Sunteți pe pagina 1din 35

Curs de perfecṭionare Manager în Activitatea

de Turism

Valorificarea potenṭialului turistic în


staṭiuni balneo climaterice - Bãile
Olãneṣti

Furnizor de Formare Cursant


Profesionalã Isar Daniela Corina
SC GORJ TURISM SA

Pagina 1/35
CUPRINS

Cap 1 – Poziṭie geograficã, limite


1.1 Poziṭie geograficã, limite …………………………………………………………………3
1.2 Ḯncadrare din punct de vedere turistic, cultural ṣi istoric ....................................................4
Cap 2 - Potenṭialul turistic .
2.1 Potenṭialul turistic al reliefului ...........................................................................................5
2.2 Obiective turistice hidrografice ..........................................................................................6
2.3 Potenṭialul turistic al climei ................................................................................................7
2.4 Flora si fauna caracteristici zonale .....................................................................................8
2.5 Rezervaṭii naturale ṣi monumente ale naturii .....................................................................8
Cap 3 - Potenṭial turistic antropic
3.1 Aṣezãrile umane ................................................................................................................10
3.2 Edificii religioase ...............................................................................................................11
3.3 Obiective culturale ṣi istorice ............................................................................................16
3.4 Edificii economice cu funcṭie turisticã ..............................................................................18
3.5 Monumente ṣi busturi ........................................................................................................18
3.6 Activitãṭi umane cu funcṭie artisticã, manifestãri culturale, obiective etnografice ..........19
Cap 4 – Infrastructura
4.1 Unitãṭi de cazare ṣi alimentaṭie publicã .............................................................................21
4.2 Infrastructura privind transportul local ..............................................................................24
4.3 Trasee turistice în zonã, circulaṭie turisticã .......................................................................24
4.4 Baze de agrement ṣi curã ...................................................................................................28
Cap 5 – Tipuri ṣi forme de turism ........................................................................................30
Cap 6 – Propuneri ṣi concluzii ..............................................................................................32

Pagina 2/35
Cap 1 – Poziṭie geograficã, limite

1.1. Poziṭie geograficã, limite

Staţiunea Băile Olăneşti se găseşte aşezată în nord-estul Olteniei, în judeţul Vâlcea,


într-o depresiune intramontană a Carpaţilor Meridionali, în dreapta râului Olt, la altitudinea de
450 metri, situată pe valea râului Olăneşti, care, după ce străbate un traseu de 18 km,
traversează oraşul Râmnicu Vâlcea şi se varsă în râul Olt .

Poziţia geografică a staţiunii Băile Olăneşti

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu următoarele localităţi: Brezoi


(nord-est), la est cu Călimăneşti, la sud-est cu localitatea Vlădeşti, la sud cu comuna Păuşeşti-
Măglaşi, la sud–vest cu comunele Stroeneşti şi Bărbăteşti, la vest cu localitatea Costeşti iar la
nord cu comuna Mălaia.
Depresiunea în care se desfăşoară teritoriul staţiunii, pe o suprafaţă de 16.434 ha, are o
deschidere în sud, în timp ce la nord şi vest este închisă de crestele Munţilor Căpăţânii:
Cândoaia (1405 m), Stogul (1494 m), Căprăneasa (1799 m), Albul (1809 m), Vânturăriţa (1863
m), Gera (1885) şi Viforeanu (1890 m) ).
Staţiunea este situată într-o zonă geografică deosebit de pitorească, într-o vale de o
mare frumuseţe, loc bine împădurit, lipsit de surse poluante.

Pagina 3/35
1.2. Ḯncadrare din punct de vedere turistic, cultural ṣi istoric

Efectele binefăcătoare ale apelor minerale de la Băile Olăneşti au fost cunoscute chiar
din timpul romanilor, de la care – se bănuieşte – au rămas nişte ziduri vechi din piatră în
apropierea izvoarelor, pe malurile râului Olăneşti.
Prima atestare documentarã a localitaṭii Bãile Olãneṣti dateazã din 19 iulie 1527.
Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt
numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care
construieşte primele camere de băi.
Datorită situării ei, retrasă faţă de drumurile principale, a condiţiilor naturale marcate
de prezenţa pădurilor seculare ce o înconjoară, localitatea a fost unul dintre locurile de refugiu
ale populaţiei din împrejurimi în vremurile grele. În 1821, după izbucnirea revoluţiei lui Tudor
Vladimirescu, s-au retras la Olăneşti un mare număr de boieri, care au aflat astfel despre apele
miraculoase şi au început să răspândească vestea efectului lor tămăduitor în diferite boli .
În 1869 staţiunea Băile Olăneşti a fost vizitată de doctorul Carol Davila – care a
organizat serviciul sanitar şi învăţământul medical superior din ţara noastră – însoţit de elevi ai
şcolii de medicină din Bucureşti. In 1873 apele minerale trimise la Expoziţia Universală de la
Viena de către proprietarul băilor, Petre Munteanu, la sfatul medicului Carol Davila, primesc
Medalia de aur, distincţie care le aduce o faimă deosebită în lume.
Ḯn anul 1895 , datoritã ploilor abundente, inundaţiilor şi viiturilor , a fost afectat regimul
izvoarelor, au fost distruse construcţiile şi unele stabilimente balneare, fapt care a determinat o
întrerupere a curelor balneare vreme de aproape un deceniu. Interesul pentru refacerea staţiunii
şi înlăturarea pagubelor a impulsionat pe mulţi specialişti, care prin eforturile lor au reuşit,
treptat, să redreseze întreaga activitate turistică.
Readucerea staţiunii în stare de funcţionare se datorează reamenajării a 30 de surse
minerale, pe baza lucrărilor efectuate, în 1897, de doctorul Ştefan Minovici şi în 1902 de
doctorul Grigore Pfeiffer, acţiune care corespunde şi cu numerotarea izvoarelor pentru prima
oară. După doi ani, edilii consideră necesară construirea unui hotel, aproape de izvoare, cu o
capacitate de 40 de camere şi cu un nivel de confort superior celui anterior construit; de
asemenea se ridică o cafenea, precum şi un pavilion de băi.
În 1918, proprietarii Olăneştiului, dr. Ioan Puţurianu şi Dumitru Bădescu fiind într-o
criză financiară, se văd obligaţi să vândă staţiunea. Clienţi importanţi erau pe atuci Banca
Marmorosch-Blanck şi Banca de Scont a României, astfel acestea îşi preia partea pe care au
cumpărat-o. În 1925 acestea reuşesc să formeze o societate de acţiuni numită Olăneşti S.A.,
care declanşează o modernizare a staţiunii.
Staţiunea Olăneşti cunoaşte o nouă înflorire prin construirea numeroaselor vile plasate
în zone de microclimat favorabile, la acestea se alăturậndu-se şi preocuparea specialiştilor
pentru efectuarea studiilor în legătură cu aspectele chimice şi clinice ale apelor minerale.
Rezultatele terapeutice deosebite obţinute în urma curelor balneare de Olăneşti au făcut
ca numărul celor care îşi îngrijesc sănătatea în această staţiune să crească spectaculos în
decursuul anilor.
În 1950 staţiunea Băile Olăneşti a devenit oraş, iar începând cu anul 1953 activitatea
turistică devine permanentă în staţiune, aceasta devenind din ce în ce mai cunoscută.
Ḯntre anii 1951 -1954, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, a fost cladit Sanatoriul
1 Mai, actualmente Sanatoriul Militar.

Pagina 4/35
Ḯn anii `80 continua sa creasca baza materiala a statiunii, prin darea in folosinta in 1984
a hotelului Olanesti, cu 425 de locuri, iar in anul 1987 a hotelului Parang cu 760 locuri. În
prezent, staţiunea Băile Olăneşti posedă numeroase instalaţii de cură pentru băile minerale
calde, instalaţii de hidroterapie, săli de cultură fizică medicală (kinetoterapie), buvete speciale
de la fiecare izvor etc.

Cap 2 - Potenṭialul turistic natural

2.1 Potenṭialul turistic al reliefului

Din punct de vedere structural, regiunea Băilor Olăneşti face parte din Depresiunea
Getică. Numeroasele izvoare minerale ale staţiunii au o mare varietate chimică, aceasta fiind în
directă legătură cu straturile geologice pe care le străbat apele de infiltraţie împreună cu cele de
zăcământ.
Pornind către inima muntelui, tãiat de apele râului Olăneşti şi Cheia, se găsesc culmi
înalte ca Vânturăriţa, Vioreanu, Buila, în care au fost săpate numeroase peşteri şi chei sălbatice,
care dau pitorescul acestor munţi.
Zona localităţii Olăneşti, în mare parte muntoasă, cuprinde şi stânci golaşe, fără
vegetaţie, formate din calcar – ce constituie un mare rezervor de piatră de var.
În nisipul râurilor Olăneşti şi Cheia au fost semnalate firişoare de aur, dar se apreciază
că nu ar fi rentabilă o activitate de colectare a lor, deşi la sfârşitul secolului trecut o asemenea
preocupare este semnalată la Cheia din partea unor ţigani supuşi austrieci.
Peşterile din zona Olăneşti au fost propuse şi cuprinse de către specialiştii vâlceni în
lista obiectivelor geologice ocrotite de lege.
Astfel, în zona Cheile Cheii se află:

Pagina 5/35
2.2 Obiective turistice hidrografice

Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, întreaga zonă fiind străbătută de o adevărată
reţea de ape. Principalul curs de apă este Olăneşti, cu o lungime de 38 km şi o suprafaţă a
bazinului de unde îşi colectează apele de 231 km 2; izvorăşte din Munţii Căpăţânii şi curge în
direcţia sud-sudest. Primul său afluent este Pârâul Câinelui, ce se varsă în el în dreptul
localităţii componente Comanca. Până la vărsarea lui în Olt, lângă Municipiul Râmnicu
Vâlcea, pârâul Olăneşti primeşte o serie de afluenţi: Piciorul Porcului, Tisa, Valea Argelelor,
Valea Adâncă şi Cheia pe partea dreaptă. Pe partea stângă a pârâului Olăneşti se varsă Valea
Rădiţei, Valea Bacei, Comanca, Râpuroasa, Valea Pietrei, Valea Gorunilor, Valea Ursului şi
Valea Scaunelor.
Nu trebuie uitate nici lacurile, naturale sau create de om:
 lacurile cu nuferi de lângă Sanatoriul „1 MAI”
 lacul din dealul Cheii
 cu ani în urmă pe pârâul Olăneşti, lângă Cabana Bacea, fusese amenajat un lac
populat cu păstrăvi şi lostriţe, acum este colmatat.
Apele minerale. Staţiunea Olăneşti are peste 35 de surse hidrominerale, ceea ce o
situează pe primul loc între localităţile balneare din România. Sursele hidrominerale din
Olăneşti sunt atât izvoare naturale, cât şi rezultate ale unor lucrări de foraje miniere (puţuri şi
galerii). Un număr de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura internă (de băut), alte 15
surse minerale naturale cu indicaţie pentru cura internă sunt recaptate, două izvoare şi patru
sonde sunt folosite pentru cura externă (băi).
Izvoarele minerale din staţiune sunt grupate pe valea pârâului Tisa (izvoarele cu
numerele 6-18), valea pârâului Olăneşti (izvoarele numărul 1-5, 19, 20, 24-31) şi valea
Râpuroasa (izvoarele 21, 22, 23) .
După starea lor tehnică, izvoarele minerale sunt grupate în două categorii: captate şi
necaptate. Izvoarele captate, în majoritate, sunt folosite în cura internă, apa fiind servită în

Pagina 6/35
pavilioane de buvetare proprii, comune pentru mai multe izvoare. În pavilionul de buvetare
construit pe valea Tisei, sunt distribuite izvoarele minerale 10, 11, 12, 13, 14, iar în pavilionul
de buvetare numărul 2, situat pe malul drept al pârâului Olăneşti în aval de confluenţa cu valea
Tisei sunt distribuite izvoarele 7, 15, 16 şi 19.

2.3 Potenṭialul turistic al climei


Staţiunea Băile Olăneşti, prin aşezarea ei geografică, oferă un climat propice refacerii
stării generale a organismului.
Climatul unei localităţi este dat de temperatura aerului, presiunea atmosferică, vânturile
locale, umiditatea relativă a aerului, nebulozitatea, durata anuală de strălucire a soarelui şi
precipitaţiile. În funcţie de toţi aceşti factori, localitatea turistică poate avea, sau nu, un
potenţial turistic climatic ce favorizează activităţile turistice.
Temperatura aerului din staţiune este caracterizată de variaţiile ei periodice după
anotimp, dictate de factorii astronomici, cât şi de variaţiile ei neperiodice, produse de circulaţia
atmosferică. În staţiune iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezintă încălziri excesive, ele
având amplitudini termice reduse.
Variaţia diurnă a temperaturii aerului cunoaşte caracteristicile generale ale climatului
continental, cu maxime în orele după-amiezii şi minime noaptea, spre dimineaţă.Toamna,
temperaturile medii diurne scad treptat, astfel că spre sfârşitul lunii noiembrie apar temperaturi
negative.
Trecerea de la sezonul rece la cel cald are loc în luna martie, iar de la sezonul cald la
sezonul rece în luna octombrie. În Olăneşti, toamnele au perioade de timp mai senine, mai
calde şi mai uscate chiar decât vara, fapt datorat existenţei munţilor din apropiere, care
protejează localitatea.
Inversiunile de temperatură se întâlnesc în special iarna în staţiune, ele determinând un
timp stabil, presiune ridicată, curenţi de aer slabi, nebulozitate redusă, favorizând radiaţii
nocturne puternice, care accentuează inversiunile. Durata redusă a acestor depozitări de aer
rece pe fundul depresiunii se datorează faptului că aerul rece se scurge după câteva zile, spre
capătul sudic al depresiunii, pe valea râului Olăneşti. Vara, inversiunile termice durează numai
câteva ore, timpul fiind caracterizat prin instabilităţi, precipitaţii, intensificări de vânt, presiune
scăzută.
În lunile de tranziţie, inversiunile termice sunt însoţite de ceţuri, temperaturi coborâte,
brume timpurii sau târzii, îngheţ la sol, fapt ce creează uneori condiţii de poluare a aerului prin
stratificarea şi stabilitatea sa.
Variaţia presiunii atmosferice medii lunare înregistrează un maxim la sfârşitul verii şi
începutul toamnei şi un minim la sfârşitul iernii.
Vânturile locale în Băile Olăneşti, datorită zonei depresionare în care se găseşte
staţiunea, bat din direcţia NNV – SSE. Forma depresionară a zonei face să predomine un calm
relativ ridicat . Ziua se produc mişcări ale maselor de aer din cauza încălzirilor şi astfel, calmul
atmosferic scade, pe când în toiul nopţii predomină calmul atmosferic.
În staţiunea Băile Olăneşti, condiţiile naturale de relief şi vegetaţie fac să existe două
topoclimate locale: unul pe valea râului Olăneşti şi altul pe versanţii localităţii.
Cercetările efectuate de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi
Recuperare Medicală din Bucureşt i privind influenţa climatului din Băile Olăneşti asupra
organismului (perioada 1966-1975), au fost făcute prin metoda indicilor biostressurilor
climatice: cutanat, pulmonar şi global.Metoda de cercetare a utilizat valorile medii nocturne şi
diurne (ora 1 şi ora 13) ale temperaturii medii a aerului, a vitezei vântului şi tensiunii vaporilor
de apă din atmosferă.

Pagina 7/35
În urma cercetărilor s-a constatat că biostresurile climatice cutanat, pulmonar şi global
în Băile Olăneşti au valori mici, ceea ce face ca bioclimatul staţiunii să fie mai puţi solicitant
asupra organismului, fiind un bioclimat favorabil în tot cursul anului (în special în lunile aprilie
– mai şi septembrie-octombrie), atât sub aspect cutanat cât şi respirator.
Astfel se justifică calităţile terapeutice şi profilactice ale bioclimatului staţiunii Băile
Olăneşti, care este foarte bine tolerat atât de turiştii cu vârstă înaintată, cât şi de turiştii cu tare
organice avansate.

2.4 Flora ṣi fauna caracteristici zonale

Flora

Vegetaţia bazinului Olăneşti este încadrată in următoarele etaje:


- etajul subalpin care cuprinde culmile vârfurilor din nord – vestul localităţii, aflat la
peste 1700 m altitudine. Aceasta zona cuprinde: arbuşti ca jepii, ienupărul, afinul, merişorul de
munte, bujorul de munte.
- etajul boreal (al coniferelor) situat intre 1300 – 1700 m altitudine, este dominat de
păduri de molid ai căror arbori ating înălţimi de peste 30 – 40 m si circumferinţe de 210 -260
cm. Tot aici se întălneşte bradul, scoruşul, paltinul, socul roşu, afinul. In partea de jos a acestui
etaj îşi fac apariţia arinul alb si verde, ferigile si crinul de pădure.
- etajul nemoral (al pădurilor de foioase), situat intre 300 – 1400 m, este bine
reprezentat in regiune prin pădurile de fag, paltin de munte, ulm, frasin, anin, mesteacăn,
gorun, plop tremurător. In aceasta zona se întind pajişti bogate, presărate cu ghiocei, floarea
paştelui, feriga, rostopasca.

Fauna

Munţii, dealurile si văile adânci acoperite de întinse păduri constituie locuri prielnice
pentru dezvoltarea unei faune destul de bogate, in cea mai mare parte de interes vânătoresc. Pe
cele mai înalte culmi ale etajului subalpin întâlnim unul din cele mai frumoase monumente vii
ale naturii carpatine si anume capra neagra, animal ocrotit de lege. Coborând apoi prin etajul
molidişurilor si prin cel al pădurilor de foioase putem întâlni la tot pasul animale precum:
cerbul, căprioara, mistretul si ursul.
Pădurile de foioase sunt populate si de o mulţime de rozătoare cum sunt: veveriţa,
iepurele, de câteva animale răpitoare: rasul, care urca pana la limita superioara a pădurilor,
jderul de copac si jderul de stanca, întâlnit mai ales in locurile pietroase.
Bazinul Olanesti adăposteşte si un număr variat de pasări: cocoşul de munte, ierunca,
potârnichea, piţigoiul, corbul etc. Pe dealurile de sub munte cea mai mare răspândire o au:
lupul, vulpea, viezurele si pisica sălbatică.
In apele repezi de munte trăiesc peşti ca: păstrăvul, cleanul, nisipariţa si mreana.

2.5 Rezervaṭii naturale ṣi monumente ale naturii

Vegetaţia ornamentală din perimetrul oraşului a constituit o preocupare permanentă a


specialiştilor, care au studiat-o de-a lungul anilor, printre ei remarcându-se cercetătorul local
profesorul doctor Traian Rădoi. În urma recoltării şi prelucrării materialului dendrologic au fost
identificate 106 specii, trecute pe familii, genuri şi specii. Dintre acestea amintim: bradul alb,
laricele, molidul, pinul, bradul argintiu, tuia sau arborele vieţii,mărul şi părul pădureţ,

Pagina 8/35
porumbarul, măceşul, zmeura, iedera albă, cornul, bulgărele se zăpadă, arborele pagodelor,
arborele de lalea şi altele.
Prin bogăţia speciilor lemnoase, arbustive şi ierboase, vegetaţia din staţiune, în afară de
importanţa economică, mai contribuie şi la crearea unui plăcut aspect peisagistic. Dintre
animale se remarcă în mod deosebit veveriţele, multe dintre ele îmblânzite şi acceptând cu
uşurinţă să ia nuci, alune, coji de pâine, biscuiţi bomboane – mai ales din mâna copiilor.
Toate acestea creează o atmosferă plăcută pentru turişti. De altfel, staţiunea se află într-
o zonă montană înconjurată de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, stabilite prin legea
numărul 5/2000, deschise vizitatorilor, şi anume:
Rezervaţia de tisă din Cheile pârâului Cheia, aparţinând masivului Buila-Vânturăriţa.
În 1976 prof. dr.Traian Rădoia identificat 628 de exemplare de tisă. Suprafaţa rezervaţiei este
de 1,5 hectare.

