorul de corectie a agregatului prin aplicarea presiunii de lucry pe o proba care combing agregate mari gi fine in proporti si conditi de umiditate aproximativ egale cu cele care existd in proba de beton. Se preleveaza proba de agregate, fie prin spalarea cimentului din proba de beton supusa determingii continutului de aer, pe sita de 150 um, fie prin utilzarea unei probe combinand agregate fine si grosiere, similar& cu cea utiizata in beton. In cel din urma caz, se calculeaza masele agregatului fn gi grosierutilizate, my sim, dupa cum urmeaza: sunt proportile de agregate fine si respectiv grosiore, exprimate ca fractiuni din ‘masa total a amestecului de beton (agregate, ciment si apa); Vo este capacitatea recipientului (in metrii cubi) (a se vedea C.3 din anexa C); D este densitatea betonului de incercat (in kilograme pe metry cub), determinata conform EN 12350-6 sau calculata pomind de la proportie si densitatle cunoscute ale materialetor si a continutului nominal de aer. A.3 Umplerea recipientului ‘Se umple partial recipientul aparatului cu apa $i apoi se introduce cu scafa cate putin din proba de agregate combinate. Aceasta se face astfel incat sd se retina cat mai putin aer posibil. Daca este necesar se adauga apa pana se acoperd agregatul in intregime. Dupa adaugarea fiecarei scafe se extrage imediat spuma format gi se amestecd agregatul cu bara de compactare gi se loveste recipientul cu ciocanul pentru a elibera aerul ootus. 4 Determinarea factorului de corecfie a agregatului nd tot agregatul @ fost introdus tn recipient, se sterg flangele recipientului, se pozitioneaz’ capacul si se fixeaza in cleme. Se umple aparatul cu apa si se loveste usor cu ciocanul pentru a elimina aerul ce adera pe suprafelele interioare ale aparatului. Se aduce nivelul apei la 0 in tubul vertical elimindnd apa prin robinetul mic cu ventilul de aer deschis. Se Inchide ventilul de aer gi se aplica presiunea de lucru, P, cu ajutorul pompei de aer. Se inregistreaza indicalia de pe tubul gradat ca hy, se elibereazt presiunea gi se citeste inca o data, hy. Se repetd inca o daté procedeul, obtinand un al doilea rand de inregistrar, hs si hy. Se iau valorile medii ale {(hyrhy) $i (ha-hu) ca find factorul de corectie @ agregatulu, G, in afara cazului tn care cele doua valori (hy-h) si (hsrhu) diferd cu mai mult de 0,1% confinut de aer, caz in care se efectueaza alte determinari pana la objinerea unor rezultate coerente. 12SR EN 12350-7 Anexa B (normativa) Factor de corectie a agregatului- metoda cu manometru B.1 Generalitati Factorul de corectie a agregatului variaza pentru diferite agregate si desi el ram&ne aproximativ constant Pentru un anumit agrogat, trebuie efectuat un control ocazional. Factorul de corectie a agregatului poate fi determinat numai prin incercare nefiind in raport direct cu absorbtia de apa a granulelor. B.2 Marimea agregatului probei Se determina factorul de corectie a agregatului prin aplicarea presiunii de lucru pe o proba care combina agregate mari gi fine in cantitai, proporti gi conditi de umiditate aproximativ egale cu cele care existé in proba de beton. Se objine proba de agregate, fie prin spalarea cimentului din proba de beton supusa determina confinutului de aer, pe sita de 150 ym, fie prin ullizarea unei probe care combina agregate fine si grosiere similara cu cea utiizatd in beton. In cel din urma caz, se calculeazé masele de agregat fin si ‘rosier utlizate, msi m,, dupa cum urmeaza: m= Vo D pr VoD Ps In care: Pri Py sunt proportile de agregate fine si respectiv grosiere, exprimate ca fractiuni din ‘masa totala a amestecului de beton (agregate, ciment si apa); Vo este capacitatea recipientului (in metri cubi) determinat conform D3 din Anexa D; D este densitatea betonului de Incercat (in kllograme pe metru cub), determinata conform EN 12350-6 sau calculaté pomind de la proporfille si densitajle cunoscute ale materialelor $i a continutului nominal de aer. B.3 Umplerea recipientului ‘Se umple partial recipientul aparatului cu apa gi apoi se introduce cu scafa cate putin din proba de agregate combinate. Aceasta se face stil incat se retina cat mai putin aer posi, adaugarea fiecarei scafe re gi se loveste rocipiontul Daca este necesar se adauga apa pana se acopera in intregime agrogétul. se extrage imediat spuma formata gi se amestecd agregatul cu bara cu ciocanul pentru a elibera aerul oclus. B.4 Determinarea factorului de corectie a