Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT EDUCAȚIONAL

I. Titlul proiectului:

(MMS)
Tipul de educație în care se încadrează: educație pentru sănătate în școli
Domeniul funcțional : program de dezvoltare curriculară la nivel formal și
nonformal;
Grupul țintă: program de intervenție educațională pentru elevii claselor a VI-a.

Motto:
„Sănătatea e darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă”

(Michel de Montaigne)

II. Aplicant (propunătorul proiectului educațional): UPB modul psihopedagogic


nivel II

Echipa de implementare a proiectului:


.....

III. Parteneri :

Inspectoratul Școlar al Municipiului București


Societatea Română....

IV. Contextul proiectului

IV.1. Argument
„Sănătatea e darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă” spunea
filozoful Michel de Montaigne. Alimentația joacă un rol foarte important în
menținerea sănătății de-a lungul întregii vieți. Educația pentru sănătate este una
dintre componentele educației pentru societate ce reprezintă o pârghie importantă de
acțiune asupra dezvoltării fizice și psihice optime a elevilor, starea de sănătate a
acestora fiind o garanție a reușitei tuturor demersurilor educative întreprinse în
școală.

IV.2. Justificarea necesității proiectului propus


Pornind de la constatarea situației prevalenței supraponderalității și a obezității în țara
noastră și de la tendințele constatate în ultimele decenii în populația europeană am
realizat acest proiect intitulat (MMS). Scopul acestui program este de a forma
deprinderi de alimentație sănătoasă și de a crește motivația elevilor în practicarea
activității fizice în natură, concomitent cu implicarea activă a părinților pentru
consolidarea comportamentelor sănătoase.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății: “Obezitatea copiilor este o problemă
importantă de sănătate, iar prevalența ei este în creștere în întreaga lume, cu o tendință
alarmantă pentru Europa. Consecințele supraponderalităţii în timpul copilăriei constau
în boli cardiovasculare și diabet de tip II la vârste din ce în ce mai tinere, probleme
ortopedice și tulburări psihice, rezultate slabe la scoală şi de o scădere a stimei de
sine. Prevalența obezității în Europa s-a triplat în 2010 față de anul 1980.”
http://new.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight

Populația țintă pe care am ales-o pentru acest proiect o reprezintă elevii de 12-13 ani
din școlile bucureștene, deoarece potrivit aceluiași studiu COSI valorile cele mai mari
ale IMC au fost constatate în mediu urban. Am privit acest proiect ca pe un proiect
pilot care să pregătească implementarea ulterioară la nivel național, și am ales grupul
populațional pentru care intervenția este de cea mai mare urgență. În plus este aceeași
cohortă de elevi, care în 2013 avea vârsta de 8-9 ani.
Obezitatea este de cele mai multe ori legată de factori ai stilului de viață ce pot fi
preveniți, în mod special obiceiurile alimentare deficitare și sedentarismul.
Obezitatea la copii are o importanță deosebită, deoarece obiceiurile alimentare și
nivelul efortului fizic sunt adoptate de timpuriu și tind să persiste toată viața, deci
intervenția pe acest grup populațional este de impact mult crescut.
Comportamentele nesănătoase privind alimentația și activitatea fizică la copii și tineri
presupun propunerea și implementarea unor strategii de reducere și prevenție,
respectiv de promovare a comportamentelor sanogene, atât prin intervenții la nivel
individual și de grup (clasă, școală, familie), dar mai ales la nivel comunitar,
populațional.
Modificările comportamentale ar fi bine să fie susținute de elaborarea și
implementarea unor politici de sănătate aplicabile în comunitățile de copii și elevi.
......

Analiza S.W.O.T. privind activitățile educaționale de promovare a unui stil de viață


sănătos în rândul elevilor de gimnaziu:

Puncte tari
● interesul pentru proiecte/ parteneriate în domeniu la nivelul școlilor
● rezultatele obținute de către unele dintre școlile bucureștene la concursurile
tematice interșcolare;
● disponibilitatea manifestă a elevilor, părinților, cadrelor didactice,
personalului sanitar și auxiliar pentru implicarea în activități extrașcolare
care vizează sănătatea;
● resursele educaționale deschise disponibile în mediul virtual (internet) și în
alte medii informaționale (mass-media).