Rezervaţia de tisă - Cheia

Rezervaţia naturală Stogul (100 hectare)din masivul Buila Vănturăriţa – se constituie


ca o rezervaţie complexă , aici întâlnindu-se peste 35 de peşteri şi avene. În peşteri se întâlnesc
o faună de o deosebită valoare ştiinţifică şi numeroase puncte fosilifere de „Ursus Spaeleus”
(ursul de peşteră). Flora este bine reprezentată prin exemplare de tisă, floarea de colţ, ghinţura
galbenă, bulbucii de munte, cereţelul de munte, lâna caprelor, ienuperul pitic etc. Fauna este
prezentată prin ursul brun, capra neagră, râsul, căprioara, porcul mistreţ, cocoşul de munte,
ierunca şi păstrăvul.

Rezervaţia Rădiţa-Mânzu (10 hectare), din Munţii Căpăţânii, este o rezervaţie naturală
complexă, de o mare valoare peisagistică. Geologic prezintă conglomerate neocene pe care s-a
dezvoltat un relief neuniform: pile, turnuri, babe, cascade. Aici întâlnim o bogată floră, cu
plante rare, declarate monumente ale naturii, enumerate la Rezervaţia Stogul, amintită mai sus.

Pagina 9/35
Rezervaţia Lacul Frumos din Mosoroasa – este o mlaştină mezo-oligotrofă, importantă
prin prezenţa muşchiului Sphagnum şi a plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului).

Pe drumul ce duce de la Vila Plopul la Vila 1 Mai, se gãsesc cele două lacuri cu nuferi
– albi şi galbeni , o adevărată splendoare a naturii.

Cap 3 - Poteṭial turistic antropic

3.1 Aṣezãrile umane

Cãlimaneṣti – Cãciulata

Oraṣul Cãlimaneṣti este situat pe malul drept al Oltului, la ieṣirea acestuia din Carpaṭii
Meridionali, în Depresiunea subcarpaticã Jiblea-Cãlimaneṣti, la altitudinea de 260-280 metri.
Situat de-a lungul drumului european E15 A (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea
ṣi la 81 km sud de Sibiu, împreuna cu staṭiunea Cãciulata, acesta alcatuieṣte staṭiunea
Cãlimãneṣti-Cãciulata, staṭiune deschisã în tot cursul anului, bucurându-se de o climã
continental-temperatã, fãrã schimbãri bruṣte de temperaturã, caracteristicã depresiunilor
subcarpatice.
Staṭiunea este indicatãîin tratamentul unor afecṭiuni ale aparatului digestiv, renale ṣi ale
cãilor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ , inflamatoriu ṣi subarticular, metabolice ṣi
de nutriṭie , neurologice, ginecologice, ORL, dermatologice, endocrine, profesionale.
Primele pavilioane pentru cura de apã mineralã dateazã din anul 1910. Ḯn prezent,
staṭiunea Cãlimãneṣti-Cãciulata dispune de instalaṭii pentru bãi calde în cadã sau bazin cu apa
mineralã, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa
termala sulfuroasa (in staṭiunea Cãciulata), izvoare de apã mineralã pentru curã internã, sali de
gimnasticã medicaã, saunã, bazine de înot situate pe malul râului Olt etc.
Cãciulata gãzduieṣte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmãrilor hepatitei.
Tot aici se afla si singurul sanatoriu din tarã pentru cei bolnavi de silicozã.

Staţiunea Govora

Staţiunea Govora constituie, prin factorii naturali de cură şi prin frumuseţea peisajelor
pe care le oferă, una din cele mai renumite staţiuni balneare şi climaterice de pe Valea Oltului.
Staţiunea este situată în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume, pe malurile pârâului
Hinţa. Oraşul cuprinde, pe lângă staţiune şi satele Curăturile, Gătejeşti şi Prajila. Staţiunea este
străjuită în toate părţile de dealuri la o altitudine de 330-380m.
Căi de acces: pe calea ferată: (staţia C.F.R. Govora); din şoseaua nr. 24 de la Rm.
Vâlcea (21Km) sau din Piatra-Olt (96Km), pe şoseaua nr. 67 până la Govora sat (12Km) cu
autobuze care au curse zilnice
În staţiunea Govora, factorii terapeutici sunt reprezentaţi prin climă, ape minerale şi
nămoluri terapeutice.
Prin valorile elementelor sale componente, clima este temperat-continentală, moderată,
cu veri răcoroase şi ierni blânde. Prezenţa iodului în atmosferă îi conferă staţiunii unicitate
între staţiunile vâlcene, fiind recomandată în terapia afecţiunilor cronice respiratorii. Pe lângă
ionizarea negativă cu ioni, climatul blând, cu cer senin constant, cu puţine zile ploioase şi
ceţoase, duce la uşurarea respiraţiei cât şi la dispariţia crizelor de astm. În staţiune se practică o

Pagina 10/35
serie de proceduri care au drept scop valorificarea deplină a climatului în tratarea bolilor
respiratorii.
În cura internă se folosesc izvoarele: 23 August, cu apă minerală hipotonă, atermală,
bicarbonatată, sulfuroasă, sulfatată, calcică, sodică, potasică şi magneziană şi 30 Decembrie cu
apă hipotonă, atermală, bicarbonatată, sodică, potasică, sulfatată, calcică, clorurată,
magneziană, cu urme de hidrogen sulfurat.
Pentru cura externă se utilizează apa minerală extrasă cu ajutorul puţurilor nr. 1-6, care
este atermală, hipertonă, lipsită de brom şi iod, dar bogat sulfuroasă.
Nămolul utilizat la Govora este preparat din nămolul mineral antrenat din adâncuri de
apele clorosodice, iodurate, bromurate, colectat de pe fundul bazinelor unde se depozitează
apele minerale după extragerea lor prin sonde. Pentru a-l face mai fluid, el este amestecat cu
marna argiloasă scoasă din pârâul Hinţa şi cu nămolul adus de la Ocnele Mari.
Afecṭiunile tratate :
Afecţiuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, stepticocice, rinoferinfite,
laringite, micoze orofaringiene), respiratorii (bronşita cronica, traheobronşita, emfizem
pulmonar, astm bronşic alergic), reumatismale degenerative, reumatismale articulare, sechele,
post-traumatice, neurologice periferice si centrale ( pareze, sechele poliomelitice).

Râmnicu Vâlcea

Reşedinţa judeţului Vâlcea, important centru economic şi cultural al ţării, este aşezat la
confluenţa dintre Olt şi Olăneşti, oraşul se află în plină zonă temperată, cu cele mai favorabile
condiţii climatice pentru dezvoltarea vieţii omeneşti.
Căi de acces: oraşul este aşezat pe una din principalele rute internaţionale care leagă
Europa centrală de Peninsula Balcanică (E81,DN7).

3.2 Edificii religioase


Gama edificiilor religioase cu caracter turistic este nuanţată cuprinzând pe teritoriul
judeţului Vâlcea biserici de piatră, biserici de lemn, biserici fortificate, schituri şi chilii
monahale, catedrale şi, mai ales, mănăstiri.

Bisericile de lemn. Numărul bisericilor de lemn este impresionant ele se întâlnindu-se


practic pe tot teritoriul judeţului, unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până
în zilele noastre nemodificate, altele reconstruite parţial sau total din elemente de zidărie. Fără
să aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre bisericile vâlcene sunt apreciate de către
turişti, ele făcând parte dintr-o ,,coloană infinită a spiritualităţii noastre”.Din totalul de peste 60
de biserici de lemn, unele dintre ele fiind considerate monumente istorice valoroase amintim:
Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din satul Mariţa, comuna Vaideeni, considerată cel mai vechi
monument religios de lemn din judeţul Vâlcea, construit se pare în 1556 – 1557, Biserica
,,Sf.Nicolae” din Lăpuşata, Biserica ,,Sf.Voievozi” din satul Capul Dealului (comuna
Lăpuşata), Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din comuna Lădeşti etc.

Pagina 11/35
Schiturile

Prin amplasarea lor inedită, în locuri singuratice sau chiar în peşteri, schiturile şi chiliile
monahale trezesc interesul unui număr mare de turişti. Relieful montan şi subcarpatic care
ocupă cea mai mare parte a judeţului Vâlcea, liniştea şi adăpostul pădurilor de fag şi răşinoase,
au oferit condiţii ideale pentru construirea unor schituri şi chilii în care îşi găseau refugiul nu
numai pustnicii, dar au constituit adevărate vetre de spiritualitate ortodoxă.
Pe teritoriul judeţului Vâlcea se întâlnesc 16 schituri care reprezintă importante
obiective turistice, marea majoritate fiind situate în zona montană şi subcarpatică de la vest de
Olt. Dintre cele intrate în circuitul unor programe turistice amintim:

Schitul Iezer (în apropierea satului Cheia),


Pagina 12/35
Schitul Pahomie
Schitul Pătrunsa (situate la poalele sudice ale Munţilor Buila – Vânturariţa),
Schitul Bradu situat în localitatea Gurguiata (Olăneşti),
Schitul Jgheaburi din comuna Stoeneşti,
Schitul Ostrov din Călimăneşti.
Schitul Dobruşa, mai puţin cunoscut şi vizitat de către turişti este situat în satul
Dobruşa (comuna Zlătărei), la 7 km de Drăgăşani. Biserica, cu hramul ,,Intrarea în Biserică”
este una dintre cele mai vechi fundaţii religioase din Oltenia, cu ctitori necunoscuţi, fost schit
de călugări. Ca vechime se poate plasa alături de Cozia Veche şi Vodiţa lui Nicodim, fiind
atestată documentar din anul 1500.
Mânăstirile
Sunt ansambluri arhitecturale cu atribuţii religioase şi de habitat, dar şi cu numeroase
valenţe turistice deosebit de atractive derivate din vechimea edificiilor, stilurile de construcţie,
valoarea patrimoniilor pe care le adăpostesc etc. Pe lângă funcţia religioasă propriu-zisă
mânăstirile sunt şi habitate caracteristice, producătoare de bunuri şi atracţii turistice (articole de
artizanat, hramuri, pelerinaje).
Ca habitate specifice, având ca menire principală comunicarea cu divinitatea ,
mânăstirile au fost amplasate în locuri adăpostite, în general foarte pitoreşti, la poalele munţilor
stâncoşi sau la obârşiile unor văi. În acest fel, pe de o parte erau mai uşor de apărat nefiind
expuse atacurilor din toate părţile, iar pe de altă parte, munţii şi pădurile ofereau posibilităţi de
retragere şi adăpost.
Deşi aceste obiective turistice sunt răspândite în tot judeţul, marea majoritate a acestora
se întâlnesc în zona subcarpatică şi montană având o mare importanţă turistică, alături de
staţiunile balneoclimaterice atrăgând cel mai mare număr de turişti.