agregatului C€nd tot agregatul a fost introdus fn recipient, se sterg flangole recipientului si ansamblului de acoperire, se Pozitioneaza gi se fixeazé capacul in clame astfel inca s8 se obtind o etanseitate sub presiune. Se inchide ‘supapa principald gi se deschid robinetele A si B. Folosind o seringa de cauciuc, se injecteaza apa fie prin robinetul A fie prin B pana cAnd apa iese prin robinetul celdlalt. Se loveste usor aparatul cu ciocanul pan cand se elimina tot aerul oclus prin acelagi robinet. Se elimina din recipient un volum de apa aproximativ echivalent cu cel de aer care ar fi continut in mod normal de o proba de beton de marime egal cu volumul recipientului. Se elimina apa din aparat in modul descris in anexa D4 pentru incercarea de etalonare. Se finalizeaza incercarea folosind modul de lucru descris in 5.2.5. Factorul de corectie a agregatului, G, este egal cu valoarea citité pe scara de masurare a con{inutului de aer ‘minus volumul de apa eliminat din recipient, exprimat ca procent din capacitatea recipientului 13SR EN 12350 Anexa C Fl (normativa) Etalonarea aparatului - metoda coloanei de apa C.1 Generalitati €.1.1 Incercatile de etalonare descrise in C.3, C.4, C.5, si C.6 se efectueaz’ in momentul etalonéil initiate a aparatului gi ori do cate ori este necesar sa so verifice daca s-a schimbat capacitatea cilindrului etalon sau a recipientulut, Incercarile de etalonare descrise in C.7 si C.8 se efectueaza ori de cate ori este necesar s& se verifice manometrul pentru a ne asigura c& se utlizeaza presiunea de masurd corect8, P. rectalonare a aparatului este necesara daca alttudinea loculul unde va fi utlizat variaza cu mai mult de 200 m fata de cea a loculul Tn care a fost etalonat ultima dat. C.2 Aparatura €.24 Gilindru etalon, confectionat din alam sau alt metal dur necoroziv, avand o capacitate de aproximativ 0,3 |. Marginea cilindrului se prelucreaza astfel incat sa se obfina o suprafata plana gi neteda la tun unghi drept fal@ de axa cilindrulu €.2.2 Suport pentru cilindrul etalon confectionat dintr-un material necoroziv gi care permite curgerea libera a pei th gi din cllindru tn pozitie inversata. €.2.3 Resort sau un echivalent confectionat din material necoroziv pentru a mentine pe loc cilindrul etalon, tuna pentru a inchide cilindrul etalon gi alla pentru recipient. €.2.5 Balante, O balanta etalonata capabilé sa cantareasca pana la 1 kg cu o exactitate de 40,5 g in domeniul utiizat in timpul incercarit si o balanta etalonata capabila sa céntéreasca pana la 20 kg cu 0 exactitate de #5 g in domeniu! utilizat in timpul inoercari €.3 Capacitatea cilindrului etalon Folosind balanta de 1 kg, se determina capacitatea cilindrului etalon prin masurarea masei de apa necesard pentru umplerea lui, Pentru aceasta se umple illindrul céntarit cu apai la temperatura ambianta (15° C pana la 25° C) gi se acopera cu grija cu placa transparenta céntérita in prealabil, asigurand c& nu s-au retinut ule de aer sub placa gi ca surplusul de apa a fost eliminat inainte de c&ntarirea ansasmblului. Repetand acest mod de lucru, se efectueaza un total de trei céntariri ale cilindrului acoperit si umplut cu apa, Se calculeaz masa medie de apa, m,, continutd tn cilindrul plin gi se Inregistreazé valoarea la cea mai apropiata diviziune de 0,5 g. €.4 Capacitatea recipientului Folosind balanja de 20’kg, se determina capacitatea recipientului prin masurarea masel de apa necesara pentru umplerea lui. Pentru aceasta se unge un strat sublire de unsoare pe flanga recipientului gi, dupa co este céntarit gol, se umple cu apa la temperatura ambianta (15° C pana la 25° C). Se realizeaza o imbinare ‘tanga prin alunecarea placil transparente cdntarite Tn partea de sus a recipientului, asigurand c& nu s-au refinut bule de aer sub placa gi cd surplusul de apa a fost eliminat inainte de cantérirea ansasmblului Repetand acest procedeu, se efectueaza un total de trel cntarri ale recipientului acoperit si umplut cu apa. Se calculeaza masa medie de ap’, m2, continutd in recipientul plin gi se inregistreazA valoarea la cea mai apropiata diviziune de 6 g. C.5 Constanta de expansiune a presiunii, e Se determina constanta de expansiune a presiuni prin umplerea aparatului cu ap, asigurand ca tot aerul Oclus a fost eliminat, o& nivelul apei este exact in dreptul reperului zero si se aplica o prosiune a aerului de 100 kPa. Indicatia coloanei de apa (In procente de confinut de aer) este constanta de expansiune a presiuni,e, pentru aparatura. 