Sunteți pe pagina 1din 26

TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

ÎNDREPTAR PENTRU LUCRĂRI PRACTICE


ASIST.UNIV.DR. ANDREEA NIȚĂ
Evaluarea în Terapia Ocupațională

Evaluarea (evaluation) este un proces continu de colectare şi interpretare a datelor


necesare pentru planificarea intervenţiei, modificarea acesteia şi finalizarea ei. Procesul
de evaluare are la bază analiza interacţiunii între indivizi, modelele lor ocupaţionale şi
mediul de viaţă. Evaluarea se poate realiza în spital, acasă, la locul de muncă. Termenul
de evaluare (evaluation) se referă la intregul proces de culegere de informaţii.
În cadrul interviului, pentru facilitarea culegerii de date, se poate solicita pacientului
să povestească “ o zi obișnuită” din viața lui, denumită generic „orar zilnic”.

Orarul zilnic reprezintă modul în care pacientul îşi gestionează timpul şi cum îşi
raportează temporal activităţile.
Se notează activitatea într-o zi obişnuită înainte de debutul bolii curente:
• Ora trezirii
• Activităţile din cursul dimineţii cu repere orare (igiena, îmbrăcatul)
• Activităţile casnice/profesionale/educaţionale/recreative
• Odihna
• Interactivitatea cu membrii familiei
• Activităţile sociale
• Activităţile din cursul serii
• Pregătirea de culcare
• Somnul din cursul nopţii
Se va nota durata fiecărei activităţi şi se va analiza ponderea acestora întocmindu-se
scheme de activitate zilnică.
Se vor solicita și date despre schemele de activitate după debutul bolii – se va urma
aceeași schemă.
Se va nota modul şi gradul de asistenţă al pacientului.
Comparând schema de activitate anterioară bolii cu cea actuală se vor releva
necesităţile pacientului, modul lui de raportare la situaţia actuală, satisfacţiile şi
insatisfacţiile sale referitoare la modul cum îşi desfăşoară activităţile, relaţiile
interpersonale şi motivaţia lui pentru iniţierea procesului terapeutic.
Analizând orarele zilnice terapeutul va cunoaşte rolurile, interesele şi necesităţile
pacientului şi va putea să aprecieze posibilităţile reale de reabilitare ale capacităţii sale
funcţionale.
Obiectivele se vor ierarhiza pe baza priorităţilor pacientului.

Exemple de jurnal – analiză de caz


Se poate solicita pacientului atât în cadrul evaluării, cât și ca instrument
terapeutic, un jurnal al activității zilnice.
Domnul M.O., 49 de ani, profesor de geografie, a suferit în urmă cu 6 săptămâni
un accident vascular cerebral ischemic soldat cu hemipareză stângă. După stabilizarea la
Neurologie, unde a fost internat 1 săptămână, a urmat tratament de recuperare în regim de
spitalizare de 3 săptămâni. În prezent urmează kinetoterapie la domiciliu și s-a propus și
Terapie ocupațională. Pacientul prezintă spasticitate ușoară la nivelul extensorilor
membrului superior și la nivelul flexorilor membrului superior.
În cadrul discuțiilor cu terapeutul ocupațional i-a fost solicitat un jurnal zilnic :
“ În prezent stau în pat toată ziua, în pijama. Soția este cea care mă spală și mă
îmbracă. Mănânc cele trei mese zilnice în pat, cu toate că nu am poftă de mâncare.
Merg la baie singur dar obosesc și frecvența cardiacă ajunge la 100 bătăi/minut”
Dorința acestui pacient este să se întoarcă cât mai repede la muncă, cu program redus.
Este evident ca gradul de independență al pacientului este redus la momentul dat.
Terapeutul ocupațional va stabili cu pacientul obiective pe termen scurt realiste cae
pot fi sistematizate sub forma unui jurnal:
„ Obiectivele zilei:
Dimineața să nu stau în pat timp de o oră. Să mă schimb în haine de zi. Să mănânc
micul dejun la masă, în bucătărie. Să fac exerciții pentru membrul superior. După
amiază plimbări prin casă.”
Acest tip de jurnal se va completa zilnic cu obiective progresive.
Testele de evaluare sunt instrumente specifice utilizate în procesul de evaluare.
(AOTA, 1995).
Se folosesc mai multe tipuri de teste: informale, formale, standardizate,
nonstandardizate, fără referinţă, cu criterii de referinţă.
Evaluarea durerii
 Scala analogică numerală
 Scala analogică vizuală
 Chestionare pentru durere
 Durerea în contextul activităților

