Sunteți pe pagina 1din 125

CUPRINS

OBIECTIVELE CURSULUI

CAPITOLUL 1
OBIECTUL CONTABILITĂŢII PUBLICE
1.1. Institutiile publice in Romania...............................................9
1.2. Organizarea contabilităţii în instituţiile
publice…….......................................................................................11
1.3. Cerintele contabilitatii in institutiile
publice din Romania
1.3.1. Documentele justificative şi registrele
contabile…….........................................................................15
1.3.2. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea
documentelor…....................................................................18
1.3.3. Forme de înregistrare în contabilitate……….....……...18
1.4. Intrebari de autoevaluare………………………...................20

CAPITOLUL 2
PROCESUL DE BUGETARE IN INSTITUTIILE
PUBLICE. BAZA PENTRU UN SISTEM DE
MANAGEMENT MODERN
2.1. Sistemul unitar de bugete…………………………................21
2.2. Principiile procedurii bugetare…………………………....22
2.3. Proceduri privind elaborarea bugetelor………….........24
2.4. Calendarul procesului bugetar…………………….............25
2.5. Executia bugetara
2.5.1. Consideratii generale privind executia bugetara……………..27
2.5.2. Principiile care stau la baza executiei bugetare
a veniturilor si etapele de realizare a acesteia............................28
2.5.3. Principiile care stau la baza executiei bugetare
a cheltuielilor si fazele de realizare a acesteia............................29
2.5.4. Contul general anual de execuţie bugetară………………….....31
2.6. Intrebari de autoevaluare………………………..………….33

Page | 5
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI

3.1 Consideratii generale.................................................................35


3.2 Sistemul de înregistrare în contabilitatea
trezoreriei.........................................................................................36
3.3 Contabilitatea mijloacelor bănesti şi alte
valori la trezoreria statului.....................................................38
3.4 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
bugetare............................................................................................41
3.5 Contabilitatea disponibilităţilor din certificate
de trezorerie vândute şi depozitele populaţiei
şi agenţilor economici................................................................53
3.6 Contabilitatea disponibilitatilor Institutiilor
publice……………………………………………………………....58
3.7 Contabilitatea decontarilor…………………………………69
3.8 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din
activitatea trezoreriei………………………………………….71
3.9 Excedente - deficite bugetare………………………………73
3.10 Monografie contabila propusa spre
rezolvare…………………………………………………………...77

CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE SI A
CONTURILOR IN AFARA BILANTULUI
4.1. Consideraţii generale privind finanţarea
instituţiilor publice......................................................................79
4.2. Contabilitatea creditelor bugetare.....................................81
4.3. Monografie propusa spre rezolvare..................................85

CAPITOLUL 5
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
INSTITUTIILOR PUBLICE
5.1. Contabilitatea capitalului propriu
5.1.1. Fondurile instituţiilor publice........................................................87

Page | 6
5.1.2. Rezervele din reevaluare.................................................................97
5.1.3. Contabilitatea rezultatelor instituţiei publice………………...98
5.1.4. Fonduri cu destinaţie specială…………………………………..100
5.2. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli…………… 102
5.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor
asimilate
5.3.1. Consideratii generale privind imprumuturile si
datoriile asimilate………………………….……………………...103
5.3.2. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea
de obligaţiuni………………………………………………………106
5.3.3. Contabilitatea împrumuturilor interne şi
externe contractate sau garantate de stat……………………..107
5.3.4. Contabilitatea altor imprumuturi si a datoriilor
asimilate…………………………………………………………….108
5.4. Monografie contabila propusa spre
rezolvare…………………………………………………………110

CAPITOLUL 6
STRUCTURA SI CONTINUTUL SITUATIILOR
FINANCIARE
6.1. Prevederi generale……………………………………………115
6.2. Componenta Situatiilor Financiare
6.2.1. Bilantul……………………………………………………………..116
6.2.2. Contul de rezultat patrimonial…………………………………118
6.2.3. Situatia fluxurilor de trezorerie………………………………..120
6.2.4. Situatia modificarilor in structura activelor
/ capitalurilor……………………………………………………...120
6.2.5. Anexele la situatiile financiare………………………………….120
6.2.5.1. Principii si politici contabile, tratamente contabile………….121
6.2.5.2. Politici contabile………………………………………………122
6.2.5.3. Reguli generale de evaluare (Tratamente contabile)………...123
6.2.5.4. Note explicative…………………………………………………125
6.2.6. Contul de executie bugetara…………………………………….127

Page | 7
OBIECTIVELE CURSULUI

Trecerea României la economia de piaţă a determinat modificări


importante privind rolul şi structura sistemului financiar şi bancar, cu consecinţe
deosebite în ce priveşte organizarea şi conducerea procesului bugetar.

