Gripa este determinată de virusuri gripale şi de virusuri paragripale.

Indiferent de tipurile de virusuri,

afecţiunea acelaşi tablou clinic şi poate fi combătută cu aceleaşi tratamente antivirale. ŞTIRI PE ACEEAŞI
TEMĂ Cum ne spălăm corect pe mâini. Regulile prin care poţi ţine peste 200 ... Gripa specifică sezonului
rece se manifestă la fel indiferent de tipul de virus care a dus la apariţia afecţiunii. Simptomele care pot
anunţa o gripă sunt frisoanele, cefaleea, febra de 39-40 grade Celsius, durerile musculare, astenia fizică,
roşu în gât, răguşeala puternică, tuse frecventă sau greţuri şi vărsături. Pentru a combate starea care
apare odată cu răceala, se recomandă repaus la pat şi prezentarea la consult de specialitate la medicul
de familie sau la cel infecţionist. Primele trei tipuri de gripă, considerate cele mai importante de
specialişti, sunt virusurile de tip A, B şi C. Dintre ele, cel mai agresiv este cel de tip A, întâlnit atât la
oameni, cât şi la mamifere. Virusurile gripale de tip A şi B sunt cele care infectează oamenii,
determinând epidemiile. După analizele de laborator, cel mai frecvent tip de virus gripal identificat este
cel de tip A. Acesta este considerat şi cel mai rezistent virus gripal, dovedindu-se că poate contamina
chiar şi la temperaturi sub 0 grade. Specialiştii au arătat că au fost identificate 144 de tipuri şi serotipuri
de gripă A. Potrivit specialiştilor, contaminarea se produce atunci când o persoană nevaccinată intră în
contact cu o persoană infectată. Virusul de tip B, cu toate că apare frecvent, este mai puţin agresiv,
manifestându-se mai „liniştit” decât virusul de tip A. Potrivit specialiştilor, virusul gripal de tip C se
întâlneşte rar la om. Acesta afectează însă şi porcul. „Virusurile gripale de tip A şi B sunt cele mai
întâlnite la om. Gripa, indiferent de tipul identificat de laborator, se manifestă la fel, adică tabloul clinic
arată la fel, diferă doar tulpina. Toţi pacienţii se tratează la fel, cu diferite terapii antivirale”, a explicat
dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta
Parascheva” din Iaşi.

Aproape 40 de persoane şi-au pierdut viaţa în România, până acum, în urma complicaţiilor date de gripa
sezonieră. Imunizarea rămâne singura soluţie eficientă pentru cei care vor să prevină îmbolnăvirea,
atrag atenţia medicii infecţionişti. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Pneumonia este cea mai comună complicaţie
a infecţiilor respiratorii. ... De cele mai multe ori, infecţia cu virusul gripal se vindecă în urma
tratamentului antiviral. În anumite situaţii însă, boala poate duce la complicaţii ameninţătoare de viaţă.
Referitor la gripă şi la imunizarea antigripală continuă să circule o serie de mituri, mai ales pe reţelele de
socializare, care stârnesc teama oamenilor. Iată câteva dintre acestea, potrivit healtlink.ca. MIT: Gripa
nu este o boală serioasă. Adevăr: Riscurile îmbolnăvirii sunt legate de apariţia complicaţiilor, cea mai
frecventă dintre acestea fiind pneumonia. Anumite categorii de persoane, precum copiii sub cinci ani şi
vârstnicii peste 65 de ani sunt mai vulnerabile în faţa virusurilor. MIT: Nu m-am îmbolnăvit niciodată de
gripă, astfel că nu am nevoie de vaccin antigripal. Adevăr: cele mai multe persoane se pot îmbolnăvi de
gripă de mai multe pe parcursul vieţii. Cea mai bună soluţie de a ocoli boala este vaccinarea antigripală
cu un vaccin care să acopere cât mai multe tulpini de virusuri. MIT. Vaccinarea antigripală mă
îmbolnăveşte de gripă. Adevăr: Vaccinul antigripal injectabil conţine fragmente de virus inactiv, astfel că
nu poate produce îmbonăvire. Reacţiile secundare care pot apărea în urma imunizării sunt minore:
roşeaţă, durere la locul injecţiei, febră uşoară. Ele sunt oricum mult mai reduse ca intensitate,
comparativ cu cele date de gripă. Imunizarea trebuie să aibă loc la medic, după un consult medical.
Sindromul Guillain-Barré Syndrome – GBS - este o boală rară neurologică autoimună caracterizată prin
slăbiciunee şi paralizie musculară. Cel mai adesea apare în urma unor infecţii. În cazuri rare, GBS poate
apărea după unele vaccinuri. GBS poate fi asociată cu vaccinul antigripal în aproximativ 1 la un milion de
vaccinări. Mit: Vaccinarea an de an împotriva gripei slăbeşte sistemul imunitar. Adevăr: Virusurile gripale
pot suferi mutaţii de la un sezon la altul, astfel că este nevoie de imunizare în fiecare an. Vaccinurile
conţin tulpini inactive ale virusurilor care au avut cea mai mare circulaţie în sezoanele trecute. MIT: Nu
mă pot vaccina antigripal pentru că am alergie. Adevăr: Cele mai multe persoane alergice pot face
vaccinul fără nicio problemă, iar cele care se ştiu alergice la proteinele din ouă pot informa medicul
despre această situaţie înainte de a se imuniza. MIT. Sunt gravidă, astfel că nu trebuie să mă vaccinez.
Adevăr: Vaccinul antigripal injectabil este recomandat femeilor gravide fiind considerat sigur în orice
trimestru de sarcină. Femeile aflate în al treilea trimestru de sarcină au un risc mai mare de spitalizare
din cauza gripei, la fel ca şi cele care au boli cronice, astfel că au nevoie de imunizare.