Indicele Barthel – metode de completare


1. Se notează starea prezentă (ce POATE face – ultimele 2-3 zile, ultima săptămână-
nu ce PUTEA să facă!)
2. Se stabilește gradul de independență fără niciun fel de asistență (fizică sau
verbală), indiferent de motiv
3. Necesitatea supervizării implică dependența pacientului
4. Performanța pacientului se stabilește investigând toate sursele (pacient,
aparținători, îngrijitori, inclusiv observația directă!!!
5. Este permisă utilizarea de dispozitive ajutătoare pentru a fi independent
6. Dependență medie presupune ca pacientul să poată performa singur 50% din
activitate

Activități incluse în testele de evaluare


• Mobilitatea funcțională
• Mobilitatea în pat
• Poziție
• Întoarcere
• Așezat
• Transferuri
• În pat
• Pe scaun
• În cadă
• La duș
• În mașină
• Statul pe scaun
• În scaunul rulant
• Statul în picioare
• Bipodal
• Unipodal
• Mersul
• Pe suprafațe plane
• Pe teren
• Rampe
• Curbe
• Trepte
• Mobilitatea în comunitate
• Intrat și ieșit din casă
• Traversarea străzii
• În vecinătate
• La stația de autobuz
• Mobilitatea legată de profesie
• Aplecat, îngenunchiat, opriri
• Ridicarea și transportarea de greutăți
• Ajungerea la locul de muncă
• Împingerea și tragerea
• Manipularea
• Autoîngrijirea
• Alimentație
• Mâncatul din farfurie
• Băutul din pahare/căni
• Folosirea tacâmurilor
• Tăierea mâncării
• Utilizarea “finger food”
• Mușcatul și mestecatul
• Înghițirea
• Igiena
• Spălatul pe dinți
• Pieptănatul
• Râsul
• Fardarea
• Manichiura
• Baie
• Partea superioară a corpului (față, mâini, brațe, trunchi)
• Partea inferioară (abdomen, organe genitale, coapse, gambe,
picioare)
• Îmbrăcare
• Partea superioară (haine deschise, care se trag pe cap, sutien,
aparate auditive, ochelari )
• Partea inferioară (lenjerie, fuste, pantaloni, șosete, pantofi, proteze,
corsete)
• Toaleta
• Manipularea hainelor
• Curațirea
• Trasul apei
• Controlul vezicii
• Controlul rectal
• Comunicare
• Înțelegerea limbajului vorbit
• Înțelegerea scrisului
• Înțelegerea simbolurilor
• Exprimarea verbală
• Exprimarea scrisă
• Exprimarea gestică
• Activități casnice
• Prepararea mâncării
• Preapararea mâncării reci
• Prepararea mâncării gătite (utilizarea ustensilelor, utilizarea
cuptorului, aragazului)
• Curățenie
• Ușoară (Șters praful, ordine, spălatul vaselor)
• De amploare (aspirator, ferestre, curățirea obiectelor sanitare, de
bucătărie)
• Finanțe
• Utilizarea banilor
• Scrierea cecurilor
• Programarea cheltuielior
• Achitarea facturilor
• Cumpărături
• Mâncare
• Îmbrăcăminte
• Necesități casnice
• Telefon
• Medicație
• Utilizarea flacoanelor
• Procurarea rețetelor
• Administrare
• Curățarea hainelor
• Spălare
• Aranjare
• Colectare
• Managementul timpului
• Planificare, organizare
• Respectarea orarelor stabilite
• Transport
• Conducere
• Transport public
Scala de evaluare funcţională a dizabilitaţii cervicale Copenhagen
(The Copenhagen Neck Functional Disability Scale)

(1) Puteți dormi noaptea fără să fiți afectat de durere?


(2) Puteţi să vă desfăşurați activităţile zilnice fără ca durerea cervicală să vă reducă
nivelul funcţional?
(3) Puteţi să vă desfăşurați activităţile zilnice fără ajutorul altcuiva?
(4) Vă îmbrăcaţi dimineața fără a avea nevoie de mai mult timp decât în mod normal?
(5) Vă puteţi apleca deasupra chiuvetei pentru a va spăla pe dinţi fără apariția durerii
cervicale?
(6) Petreceţi mai mult timp la domiciliu datorită durerii cervicale?
(7) Ridicarea obiectelor de 2-4 kilograme vă produce durere cervicală?
(8) V-ați redus acivitaţile de citire datorită durerii cervicale?
(9) Ați avut și durere de cap atunci când ați prezentat durere cervicală?
(10) Simţiţi că abilităţile dvs. de a vă concentra sunt reduse de durerea cervicală?
(11) Sunteţi împiedicat să participaţi la activitţile dvs. uzuale în timpul liber de durerea
cervicală?
(12) Ați petrecut mai mult timp la pat decât în mod uzual datorită durerii cervicale?
(13) Simţiţi că durerea cervicală influenţează relaţiile emoţional afective cu familia?
(14) A trebuit să anulaţi anumite întâlniri sociale în ultimele două săptămâni datorită
durerii cervicale?
(15) Simţiţi că durerea cervicală vă va influenţa viitorul?