Volumul mare de resurse bugetare pe care îl gestionează sectorul public a


impus reorganizarea sistemului de execuţie bugetară care să asigure
informaţiile necesare luării deciziilor, pentru satisfacerea nevoilor de resurse
bugetare. Autorităţile publice sunt chemate să identifice, să trieze şi să
ierarhizeze nevoile sociale ale căror satisfacere este competenţa comunităţii
naţionale sau a colectivităţilor locale.

Modul de soluţionare a problemelor complexe legate de cuantumul şi


structura cheltuielilor publice şi sursele de venituri publice, de echilibrul sau
dezechilibrul bugetar se defineşte prin politica financiară a Guvernului. În
aceste condiţii, s-a adoptat organizarea trezoreriei statului, care completează
cadrul instituţional prin care statul şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica
politica de venituri şi cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la
nivel central, cât şi în teritoriu.

Cursul tratează organizarea contabilităţii execuţiei bugetului general


consolidat al ţării prin trezoreria statului, precum şi la instituţiile publice
beneficiare de resurse din bugetul statului, organizarea contabilităţii execuţiei
bugetului asigurărilor sociale de stat şi execuţiei bugetelor locale la organele
financiare ale primăriilor si se adresează, în primul rând, studenţilor de la
Facultăţile de Ştiinţe Economice.

Cursul de Contabilitatea Institutiilor Publice isi propune sa contribuie la


consolidarea si dezvoltarea performantelor profesionale ale studentilor din
Facultatea de stiinte Economice facilitandu-le acestora:
• Însuşirea noţiunilor de bază privind gestiunea financiară a
instituţiilor publice;
• Înţelegearea modului de execuţie a bugetului propriu de venituri şi
cheltuieli şi a organizării contabilităţii bugetare ca instrument de
urmărire a execuţiei bugetare precum şi modul închidere a
exerciţiului bugetar prin sistemul situaţiilor financiare;
• Deprinderea mecanismului de finanţare a instituţiilor, şi a modului
de evidenţă a utilizării alocaţiilor bugetare.

Page | 8
CAPITOLUL 1
OBIECTUL CONTABILITĂŢII PUBLICE

1.1. Instituţiile publice în România

Instituţiile publice - entităţi patrimoniale care desfaşoară activităţi de


administrare şi conducere şi activităţi cu caracter social în folosul societăţii, care
nu produc venituri sau produc venituri la preţul factorilor, care nu sunt
suficiente acoperirii cheltuielilor proprii fiind necesară alocarea de la buget de
resurse.
Potrivit Legii Finanţelor Publice instituţiile publice sunt reprezentate
de:
• Parlament
• Administraţia prezidenţială
• Guvern
• Ministere
• celelalte organe ale administraţiei publice
centrale şi locale
• Autoritatea judecătorească
• instituţii publice autnome
• instituţii din subordinea acestora indiferent de
modul de finanţare
Preţul factorilor cuprinde cheltuielile efectuate de instituţiile publice
pentru obţinerea serviciilor în fondurile comunităţii ce cuprind:
- cheltuieli cu forţa de muncă
- cheltuieli cu consumul de materiale şi alte servicii necesare
desfăşurării activităţii
Potrivit Legii Finanţelor Publice Locale instituţiile publice cuprind:
 comune
 oraşe
 municipii
 sectoarele municipiului Bucureşti
 judeţe
 Municipiul Bucureşti
 instituţii şi servicii publice din subordinea acestora cu
personalitate juridică indiferent de modul de finanţare

Page | 9
Instituţiile publice sunt finanţate din diverse bugete, iar răspunderea
pentru modul de de utilizare a acestor fonduri revine conducătorului instituţiei
care poartă numele de ordonator de credite, care are rolul de a repartiza şi
utiliza creditele bugetare repartizate.
Ordonatorii de credite in funcţie de competenţele şi importanţa
instituţiilor pe care le conduc pot fi:
- ordonatori de credite principali
- ordonatori de credite secundari
- ordonatori de credite terţiari
Ordonatorii de credite principali sunt miniştrii sau înlocuitorii lor de
drept care au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetul
propriu şi de a repartiza creditele bugetare pantru ordonatorii ierarhic inferiori:
secundari sau terţiari.
Ordonatorii de credite secundari şi terţiari sunt conducătorii instituţiilor
publice cu personlitate juridică din subordinea ordonatorului principal de
credite, care repartizează credite bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi
pentru bugetul instituţiilor publice subordonate ai căror conducători sunt
ordonatorii terţiari de credite.
Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare repartizate
numai pentru realizarea acţiunilor previzionate pentru anul bugetar curent.
Creditele bugetare - suma aprobată de bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat ca limită maximă până la care se pot
angaja şi efectua cheltuieli în fiecare exerciţiu de către ordonatorul de credite.
Deschiderea de credite bugetare - aprobarea comunicată de trezoreria
statului de ordonatorul de credite pricipal în limita căreia se pot efectua plăţi de
casa din bugetele respective.
Prin Legea bugetară anuală de aprobare a bugetelor publice naţional se
aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu
bugetar pe acţiuni social-culturale:
 învăţământ
 sănătate
 cultură/artă
 asistenţă socială
 aparare naţională
 ordine publică
 autorităţi publice
 acţiuni economice
 alte acţiuni prevăzute de lege
Rsponsabilităţile ordonatorilor de credite

