Mousoleul Santa Constanza din Roma

Izvoarele artei bizantine le gasim in cultura greaca, in imbinarea traditiilor elenistice

alexandrine si mediteraneene din timpul Imperiului Roman, precum si in asimilarea culturilor
Orientului Apropiat.
Primele biserici crestine au fost adaptari ale tipului bazilicii care in epoca romana, juca
rol de tribunal, curte de justiţie sau bursa si se afla in vecinatatea forumului.
Printre primele biserici cu plan bazilical, construite la Roma, au fost: vechea basilica
Sfantul Petru (324-349), basilica Santa Maria Maggiore(352-366) si basilica San Paolo fuori
le muri(386-390).
In afara tipului bazilical, au fost elaborate inca doua tipuri de plan.
Planul in cruce latina, crucea cu brate inegale (Mausoleul Imparatesei Galla Placidia
de la Ravenna), avand characteristic spatial transversal, numit transept.
Pentru planul central: Mausoleul Santa Constanza din Roma, biserica Sfantul
Gheorghe din Salonic, biserica Santo Stefano rotondo din Roma, iar la Ravenna, Baptiseriul
Neonian, cu plan octagonal.
Numele dat bisericii Santa Constanza, a avut la baza o confuzie legata de
numele fiicei Constantina (Constanza) a celui ce a dat libertate crestinismului in Imperiul
Roman, pentru ca in realitate nu este cunoscuta nici o martira cu numele de Constaza. In
schimb se cunoaste martiriatul Sfintei Agnese caruia Imparatul Constantin i-a ridicata un
edificiu pe Via Namentana, in primul sfert al sec. al 4-lea.
Povestea spune ca Agnese, care era vinovata ca l-a refuzat pe fiul prefectului Romei, a
fost denuntata ca este crestina si condusa printre prostituate in bordelul facut in arcadele
Stadionului Domitian unde a fost expusa dezbracata . Dar parul tinerei a crescut in mod
miraculos atat de mult incat i-a acoperit complet trupul. Nimeni nu a mai indraznit sa-ii
incalce virginitatea dupa ce singurul care a incercat a fost lovit de fulger. Aruncata in foc,
acesta a decedat dupa ce a fost strapuns a de o sabie in gat, in acelasi mod in care erau ucisi
miei. Trupul sau a fost amplasat in cimitirul de pe Nomentana. Pe locul martiriului a fost
construita o mica biserica in secolul VIII, care a fost de mai multe ori reconstruita si in final
inlocuita in 1652 de maiestuoasa biserica din Santa Agnese din Agone.
 Bazilica numita Sanata Constanza a fost construita in anul 342 d.Hr. de Costanza
(Constantina), fiica imparatului Constantin, in apropierea locului de inmormantare a martirei
Agnese, caruia Costanza ii era foarte devotata( deoarece, potrivit traditiei, a fost vindecata de
lepra dupa ce s-a rugat pe mormantul ei).
Bazilica a fost ceva foarte diferit de ceea ce intelegem astazi drept bazilica: in esenta
era un fel de cimitir mare acoperit (aproximativ 98 x 40 m), folosit probabil ca loc pentru
banchete funerare si pentru ceremonia aniversara a martirei Agnese. Era dotat, potrivit
„Liber Pontificalis”, cu decoratiuni bogate, inclusiv vase pretioase, candelabre, lampi de aur si
argint.
Edificiul este o rotonda precedata de un vestibul oval ingust si alungit. Rotonda este
compusa din doua zidiri circulare concentrice. Zidirea circulara interioara poarta o cupola
asezata pe un tambur intermediar inalt. Tamburul este asezat pe un cerc cu coloane (12
perechi) si legate cu arcade elegante. Celor douasprezece perechi de coloane de la parter le
corespund douasprezece ferestre strapunse in tamburul ce susţine cupola. In acest fel, spaţiul
de jos este obscur si misterios in timp ce spaţiul superior este luminos si plin de speranţa.
Parca se despart doua lumi.
Imprejur, intre cercul interior al coloanelor si cel exterior se formeaza o galerie
circulara boltita care poarta inca decoraţiunea in mozaic din sec. al 4-lea, marturie a artei
acelor timpuri de dupa domnia lui Constantin cel Mare. Divizata in panouri, bolta este
acoperita cu o multitudine de subiecte pe un fond luminos. Pe langa motivele antice s-au
adaugat in epoci necunoscute (probabil dupa sec. al 13-lea) tablouri cu conţinut crestin in
nisele laterale.
Biserica Santa Constanza se gaseste in prezent intr-o stare aproape similara cu cea din
momentul construcţiei. Unele dintre mozaicuri au suferit deteriorari minore, iar altele o
restaurare incorecta. Nu s-a mai pastrat decoraţiunea cupolei, dar din fericire s-au facut desene
intocmite pentru reconstruire si examinare. Decorarea cupolei nu este cea originala: este
refacuta din ordinul Papei Urban al VIII-lea in secolul al XVII-lea. Din desenele vechi stim
ca existau si aici, mozaicuri, care infatisau o scena cu un fluviu, imbogatita de diverse scene
preluate din Vechiul si Noul Testament.
Adevarata comoara inchisa in mausoleul Santa Costanza poate fi admirata doar privind
in sus: pe bolta coridorului, o serie neintrerupta de mozaicuri decoreaza suprafata: scene de
recolta, portrete, infatisari ale animalelor, plante sau fructe. Vazute de aproape, aceste
decoratiuni amintesc foarte mult de splendidele podele de mozaic care au decorat marile vile
ale epocii imperiale, dar aici cele care erau de obicei scene pagane, in S. Costanza sunt
reinterpretate intr-o tema crestina. Mozaicurile Mausoleului Santa Constanza din Roma sunt
remarcabile ca frumusete si gratie, demostrand continuitatea traditiilor grecesti
Dar trecutul pagan a reusit sa reapara peste secolele: prezenta a numeroase decoratii
legate de seceris, vita de vie si vin, a permis raspandirea traditiei conform careia mausoleul a
fost construit peste un vechi templu al lui Bacchus. In mod special legat de aceasta credinta a
fost un grup de artisti flamanzi care au trait la Roma intre secolele XVII si XVIII, si care
participau la rituri si festivitati in onoarea lui Bacchus.
In mijlocul coridorului inelar, se deschide o nisa pe ambele parti ale mausoleului, unde
se pastreaza alte mozaicuri, cu reprezentari tipic crestine.
Sarcofagul Constantinei era asezat exact sub bolta, unde astazi se gaseste altarul
crestin. Astazi se afla doar o copie a minunatului sarcofag al Constantinei. Sarcofagul
original, din porfir rosu, este pastrat la Vatican. Culoarea rosu-visiniu a pietrei dure face
legatura cu demnitatea imperiala. Aceasta piatra a fost pastrata de romani pentru a fi folosita
numai de familia imperiala. Tot in Muzeul Vatican a ajuns si sarcofagul maiestuos din profir
rosu al Sfintei Helena.
Datorita trecutului sau de monument imperial funerar si datorita vechimii de peste un
mileniu si jumatate, biserica Santa Constanza este unul dintre monumentele antice cele mai
bine pastrate din Roma si are o valoare cu totul speciala intre monumentele crestine