"pozitiv" (DA indică o funcţie bună): întrebările 1-5 Da 0 puncte, Ocazional 1 punct, Nu
2 puncte
"negativ" (DA indică o funcţie deficitară): întrebările 6 – 12 Nu 2 puncte, Ocazional 1
punct, Da 2 puncte
– Scor minim: 0 – fără dizabilitate
– scor maxim: 30 - dizabilitate maximă
Mijloace ajutătoare pentru mers

Scaun rulant
Cadru
Cârje – axilare
- “canadiene”
Baston
Orteze

Scop
Promovarea mobilităţii
Posibilitatea efectuării ADL şi a altor activităţi cotidiene
Creşterea independenţei funcţionale
Cerințe
Forţă
Mobilitate
Coordonare
Capacitate cognitivă
Roluri

Echilibru și stabilitate
Redistribuirea greutăţii
Lărgirea bazei de susţinere

Promovează feedback-ul proprioceptiv


Promovează forţa de propulsie
Scad durerea în MI
Considerate ca o extensie a MS (forţă şi coordonare)
Funcționalitate specifică
Baston – creşte stabilitatea intrinsecă, preia o mică parte din greutate (20-25%)
Cârje – necesită forţă de propulsie, cresc stabilitatea, preiau din greutate (axilare -
80%)
Cadru – sistem de stabilitate intrinsecă

Cadru –stabilitate maximă, baston, stabilitate minimă

Cheltuială energetică +18-36% cu baston, +41-61% cu cârje axilare


Evaluare
Factori fizici
Ce problemă/diagnostic/condiţie limitează încărcarea
Vârsta şi starea fizică generală
Sistemul musculo-scheletal – articulaţii portante, membrele superioare
Factori neurologici – coordonare, echilibru, tonus
Prezentări de cazuri

Caz clinic Poliartrită reumatoidă

 Dna P.R. în vârstă de 62 de ani, pensionată medical de 17 ani.


 Doamna PR este cunoscută cu Poliartrită reumatoidă , formă seropozitivă (FR +),
de 24 de ani (declanşată probabil în timpul sarcinii) pentru care a urmat tratament
medicamentos şi fizioterapie, evoluţia bolii desăşurându-se cu degradare
anatomo-funcţională progresivă.
Diagnostic actual: Poliartrită reumatoidă, formă seropozitivă, stadiul III, faza de
remisiune. Cardiopatie ischemică. Osteoporoză mixtă (climax la 38 de ani şi
secundară PR). Sindrom depresiv.
Examen clinic
 Deformări la nivelul mâinilor: deviaţie cubitală, subluxaţie RCC şi MCF, police
drept în Z, degete 2, 3 în gât de lebădă bilateral
Deficit de extensie de 10 grade la nivelul genunchiului stâng şi de 5 grade la
nivelul genunchiului drept
Hipotonie musculară generalizată, mai accentuată la nivelul membrelor
Redoare matinală de 90 min (se trezeşte la ora 6.30, ameliorare maximă la ora 8)
Episoade dureroase la nivelul mâinilor, coatelor şi genunchilor stâng
Teste funcţionale:
Evaluarea prizelor şi penselor: deficit de pense tripulpară şi bidigitală police –
degete
Scris dificil
Activităţi manuale dificile, cu durere
Mediul de viață și familia
 Doamna P.R. locuieşte cu soţul şi fiica sa de 26 de ani într-un apartament cu 3
camere situat la etajul 3 al unui imobil cu 4 etaje (fără lift).
 Soţul este pensionar, îşi mai ajută soţia la treburile casnice – face cumpărăturile,
pune aspiratorul.
 Fiica este profesoară de matematică, contribuie la cheltuielile casei şi la treburile
gospodăreşti. Se va căsători peste 2 luni şi se va muta împreună cu soţul în alt
apartament.
ADL
Autoîngrijire: se poate spăla singură pe mâini şi pe faţă, îşi asigură igiena
personală
Îmbrăcat/dezbrăcat: nu poate încheia nasturii, nu se poate închide la sutien, nu
poate trage pantalonii şi şosetele, se încalţă cu dificultate
Hrănit: se alimentează uşor dar mânuieşte cu dificultate tacâmurile
Transferuri: independente, uneori dificile datorită durerilor, dureri la urcat coborât
trepte la nivelul genunchilor
Mobilitate/deplasare: independentă, dureri la nivelul membrelor inferioare după
30 de minute de mers sau 20 de minute de stat în picioare
I-ADL
Poate să execute lent diferite activităţi casnice – măturat, şters praful, gătit, spălat
vase, dar oboseşte şi apar dureri la aproximativ 1 oră de activitate continuă.
Mânuieşte cu dificultate ustensilele casnice.
Poate folosi maşina de cusut electrică cu pedală (oboseşte şi acuză discomfort
articular după 40-50 de minute).
Activități recreative:
Oboseşte după 30 min de plimbare
Îi place să citească