Page | 10
Ordanorii de credite au obigaţia de a angaja şi utiliza credite bugetare în
limita desfăşurării prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instiuţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor
legale.
Ordanorii de credite răspund de:
 Elaborarea şi aplicarea proiectului de buget propriu
 Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita
creditelor bugetare aprobate şi repartizate
 Realizarea veniturilor previzionate
 Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei
gestiuni financiare
 Păstrarea integrităţii bunurilor încredinţate instituţiilor
 Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la
termen a situaţiilor financiare
 Organizarea sistemului de monitorizare a programului de
achiziţii publice şi a programului de investiţii publice
 Organizarea şi evidenţierea programului a indicatorilor aferenţi
acestora
 Organizarea şi ţinerea auditului intern şi a controlului financiar
preventiv.

1.2. Organizarea contabilităţii în instituţiile publice

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate


proprie, respectiv contabilitate financiară, potrivit Legii Contabilităţii nr.
82/1991 republicată. Contabilitatea ca activitate specializată în măsurarea,
cunoaşterea, gestionarea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie să
asigure înregistrerea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia fonanciară, performanţa financiară şi
fluxurile de trezorerie atât pentru cerinţele interne cât şi pentru utilizatorii
externi: Guvern, Parlament, Creditori, Clienţi, Alţi utilizatori.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informarea ordonatorului de
credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul
execuţiei bugetare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin lege
şi întocmirea contului de execuţie general al bugetului de stat, a contului anual
de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat precum şi a conturilor anuale
de execuţie bugetare locale.

Page | 11
Din 1 ianuarie 2006 toate instituţiile publice au obligaţia să ţină
contabilitate în partidă dublă, iar noul sistem se bazează pe contabilitatea de
angajamente, care recunoaşte tranzacţiile şi evenimentele în momentul când au
o valoare economică, o creanţă sau o obligaţie transformată, transferată sau
anulată.
În cadrul instituţiilor publice contabilitatea se organizează în
compartimente distincte, conduse de director economic, contabil şef sau altă
persoană împuternicită.
Acestea trebuie să aibă studii superioare şi răspund de organizarea şi
conducerea contabilităţii conform legii. Compartimentul FINANŢE-
CONTABILITATE este o structură organizatorică distinctă în cadrul căreia se
organizează execuţia bugetară.
Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în
compartimente distincte pot încheia contracte de prestări servicii pentru
conducerea contabilităţii cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu
persoane fizice autorizate.
Contabilitatea instituţiilor publice cuprinde
a.) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
bugetare, care să reflecte încasările veniturilor şi
plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar
b.) Contabilitatea trezoreriei statului
c.) Contabilitatea generală, bazată pe princiupiul
constatării drepturilor şi obligaţiilor care să reflecte
evoluţia situaţiilor financiare şi patrimoniale,
precum şi a excedentului sau a deficitului
patrimonial
d.) Contabilitatea destinată analizării costurilor
programelor aprobate.
Instituţiile publice conduc contabilitate în partidă dublă cu ajutorul
conturilor din planul de conturi general pentru instituţii publice prin OMFP
1917/12 decembrie 2005 care cuprinde două tipuri de conturi:
Conturi bugetare pentru reflectarea încasărilor veniturilor şi plăţii
cheltuielilor şi determinarea rezultatelor exerciţiilor bugetare. Contabilitatea
veniturilor şi cheltuielilor se ţine cu ajutorul unor conturi speciale în afara
bilanţului, dechise pe structura clasificaţiei bugetare, care asigură înregistrarea
veniturilor şi cheltuielilor potrivit bugetului aprobat şi au rolul de a furniza
informaţii pentru întocmirea conturilor de execuţie bugetară şi de stabilire a
rezultatului exerciţiului bugetar.
Conturi generale pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiilor, a
veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului indiferent dacă veniturile au fost