Mânăstirea Cozia
Este situată la 20 km nord de Rm.Vâlcea, pe şoseaua Rm.Vâlcea – Sibiu, la altitudinea
de 300 m. Construită într-un cadru pitoresc, la poalele sudice ale Masivului Cozia şi la aproape
un kilometru de locul în care apele Oltului ies din strânsoarea munţilor, Mânăstirea Cozia este
unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din ţară, şi probabil cel mai

Pagina 13/35
vizitat de către turişti, având în vedere faptul că în apropiere se află staţiunea Călimăneşti –
Căciulata.
Mânăstirea Cozia a fost zidită între anii 1387 – 1388, fiind sfinţită la 18 mai 1388 sub
domnia lui Mircea cel Bătrân, al cărui mormânt îl adăposteşte.
Mânăstirea Stânişoara
Este situată la circa 900 m altitudine sub marele abrupt sudic al Masivului Cozia,
accesul făcându-se pe drumul forestier ce porneşte de la Păuşa pe Valea Păuşa (10 km), fie pe
poteca turistică bine marcată de la Gara Turnu – Mânăstirea Turnu – La Troiţă – Mânăstirea
Stânişoara (timp 1½ ore – 2 ore).
Mânăstirea Turnu.
Se află în spatele staţiei CFR Turnu şi a fost zidită în anul 1776 de către Mitropolitul
Varlaam, în timpul domniei lui Duca Vodă (1673 – 1678). Numele provine de la Muntele Turnu
sau ,,Turnul lui Traian” situat puţin mai jos pe stânga Oltului, punct întărit încă de pe vremea
romanilor.
Complexul monahal Bistriţa
Este aşezat la poalele Munţilor Buila – Vânturariţa, la contactul acestora cu Subcarpaţii
Vâlcii şi la altitudinea de 650 m. La 150 m spre amonte încep Cheile Bistriţei, lungi de circa
800 m, cu aspect de canion, în fapt o imensă spintecătură, mărturie a luptei permanente dintre
apa Bistriţei şi masivul calcaros. Cadrul natural extrem de pitoresc, vechimea şi patrimoniul pe
care îl adăposteşte, fac ca Mânăstirea Bistriţa să fie una dintre cele mai vizitate obiective
religioase din judeţ.
În apropiere se află un alt obiectiv turistic, Peştera Grigorie Decapolitul menţionată
documentar la 1610, care a jucat un rol important în însăşi viaţa mănăstirii, fiind loc de adăpost
şi sihăstrie. În vremurile tulburi aici a fost adăpostit patrimoniul cultural şi tezaurul cultic al
mănăstirii, în frunte cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul.

Mânăstirea Arnota

Pagina 14/35
Ctitorie a lui Matei Basarab, Mânăstirea Arnota este situată pe Muntele Arnota,
deasupra Cheilor Bistriţei, într-un peisaj extrem de pitoresc care oferă o privelişte deosebită
asupra Depresiunii Costeştilor. Prin arhitectura, pictura şi sculptura sa, Mânăstirea Arnota
poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă
din ţară.
Mânăstirea Horezu
Situată în cadrul depresiunii subcarpatice Horezu, Mânăstirea Horezu (Hurezi), rămâne
unul dintre cele mai valoroase monumente de artă feudală din Ţara Românească. Mânăstirea
adăposteşte o valoroasă colecţie de obiecte bisericeşti, unele datând chiar de la zidirea
mănăstirii: picturi, sculpturi în piatră şi lemn, din epoca Brâncovenească. Biblioteca numără
peste 4000 de volume de mare valoare istorică şi religioasă.
Mânăstirea Govora
Ascunsă între dealurile subcarpatice într-un cadru pitoresc, la câţiva kilometri de
Staţiunea Govora, Mânăstirea Govora are o semnificaţie deosebită, fiind un adevărat
monument al culturii şi spiritualităţii româneşti. Ca urmare, Mânăstirea Govora este alături de
Cozia, Bistriţa şi Hurezi, printre cele mai vizitate obiective turistice religioase ale judeţului.
Mânăstirea Govora a contribuit enorm la răspândirea cuvântului scris românesc şi la
promovarea culturii neamului românesc prin nenumăratele tipărituri realizate. Mânăstirea
Govora a păstrat o bună parte din vechiul tezaur de artă, icoane vechi, manuscrise şi tipărituri,
reunite într-un interesant muzeu, pus permanent la dispoziţia turiştilor.
Mânăstirea Dintr-un Lemn
Este situată pe raza localităţii Frânceşti, pe malul drept al Otăsăului, afluent al Bistriţei,
la contactul dintre Piemontul Getic şi dealurile subcarpatice.

Mânăstirea Surpatele
Se află în satul Surpatele (comuna Frânceşti), la numai 3 km de Mânăstirea Dintr-un
Lemn. Fără să aibă măreţia altor mănăstiri, totuşi Mânăstirea Surpatele reprezintă un obiectiv
turistic atractiv, atât prin poziţia geografică, cât şi prin obiectele de valoare pe care le
adăposteşte, dar şi pentru faptul că oferă loc de adăpost şi reculegere având şi posibilităţi de
cazare pentru turişti.
Pagina 15/35
Mânăstirea Frăsinei
Este situată în comuna Muiereasca, la circa 20 km de Rm.Vâlcea. Viaţa monahală
extrem de austeră se călăuzeşte după cea de la Sfântul Munte Athos.
Mânăstirea Cornetu
Se află pe teritoriul satului Călineşti la confluenţa Băiaşului cu Oltul, într-un cadru
foarte pitoresc.

3.3 Obiective culturale si istorice


În această categorie este inclusă o gamă variată de construcţii şi dovezi materiale
aparţinând mileniilor şi secolelor trecute. Ele se adresează în exclusivitate turismului cultural,
de recreere prin cunoaştere, având în acelaşi timp şi o importantă funcţie educativă. În judeţul
Vâlcea elementele de cultură materială şi spirituală au creat o personalitate distinctă, care
sporeşte mult valoarea turistică a acestui judeţ. Adăpostul depresiunilor, condiţiile climatice,
bogăţia resurselor naturale precum şi alte condiţii social – istorice au constituit elemente
determinante pentru popularea acestui ţinut.
Cetăţile dacice. Judeţul Vâlcea păstrează dovezi materiale care atestă existenţa dacilor
pe aceste meleaguri, mărturie stând cetăţile dacice de la Grădiştea (pe Valea Muierii), Roeşti
(Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari. Dintre aceste se detaşează, indiscutabil, cetatea dacică de la
Buridava, important centru politic, economic şi religios, menţionat de Ptolemeu în sec.I d.Hr.
Urmele vechii cetăţi dacice constituie, împreună cu Râpa Evantai şi Lacul Doamnei, o zonă cu
un potenţial turistic deosebit, toate fiind situate într-un perimetru relativ restrâns şi foarte
aproape de Staţiunea Ocnele Mari.
Castrele romane. Construite de romani de-a lungul cursului Oltului şi reprezentând un
puternic sistem de apărare denumit Limes Alutanus, ele ar putea reprezenta interesante
obiective turistice. Cele mai cunoscute sunt: Castrul Rusidava de la Drăgăşani, Castrul de la
Ioneşti (Pons Aluti), Castrul “Buridava” de la Stolniceni, Castrul de la Sâmbotin (Castra
Traiana), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrele de la Racoviţa şi Copăceni, Castrul Pons
Vetus (Podul Vechi) de la Câineni.
Deşi sunt situate de-a lungul Văii Oltului, axă de mare circulaţie turistică mai ales în
porţiunea Cozia – Turnu Roşu, castrele amintite, cu excepţia castrului de la Arutela, nu sunt
incluse în circuitele de cunoaştere complexă a Văii Oltului. Lipsesc panourile de semnalare a
acestor obiective turistice şi, cu excepţia menţionată, lipsesc ghidurile turistice, pliantele cu
caracter publicitar, diapozitivele, fotografiile menite să-i incite şi să-i atragă pe turişti.
Elaborarea unui program complex de valorificare a obiectivelor turistice de pe Valea Oltului,
care să includă şi castrele, ar fi benefică pentru turismul vâlcean.
Culele. Originalitatea edificiilor din perioada feudală constă nu în construirea de
castele sau cetăţi ,,improprii prin atmosfera lor oarecum închistată spiritului solar
român”(Cocean P., 1999), greu de apărat şi întreţinut ci, în construirea unor curţi boiereşti cu
rol de apărare denumite la sud de Carpaţi cule. Acestea sunt sinonime castelelor, deosebirea
constând în fortificarea lor oarecum limitată şi evazarea spaţială a elementelor structurale,
deseori fără o conexiune strictă între ele.
Asemenea obiective istorice se întâlnesc în judeţul Vâlcea în comuna Măldăreşti. Aici
se află un complex muzeistic format din două cule (Cula Greceanu şi Cula Duca), la care se
adaugă biserica aflată în apropiere, care împreună cu gospodăriile ţărăneşti vecine se integrează
în ansamblul natural al peisajului local. Mai menţionăm faptul că în comuna Zătreni se află cea
mai veche culă din judeţul Vâlcea, ridicată în jurul anului 1750, iar în comuna Măciuca
existenţa a şase cule de apărare.

Pagina 16/35
Atributele atractive ale edificiilor culturale provin atât din exercitarea funcţiei lor
iniţiale cât şi din arhitectura, uneori insolită, care trezeşte interesul turiştilor atraşi de estetica
tradiţională sau modernă a acestora. Dintre acestea menţionăm: teatrele, muzeele, colecţiile de
artă, casele memoriale, monumentele, instituţiile de învăţământ etc.
 teatrele: Teatrul ,,Anton Pann” Teatrul Municipal ,,Ariel”;
 filarmonica - ,,Ion Dumitrescu” înfiinţată în anul 1995;
 muzeele – Muzeul judeţean de istorie, Complexul muzeistic Troian, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară de la Bujoreni.