Puncte slabe
● resurse financiare ale familiilor;
● lipsa unor finanțări semnificative și sustenabile pentru derularea proiectelor
educative extrașcolare;
● resurse de timp limitate;

Oportunități
● creșterea vizibilității și a prestigiului școlii datorită derulării în parteneriate
reprezentative a unor astfel de proiecte educaționale;
● dezvoltarea capacității instituționale prin asigurarea unui stil de viață sănătos
în rândul
beneficiarilor direcți și indirecți ai proiectului;
● îmbunătățirea stării de sănătate fizică și emoțională a elevilor prin educație
alimentară și mișcare.

Obstacole/ Riscuri
● atitudinile și deprinderile alimentare ale elevilor;
● prevalența sedentarismul asociat utilizării excesive a gadget-urilor în raport
cu activitățile bazate pe mișcare în aer liber în cazul copiilor preadolescenți;
● imposibilitatea de a respecta anumite activități la termenele stabilite;
● lipsa motivației copiilor sau a familiilor lor.

V. Descrierea proiectului

V.1.Scopul proiectului
Educarea populației tinere(elevi din clasa a VI-a gimnaziu) pentru adoptarea unui
stil de viață sănătos prin promovarea comportamentelor alimentare sănătoase și a
nevoii de mișcare.

V.2. Obiectivele proiectului


O.1. Facilitarea accesului la informații corecte și recomandări avizate cu privire la
consumul alimentelor, respectiv a beneficiilor și riscurilor implicite;
O.2. Implicarea elevilor în activități sportive care să contribuie la dezvoltarea fizică
armonioasă a acestora;
O.3. Responsabilizarea elevilor și părinților în promovarea activităților bazate pe
mișcare, în special în aer liber, în vederea îmbunătățirii performanțelor școlare.

VI. Grupul țintă: elevii claselor a VI-a din școlile bucureștene

VII. Durata proiectului: 24 luni

VIII. Activitățile și metodologia proiectului:


- Activitățile proiectului: ateliere de lucru, activități practice demonstrative,
organizarea sesiunii finale prin invitarea tuturor partenerilor și colaboratorilor.
- Metode și tehnici de lucru: învățare prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice,
dezbateri, prelegeri, studii de caz, vizionare de spoturi publicitare, filme tematice,
problematizare etc.
A 1. Seminar de lansare a Proiectului MMS
Scopul seminarului de lansare este de a familiariza școlile pilot cu obiectivele, activitățile,
beneficiile așteptate ale proiectului. De asemenea, în cadrul seminarului de lansare se vor reuni
reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere, părinți și voluntari. Număr estimat de
participanți - 200 (din care minim 2 cadre didactice din fiecare școală)

A.2. Informarea, consilierea și dezvoltarea de parteneriate intra- și interșcolare în vederea