Analiza ocupațională
 Dna P:R. suferă de o afecţiune cronică invalidantă, cu impact asupra activităţilor
zilnice de autoîngrijire şi mobilitate funcţională.
 Puncte tari: locuieşte cu familia, care o ajută semnificativ, în curând va avea loc
un eveniment de familie fericit - nunta fiicei
 Puncte slabe: sindromul depresiv; locuind la etajul 3, într-un bloc fără lift, se
deplasează cu dificultate în comunitate, uneori evită ieşirile „de frica scărilor care
trebuiesc coborâte şi mai ales urcate”; urmează mutarea fiicei care o ajuta foarte
mult, eveniment care are şi o încărcătură emoţională deosebită atăt pozitivă cât şi
negativă („plecarea puiului din cuib”, lipsa unui ajutor de bază).

Plan de terapie ocupațională


 va fi incurajată să îşi desfăşoare în continuare activităţile
 va fi învăţată să evite durerea
 temporizarea activităţilor (pauze înainte de declanşarea durerii, respectarea
perioadelor de odihnă),
 unele activităţi casnice (pregătirea mâncării, spălatul vaselor) le poate
efectua din poziţie şezând,
 utilizarea unor obiecte casnice adecvate (vesela mai uşoară, cratiţe cu 2
mânere, tacâmuri cu mânere îngroşate),
 medicaţie antiinflamatoare administrată înaintea unor activităţi ce
provoacă durere,
 programarea ieşirilor din casă astfel încât să nu fie nevoită să se deplaseze
pe scări de mai multe ori pe zi (o ieşire la cumpărături poate fi cuplată cu o
vizită la o pritenă pentru a se mai putea odihni),
 activitatea de croitorie va fi programată cu pauze, eventual în zile când nu
va mai desfăşura şi alte activităţi casnice (gătit, curăţenie)
 se va analiza posibilitatea efectuării unor modificări în apartament – ridicarea
scaunului de toaletă, instalarea unor mânere pentru facilitarea ridicării, instalarea
unui scaunel în cada de baie şi a unei trepte pentru urcarea în cadă
 se vor adopta măsuri de prevenire a căderilor (profilaxia terţiară în osteoporoză)
 se va propune o evaluare psihiatrică pentru sindromul depresiv (este necesar un
tratament medicamentos, psihoterapie?)
 se vor încuraja contactele sociale, vizitele, ieşirea la cumpărături cu prietenele
Caz clinic AVC

 Profil ocupaţional: Jacob are 57 de ani, este polițist. Este căsătorit şi are 3 nepoţi.
Doreşte să se intoarcă la lucru.
 Diagnostic: Hemoragie subarahnoidiană, hipotonie distală la nivelul mb sup drept.
 Deficit funcţional: tonus muscular diminuat şi limitarea mobilităţii la extremitatea
superioară dreaptă
 Scopul tratamentului: creşterea tonusului şi mobilităţii la nivelul extremităţii
superioare drepte pentru utilizarea în ocupaţiile zilnice
 Abordare terapeutică: tratament de dezvoltare neuromotorie , Rood
 Tehnici: vibraţii, ghidare manuală, posturări corecte în poziţie şezândă
 Locul tratamentului: centru de reabilitare, iluminare adecvată, voce plăcută dar
fermă, mediu ambiant populat dar nu distractibil

Abordare terapeutică prin metoda Margaret Rood


 Adjuvant: Bătăi şi vibraţii la nivelul extensorilor pumnului şi flexorilor degetelor.
Jacob stă pe scaun cu spătar şi suporturi de braţe bilateral, şi cu locul de şezut
ferm. Bazinul este poziţionat uşor anterior cu CF, G şi GL la 90
 Jacob apucă şi ridică o cană de supă de pe masă pentru a exersa priza digito
palmară. Terapeutul stă pe partea afectată şi efectuează vibraţii şi bătăi după
fiecare acţiune
 Jacob ia cana şi o pune într-o pungă pentru a exersa atât priza cât şi deschiderea
pumnului. Terapeutul stă pe partea afectată şi efectuează vibraţii şi bătăi la
sfârşitul acţiunii.
 Jacob ţine receptorul telefonului în mâna dreaptă şi formeazî numărul cu stânga să
vorbească cu soţia. Terapeutul stă pe partea afectată şi efectuează vibraţii şi bătăi
la sfârşitul acţiunii
Caz clinic AVC