Muzeul judetean de istorie


Muzeul de arta

 colec
ţiile de artă:
Colecţia
etnografică de la
Irimeşti (comuna
Bălceşti);
Casa Memoriala Anton Pann Colecţia
,,Theodor
Bălăşel” din
comuna
Ştefăneşti,
Colecţia
Muzeul Satului Valcean- Bujoreni ,,Dimitrie
Anghel” de la
Costeşti; Colecţia de arheologie, carte veche şi artă feudală „Gheorghe Petre” din Govora;
Colecţia etnografică de la Măldăreşti.

Pagina 17/35
 casele memoriale: Casa memorială ,,Anton Pann”; Casa memorială ,,Nicolae
Bălcescu” din comuna Nicolae Bălcescu; Casa memorială ,,Gib Mihăescu” de la Drăgăşani

3.4 Edificii economice cu funcṭie turisticã


Aceastã categorie de edificii este reprezentatã pe teritoriul judeṭului Vâlcea in special
de lacurile de acumulare de pe râurile Lotru ṣi Olt . Dintre acestea , cele mai reprezentative
sunt:

3.5 Monumente si busturi


În această categorie intră statuile, busturile, grupurile statuare şi plăcile comemorative
care se găsesc pe teritoriul judeţului Vâlcea şi care, evident, prezintă interes pentru turişti şi se
bucură de atenţia acestora: Statuia Independenţei de la poalele dealului Capela grupul statuar
Descătuşarea României din Parcul Zăvoi, statuia lui Mircea cel Bătrân, statuia lui George
Ţărnea de la intrarea în parcul cu acelaşi nume, bustul lui I. Gh.Duca – toate din Râmnicu-
Vâlcea, bustul lui Gib Mihăescu din Drăgăşani etc.

Pagina 18/35
3.6 Activitãti umane cu funcṭie artisticã, manifestãri culturale, obicetive etnografice
În afara obiectivelor turistice de natură antropică analizate şi care sunt concretizate în
cadrul peisajului printr-o materializare concretă, potenţialul atractiv de origine antropică
înglobează şi anumite activităţi şi manifestări de scurtă durată, de câteva zile, rareori o
săptămână, fără să aibă neapărat caracterul de permanenţă, dar care pot contribui la
diversificarea ofertei de ansamblu a unui teritoriu. Din această grupă fac parte: nedeile,
târgurile şi expoziţiile, hramurile şi pelerinajele religioase, festivalurile artistice şi competiţiile
sportive.
Dacă nedei propriu-zise nu se mai organizează de mult în judeţul Vâlcea, în schimb
târgurile adună săptămânal, lunar sau, cele mai vestite, anual, locuitorii unei zone mai
restrânse. Acestea devin sursă de atracţie turistică, mai ales prin atmosfera care se crează, prin
varietatea produselor cu caracter meşteşugăresc-artizanal expuse spre vânzare.
Frecvent asemenea evenimente sunt însoţite şi de manifestări folclorice, uneori
valoroase, ridicând nivelul acestor sărbători de la categoria de turism de afaceri la turismul
cultural propriu-zis. Multe dintre aceste târguri, mai ales cele cu tradiţie sau cu anumit profil se
bucură de mare popularitate, atrăgând turiştii nu numai din zonă, dar şi din judeţele învecinate
şi chiar de peste hotare (târgurile de ceramică).
Cel mai cunoscut dintre toate este, fără îndoială ,,Cocoşul de Hurez”, care se desfăşoară
la Horezu îl luna iunie, fiind una dintre cele mai valoroase manifestări de acest gen din ţară, în
fapt, un adevărat festival al ceramicii româneşti, care reuneşte vestiţi meşteri olari din judeţ
(Horezu, Vlădeşti, Slătioara, Zătreni, Lungeşti), dar şi din multe judeţe ale ţării cu tradiţie în
arta olăritului.
Festivalurile artistice atrag o anumită parte a turiştilor, respectiv cei care practică
turismul cultural, putând avea caracter naţional şi internaţional. Cele mai cunoscute sunt
,,Cântecele Oltului” de la Călimăneşti, cu participarea judeţelor de pe Valea Oltului şi
,,Învârtita dorului” – Vaideeni.

Pagina 19/35
Manifestari
folclorice
traditionale

 R
a
m
ni
cu

Valcea (28 februarie-10 martie, 20-22 mai, 29-31 iulie, 1-2 octombrie, 1-31
decembrie) - zilele martisorului, zilele municipiului, zilele Imnului, zilele
recoltei, zilele sarbatorilor de iarna
 Ladesti (martie, aprile, august) - Targ
 Pietrari (aprilie, iulie, octombrie) - Balci
 Pausesti (21 mai) - "Glasul Otasaului" - Festival etno-cultural
 Popesti (24 mai) - "La fantanile reci" - Balci
 Horezu (1-3 iunie) - "Cocosul de Hurez" - Targul ceramicii populare romanesti
 Bunesti (3 iunie) - Sarbatoarea capsunelui
 Sirineasa (4 iunie) - Festivalul "Calusul Valcean"
 Tomsani (10 iunie) - "Fagurele de aur" - Sarbatoarea apicultorilor
 Vaideeni (29-30 iunie) - "Invartita dorului" - Festival folcloric
 Danicei (iunie) - "Ciresarii" - Eveniment cultural-sportiv
 Balcesti (20 iulie) - Balci
 Racovita (15 august) - Targ
 Calimanesti (18-19 august) - "Cantecele Oltului" - Festival de folclor
 Malaia (1-2 septembrie) - "Hora satului"
 Barbatesti (8 septembrie) - "Braul de aur"
 Costesti (8 septembrie) - Festivalul international al romilor
 Dragasani (septembrie) - Sarbatoarea "Culesul viilor"
 Boisoara (octombrie) – Targ

Cap 4 – Infrastructura

4.1 Unitati de cazare si alimentatie publica

Pagina 20/35
Potrivit legislaţiei în vigoare, structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri,
hoteluri pentru tineret, hanuri, hostel-uri, cabane, vile pentru turişti, bungalow-uri, campinguri,
popasuri pentru turişti, sate de vacanţă, tabere şcolare, pensiuni urbane, pensiuni rurale,
case/apartamente de închiriat, ambarcaţiuni şi altele. De câteva tipuri din aceste structuri de
cazare dispune şi staţiunea Băile Olăneşti.
Unităţile de cazare din staţiunea Băile Olăneşti sunt într-o continuă dezvoltare. Se
observă o preponderenţă a hotelurilor şi de asemenea o evoluţie numerică favorabilă faṭã de
alte tipuri de structuri de cazare. Dacã în anii 2003-2005 evoluṭia a fost de 30 % , în urmãtorii
ani se observã totuṣi o stagnare în ce priveṣte numãrul de structuri de cazare .
Numărul de unitati de cazare pe categorii in perioada 2006 – 2010
Unitatea de Anul
cazare 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa : Direcṭia
Judeṭeanã Hoteluri 13 13 13 13 13 de Statisticã
Vâlcea Campinguri 1 1 1 1 -
Cabane 1 1 1 1 1
Vile 7 7 7 7 7
Pensiuni 8 9 9 9 9
Total 30 31 31 31 30

După cum se poate observa, cea mai mare pondere în structurile de cazare o au
hotelurile (43,33%) urmate de pensiuni (30%) ṣi vile (23,33%) aceasta datorându-de în mare
parte tendinţei de dezvoltare din ultimii ani a hotelurilor, prin construirea unora noi sau prin
renovarea şi dotarea corespunzătoare a celor mai vechi.

Pagina 21/35
Deşi numărul structurilor de cazare turistică a înregistrat o creştere, practic capacitatea
de cazare nu a crescut. În plus, existã o dependenţă foarte mare a turiştilor de sindicatele şi
asociaţiile patronale, deoarece peste 80% dintre vizitatorii staţiunii vin cu bilete de tratament, şi
doar 20% vin să se relaxeze.
Numărul de locuri de cazare pe categorii in perioada 2006 – 2010
Unitatea de Anul
cazare 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa :
Direcṭia Hoteluri 1.871 1.877 1.871 1.871 1.861 Judeṭeanã de
Statisticã Campinguri 74 74 74 74 0 Vâlcea
Cabane 76 76 76 76 84
Vile 215 215 183 223 232
Pensiuni 166 186 186 174 164
Total 2.402 2.428 2.390 2.418 2.341

Pagina 22/35
Observăm astfel că cea mai mare pondere din capacitatea de cazare o reprezintã
hotelurile din staţiune (circa 79,50%).
Trebuie subliniat faptul că există programe de subvenţionare a cazării în această
staţiune, cei mai mulţi turişti care beneficiază de aceste subvenţii fiind cazaţi în cadrul
hotelelor, datorită faptului că investitorii, adică proprietarii hotelelor, sunt cei care semnează
majoritatea contractelor oferite de stat pentru a beneficia de aceşti turişti cu subvenţie de
cazare.
În urma cercetărilor realizate, a rezultat o clasificare a unităţilor de cazare, în funcţie de
gradul de confort al fiecăreia.

Structurile de cazare din staţiunea Băile Olăneşti, după gradul de confort

Structuri de
Confort Unitatea de cazare
cazare

3 stele Hotel Alice, Hotel Central, Hotel Nina, Hotel


Podium, Hotel President
Hoteluri
2 stele Hotel Livadia ,Hotel Parâng, Hotel Olăneşti,
Hotel Stogu, Hotel Tisa

4 margarete Pensiunea Casa Vânătorilor, Pensiunea Ana


Lăcrămioara

Pensiuni 3 margarete Pensiunea Noel, Pensiunea Trei Brazi,


Pensiunea Andra

2 margarete PensiuneaCasa Olănescu,Pensiunea Maria

Vile 4 margarete Vila Feny

3 margarete Vila Ana, Vila Ally, Vila Belladonna

Pagina 23/35
2 margarete Vila Corona

Case 3 margarete Casa De Lux

Structurile de alimentaţie publică şi servicii sunt prezente în staţiune într-un număr


suficient de mare pentru a satisface toţi turiştii. Acestea sunt puse la dispoziţia lor prin
intermediul hotelurilor, în cadrul cărora s-au dezvoultat. De asemenea fiecare unitate de cazare
dispune de un restaurant propriu, printre cele mai importante putând aminti:
Restaurant President-Băile Olăneşti şi barul de zi sunt deservite de personal
profesionist. Servicii de masă în restaurantul hotelului, cu o capacitate de 48 de locuri, dotat cu
aer condiţionat unde puteţi servi la orice oră o gamă largă de preparate care satisfac cele mai
rafinate gusturi.
Restaurant Trei Brazi din Olăneşti (120 de locuri) vă aşteaptă cu preparate gustoase din
bucătăria tradiţională şi cea internaţională.
Restaurant Noel-Băile Olăneşti (70 de locuri)- salonul restaurantului permite ṣi
organizarea de mese festive , specialităţile servite în Restaurantul Noel aparţinând atât
bucătăriei româneşti cât şi celei internaţionale.
Restaurant Central are o capacitate de 400 de locuri ṣi oferã o gamã largã de preparate
din bucãtãria româneascã tradiṭionalã. Deasemenea, restaurantul organizeazã diverse
evenimente .