formării deprinderilor de alimentație sănătoasă a elevilor
Proiectul educațional pe care-l derulăm în cadrul parteneriatelor cu diferite instituții școlare,
companii și societăți, urmărește facilitarea comunicării, consilierii, implicării în promovarea unui
stil de viață sănătos. Aceste parteneriate sprijină dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome în
adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase, care să armonizeze cu sine și cu ceilalți.
A.2.1 Informarea elevilor, părinților, cadrelor didactice cu privire la modul de calcul a IMC și a
poziționării pe curba de creștere
Indicele de masă corporală IMS, conform OMS, este un indicator între greutate și înălțime care
este frecvent utilizat pentru a identifica excesul de greutate și obezitatea.
Indicele de masă corporală este definit ca raportul dintre masa corporală, exprimată în kilograme,
împărțită la pătratul înălțimii, exprimată în metri. Formula are ca rezultat o valoare exprimată în
kg/m2. Aceste aplicații practice ii ajută pe elevii de gimnaziu să înțeleagă ce înseamnă o greutate
normală, care sunt riscurile la care se pot expune și ce pot face pentru a avea o stare de sănătate
bună.
A.2.2 „Nu te lăsa păcălit de etichete” - workshop-uri cu privire la modul de calculare a Nutri-
score-ului alimentelor , cu accent pe alimentele preferate.
Aceste activități interactive și interdisciplinare se vor desfășura în școlile partenere, în cadrul
orelor de dirigenție, sub îndrumarea profesorilor diriginți și a consultanților voluntari, medici și
experți în alimentație publică, pe baza unui training gratuit și a kitului de materiale educaționale
(ghidul profesorului și consultantului voluntar)
Prin calcularea „NUTRI-SCORE-ului” pentru alimentele preferate, elevii vor descoperi
cum să citească și să interpreteze conținutul etichetelor alimentelor. Elevii vor primi informații
despre valoarea nutrițională a unor alimente, pentru a conștientiza rolul publicității în industria
alimentară.
NUTRI-SCORE-ul este un logo atribuit produselor alimentare în funcție de valorile lor
nutriționale, realizat după modelul etichetării energetice al aparatelor de uz casnic

Cele mai recomandate alimente pe plan nutrițional vor obține A, iar cele mai puțin recomandate,
pentru care trebuie consumul trebuie limitat, vor obține E.
Pentru a estima valoarea nutrițională a produselor alimentare este necesară efectuarea unui calcul
care tine cont de categoria din care face parte produsul: brânzeturi, băuturi răcoritoare (sucuri de
fructe, smoothie, cola, siropuri etc.), materii grase (uleiuri, unt, margarina, smântână etc) și alte
produse alimentare (pâine, cereale pentru micul-dejun, biscuiți, semipreparate, iaurturi, deserturi
lactate, înghețată, compoturi etc)
https://www.quechoisir.org/calculateur-etiquetage-nutritionnel-n22155/

A 2.3. „Apa și starea de bine a organismului” – Informarea elevilor privind beneficiile


consumului de apă, ca sursă de energie pentru organism.

A.3. Dezvoltarea unor strategii de sprijin a elevilor în vederea creșterii interesului acestora
pentru mișcare în aer liber
întrucât diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber afectează în mod evident
interesul elevilor pentru mișcare, dar și absența unor reglementări privitoare la eliberarea de scutiri
de efort fizic, sprijinirea și încurajarea elevilor pentru a-și descoperi, dezvolta și valorifica
aptitudinile sportive sau practicarea mișcării în aer liber duc la crearea contextelor favorabile
pentru combaterea sedentarismului și a dependenței de jocurile de calculator.
A 3.1. Dezbateri cu elevii, părinții și cadrele didactice cu privire la alegerea și luarea deciziilor
potrivite în organizarea activităților elevilor. Discuții argumentative privind importanța mișcării cu
scop de informare, alegerea activității și consimțământ. Această activitate permite elevilor de-a
învăța să exercite un control asupra propriei sănătăți, devenind conștienți de condiția lor fizică și
adaptându-și comportamentele.
A 3.2. Concursul ”Sportul te face om mare și fericit” - cu participarea elevilor și cadrelor
didactice din mai multe clase/ școli
A 3.3 Artele marțiale și sănătatea – sesiuni informative și demonstrative de arte marțiale
destinate elevilor susținute de reprezentanți ai clubului de Arte Marțiale partener. Elevii sunt
îndemnați sa-și construiască un proiect personal : reușita în viață prin rigoare și muncă. Este
important să învețe să relativizeze înfrângerile și să-și manifeste bucuria în caz de victorie,
respectând adversarul.
A 3.4 “Dansul este viața mea” – concurs de cultură generală și dans sportiv pentru elevi

A4. Conferință de încheiere a Proiectului MMS – promovarea lecțiilor învățate și a bunelor


practici în domeniul promovării unui stil de viață sănătos, bazat pe alimentație echilibrată
și mișcare.
Reprezentanții echipei de proiect au intervenții în care prezintă provocările pe care le-au întâmpinat
la începutul proiectului, activitățile în perioada implementării lui, beneficiile obținute spre finalul
acestuia și modul în care își propun să asigure sustenabilitatea strategiilor elaborate după încheierea
proiectului. Elevii și profesorii cooptați în proiect sunt recompensați cu diplome din partea
organizațiilor și instituțiilor partenere.