 Dnul EF în vârstă de 48 de ani, director de bancă, fumător (2 pachete ţigarete/zi),


căsătorit, tată a doi copii. În urmă cu 2 luni a suferit un AVC ischemic pe fond de
HTA (depistată la internare), pentru care a stat internat 3 săptămâni în Secţia de
Neurologie, ulterior fiind transferat la Recuperare.
 Dg. actual: Hemipareză stângă, formă spastică, post AVC ischemic. Hemipareză
facială stângă formă centrală. HTA esenţială stadiul II
 Este în tratament medicamentos pentru HTA şi cu neurotrofice
 Examen neurologic:
• Deficit motor MS şi MI stâng
• MS şi MI stâng – spasticitate formă medie
• Deficit de echilibru în şezut şi ortostatism
• Deficit de coordonare
• Deficit motor la nivelul hemifeţei stângi
• Mers cosit
Evaluare TO
 ADL
• Alimentare: se poate hrăni singur dar nu poate prepara mâncarea
• Îmbrăcare/dezbrăcare: se îmbracă singur dificil, foarte lent
• Igienă: nu poate folosi cada de baie, se aşează şi se ridică dificil de pe toaletă, se
spală singur pe mâini
• Transferuri: se poate ridica singur din pat şi se poate aşeza pe scaun cu dificultate
• Mobilitate: Mers cu sprijin în baston .Nu poate coborî trepte
 Evaluare vocaţională:
• Dnul EF doreşte să se recupereze cât mai repede pentru a se întoarce la lucru.
Doreşte să poată conduce maşina pentru a se putea deplasa.
 Activităţi recreative:
• Dnului EF îi place să se joace cu copiii, să se plimbe cu ei cu bicicleta în parc. Îi
place să citească şi să vizioneze filme.
Abordarea de Reabilitare funcțională
 Tehnici FNP pentru spasticitate
 Exerciţii de coordonare şi echilibru, Frenkel
 Exerciţii de postură corectă aşezat şi ortostatism
 Reeducarea mersului
 Antrenament de readaptare la efort
Abordare de Terapie ocupațională
 Obiective imediate: creşterea independenţei ADL
 Tehnici: exersarea ADL cu încurajarea utilizării membrelor afectate, utilizarea
bastonului, prevenirea căderilor, adaptări în locuinţă
 Obiective pe termen lung: reîntoarcerea la lucru
 Managementul stressului, program redus, adaptarea locului de muncă
Caz clinic Boala Parkinson

 Domnul Bob White este un fermier pensionar în vârstă de 83 de ani, căsătorit,


dreptaci.
 Dnul White şi soţia cunosc numai limba engleză. Domul White are studii de 8
clase, iar soţia sa Dina, de 79 de ani – 10 clase. Nu au copii.
 De curând a închiriat cele 80 ha la o crescătorie de vaci.
Mediu de viață și familial
 Familia White locuieşte într-o casă proprietate personală, într-o zonă semirurală
în apropierea unui orăşel (12 000loc.) din Ontario de Est.
 Locuinţa este mică, pe 2 nivele, recent adaptată pentru accesibilitatea cu scaunul
rulant.
 La etaj există 2 dormitoare, o baie complet dotată, iar la parter, un WC de
serviciu, un living transformat în dormitor pentru Dnul White şi o bucătărie de
vară ataşată în spatele casei.
 Dnul White, când nu se poate deplasa la WC utilizează un recipient rulant cu
capac păstrat într-un dulap de pe hol.
Mediu social și deplasarea în comunitate
 Dnului White îi place să privească la TV şi să se viziteze cu prietenii şi vecinii.
Familia White are legături puternice, de lungă durată cu comunitatea în care au
trăit toată viaţa. Prietenii şi vecinii asigură o asistenţă adecvată în casă între
vizitele personalului de îngrijire care pregăteşte mâncarea şi face curăţenie.
 Dnul White este dependent de scaunul rulant, Dna White este independentă,
conduce maşina pentru a merge la cumpărături şi a face aprovizionarea şi a-l
transporta pe Dnul White prin oraş