4.2 Infrastructura privind transportul local

În ceea ce priveşte accesibilitatea, în staţiune se poate ajunge prin diferite căi de acces:
Feroviare : gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt – Podul Olt cu variante spre Sibiu
sau Braşov, apoi cu autobuzul până în staţiune, 20 km distanţă.
Rutiere : DN 7 (E81) Bucureşti – Râmnicu Vâlcea (175 km) + DN 64A până în
staţiune;
DN 76 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea (116 km) + DN 64 Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea
(53 km) + DN 64A Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti.
Autobuzele moderne, cu aer condiţionat, aparţinând unor societăţi particulare, fac
legătura cu capitala, plecând din staţiune de două ori pe zi şi ajungând la Bucureşti în circa 4
ore.

4.3 Trasee turistice in zona, circulatie turistica


Trasee turistice
În afara tratamentului medical complex urmat de turişti în staţiune, climatoterapia,
activităţile distractive (cititul, vizionările TV, spectacole şi cinema, jocuri distractive de club),
şi deconectarea oferită de cura de teren contribuie în mare măsură la refacerea potenţialului
fizic şi nervos. Aerul curat, puternic ozonificat, liniştea, vegetaţia şi imaginea peisagistică a
staţiunii şi a împrejurimilor participă la realizarea acestui deziderat.
Cura de teren se recomandă să se facă treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruţa
de suprasolicitări organismul bolnav sau obosit.
Turiştii care vin pentru prima dată în staţiune beneficiază de cură de teren atunci când
merg să bea apă de la izvoare sau când fac turul staţiunii pentru a o cunoaşte.
În descrierea unor trasee turistice penttru cura de teren voi lua ca punct de plecare piaţa
din faţa parcului central.

Pagina 24/35
 Aleea izvoarelor- se porneşte din faţa librăriei „George Coşbuc”, pe strada
Mihai Eminescu până la izvorul numărul 24.
 După câteva zile de sejur se poate face un traseu mai dificil pornind spre
„Piatra scrisă”: se pleacă din faţa parcului central, se urmăreşte marcajul turistic trecându-se
prin livezi, până ajungem lao stâncă de gresie pe care se găsesc diverse inscripţii ale unor
turişti, de unde şi denumirea de „Piatra scrisă”. Drumul, fiind în pantă, solicită din partea
călătorului un efort, ceea ce necesită un grad de antrenament pentru a parcurge cei aproximativ
2 km ai acestui traseu.
 Un traseu mai lung, de aproximativ 6 km este cel care continuă aleea izvoarelor
spre cabana Bacea. Pe parcursul acestui traseu se întâlneşte un drum care duce spre cătunele
Tisa şi Gurguiata, iar alt drum ne îndreaptă spre cătunul Comanca, unde se găseşte un frumos
popas turistic. Acest traseu însoţeşte pârâul Olăneşti.
 Un alt traseu solicitant este cel care urcă dealul prin Epureşti spre Suta, apoi
Creasta Cocoşului spre comuna Muereasa şi Mănăstirea Frăsinei. Acest traseu se parcurge în
aproximativ două ore şi jumătate.
 Traseul care merge spre Schitul Iezer, începe din faţa parcului pe Aleea
Izvoarelor şi continuă prin cătunele Tisa şi Gurgiata. Acest traseu marcat, este mai solicitant
decât celelalte trasee, necesitând din partea turistului un antrenament fizic. Traseul este parcurs
în aproximativ 2-3 ore. Călătorii antrenaţi pot continua drumul pe malul pârâului Cheia dând
posibilitatea celor antrenaţi să facă ascensiuni pe Vârful Căprăreasa, Vârful Stogu (1494 m) sau
Vârful Gera (1885 m).
 Pentru turiştii antrenaţi sau obijnuiţi cu efortul fizic, în Masivul Buila-
Vânturăriţa se pot efectua trasee care sunt marcate, permiţând o orientare uşoară în teren, şi
anume:
 Băile Olăneşti – valea Olăneşti – muntele Stogu – Cantonul Cheia, marcat cu
bandă roşie, durează circa 4-6 ore;
 Băile Olăneşti – valea Olăneşti – Comanca – Muchia Gropile – Muchia Câinelui
– Dosul Pământului – Lotrişor, marcat cu o cruce albastră apoi bandă albastră, durează 6-8 ore;
 Băile Olăneşti – Mănăstirea Frăsinei – Fruntea Lui Dat – Dosul Pământului –
Lacul Doamnei – Lotrişor. Până la Frăsinei este nemarcat, apoi este marcat cu bandă albastră şi
durează 6-8 ore;
 Cantonul Cheia – Curmătura Comarnicelor – Pârâul de Piatră – Muntele de
Piatră – între râuri, marcat cu un triunghi roşu, durează 5-7 ore;
 Muntele de Piatră – Vârful Piatra (1641 m) – refugiul Buila – Vârful Buila
(1849 m), marcat cu punct roşu, durează 6-8 ore;
 Băile Olăneşti – valea Cheia – Mănăstirea Iezer – Schitul Pahomie – Schitul
Pătrunsa (cu coborâre în comuna Bărbăteşti, de unde se poate lua autobuzul spre Râmnicu
Vâlcea) este macat cu cruce roşie şi are o durată de 7-9 ore.
De la Cantonul Cheia se poate urca şi pe Munţii Căpăţânii pe un traseu marcat cu
triunghi roşu care urcă până la muchia Stâna Bătrână.

Circulṭtia turisticã
Circulaţia turistică include totalitatea tranzacţiilor comerciale cu servicii şi mărfuri care
premerg, însoţesc şi decurg din călătoriile turistice. Circulaţia turistică se măsoară în vederea
stabilirii eficienţei economice a activităţilor turistice, a unei societăţi comerciale, a unei staţiuni
turistice în cazul de faţă, cu ajutorul unor indicatori precum :
 numărul de turişti care poate fi înregistrat sub forma sosirilor şi plecărilor;

Pagina 25/35
 numărul mediu de turişti care exprimă circulaţia turistică medie într-o perioadă
şi se calculează prin raportarea numărului total de zile-turist la numărul de zile
luat în calcul;
 numărul de înnoptări.
Analiza informaţiilor privind numărul turiştilor cazaţi oferă statistici interesante:
numărul turiştilor care se cazează în unităţile de cazare din staţiune a înregistrat o creştere
semnificativă între anii 2006-2008 datorită investiţiilor care s-au făcut, în special în această
perioadă, investiţii ce urmăreau reabilitarea unităţilor de cazare şi a condiţiilor de tratament din
cadrul acestora , urmatã de o scadere în 2009-2010 datoratã intrãrii în criza economicã .

În ceea ce priveşte principalele structuri de cazare, o pondere semnificativă a numărului


de turişti cazaţi s-a înregistrat în special în rândul hotelurilor, datorită investiţiilor în aceste
unităţi de cazare. Cabanele ṣi campingul din cadrul staţiunii, însă, au avut de suferit din cauza
condiţiilor relativ reduse în comparaṭie cu aṣteptãrile turiṣtilor . Investiţiile în această ramură a
structurilor de cazare sunt destul de puṭine şi mici.

Numărul de turişti din staţiunea Băile Olăneşti, pe categorii, între 2006 – 2010
Anul
Unitatea de cazare Sursa :
Direcṭia 2006 2007 2008 2009 2010
Judeṭeanã Hoteluri 36.383 44.726 44.716 39.230 37.982 de
Campinguri 222 726 282 176 46
Statisticã Vâlcea
Cabane 108 160 210 183 205
În privinţa
Vile 2.932 2.750 1.810 1.774 2.212
înnoptărilor Pensiuni
1.229 1.274 1.325 1.214 887
înregistrate, Total 40.874 49.636 48.343 42.577 41.332 acestea
au însumat 326.312
în anul 2010, în scădere faţă de 2006 când s-au înregistrat însumat 408.571 . Din analiza
comparativă cu numărul total de turişti, rezultă că numărul de turişti străini cazaţi în staţiune
este extrem de mic: aproximativ 700 de persoane pe an.

Numărul de înnoptări din staţiunea Băile Olăneşti, pe unităţi de cazare

Pagina 26/35
Unitatea de Anul
cazare 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa : Direcṭia
Judeṭeanã Hoteluri 381.823 363.012 375.318 314.050 305.766 de Statisticã
Vâlcea Campinguri 298 1.413 448 240 66
Cabane 238 1.556 330 500 529
Vile 17.695 20.531 15.606 11.231 13.837
Pensiuni 8.517 11.498 5.632 6.656 6.114
Total 408.571 398.010 397.334 332.677 326.312

Din totalul numărului de înnoptări înregistrate în Băile Olăneşti în 2010 , 93,70% se fac
în cadrul hotelurilor, foarte dezvoltate în ultima perioadă. Cel mai mic procent de înnoptare a
fost înregistrat de campinguri şi cabane (cu 0,02% şi respectiv 0,16%).

