Sunteți pe pagina 1din 2

Povestire scrisă de Simona Sava, aleasă de Dănuț Ungureanu la Creative

Writing Sundays, la tema „povestire umoristică”, pe 29 septembrie 2019.

Numai înţelegând trecutul putem râde de el

În 2005, la doar 40 de ani distanţă, tehnologia era ceva atât de nou pentru
oamenii de rând, încât putea deveni un inamic încăpăţânat, un prieten imbecil,
scăpat de sub control. Se formau primele conexiuni ale autonomiei materiei
artificiale.

Dicţionar

Beep = apelarea scurtă a unui număr din agenda telefonului mobil, oprită
înainte ca persoana sunată să aibă timp să răspundă. Un stimul folosit ca un
mesaj cu sens variabil: Sună-mă sau Mă gândesc la tine.

Cămin = facilitate comună care îndeplinea multiple funcţii: de odihnă, prin


somn, de hrănire prin fierberea resurselor naturale primare, de igienizare,
paradigmă ce nu are corespondent valabil astăzi, şi socializare, prin
performarea de ritualuri menite să conducă la depresurizarea structurii
neuronale primitive.

Cursuri = însemne grafice preluate de la o instanţă cu inteligenţă omenească


superioară în vederea transmiterii informaţiei înapoi către entitatea emitentă.
O formă primitivă de transmitere a datelor.

Credit = sumă de bani disponibilă pentru efectuarea apelurilor de telefonie


mobilă tip GSM.

Bozgor = apelativ folosit pentru a denumi, în mod peiorativ, locuitorii unei


regiuni teritoriale cu o apartenenţă intens disputată. Ungur.

Haios = care produce relaxare prin amuzament, în mod spontan, fără ghidaj
neuronal.

Tot atunci, tinerii se adunau în locuri numite Universităţi, pentru a studia


împreună diverse subiecte. Reţeaua nu era omniprezentă, Internetul încă o
raritate, iar conectarea mentală la Marele Server, indisponibilă.

Pentru că veneau din oraşe îndepărtate, tinerii care studiau în Universităţi


locuiau în clădiri de facilităţi denumite cămine, echivalentul de astăzi al
somnitoarelor, al sondelor de socializare şi al stimulatorilor calorici la un loc.
Primitivismul studenţilor a fost atent cercetat, întrucât stadiul larvar în care se
aflau, social, economic şi emoţional, a demonstrat că trăiau o etapă nesigură
şi vulnerabilă a existenţei. Şi frumoasă, scriu tratatele de specialitate, în
măsura în care frumuseţea putea fi găsită în pregătirea hranei la comun,
urmărirea de proiecţii, folosirea instrumentelor muzicale sau consumarea de
substanţe uşor halucinogene procesate: alcool şi ţigări.