4SR EN 12350-7 NOTA - In mod normal, presiunea aerului apicata fn timpul acestui mod de lucru trebuie sa fie presiunea de tucru necesara, P, detorinata ca in C.8. Totus, deoaroce valoarea constantoi © este necesara panty a determina P prin Constanta de etaionare K, se observa existenta unui cilu logic tnens de opera. In practic, variaja constantel datorata tune varia a lui P este sufcient de mica pentru afi nogijata. Cum P este. de obcel in ur de 100 kPa, aceasta valoare este prescrisd pentru a rezolva problema, Utlizarea sa va conduce lao valoare a constants e suficient de exacta pentry Incercare. C.6 Constanta de etalonare, K Constanta de etalonare este indicalia, pe scara confinutului de aer in timpul etalonarii de ruting, utilé pentru a objine presiunea masurati necesara pentru a face ca gradatile de pe scara confinutului de aer sa corespundai direct cu procentul de aer introdus in recipient cu cilindrul etalon c&nd recipientul este pilin cu apa, Constanta K se calculeaza in general folosind formula: K=0,98R+e In care: @ este constanta de expansiune a presiunil (a se vedea C.5) R este capacitatea cilindrului etalon exprimata relativ a capacitatea recipientului si este calculatd folosind formula: R=m,/ myx 100% NOTA - Factorul 0,98 este folosit pentru a corecta reducerea volumului aerului in vasul de etalonare cdnd acesta este comprimat de 0 coloand de ap ogald cu adancimea recipientuli. Acest factor esto de aproximativ 0,98 pentru un recipient cu adancimea de 200 mm la nivelul mavil. Valoarea acesiuia scade la aproximativ 0,975 la 1500 m deasupra nivelului mari gi la 0,970 la 4000 m deasupra nivelului mai. Valoarea constantei descragte cu aproximatv 0,01 pentru fiecare crestere cu 100 mm a adéncimil recipientului. Termenul 0,98 R reprezinta deci volumul efectiv al vasului de etalonare exprimat in procente din recipient, in condiji normale de lucru C.7 Presiune de incercare impu: ‘Se ageazé suportulcilindrului etalon central pe fundul curat al recipientului gi apoi se ageaza clindrul pe suport cu capaitul deschis in jos. Se ageaza resortul spiralat pe cilindru gi se prinde pe loc cu ari, in cleme, ansamblul de acoperire. ‘Se umplo aparatul cu apa fa temperatura ambianté pana la un nivel deasupra reperului zero pe scara Cconfinutului de aer. Se inchide ventiul de aer si se pompeazd aer in aparat aproximativ pana la presiunea de lucru (circa 100 kPa). Se bat usor cu ciocanul Iateralele si capacul pentru aglimina cat mai mult aer oclus posibil, care aderdi la suprafetele interioare ale aparaturi gi se reduce gradalspresiunea prin deschiderea Ventilului. Se aduce nivelul apei exact la reperul zero prin scurgerea apei tul mic din capacul conic si se inchide ventilul de aer. Se aplicé o presiune prin pompare pand,‘ce pei egaleazé valoarea constantei de etalonare, K (a se vedea C.6). Se inregistreaza presiuhéa, ta de manometru. Se elibereaza gradat presiunea prin deschidérea ventilului de aer pana se india a zero. Dacé nivelul apei revine la 0 valoare a continutului de aer mai mica de 0,05%, considerati presiunea P drept presiune de lucru, Daca nivelul apei nu revine la 0 valoare a continutului de aer mai micd de 0,05% se verifica aparatura daca are scapari gi se repeta modul de lucru, C.8 Presiune de incercare alternativa Domeniul confinuturilor de aer ce poate fi masurat cu o anumité aparaturé poate fi extins prin determinarea tunei presiuni alternative de incercare corespunzatoare, de exemplu: dacé domeniul se dubleazé atunci presiunea de Incercare altermativ, P,, este aceea pentru care aparatul indica jumatate din indicatia de etalonare, K (a se vedea C.6). Etalonarea exacta necesité determinarea constantei de expansiune a presiunii, e (a se vedea C.5), pentru presiunea de incercare redusa, dar din moment ce varialia constantel de expansiune a presiunii poate fi in mod normal negliatd, presiunea de lucru altemativa poate fi determinata in timpul determinarti presiunii de lucru normale (a se vedea C.7) 15SREN 12350 Anexa D (normativa) Etalonarea aparatului - metoda cu manometru D.1 Generalitati Incercarea de etalonare descris& In continuare trebuie facuté de cate ori este necesar pentru a verifica exacitatea gradatilor ce indic& continutul de aer pe cadranul manometruli NOTA - Reetalonarea aparatului nu este necesaré tn cazul variatilor attudini! sau presiunit atmosferce a loculul unde se