Clienţii cer permanent cazare de calitate mai bună, dar nu toate unităţile de cazare în
funcţiune îndeplinesc aceste condiţiile solicitate existând un dezechilibru între oferta actuală de
cazare şi cererea estimată. Astfel s-au impus următoarele măsuri:

Pagina 27/35
 Îmbunătăţirea spaţiilor de cazare de standard mediu pentru a răspunde
aşteptărilor din ce în ce mai mari ale vizitatorilor;
 Transformarea unor spaţii de cazare de standard scăzut pentru a fi utilizate în
alte scopuri (cazare studenţi, birouri etc) sau scoaterea completă din sector;
 Îmbunătăţirea semnificativă a unor spaţii de cazare de standard scăzut până la
un nivel de cel puţin 3 stele;
 Continuarea îmbunătăţirilor la toate nivelurile de cazare, inclusiv unităţile din
apropierea rezervaţiilor naturale.
Astfel, toată infrastructura turistică din cadrul staţiunii Băile Olăneşti , solicitã tot mai
mult contracte subvenţionate, biletele subvenţionate reprezentând „mană cerească” în această
perioadă de criză.
La Băile Olăneşti dezvoltarea operatorilor de turism mai mici sau mai mari este strâns
legată de contracte subvenţionate oferite de Casa Naţională de Pensii. Fără aceste bilete,
investitorii care şi-au construit unităţi hoteliere sau le-au cumpărat pe cele de stat riscă să intre
în faliment, deoarece numărul turiştilor care ajung în aceste staţiuni în vacanţă pe cont propriu
este cu mult mai mic decât al celor care beneficiază de aceste subvenţii.

4.4 Baze de agrement si cura

- Centru balnear - Parcul Central


-bazin de apă termală - 38 grade C, sulfuroasă, sărată tratează : reumatism, artrite, boli
ale sistemului nervos periferic
- saună
- Piscina mare interioară - Parcul Central
- bazin de apă termală 38 grade C, sulfuroasă, sărată tratează : reumatism, artrite, boli
ale sistemului nervos periferic

Alte posibilitati de agrement


- piscină în aer liber - Hotel Select
- piscină interioară - Hotel Olăneşti
- trasee off-road (ATV-uri, maşini de teren)
- închirieri ATV - se fac la Casa Olănescu
- paintball - înscrieri la Casa Vânătorilor
- vizite la palatul Olăneşti (Vila lui Ceauşescu)
- gradina de vară - sală de cinema - vara
- sală de fitness, saună, masaj - Hotel Olăneşti
- excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistice ale zonei / judeţului Vâlcea
- drumeţii spre rezervaţiile naturale din jur sau spre mânăstiri
- discoteca CLUB HEAVEN (la intrare în Olăneşti)
- discoteca CLUB PARÂNG (hotel Parâng)
- restaurante / terase - pe Aleea Izvoarelor
- club Internet Parâng - în barul de zi Hotel Parâng
- Mall, Teatru, Pub-uri, Cafenele, Cluburi în Rm. Vâlcea (18 km)

Tratament balnear la Băile Olăneşti

Tratamentul balnear din Olăneşti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii


moderne: profilactic (profilaxie primară sau cură de sănătate la cei sănătoşi, şi profilaxie
Pagina 28/35
secundară – prevenţie a recăderii bolii), curativ si recuperaţional. Tratamenul balnear din
Olăneşti se împarte în crenoterapie (tratament cu ape minerale) şi tratament auxiliar
(hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie, kinetoterapie, fizioterapie).
Cele douã tipuri de cure balneare sunt asigurate de bazele de tratament din cadrul
hotelurilor , cele mai multe particulare .

În cura internă, s-a generalizat metoda administrării a 6 prize de apă pe zi, pe cât
posibil direct de la sursă, deoarece apele hipotone si izotone (care conţin sulf tritabil tiosulfati
sau complexe coloidale sulfuroase) işi pierd stabilitatea in contact cu aerul, işi modifică atât
aspectul, cât şi calităţile farmacodinamice in câteva ore. Acesta este motivul pentru care aceste
ape nu se imbuteliază şi nu se comercializează. Unele ape trebuie incălzite la anumite
temperaturi înainte de administrare. În hotelurile mari, există baruri de ape minerale
aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.

Pentru cura externă, în staţiune sunt prezente urmatoarele facilităţi:

- un pavilion cu instalaţii pentru băi calde, unde se fac zilnic peste 1000 de băi.
- secţie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: băi generale, băi parţiale,
duşuri, duş-masaj, duş subacvatic, împachetări cu parafină, masaj uscat, băi cu plante
medicinale, băi cu bule de aer.
- secţie de electroterapie: solux, băi de lumină parţiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie,
băi galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- secţie de tratament cu instalaţii de aerosoli.
- sală de cultură medicală, kinetoterapie (kinetoterapie individuală şi de grup; kinetoterapie cu
aparatură specială (bicicletă ergometrică, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie
individuală şi de grup la piscină.
- în cadrul Hotelului Parâng există o bază de tratament de fizioterapie şi termoterapie unde se
pot face zilnic câte 1286 proceduri medicale, printre care:
- băi cu bule şi duş subacvatic, băi galvanice, băi minerale, băi de plante
- injecţii cu apă minerală, curenţi diadinamici, ionizări, solux, interdin
- stereodinatar, ultrasunete, împachetări cu parafină, masaj, aerosoli
- magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser
Unitatea mai este dotată şi cu o sală cultural-sportivă, 6 cabinete medicale, o sală de sterilizare
şi un laborator pentru analize medicale.
- în cadrul Hotelului Olaneşti există 4 cabinete medicale, 8 cabinete de fizioterapie unde se
efectuează o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sală de fitness, o piscină
acoperită.

Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea
constă în schimbarea mediului pentru o perioadă de cel puţin 12 zile.
Climatoterapia constă în doi factori foarte importanţi în tratamentul curativ, cât şi în cel
profilactic:
- o acţiune de calmare, liniştire, eliberare de stress.
- activ excitant: mişcarea sistematică sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu
ore de odihnă).

Dietoterapia

Pagina 29/35
La Olăneşti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se întocmesc şi se
prepară zilnic un număr de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea dupa prof. Pevzner, care
clasifica dietoterapia în 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, în Olăneşti se servesc dietele 1, 2,
3, 4, 5, în care se pot încadra toate afecţiunile cu indicaţii pentru Olăneşti şi care necesită un
regim alimentar.De asemenea, în pensiunile şi restaurantele hotelulurilor se pot servi meniuri
dietetice corespunzătoare afecţiunii de tratat: dietă hiposodată, hipoacidă, hipoproteică,
hipolipidică, hipoglucidică (diabet).

Cap 5 – Tipuri si forme de turism

Repartiţia, volumul, diversitatea şi valoarea resurselor turistice ale staţiunii Băile


Olăneşti, dimensiunile şi calitatea acestora favorizează existenţa unor variate forme de turism
în această zonă. Astfel putem enumera următoarele forme:
Turismul balnear constituie principala formă de tuism practicată în staţiune, datorită
resurselor balneoclimaterice, respectiv a factorilor naturali de cură, localizaţi în zona văii râului
Olăneşti. Acesta are cea mai veche tradiţie şi organizare.
Apele minerale de mare diversitate fizico-chimică şi bioclimatul favorabil, creează cele
mai adecvate condiţii pentru un tratament benefic în multiple afecţiuni (digestive, renale şi ale
căilor urinare, afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare, respiratorii, metabolice şi de
nutriţie, dermatologice, alergice, cardiovasculare, intoxicaţii cu metale grele, afecţiuni
endocrine şi ginecologice cronice). Această formă de turism este preponderentă în staţiune,
atât prin structurile turistice existente, cât şi sub raport economic.
Turismul montan beneficiază de condiţii deosebite de dezvoltare. Staţiunea fiind
amplasată în imediata apropierea a zonei montane, aceasta oferă atracţii turistice variate. Există
în masivul Buila-Vânturăriţa foarte multe trasee, în mare parte marcate şi bine întreţinute. Un
loc aparte îl poate ocupa dezvoltarea turismului pentru sporturilor de iarnă, mai ales în arealul
montan Folea.
Alpinismul beneficiază de existenţa a circa 32 de traseeîn zona Buila-Vânturăriţa.
Având în vedere spaţiul montan din apropierea staţiunii se poate afirma că acesta are largi
perspective de a fi mai bine valorificat prin turism.
Turismul itinerant cu valenţe culturale
Staţiunea Băile Olăneşti dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi pus în
valoare prin diverse circuite. Şi în anii anteriori existau trasee turistice care permiteau
cunoaşterea unor valori sau obiective culturale din apropierea staţiunii. Astfel poate lua naştere
turismul religios şi de pelerinaj, practicabil în funcţie de anumite sărbători din calendarul
creştin şi pe diferite itinerrarii care să permită cunoaşterea bisericilor şi mănăstirilor atât din
cadrul staţiunii cât şi din apropierea acesteia, ele fiind obiective turistice deosebit de valoroase,
unele chiar cu statut unicat.
Turismul rural are largi perspectivede dezvoltare în zona staţiunii Băile Olăneşti. El
apare ca o formă alternativă faţă de turismul social, de masă. Multe sate din zona montană
aflată în apropierea staţiunii au reale surse să devină sate turistice (Cheia, Câineni, Bărbăteşti,
Mălaia). Aceste sate au un bun potenţial economic şi păstrează elemente tradiţionale de
arhitectură, etnografie, folclor, având reale posibilităţi de a asigura un minim de servicii
turistice (cazare, masă, divertisment cultural).
Turismul de recreere şi odihnă
În apropierea staţiunii balneoclimaterice Băile Olăneşti există numeroase puncte care
oferă condiţii favorabile desfăşurării turismului de recreere şi odihnă, respectiv locuri cu un