Informații medicale
 Mr. White suferă de boală Parkinson idiopatică, PR stadiul IV (deformări severe
bilaterale la nivelul mâinilor), iar recent a fost diagnosticat şi cu cataractă
bilaterală care îi afectează sever vederea. Este edentat superior şi inferior. Prezintă
dificultăţi la hrănire şi înghiţire (stadiul oral şi oro faringian).
 Medicaţia sa include Sinemet (pentru boala Parkinson), Voltaren şi Prednison
(antiinflamatoare) şi Tylenol 3s (analgezic) pentru puseele inflamatorii şi
dureroase.
 Dna White are un istoric de probleme cardiace ca rezultat al HTA şi ICC.
Medicaţia sa curentă constă în Hidroclorotiazidă (diuretic), Digoxin (antiaritmic)
şi Ativan (sedativ) pentru seară.
 Familia White primeşte servicii de îngrijire a locuinţei de la un serviciu local, 1/2
zi/ săpt.
 Dnul White a fost de curând admis în sanatoriul local la recomandarea medicului
de familie. MF a observat că Dna White are nevoie de timp de relaxare, liberă de
necesităţile constante ale soţului său. Totodată MF doreşte să examineze mai atent
problemele curente ale Dnului White.
Evaluare inițială
 Actualmente W este în sanatoriu. Este bine cunoscut în unitate, fiind internat de
mai multe ori în ultimii ani.
ADL
 W necesită din ce în ce mai multă asistenţă pt ADL. Dacă are la îndemână toate
cele necesare se poate spăla singur pe mâini şi pe faţă dar este foarte lent. În rest
este dependent la spălat şi îmbrăcat.
 Este foarte lent când mănâncă iar personalul de îngrijire raportează că tuşeşte şi se
îneacă frecvent.
 Pentru transferuri sunt necesare 2 persoane. Când este obosit se utilizează un lift
mecanic. W e dependent de SR electric.
Evaluare motorie
 W are un tonus crescut la nivelul extensorilor cefei şi trunchiului, de aceea
poziţionarea şi transferul în SR sunt dificile şi nu poate sta în siguranţă fără
suporturi. Are rigiditate crescută la nivelul membrelor şi realizează puţine mişcări
spontane.
 Mişcările sunt lente şi greoaie/stângace.
 Amplitudinea articulară este limitată în special extensia CF şi genunchiului.
 Are deformări marcate la mâini – gât de lebădă la nivelul D 4, 5 la ambele mâini,
deviaţie ulnară bilaterală şi subluxaţie MCF. Are dureri la mâini, şolduri şi
genunchi bilateral.
 Are expresie de mască facială.
 Oboseşte uşor şi necesită multe ore de repaus la pat în cursul zilei
Evaluare cognitivo-senzorială
 W se orientează la persoane dar nu spaţio temporal. Memoria recentă este mai
deteriorată decât cea de lungă durată. Nu poate citi datorită problemelor vizuale.
Aude greu şi pare a înţelege comunicarea verbală simplă. Vorbirea sa e dificil de
auzit şi înţeles mai ales când e foarte obosit. Scrisul e greu lizibil şi dureros.
 Nu e conştient de extinderea dizabilităţilor declarând „voi fi bine”. NU are nici o
iniţiativă, stă şi priveşte în gol până i se cere să facă ceva sau să răspundă. E
dificil de apreciat dispoziţia sa datorită lipsei mimicii.Când se discută despre viaţa
sa de fermier zice „nu mai pot face nimic”
Probleme curente
 Personalul de îngrijire, soţia şi personalul medical de la sanatoriu au dificultăţi în
înţelegerea limbajului Dnului White
 Datorită dificultăţilor de comunicare Dnul White are sentimente de izolare şi
frustrare, dificultăţile de vorbire se accentuează cu progresia bolii, şi necesită din
ce în ce mai multă asistenţă pentru ADL
 Dificultăţile de comunicare sunt agravate şi de lipsa mimicii (mască)
 W utilizează puţine gesturi (Parkinson) şi are dificultăţi la scris (BP şi PR)
 Deteriorarea vederii alşterează recepţia vizuală
 W are dificultăţi în exprimarea durerii
 Dna W este îngrijorată de alterarea recentă a memoriei şi de tulburările de
personalitate ale soţului (episoade de furie nejustificată, uită ce a vorbit mai
devreme în cursul zilei). Dna W se teme că soţul său se află într-un stadiu precoce
de demenţă.
 Personalul spitalului şi cel de la domiciliu relatează că este epuizat de cerinţele
Dnului W
 W a fost internat de foarte multe ori pentru probleme acute de sănătate sau în
regim sanatorial
 Echipa medicală se preocupă de:
 Necesitatea imediată a asistenţei permanente la domiciliu pentru W
 dacă W suferă de demenţă sau alte afectări cognitive
 prezenţa depresiei atât la W cât şi la Dna W
Puncte tari:
W are o soţie devotată care a asigurat asistenţa primară în ultimii ani. Locuinţa lor
a fost recent adaptată pentru SR, s-a amenjat la parter un dormitor pt. W. Are un
closet mobil adaptat. Uneori este capabil să se alimenteze singur, cu alimente care
nu necesită tacâmuri. (pâine prăjită, prăjituri)
Obiectivele pacientului:
W doreşte foarte mult să se întoarcă acasă, să fie îngrijit în continuare de soţie.
Asistentul social raportează că Dna W afirmă că nu se mai poate descurca cu el
mult timp. W este incapabil să identifice mai multe obiective terapeutice