Medicamentul Tamiflu se vinde zilele aceastea în farmaciile din România precum paracetamolul.
Farmaciile au epuizat stocurile, iar pacienţii care ar putea avea cu adevărat nevoie nu prea mai au de
unde să-l cumpere. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Chişinău: Tânăra care a murit de gripă după ce a născut a
primit confi... ANALIZĂ Secretul companiilor farmaceutice: cât de eficiente sunt pasti... Pe măsură ce
numărul pacienţilor diagnosticaţi cu gripă creşte zilnic în România, cresc vertiginos şi vânzările de
medicamente, atât simptomatice, cât şi antivirale. După ce profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul
Institutului de Boli Infecţioase, a declarat că există un medicament-minune care „ia cu mâna“
simptomele gripei în 24 de ore, dar pe care medicii s-ar feri să-l prescrie, românii au luat cu asalt
farmaciile. Deşi informaţia era dată într-un anume context, în care se critica excesul de prezentare în
serviciul de Urgenţă strict pentru diagnosticare şi excesul de teste rapide efectuate chiar în condiţiile în
care semnele clinice sunt evidente, „consumatorul“ a reţinut doar informaţia că există un medicament-
minune, pe care nu strică să-l ai în casă. Oseltamivir-ul, comercializat cel mai des sub denumirea
Tamiflu, este respectivul medicament care poate fi eliberat din farmacii doar în baza unei reţete. Ce se
întâmplă în ultimele zile este însă departe de regulile stricte după care ar trebui să se elibereze acest
medicament. Farmacii întregi şi-au epuizat stocurile (unele având stocuri chiar din anii trecuţi, pentru că
medicamentul are valabilitate 5 ani) şi nu mai pot onora noile cereri pentru că nu mai găsesc antiviralul
la distribuitori. E problema farmaciilor mici, nu şi a marilor lanţuri care au în spate reţele de distribuţie,
se plâng reprezentanţii celor dintâi. „De cel puţin două săptămâni căutăm şi nu se mai găseşte la
distribuitori. Noi nu am avut mult pe stoc, însă cererea a crescut în ultimele zile foarte mult. Toţi părinţii
caută, au aflat că trebuie să ia Tamiflu, iar dacă apar simptome, să-l administreze. Dacă le curge nasul,
fac febră, să-l ia, aşa li s-a spus“, este informaţia pe care o primim în una dintre farmaciile din Slatina.
Asta în condiţiile în care în câteva şcoli din Slatina au fost, într-adevăr, confirmate cazuri de gripă, toate
forme uşoare, tratate la domiciliu Alte farmacii mici de asemenea au rămas fără Tamiflu şi au greutăţi în
aprovizionare, în timp ce informaţia că o anume farmacie din oraş are acest produs, distribuită pe
Facebook, a dus la vânzări de zeci de cutii într-o singură zi, luni, 27 ianuarie 2020, o performanţă
neegalată, în alţi ani, poate într-un sezon întreg. Se cumpără Tamiflu atât în concentraţie pentru copii,
cât şi pentru adulţi, preţul nepărând a fi o problemă (în medie, costă 46 lei cel pentru copii, 80 lei pentru
adulţi). „Aceste medicamente nu sunt a fi luate de capul nostru“ Deşi teama de a trece printr-un episod
de gripă este mare, precauţia în administrare trebuie să domine, atrag medicii atenţia, reamintindu-ne
că ar trebui să ne îngrijorăm la apropierea sezonului rece şi să ne vaccinăm, nicidecum să alergăm în plin
sezon gripal după antivirale. Asta pentru că ceea ce multă lume a perceput a fi „medicamentul minune“
este un produs farmaceutic cu eficienţă doar în cazul gripei. Ca orice medicament, are şi efecte adverse.
Medicul de familie pediatru Dorin Costescu a explicat în ce condiţii este indicat antiviralul: „Ca orice
medicament, trebuie luat doar la indicaţia medicului. Acest medicament are o indicaţie doar pentru
gripă, în momentul în care aceasta este confirmată prin teste serologice sau teste rapide. De asemenea
pentru prevenţia gripei, doar în cazul în care persoanele au avut contact în mod direct cu o persoană
care a fost cu siguranţă diagnosticată în urma testelor amintite mai devreme. Aceste medicamente nu
sunt a fi luate de capul nostru, aceste medicamente au nişte reacţii advefrse: greaţă, vărsături, dureri