Page | 12
încasate, iar cheltuielile plătite în vederea determinării rezultatului patrimonial.
Conturile generale sunt folosite pentru a prezenta situaţia reală şi exactă a
patrimoniului şi a modului de determinare a rezultatului patrimonial.
Conturile prevăzute în planul de conturi general cuprinde următoarele
clase:
Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI
Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE
Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE
EXECUŢIE
Clasa 4 CONTURI DE TERŢI
Clasa 5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI
COMERCIALE
Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI
Clasa 7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI

În cadrul claselor de conturi există mai multe grupe de conturi, iar în


cadrul lor sunt dezvoltate conturi sintetice de gradul 1 cu 3 cifre şi conturi
sintetice de gradul 2 cu 4 cifre. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi
analitice cu funcţie, având ca specific particularităţile instituţiei şi necesităţile
proprii de infomare. Instituţiile publice cu ajutorul conturilor înregistrează
operaţii economico-financiare pe baza principiului contabilităţii de
angajamente, care presupune recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor şi
evenimentelor economice şi financiare în momentul în care acestea se produc şi
nu în momentul în care acestea se încasează.
Standardele internaţonale de contabilitate pentru sectorul public
defineşte contabilitatea de angajamente astfel: ”reprezintă o bază de
contabilizare conform căreia tranzacţiile şi alte evenimente sunt recunoscute
atunci când apar şi nu doar când se concretizează în numerar sau echivalente de
numerar primite sau plătite, tranzacţiile şi evenimentele sunt înregistrate în
registrul contabil şi recunoscute în situaţiile financiare şi cuprind: active, datorii,
capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli.”
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la
instituţiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionării unităţii respective.
Ministerele, celelalte organe de specialitate, alte autorităţi publice,
instituţiile publice autonome precum şi instituţiile din subordinea acestora, ai
căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, organizează şi conduc
contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor, precum şi angajamentele
bugetare şi legale şi a plăţilor efectuate potrivit bugetului aprobat.

Page | 13
Contabilitatea executării bugetelor locale se organizează şi se conduce
la nivelul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură înregistrarea operaţiilor
privind drepturile încasate, veniturile încasate şi cheltuielile efectuate,
evidenţiind subvenţiile primite de la bugetul de stat, precum şi a sumelor
defalcate din bugetul de stat, gestionarea datoriei publice locale interne şi
externe şi stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin închidereea
conturilor de venituri şi cheltuieli.
Contabilitatea executării bugetelor asigurărilor sociale de stat se
organizează şi se conduce la nivelul ministerului muncii şi asigurarea
operaţiunilor privind drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile
efectuate în executarea bugetului asigurărilor sociale de stat precum şi a
obigaţiilor cu termene legale de plată, evidenţierea subvenţiilor, stabilirea
rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor sociale prin închiderea conturilor de
venituri şi cheltuieli.

1.3. Cerintele contabilitatii in institutiile publice


din Romania

Contabilitatea operaţiilor economico-financiare se ţine în limba română


şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiilor efectuate în valută se ţine atât
în moneda naţională cât şi în valută. Instituţiile publice care beneficiază de
contribuţii financiare nerambursabile a comunităţii europene, operaţiile privind
primirea şi utilizarea acestor fonduri se înegistrează în lei şi în euro la cursul
INFO-EURO. Cursul INFO-EURO reprezintă rata de schimb între euro şi
moneda naţională.
Operaţiile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în
contabilitate la cursul comunicat de BNR.
Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică
a operaţiilor privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli a patrimoniului
aflat în adminstrarea şi inventarierea acestuia pentru redarea imaginii fidele a
patrimoniului instituţiei publice.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative.
Instituţiile publice întocmesc trimestrial şi anual situaţii financiare
conform normelor elaborate de MFP.

Page | 14
1.3.1. Documentele justificative şi registrele contabile

Unul din procedeele de bază este documentarea operaţiilor economico-


financiare în virtutea cărora toate datele contabile se justifică prin documente,
care sunt acte scrise ce consemnează operaţii economico-financiare în
momentul efectuării lor, la locul efectuării sau la compartimentul de prelucrare
a datelor.
Nici o operaţie economică nu poate fi înregistrată fără un act scris.
După modul de întocmire şi rolul în cadrul sistemului informaţional economic
documentele se împart în:
- documente justifivative
- documente contabile
- documente de sinteză şi raportare
Documentele justificative sunt acte scrise întocmite de regulă în
momentul şi la locul efectuării operaţiilor economico-financiare care stau la
baza înregistrării în contabilitate constituind în acest caz probă în justiţie.
Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate. Ele pot dobândi calitatea de documente
justificative numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute
de normele legale în vigoare. Documentele justificative trebuie să cuprindă
următoarele elemente principale:
 Denumirea
 Denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul
 Numărul şi data întocmirii
 Menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiilor
economico-financiare
 Conţinutul operaţiilor economico-financiare şi temeiul legal al
efectuării lor
 Datele cantitative şi valorice aferente operaţiilor economico-financiare
efectuate
 Numele şi prenumele şi semnătura persoanelor care au întocmit, vizat
şi aprobat documentul
După modul de evidenţiere documentele justificative pot fi:
 Cu regim special: documente înseriate şi a căror evidenţă se
ţine bucată cu bucată, având un regim special de tipărire,
numărare, evidenţă, folosire şi păstrare
 Fără regim special sau cu regim uzual care nu sunt supuse
unor restricţii privind numărul, gestiunea, folosirea şi