IX. Evaluarea proiectului:


Evaluarea proiectului se va desfășura pe toată durata acestuia și va oferi partenerilor informații
despre derularea activităților, despre rezultatele parțiale și eventualele dificultăți întâmpinate.
Evaluarea proiectului se realizează prin analiza asigurării coerenței scop – obiective – activități –
metode – evaluare și prin urmărirea schemei Gantt (planul de activități/ termen) ale proiectului.
Evaluarea de impact se realizează prin folosirea unui instrument care măsoară gradul de
satisfacție al beneficiarilor proiectului: aplicarea unui chestionar în rândul părinților ai căror copii
sunt implicați în acest proiect, ilustrând astfel, în ce măsură le-a îmbunătățit stilul de viață.

X. Beneficiile așteptate:
- elevii vor dobândi atitudini și comportamente pozitive fata de sănătatea lor /privind alimentația
rațională, sănătoasă și activitatea fizică zilnică.
- părinții și cadrele didactice vor cunoaște și promova comportamente responsabile și sănătoase în
scoală și în afara școlii: încurajarea consumului de apă , implicarea copiilor în activități fizice de
cel puțin 60 de minute zilnic, încurajarea consumului zilnic de fructe și legume , crearea sau
consolidarea deprinderii de consum zilnic al micului dejun .
- asigurarea unor relații funcționale optime între specialiști în nutriție, antrenori, maiștri
instructori, pe de o parte, și elevi, cadre didactice, părinți, pe de altă parte.

XI. Sustenabilitatea proiectului:


- Dezvoltarea unor proiecte noi pe aceeași tematică în alte regiuni, prin autofinanțare/
fonduri europene, respectiv prin atragerea de noi parteneri.

XII. Bugetul proiectului


- donații și sponsorizări;
- surse proprii.

XIII. Anexe

CHESTIONAR – analiza de nevoi

Vârsta: ....

Înălțime: .....

Greutatea: ....

Sex: ....

1. Câte mese iei în medie pe zi?

A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
2. Care este masa cea mai importantă cantitativ?

A. dimineața
B. prânz
C. seara

3. Ce cantitate de apă bei într-o zi obișnuită?

A. mai puțin de 1litru


B. 1 - 2 litri
C. 2 - 3 litri
D. Peste 3 litri

4. Câte ore de activitate fizică faci în medie pe zi?

A. mai puțin de 1 ora


B. 1-2 ore
C. Peste 2 ore

5. Câte fructe mănânci zilnic?

A. 1
B. 2
C. 3
D. Mai mult de 3
E. Niciunul

6. La câte mese pe zi mănânci legume?

A. una
B. două
C. toate
D. niciuna

7. Câte porții de dulciuri iei zilnic?

A. una
B. două
C. mai multe
D. niciuna

8. Care este desertul tău preferat? ........................

9. Cât timp petreci în medie pe zi în mediul virtual?

A. 1 – 2 ore
B. 2 – 3 ore
C. 3 – 4 ore
D. Mai mult
E. Sub 1 ora
10. Obișnuiești să mănânci între mese?

A. da
B. nu
C. uneori

11. Unde mănânci de obicei?

A. la masă
B. la TV
C. mergând
D. în timpul altor activități

12. La câte mese pe zi mănânci proteine (carne, lactate, ouă, fasole, linte)?

A. una
B. două
C. trei
D. deloc
E. mai mult

13. Care este activitatea fizică pe care o preferi? ..............

14. Ce crezi că ar fi bine să schimbi în stilul tău de viată? .............


15. Cât timp aloci în medie pe zi pentru lecții? ...................