musculare...“, a precizat medicul. Dr. Costescu este chiar de părere că ar trebui restricţionat accesul la
această categorie de medicamente. „Acest consum de medicamente, exact ca şi în cazul antibioticelor,
trebuie restricţionat. (...) Aceste medicamente au, unele dintre ele, metabolizare hepatică, metabolizare
renală. Nu este cazul să punem o sarcină suplimentară asupra rinichiului, asupra ficatului, doar prin
simplul fapt că vrem să luăm ceva. În primul rând, chiar în prospectul acelui medicament se spune că nu
înlocuieşte vaccinul antigripal. Oamenii ar trebui să înţeleagă că ar trebui să ne facem vaccinul antigripal
în primul rând şi după aceea să ne facem griji cum să tratăm. Cel mai bine este să prevenim: să avem o
schemă de vaccinare corectă, să consumăm fructe şi legume prospete, să avem o dietă adecvată, să nu
pierdem nopţile, să avem 8 ore de somn, mese regulate, un stil de viaţă sănătos. Acest stil de viaţă
sănătos ne creşte imunitatea, nu doar prin medicamentaţie“, a mai spus medicul. „Dacă persoana este
vaccinată, e clar 99% că nu e gripă“ Tratamentul antiviral, care se administrează şi contacţilor
persoanelor deja diagnosticate cu gripă, de asemenea doar la indicaţia medicului, nu ar trebui
administrat celor care s-au vaccinat antigripal, este de părere dr. Viorel Dumitrescu, medic de familie. „Îl
luăm întotdeauna când avem certitudinea că este gripă şi mai ales când deja s-a confirmat serologic.
Criteriile clinice sunt destul de relative. Până acum 4-5 ani nu se făceau testele rapide şi criteriile erau:
febră mare, dureri musculare, stare generală modificată, perioada în care se manifesta – mai lungă în
gripă comparativ cu un guturai obişnuit, când aveam certitudinea că a venit în contact cu o persoană
bolnavă de gripă, iar de câţiva ani avem posibilitatea efectuării acestor teste rapide. Foarte important,
trebuie să ţinem cont dacă persoana este vaccinată sau nu este vaccinată. Dacă este vaccinată, e clar
99% că nu este gripă, n-are rost, de ce să-i dau Tamiflu? Sigur este o altă viroză, un adenovirus, un
coronavirus, dar nu vorbim de acest new coronavirus. Nu recomand să se ia de la sine putere Tamiflu
până când nu se discută cu medicul care ştie şi ce afecţiuni asociate mai are pacientul, pentru că Tamiflu
este un antiviral care are destule efecte adverse“, a declarat dr. Dumitrescu, explicând şi de ce „se
feresc“, aşa cum s-a sugerat, medicii să prescrie oseltamivir-ul. „Pentru că domnul profesor a zis de ce
ne e frică – majoritatea medicilor din teritoriu, a medicilor de familie, nu au experienţă cu acest
medicament, şi dacă se întâmplă ceva, răspunzi. Din cauza asta nu se grăbesc medicii să prescrie
Tamiflu. Eu, unul, sunt foarte circumspect şi prescriu numai şi numai dacă sunt convins că e gripă şi
totdeauna când am avut certitudinea de laborator“, a mai spus dr. Dumitrescu. Administrarea
antiviralului tinde să ia locul „modei“ administrării de antibiotic Ce se întâmplă acum cu medicamentele
antivirale este oarecum similar cu „moda“ administrării antibioticelor în episoadele virale. Românii au
ajuns să cumpere acest medicament „preventiv, să-l am în casă“, la fel cum procedează cu antibioticele,
obicei intens contestat de către medici. Doar că pentru fiecare tip de virus există medicamentaţie
adecvată. „Antiviralul este un medicament care acţionează împotriva viruşilor. Antibioticul este un
medicament care acţionează împotriva bacteriilor, este o diferenţă ca de la cer la pământ. Niciodată un
antibiotic nu va acţiona asupra viruşilor şi niciodată un antiviral nu va acţiona asupra bacteriilor.(...) Se
fac tratamente care intervin în cazuri de hepatită pentru un anumit tip de virus, pentru SIDA, pentru
herpes etc.. Există mai multe tipuri de antivirale: pentru gripă – oseltamvir, pentru hepatite – ramibutină
sau interferon, virofob pentru hepatita C...“, a mai explicat dr. Dumitrescu.

Citeste mai mult: adev.ro/q4tiu4