Page | 15
justificarea lor. Documentele se completează între-un anumit
număr de exemplare, manual, cu pix sau cerneală sau prin
utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a
datelor. Înregistrarea în contabilitate se efectuează cronologic
prin respectarea succesiunii documentelor după date de
întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturile
sintetice şi analiza potrivit regulilor pentru forma de înregistrare
în contabilitate.
Documentele contabile se prezintă sub formă de fişe, situaţii sau
registre în care se centralizează datele din documentele justificative pentru
obţinerea unor informaţii reale şi corecte care stau la baza întocmirii
documentelor de sinteză şi raportare contabilă.
• Fişele de cont sunt documentele contabile deschise pentru fiecare
element patrimonial în parte în funcţie de particularităţile acestora în
contabilitatea analitică şi în funcţie de trăsăturile lor comune în
contabilitatea sintetică.
• Registrele de contabilitate se utilizează obligatoriu în contabilitate pe
lângă fişele de cont şi cuprind:
- Registru jurnal
- Registru inventar
- Cartea mare
 Registrul jurnal este documentul contabil obligatoriu de
înregistrare cronologică şi sistematică a operaţiunilor economico-
financiare în funcţie de documentele justificative. Se întocmeşte
zilnic sau lunar după caz, fără ştersături şi spaţii libere a
documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de
pasiv ale instituţiilor publice.
Registrul jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur
exemplar după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa
instituţiei.
Operaţiunile de această natură realizate în acest loc de activitate pot fi
recapitulate într-un centralizator denumit jurnal auxiliar care stă la baza
înregistrării în registrul jurnal. Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare
pentru operaţiuni de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării-
achitării facturilor ş.a., iar totalul acestor înregistrări în registrul jurnal.
În instituţiile publice care conduc contabilitatea cu ajutorul sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-
financiară se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic după data de
întocmire sau intrare a documentelor în instituţie, iar registrul jurnal se editează
lunar, paginile fiind numerotate pe măsura editării lor.

Page | 16
 Registrul inventar e documentul contabil obligatoriu care stă la baza
înregistrării, inventarierii generale a patrimoniului instituţiei în care se
înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de
natura lor conform conţinutului fiecărui post de bilanţ.
Registrul inventar se întocmeşte de către fiecare instituţie publică într-
un singur exemplar la înfiinţarea instituţiei, cel puţin o dată pe an pe parcursul
funcţionării instituţiei sau cu ocazia fuziunii, dizolvării sau încetării activităţii.
Registrul inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui
cont de activ şi de pasiv, pe baza listelor de inventariere. În registrul inventar se
înregistrează soldurile scriptice existente la data inventarierii a elementelor de
activ şi de pasiv ale patrimoniului şi situaţia faptică constatată la inventariere.
În cazul comparării situaţiei faptice cu soldurile scriptice pot apărea
diferenţe ce se vor consemna în procesul verbal de inventariere. În cazul în care
instituţia publică are unităţi subordonate, fără personalitate juridică, care
conduce contabilitatea până la balanţa de verificare, registrul inventar se va
conduce de către unităţile subordonate în aceste condiţii de înregistrare a
acestora în evidenţa unităţii.
Pe lângă calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a
rezultatelor inventarierii serveşte şi ca probă în litigii.
 Registrul cartea mare este registrul contabil obligatoriu în care se
înregistrează lunar şi sistematic prin regruparea conturilor în care se
evidenţiază existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv la un
moment dat.
Registrul Cartea mare se întocmeşte într-un exemplar lunar separat
pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic pe măsura
înregistrării operaţiunilor în cadrul comportamentului financiar-contabil al
instituţiei.
Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare utilizate în
instituţia publică care utilizează forma de înregistrare contabilă maestru şah.
• Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru
verificarea exactităţii
înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică
şi cea analitică precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc
situaţiile financiare.
Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea
mare (maestru şah) respectiv din fişele deschise pentru fiecare cont sintetic
balanţele de verificare analitice se întocmesc pentru verificarea înregistrărilor în
contabilitatea analitică.