Reabilitarea funcțională și TO
 W are un grad ridicat de deficienţă fizică legat de Parkinson. A devenit dependent
de scaunul rulant şi mobilitatea sa e sever afectată. Transferurile sunt foarte
dificile în acest stadiu.
 Amplitudinea articulară e limitată şi mişcările sunt dificile datorită rigidităţii şi
tremorului, iniţiază foarte lent mişcările.
 Deformările de la mâini şi durerile date de PR interferează cu utilizarea SR şi alte
funcţii ale MS.
 În acest stadiu obiectivul principal al terapiei fizicale este să prevină contracturile
dureroase articulare prin stretching activ şi pasiv. Antrenând amplitudinea şi forţa
restantă se antrenează abilitatea de a participa mai activ la transferuri.
 Dna W are un rol important la mobilitatea şi transferurile soţului, planul de
tratament va include instruirea ei şi îmbunătăţirea condiţiei fizice.
Caz clinic – Traumatism vertebro-medular

Dnul OP în vârstă de 35 de ani. În urmă cu 3 ani a suferit un accident de motocicletă


soldat cu traumatism vertebro-medular la nivel T10.
Dg actual: Paraplegie prin traumatism vertebro-medular la nivel T10 ASIA.
Mediu de viață și familial
OP este necăsătorit, a fost cascador.
OP locuieşte cu mama sa de 62 de ani într-un apartament cu 3 camere la parterul unui
bloc.
Evaluare funcțională:
 Parapareza
 Forţă adecvată pe membrul superior (a început recuperarea la 2 luni după
accident şi continuă practicarea exerciţiilor fizice şi în prezent)
 Tulburări de sensibilitate tactilă, termică şi durerosă la nivelul membrelor
inferioare
 Incontinenţă urinară şi fecală în condiţii de stress, oboseală sau la volum mare
 Mers cu sprijin în două cârje pe distanţe scurte, necesită scaun cu rotile pe
distanţe lungi (mai mult de 1km)
 Rezistenţă cardio-respiratorie foarte bună
ADL
se îmbracă şi se dezbracă singur, trage mai greu pantalonii, se încalţă singur cu
dificultate
mănâncă singur
igiena: se poate spăla singur
transferuri: le realizează fără ajutor, cu excepţia transferului în cada de baie
mobilitate: mers în cârje pe distanţe scurte necesită scaun rulant pentru distanţe lungi
I ADL
îşi ajută mama la unele activităţi gospodăreşti
utilizează cu uşurinţă aparatura de uz casnic şi telefonul
utilizează frecvent computerul
doreşte să îşi procure un autoturism cu comenzi manuale să îl poată conduce
Evaluare vocațională
OP doreşte să desfăşoare o activitate remunerată
Este membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Bolnavilor cu
traumatisme vertebro-medulare, doreşte să organizeze jocuri sportive în cadrul
Asociaţiei
Pacientul are toate premisele pentru îndeplinirea obiectivelor, terapeutul ocupațional
are în acest caz mai mult rol de consilier.
Caz clinic- Paralizie cerebrală infantilă