Pagina 30/35
cadru deosebit de pitoresc, cu valenţe estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant şi
cu posibilităţi de practicare a unor activităţi recreative.
Asemenea locuri destinate odihnei şi recreerii se găsesc în Munţii Buila-Vânturăriţa,
Munţii Căpăţânii şi crestele sale calcaroase, precum şi toate rezervaţiile naturale din acest
areal.
Turismul de afaceri şi congrese
După 1990 aceasta reprezintă o nouă formă de turism, aflată în plină succesiune. Prin
modernizarea staţiunii, a existat posibilitatea extinderii acestei forme de turism şi în Băile
Olăneşti. Acest lucru a fost posibil prin modernizarea unor structuri de cazare (hotelurile)
printre care putem enumera: Hotel Podium, Hotel President şi Hotel Central.
Turismul ştiinţific şi ecologic
Prezenţa unui număr mare de rezervaţii naturale în vecinătatea staţiunii a deschis noi
orizonturi în practicarea unui turism de cunoaştere a biodiversităţii floristice şi faunistice, a
formării unei atitudini ecologice. Spaţiile protejate se confruntă cu problema păşunatului şi a
revendicării unor suprafeţe de păduri de către locuitorii comunelor limitrofe.
Turismul de sfârşit de săptămână
În condiţiile economiei de tranziţie, când posibilităţile de realizare a unui concediu în
staţiuni balneoclimaterice s-a redus considerabil, există multe şanse de dezvoltare a acestei
forme de turism, care necesită cheltuieli mai rduse. Un accent deosebit trebuie pus pe
activităţile de divertisment şi agrement.
Această formă de turism se poate practica pe tot parcursul anului, astfel încât staţiunea
să nu se mai confrunte cu un număr sporit de turişti aflaţi în week-end.
Turismul pentru tineret
Staţiunea deţine un valoros potenţial turistic care poate fi valorificat pe plan local şi
regional, prin susţinerea unor variate activităţi turistice atractive pentru cei tineri, doritori de
mişcare şi divertisment (alpinism, călărie, discotecă, cluburi, învăţarea unor meşteşuguri
tradiţionale etc).
Dacă staţiunea ar valorifica atracţiile turistice astfel încât să îşi poată diversifica sursele
din care provin turişti, economia locală a staţiunii ar cunoaşte o înflorire surprinzătoare. Dar
pentru aceasta trebuies mai întâi puse la punct diversele probleme legate de satisfacerea cererii
turistice actuale.
În momentul de faţă, în staţiunea Băile Olăneşti, turismul nu se găseşte la limita critică
de suprasaturare, ci mai are destule posibilităţi de dezvoltare. Declinul său se datorează mai
ales mutaţiilor care au loc în economia românească.

Cap 6 – Propuneri si concluzii


Analiza potenṭialului turistic din staṭiunea Olãneṣti a pus in evidenṭã câteva trãsãturi
distincte ale acesteia , care o individualizeazã faṭã de celelalte staṭiuni balneoclimaterice din
România ṣi care îi conferã un statut aparte, având o mare recunoaṣtere ṣi atractivitate pe plan
intern ṣi european.
Aceste particularitãṭi sunt exprimate de:
 Poziṭia ṣi aṣezarea geograficã favorabilã;
 Situarea staṭiunii într-un areal geografic dominat de relief de deal ṣi munte, cu
lipsa unor factori de risc natural (alunecãri, seismitãṭi);
 Prezenṭa unor numeroase ṣi importante izvoare minerale;
 Pãstrarea unor areale forestiere cu impact pozitiv asupra peisajului ṣi a unor arii
protejate;

Pagina 31/35
 Apropierea staṭiunii de un mare centru urban – Râmnicu Vâlcea, care permite
multiplicarea formelor de turism si cunoaṣterea aspectelor istorice ṣi culturale ale
acestui oraṣ;

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri

*prezenţa *poluarea *asocierea *mentalitatea


reliefului muntos în râurilor şi pârâurilor unui număr cât mai nefavorabilă
imediata apropiere a din zona staţiunii Băile mare de operatori de construirii şi lucrului
staţiuunii; Olăneşti turism în vederea în parteneriat între
realizării intereselor autorităţile publice
comune; locale şi mediul de
*climat *densitatea afaceri;
temperat continental excesivă a unităţilor
ce permite turistice în anumite *finanţarea
desfăşurarea zone ale staţiunii; proiectelor de *fondurile
activităţii balneare pe instruire a reduse pentru
toată peioada anului; personalului din investiţii şi
*puncte de Programul neprioritizarea
colectare şi reciclare a Operaţional Sectorial acestora datorită
*prezenţa a deşeurilor slab pentru Dezvoltarea lipsei strategiilor;
35 de surse răspândite sau Resurselor Umane;
hidrominerale ce insuficiente;
situează staţiunea pe *costurile
primul loc între *finanţarea mari ale reabilitării
staţiunile *lipsa dezvoltării infrastructurii rutiere;
balneoclimaterice investiţiilor în turismului din
din ţară; dezvoltarea şi Programul
promovarea Operaţional *migraţia
obiectivelor monahale; Regional; personalului din
*prezenţa sectorul turismului
structurilor de relief datorită salariilor
carstic (peşteri); *lipsa *programele mici şi a condiţiilor
parcărilor şi a finanţate cu fonduri grele de muncă grele.
grupurilor sanitare; europene pentru
*existenţa dezvoltarea mai
unei diversităţi de multor tipuri de
patrimoniu turistic turism în zona
*acces limitat
(mănăstiri, rezervaţii staţiunii;
pentru persoanele cu
naturale, aşezări dizabilităţi la
Pagina 32/35
rurale în care se numeroase hoteluri şi
păstrează puncte de atracţie
meşteşugurile turistică; *atragerea
tradiţionale); unor investitori
străini pentru
construirea unui
*lipsa reţelei de complex sportiv în
*autocare de informare turistică; cadrul staţiunii.
calitate pentru
transportul
interurban şi alte *calitatea slabă
mijloace de transport a drumurilor;
prin tur-operatori;

*folosirea
*reţele de foarte slabă a surselor
telecomunicaţii bine de energie alterntivă;
dezvoltate (telefon,
radio, GSM, satelit);

*lipsa
cursurilor de pregătire
*un număr profesională în
însemnat de teritoriu;
propuneri de proiecte
care vizează turismul
din staţiune, ca
*lipsa
rezultat al
stimulentă a
preocupării
mecanismelor de
permanente a
sprijin pentru
autorităţilor locale în
investitori;
acest sens;

*nesoluţionarea
*oameni
problemelor juridice
primitori şi cu
privind proprietatea
ospitalitate
asupra terenurilor şi a
tradiţională
proprietăţilor
imobiliare care
limitează dezvoltarea;

Pagina 33/35
*implementarea
legislaţiei curente este
adesea inadecvată, este
necesară stabilirea de
proprietăţi.

Concluzii

Turismul balnear este cea mai importantă formă de turism practicată în Bãile Olãneṣti ṣi
în general în judeţul Vâlcea. Deṣi noile hoteluri au baze de tratament moderne , acestea nu sunt
suficiente , fiind necesare investiţii consistente în vechile baze de tratament cu scopul de a le
moderniza şi de a diversifica gama de servicii oferită de acestea.
Deṣi ponderea cea mai mare o deṭine turismul balnear , nu trebuie uitate nici celelalte
forme de turism . O soluţie viabilă este reprezentată de diversificarea componentei de
agrement. Existenţa unui parc de distracţie, a unor săli moderne de spectacol, teatru sau film şi
diversificarea mijloacelor de agrement deja existente reprezintă un alt pas important pentru a
atrage cât mai mulţi turişti.
Pentru zona turismului rural , ar fi posibilitatea de a atrage turiṣti prin înfiinṭarea unor
structuri de cazare de tipul gospodãriilor tradiṭionale , care sunt din ce în ce mai apreciate .
Cãtunele din apropierea staṭiunii oferã multe oportunitãṭi în acest sens , dar localnicii ar trebui
ajutaṭi mai mult în obṭinerea fondurilor necesare .
Strategia de promovare ar trebui îmbunãtãṭitã prin asocierea a cât mai mulṭi operatori
care sã-ṣi uneascã eforturile în vederea atragerii de noi turiṣti . Ḯn acest sens , crearea unui site
profesionist care sã ofere toate informaṭiile necesare despre structurile de cazare ṣi alimentaṭie
publicã , posibilitãṭi de petrecerea timpului liber este pe zi ce trece nu o posibilitate de
promovare , ci o necesitate .
Crearea în parteneriat a unor programe turistice pentru turiṣtii veniṭi pentru recreere ṣi
odihnã:
 Organizarea de excursii la obiectivele istorice ṣi culturale din Rm. Vâlcea ṣi
împrejurimi
 Oferirea posibilitaṭii de a efectua trasee montane cu ajutorul unui ghid
 Vizitarea rezervaṭiilor naturale , a peṣterilor ṣi lacurilor din apropiere
Pentru atragerea mai multor turiṣti , este necesarã participarea la târgurile de turism atât
din ṭarã cât ṣi din strainãtate . Costurile acestor deplasãri se pot reduce prin asocierea mai
multor operatori ṣi promovarea acestora prin reprezentanṭi ai asociaṭiei .
O altã posibilitate de a atrage mai multi turiṣti este îmbunãtãṭirea condiṭiilor de cazare
la marile hoteluri . Acestea au o capacitate mare de cazare , dar nu au mai fost renovate de
multã vreme .
Ḯmbunãtãṭirea reṭelei rutiere , montarea de indicatoare care sã semnaleze obiectivele
turistice ar putea aduce un numãr mai mare de turiṣti.
Ḯmbunãtãṭirea serviciilor oferite turiṣtilor prin angajarea de personal calificat ṣi
perfecṭionarea celui existent , dar ṣi prin stimularea acestuia pentru a atinge ṣi pãstra
standardele propuse .

Pagina 34/35
Bibliografie

 Catrina Sergiu-Costel, CAtrina Veronica, 1992, „Băile Olăneşti”, Casa


Editorială pentru turism şi cultură Albeona, Bucureşti;
 Popescu Ion Al., Gorgan Nicolae, 1996, „Băile Olăneşti-file de istorie”, Editura
Conphys, Bucureşti;
 Popescu Ion Al., Gorgan Nicolae, 2002, „Băile Olăneşti-Ghid balnear şi
turistic”, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea;
 Popescu Ion Al., Gorgan Nicolae, Emil Grosenoiu, 2003, „Vetre de spiritualitate
românească. Monumente religioase din Băile Olăneşti şi împrejurimi”, Editura
Conphys, Râmnicu Vâlcea;
 Pascaru Mariana, „Oltenia de Nord” (ghid turistic);
 Ştefănescu Costin, 1967, „Staţiuni balneare şi climaterice din România”,
Editura Meridiane, Bucureşti;
 Ştefănescu Costin, 1968, „Călimăneşti. Căciulata. Băile Olăneşti”, Editura
Meridiane, Bucureşti;
 http://www.valceaturistica.ro/
 http://www.pancarpatica.org/ari5_2-1-0-valcea.html
 http://www.cjvalcea.ro/prez/turism.htm
 http://www.muzee-valcea.ro/
 http://www.istorielocala.ro/

Pagina 35/35