Cuvânt înainte

Expoziţia cu titlul aniversar Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani

de la tipărirea primei cărţi la Alba Iulia se încadrează în preocupările deja tradiţionale ale
specialiştilor bibliotecii Muzeului Naţional al Unirii cu scopul de valorificare a producţiei cărţii
româneşti şi europene.

Totuşi, tematica expoziţiei vizionate de această dată depăşeşte aria celor organizate cu
alte ocazii, fiindcă, acum se aduce în faţa publicului larg şi celui specializat doar cartea
albaiuliană păstrată în numeroase colecţii din ţară. Înţelegem scopul acestei expoziţii ca un
omagiu pentru toţi cei, care în timp de aproape jumătate de secol au trudit în tipografiile
albaiuliene ca să producă aici cărţi de învăţătură, cărţi religioase, tipărituri oficiale atât în limba
română cu alfabet chirilic, cât şi în latină, maghiară, germană cu alfabet latin. Numărul lor este
mare şi nu îl cunoaştem în totalitate, ceea ce este încă un deziderat al cercetării acestui domeniu.
Ne face plăcere să constatăm că se acordă în această expoziţie atenţia nu numai cărţilor produse
cu alfabet chirilic, aflate de mult în atenţia specialiştilor, dar şi acelor, care, mai puţin vehiculate,
provin din secţia Tipografiei princiare în care se tipăreau cărţile cu seturile de litere latine. Toate
cărţile albaiuliene au contribuit la îmbogăţirea bibliotecilor transilvane şi au ajuns pe căile nu
întotdeauna cunoscute şi în celebrele biblioteci europene.

Prin cărţile produse la Alba Iulia acum patru secole şi jumătate (1567-2017), capitala
Principatului Transilvaniei s-a încadrat între importante centre culturale europene, ceea ce se
datorează şi impactului primilor tipografi ajunşi aici de pe drumurile Europei occidentale. Prin
venirea în oraş al tipografului Raphael Hoffhalter/Skrzetuski, un polonez, care şi-a justificat
renumele la Viena, Zürich, Debrecen, apoi şi la Oradea, la Alba Iulia s-a deschis pentru prima
ofocina producătoare de cărţi iar Hoffhalter a devenit tipograf de curte al principelui Ioan
Sigismund. Prin acest episod tipografic (1567-1568) oraşul nostru a devenit al cincilea centru
tipografic din spaţiul românesc în urma celor ca Târgovişte, Sibiu, Braşov şi Cluj.

Cărţile prezentate în această expoziţie, cele pe care noi le numim “transilvanice” pe lângă
cele ce tradiţional fac parte din “cartea românească veche” reprezintă tot ce este mai valoros din
punctul de vedere documentar şi bibliofil pe tema propusă. Toate exemplarele au trecut prin
atentă selecţie din partea specialiştilor muzeului