 Sam -10 ani – dipareză spastică (tetrapareză cu predominenţa spasticităţii la mb


inf)
 Prematuritate la nastere (30 săpt), 1650g
 A urmat FT şi TO de la 5 luni, periodic
 Proceduri pentru reducerea tonusului muscular MI: la 4 ani rizotomie posterioară
selectivă, Injecţii cu Botox şi Fenol, chirurgie ortopedică pt alungirea
adductorilor, tendoanelor ahileene şi ischiogambierilor la 6 ani
 Urmează FT săptămânal la domiciliu pt mobilitate şi neuromotorie
 La şcoală TO consultativă
 Locuieşte cu părinţii şi fratele de 14 ani
 Tatăl – consultant calculatoare, mama asistentă medicală
 Membrii familiei îi încurajează independenţa în activităţile casnice şi participarea
la activităţile familiei şi comunităţii
 Sam are o inteligenţă medie, dar dizabilităţi de învăţare care îi afectează mai ales
capacităţile la matematică şi memoria
 Este în clasa a 4-a la o şcoala normală – este meditat acasă la matematică şi are un
asistent la şcoală
Evaluare
 TO
 Învăţător
 Pedagog specializat
 Psiholog
 FT
 Scopul evaluării: identificarea nivelului de performanţă şcolară şi a necesităţilor
educaţionale – în toamnă va trece in clasa a 5-a
 Evaluarea mediului şcolar
 Accesibilitate – clasă, sală sport, cantină, curtea şcolii
 Evaluarea echipamentului de asistare
ADL
 mobilitate în scaunul cu rotile,
 transferuri,
 şederea şi poziţionarea,
 transferul la toaletă,
 mersul cu cadrul
 Îmbrăcare
 alimentaţie
Activități școlare
 Poziţionarea în bancă
 Utilizarea computerului
 Participarea la activităţile de grup
Evaluare motorie
 Utilizarea trenului superior
 Mobilitate
 Tonus
 Coordonare
 Forţă
 Control postural
Rezultatele evaluării
 Sam necesită asistenţă la mersul în cadru şi transferuri
 Se deplasează singur la şcoală şi afară cu scaunul electric
 Se îmbracă singur în partea superioară a corpului dar necesită ajutor pentru
montarea ortezelor MI, imbrăcarea pantalonilor şi încălţare
 La baie are bare pt facilitarea transferurilor scaun – toaletă, trebuie să fie ajutat să-
şi dea jos pantalonii şi să-i ridice la loc deoarece nu poate să se desprindă de bare
fără să cadă
 Se poate spăla singur pe faţă şi mâini, fără asistenţă, sprijinindu+se de chiuvetă
 La masă este independent, dar manâncă mai incet având nevoie de ajutor la
desfacerea ambalajelor
 tonus crescut la nivelul extremităţilor superioare şi inferioare, cea mai afectată
fiind extremitatea inferioară stângă
 Deficit de echilibru
 Deficit de control al trunchiului
 Coordonare scăzută la nivelul extremităţii inferioare
 La şcoală are un asistent care îl ajută să ia şi să pună cărţi, caiete în rucsac
 Este ajutat de asistent cu lecţiile scrise şi matematica (aisitentul scrie dupa dictare)
şi la experimentele ştiinţifice
 Foloseşte computer la şcoală şi acasă, manipulează uşor mouse-ul cu mâna
dreaptă. Tastează pe o tastatură normală dar încet (o tastă la 3 secunde)
 Are deficit de convergenţă şi urmărire vizuală dar citeşte materiale tipărite de o
mărime adecvată
 Vorbeşte clar dar mai rar
 Părinţii cred că este important pentru Sam să devină mai puţin dependent de
ajutor la şcoală. Învăţătorul a observat că încearcă să fie mai independent şi îşi
îndeplineşte mai multe sarcini singur când asistentul lipseşte
Probleme anticipate pentru clasa a Va
 Sam va avea profesori diferiţi la diferite materii.
 Elevii îşi păstrează rechizitele în dulapuri cu cifru
 Programa: matematică, engleză, stiinţe, studii sociale, educaţie pt sănătate
 Clasa a 5 a necesită referate, experimente ştiinţifice mai multe ca a 4a
Obiective
 Părinţii ar dori ca Sam să devină mai independent de asistentul şcolar şi în
activităţile recreative şi doresc o tehnologie care să-l ajute mai mult cu scrisul.
 Ar dori ca Sam să participe mai mult la activităţi de grup, de ex la un club de
teatru
Activități recreative și sociale
 Lui Sam ii plac jocurile pe calculator şi video, să fie cu prietenii
 Practică ski adaptat, înot, şi merge cu barca cu familia
 Este un copil socializat
 Are mulţi prieteni la şcoală dar este rar invitat acasă la alţi copii
 Uneori invită la el prieteni să se joace
 Face parte dintr-un club de copii cu scaune cu rotile şi se întâlnesc, se vizitează,
merg în excursii
Plan de TO
 Pe baza evaluării s-a recomandat terapie ocupaţională pentru facilitarea trecerii la
gimnaziu
 TO pentru independenţa şi siguranţa mobilităţii şi transferurilor, pentru a putea să
performeze ADL al şcoală, să utilizeze dulapul cu cifru, să se îmbrace şi să se
ducă la toaletă
 Capacităţile sale neuro motorii fiind plafonate sunt necesare tehnici şi aparate
compensatorii (nu de recuperare)
 Necesită mijloace adaptative şi tehnologice - lap top cu sintetizator de voce
pentru scris
 Pentru promovarea independenţei se recomandă mai puţin timp cu asistentul
şcolar şi asistentul şcolar şi strângerea relaţiilor cu colegii şi prietenii, precum şi
oportunităţi de socializare