efectueaz’ incecarea, D.2 Aparatura D.24 Gilindru etalon, confectionat din alama sau alt metal necoroziv, avand o capacitate de aproximativ 0,3 | $i care poate fi integrat in ansamblul de acoperire. D.2.2 Placa transparent adaptata pentru a fi folosité la inchiderea recipientului D.2.3 Balanfi, etalonat’ si capabila s4 cAntéreasca pana la 1 kg cu o exactitate de 20,5 g in domeniul uliizat in timpul incercéiii $i 0 balan etalonatd capabild s& cAntéreascé pana la 20 kg cu o exactitate de 5 in domeniul utlizat in timpul incercari D.3 Verificarea capacitatii recipientului Capacitatea recipientului se objine prin determinarea masei de apa, ma, necesaré umplei lu Se unge un strat subtire de unsoare pe flanga recipientului pentru a crea o Imbinare etanga cu placa transparent gi partea de sus a recipientului. Se umple recipientul cu apa la temperatura ambianta si se aseaza placa transparent deasupra pentru a elimina orice menisc convex. Se elimina surplusul de apa si se determina masa recipientulul umplut cu apa prin cantare pe balanta, D.4 Verificarea indicatiilor continutului de aer pe manometru Se Ingurubeazé tubul de prelungire (a se vedea figura 2) in orificul filetat de sub robinetul A pe partea inferioara a ansamblului de acoperire, se pozitioneaza gi se prinde ansamblul de acoperire in cleme, avand ‘tia 88 se asigure © buna etangeitate intre capac si recipient. Se Inchide ventlul principal de aer si se deschid robinetele A si B. Se adauga apa prin robinetul A pana ce tot aerul retinut este expulzat prin Tobinetul B. Se pompeazé aer in camera de aer pana cand presiunea atinge linia de presiune initial indicat. Dup ce se las cateva secunde pentru ca aerul comprimat s& se réceasca la temperatura ambianta, se slabiizeaz& acul manometrului in dreptul liniei de presiune initial prin addugare sau eliminare de aor din recipient dupa cum este necesar. In timpul acestei operatii se bate ugor manometrul gi se inchide robinetul B. Se muta apa din aparat in cilindrul etalon intr-o cantitate suficienta pentru a umple complet sau pana la un semn predeterminat marcat pe acesta si apol se determin masa de apa deplasatd, ms, prin céntarire pe balanta. In functie de conceptia flecdrui aparal, se controleaza curgerea de apa fe prin deschiderea robinetului A si utilizarea ventilului principal de aer la controlul curgerii, fie prin deschiderea ventilului principal de aer si folosirea robinetulul A pentru a controla curgerea, Se ellbereaz8 presiunea In recipient prin deschiderea robinotulul B. (Dacd aparatul este prevazut cu un tub auxiliar penttu umplerea elindrului etalon, se deschide fobineul A astfelincattubul sa dreneze inapo! in recipient, sau afel daca etalonarea este pare integrantd ansamblul de acoperire, se inchide robinetul A imediat dupa umplerea vasului de etalonare gi se lasa inchis pana la terminarea Incercéri), Velumul de aer din recipient este egal acum cu volumlapel deplasate; 16SR EN 12350-7 se inchid toate robinetele, se pompeazé er in camera de aer pnd cand presiunea atinge linia de presiune intialé si apoi se deschide ventilul principal. Continutul de aer indicat de manometru cotespunde cu procentul de aer, A;, determinat ca find in recipient, unde Ay = ms / mx 100%. Dac& dou sau mai multe determinari araté aceeasi variajie de la continutul corect de aer, se deplaseazé acul manometrului la Conjinutul de aer corect si se repeta incercarea pana cand indicatla manometrului corespunde continutului de aer etalonat in imitele a 0,1% confinut de aer. 7Standardul european EN 12350-7: 2000 a fost adoptat ca standard roman’ de comitetului tehnic CT 321- Beton si prefabricate de beton Membrii Comitetului De Lectura care au verificat versiunea romana a aceastui standard european EN 12350-7: 2000: di. Traian ISPAS Pregedinte al comitetului tehnic CT 321- Beton si prefabricate de beton di. ‘Stefan POPA PROCEMA SA Secretar al comitetului tehnic CT 321 - Beton si prefabricate de beton dna Ecaterina ARAMA ing Expert ASRO Pp ep, ESR Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utlizatoril standardului sunt r&spunzatori de aplicarea corecta a acestuia. Este important ca ullzatori standardelor romane sa se asigure c& sunt in posesia ultimei edifi si a tuturor modificaritor. Informatie referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane Buletinul Standardizairi, Modificari dupa publicare: ‘Amendamentul Buletinul Standardizarii Punctele modificate Nr/an