Page | 17
Instituţiile publice întocmesc lunar balanţe de verificare sintetice, iar
balanţele de verificare analitice cel mai târziu la finele perioadei pentru care se
întocmesc situaţiile financiare (trimestrial şi anual).
Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei
următoarele elemente:
- Simbolul şi denumirea conturilor în ordinea scrisă în planul de
conturi
- Soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor
creditoare ale lunii precedente după caz
- Rulajele curente debitoare şi creditoare
- Total sume debitoare şi creditoare
- Sold final debitor şi creditor

1.3.2. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor

Instituţiile publice au obligaţia păstrării la arhiva generală a instituţiei a


documentelor justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate cât
şi a registrelor de contabilitate o perioadă de 10 ani cu începere de la data
încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite cu excepţie la
compartimentele financiar-contabile, pentru documentele aferente exerciţiului
în curs, respectiv la arhivă, pentru documentele exerciţiilor anterioare grupate în
funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologică.
În cazul în care instituţia publică îşi încetează activitatea, registrele
contabile, documentele justificative şi situaţiile financiare anuale se predau la
arhivele atatului sau, după caz, la arhivele militare.
În cazul în care un document contabil a fost pierdut, sustras sau distrus
în termen de 30 zile de la constatare se procedează la reconstituirea acestora pe
baza unui dosar de reconstituire, iar pe documentul respectiv se face menţiunea:
reconstituit. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile
revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
instituţiei respective.

1.3.3. Forme de înregistrare în contabilitate

Formele de înregistrare contabilă au în vedere modul de înregistrare şi


prelucrare a datelor cu ajutorul registrelor contabile corelate între ele care

Page | 18
servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor
economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar pentru a
asigura o informare clară şi reală a utilizatorilor.
La instituţia publică se utilizează forma de contabilitate maestru şah.
Principala caracteristică a acestei forme o constituie dezvoltarea pe conturi
corespondente debitoare şi creditoare pentru fiecare cont pentru care se deschid
câte 2 fişe, una pentru debit şi alta pentru credit care se dezvoltă pe conturi
corespondente. În cadrul metodei maestru şah se folosesc următoarele registre
de contabilitate: Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea mare şi Balanţele de
verificare.
În instituţiile publice se poate utiliza şi forma de înregistrare maestru
şah simplificată. În acest caz contabilitatea foloseşte pentru evidenţa analitică a
creditelor bugetare aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective fişa
pentru operaţii bugetare care evidenţiază modul de executare a bugetului de
venituri şi cheltuieli.
Fişa de operaţiuni bugetare serveşte ca document pentru evidenţa
modului de executare a bugetului de venituri si cheltuieli.
Instituţiile publice care utilizează sistemul informatic de prelucrare a
datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul
datelor înregistrate în contabilitate şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
Unitatea de informatică sau persoana care efectuează lucrări cu ajutorul
sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea
prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund
pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucare.
Documentele de sinteză şi de raportare contabilă preiau informaţii
din registrele de contabilitate, le prelucrează în situaţii financiare care pentru
instituţiile publice reprezintă documente oficiale de prezentare a situaţiei
patrimoniului aflată în administraţia statului şi a unităţilor administrativ-
teritoriale precum şi execuţia bugetului de venituri si cheltuieli.
Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale
conform normelor stabilite de M.F.P.
Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţionala pentru
necesităţile proprii de informare, iar pentru instituţiile financiare internaţionale
se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă moneda. Situaţiile financiare
trimestriale şi anuale au următoarea componenţă:
a) Bilanţul
b) Contul de rezultate patrimoniale
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie
d) Situaţia modificării in structura A, Cp

Page | 19
e) Anexe la situaţia financiară care cuprind: politici contabile,
note explicative
f) Contul de execuţie bugetară
Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată
obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de A si de P aflate in
gestiunea instituţiilor potrivit normelor emise de M.F.P.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidela a activelor,
datoriilor, poziţiei financiare, precum şi performanţa financiară şi a rezultatului
patrimonial.
Instituţiile publice ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau
ordonatorii terţiari de credite înaintează un exemplar din situaţiile financiare la
organul ierarhic superior.
Ministerele şi celelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice
precum şi instituţiile publice autonome şi unităţile administrativ-teritoriale
trimit un exemplar din situaţiile financiare, trimestriale şi anuale la M.F.P si
Direcţiile Generale Judeţene a Finanţelor Publice de către unitatea
administrativ-teritorială.

1.4. Intrebari de autoevaluare

1. Ce sunt creditele bugetare?


2. Ce sunt ordonatorii de credite si de cate feluri pot fi acestia?
3. Ce sunt ordonatorii principali?
4. Ce sunt ordonatorii secundari?
5. Ce sunt ordonatorii tertiari?
6. Care sunt responsabilitatile ordonatorilor de credite?
7. Cati ani sunt obligate institutiile publice sa pastreze documentele
justificative?
8. Ce presupune forma de inregistrare in contabilitate maestru sah?
9. La ce serveste registrul jurnal si cum se completeaza acesta?
10. Ce puteti spune despre registrul inventar?
11. Care sunt elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda
documentele justificative?

Page | 20
CAPITOLUL 2
PROCESUL DE BUGETARE IN INSTITUTIILE
PUBLICE. BAZA PENTRU UN SISTEM DE
MANAGEMENT MODERN

2.1. Sistemul unitar de bugete

Bugetul este documentul prin care sunt prevăzute şi autorizate în fiecare


an cheltuielile şi veniturile în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor
publice. Fiind un document care necesită autorizarea prealabilă a puterii
legislative bugetul are caracter obligatoriu. Totodată se sublinează faptul că
bugetul este un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a
acestor resurse. Bugetul este considerat în teoria economică modernă ca o
variabilă esenţială în determinarea P.I.B şi a nivelului folosirii resurselor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă banească ce iau
naştere în procesul repartiţiei P.I.B în conformitate cu obiectivele de politică
economică, socială şi financiară a Guvernului din perioada respectivă. Aceste
relaţii se manifestă în dublu sens:
- pe de-o parte ca relaţii de mobilizare a resurselor băneşti la dispoziţia
statului;
- ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.
Relaţiile de mobilizare a resurselor băneşti sunt operate de către
Trezoreria statului prin impozite, taxe, contribuţii sociale şi alte prelevări de
venituri care sunt în principal relaţii de repartiţie a P.I.B în favoarea statului.
Repartizarea resurselor prin intermediului bugetului de stat se realizează
prin Trezoreria statului sub forma fluxurilor reprezentând finanţarea instituţiilor
publice şi a serviciilor publice cu caracter social sau economic sub forma
transferurilor şi subvenţiilor.
In ţara noastră nevoia de resurse la nivel social şi posibilitatea de
acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat.
Legea privind Finanţele Publice nr. 500/2002 stabileşte principiile,
cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi
utilizarea fondurilor publice precum si responsabilităţile instituţiilor publice
implicate în procesul bugetar care se realizează printr-un sistem de buget unitar
care cuprind:

Page | 21
1. Bugetul de stat
2. Bugetul asigurărilor sociale de stat
3. Bugetul fondurilor speciale
4. Bugetul Trezoreriei statului
5. Bugetul instituţiilor publice autonome
6. Bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetul fondurilor speciale după caz
7. Bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii
8. Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat si a caror rambursare, plata
dobanzii şi alte costuri sunt asigurate din fonduri publice
9. Bugetul fondurilor externe şi nerambursabile
10. Bugete locale.

Acest sistem unitar de bugete corelat cu fonduri formează Bugetul


General Consolidat care reflectă fluxurile financiare publice de formare a
veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în
conformitate cu nevoia sociala şi cu obiectivele de politica financiară specifică
anului pentru care se întocmeşte bugetul.

2.2. Principiile procedurii bugetare

Definit ca un ansamblu de reguli bugetare care ordonează procesul de


formare a resurselor pentru finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice,
principiile procedurii bugetare cuprinse în reglementările speciale cuprind
următoarele.:
 Principiul Universalităţii
 Principiul Publicităţii
 Principiul Unităţii
 Principiul Anualităţii
 Principiul Specializării bugetare
 Principiul Unităţii monetare

1. Principiul Universalităţii presupune ca toate cheltuielile şi veniturile să fie


cuprinse în buget în totalitate în sume brute astfel încât să faciliteze

Page | 22
controlul financiar interzicând compensarea între cheltuieli şi venituri
proprii. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei anumite cheltuieli
bugetare cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor care au o destinaţie
precisă.

2. Principiul Publicităţii potrivit căruia sistemul bugetar este deschis şi


transparent realizându-se prin dezbatere publică a proiectelor de buget şi a
conturilor generale anuale de execuţie a bugetului cu prilejul aprobării
acestora. Aplicarea principiului publicităţii la bugetul de stat constă în
faptul că actele normative de aprobare a bugetului şi a conturilor anuale de
execuţie sunt publicate în bugetul anual partea I, iar difuzarea informaţiilor
referitoare la conţinutul bugetului se face prin mijloace de informare în
masă.

3. Principiul Unităţii constă în înscrierea veniturilor şi cheltuielilor bugetare


într-un singur document. Este motivată şi de asigurarea utilizării eficiente şi
monitorizarea fondurilor publice. Toate veniturile reţinute şi utilizate în
sistemul extrabugetar sub diverse forme şi denumiri se introduce în bugetul
de stat urmând regulile şi principiile acestui buget de execuţie:

- Venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul


asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale dupa caz
- Venituri proprii ale instituţiilor publice
- Venituri obţinute din activităţi autofinantate
- Venituri utilizate pentru constituirea fondurilor de stimulare a
personalului
Potrivi Legii M.F.P nr. 500/2002 veniturile şi cheltuielile fondurilor
speciale pentru electrificare şi a fondurilor speciale ale drumurilor publice se
introduce în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială
urmând regulile acestui buget.

4. Principiul Anualităţii reprezintă autorizarea prin legea bugetară ca venituri


şi cheltuieli bugetare sunt aprobate pe o perioadă de un an care corespunde
execuţiei bugetare. Astfel toate operaţiile de încasări-plăţi efectuate în
cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului bugetar
respectiv.

5. Principiul Specializării bugetare presupune ca veniturile şi cheltuielile


bugetare să fie înscrise în buget şi aprobate pe surse de provenienţă
respective pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică şi pe

Page | 23
destinaţii potrivit clasificaţiei bugetare. Clasificaţia bugetară reprezintă
gruparea veniturilor şi cheltuielilor într- o anumită ordine obligatorie şi pe
baza unor principii unitare precis determinate, fiind utilizată în procesul
elaborării proiectului de buget cât şi în faza de excuţie bugetară.

6. Principiul Unităţii monetare presupune ca toate operaţiile bugetare să fie


exprimate în moneda naţională care asigură omogenitatea prezentării
operaţiunilor bugetare. Insă rezultatul denominării monedei naţionale a
condus la majorarea unor impozite şi taxe locale, în special a taxelor de
timbru care au fost rotunjite la 1 leu.

2.3. Proceduri privind elaborarea bugetelor

Legile bugetare anuale cuprind:


• Venituri estimate ale anului bugetar
• La cheltuieli se cuprind creditele bugetare determinate de
autorizările conţinute în legi specifice în strucutura lor
funcţională şi economică.
• Deficitul sau excedentul bugetar dupa caz
• Reglementările specifice execuţiei bugetare
• Anexele legilor bugetare care cuprind:
o Sintezele bugetare
o Bugetele ordonatorilor pricipali de credite şi anexele
acestora
o Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
şi criteriile de repartizare a acestora
o Alte anexe specifice
Proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de către Guvern prin M.F.P pe
baza următoarelor:
 Prognozele indicatorilor macroeconomici şi
sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează bugetul precum şi pe următorii 3 ani
 Politicile fiscale şi bugetare
 Prevederile memorandurilor de finanţare sau
altor acorduri internaţionale cu organisme şi
instituţii financiar-internaţionale semnate sau
ratificate

Page | 24
 Politicile şi strategiile teritoriale şi prioritar
stabilite de OPC
 Propuneri de cheltuieli defalcate ale OPC
 Propunerile de sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat precum si de
transferuri consolidabile pentru autorităţi
publice locale
 Posibilitati de finanţare a deficitului bugetar
Bugetul cuprinde venituri şi cheltuieli grupate pe baza clasificaţiei bugetare
astfel:
• Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole
• Cheltuielie sunt structurate pe părţi, capitole, subcapitole,
titluri, articole şi aliniate
Programele se aprobă ca anexe la bugetele OPC, iar fondurile externe
nerambursabile se cuprind în anexe la OPC şi se aprobă odată cu acestea. Tot în
bugetul de stat sunt cuprinse fondurile de rezervă bugetară şi fondurile de
intervenţie la dispoziţia Guvernului.
Fondul de rezervă bugetară este la dispoziţia Guvernului şi se
repartizează la OPC pe bază de hotărâri ale Guvernului pentru finanţarea unor
cheltuieli urgente şi neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar.
Fondurile de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor
OPC ai Bugetului de stat şi ai bugetelor locale pe baza de hotărâre a Guvernului
pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor
calamităţilor naturale şi sprijinirea persoanelor fizice sinistrate. In cursul
exerciţiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern din fondul de rezervă
bugetară în funcţie de necesităţile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea
efectelor calamităţilor naturale.

2.4. Calendarul procesului bugetar

Deosebit de importantă pentru armonizarea alocării şi utilizării


eficiente a resurselor bugetare e stabilirea calendarului pentru întreg programul
bugetar ca o etapă importantă în planificarea resurselor financiare ale bugetului
care presupune următoarele etape :
1. Prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi
pentru următorii 3 ani, care se elaborează de catre Guvern prin MFP

Page | 25
până la data de 31 Martie, care vor fi actualizaţi pe parcursul
procesului bugetar.
2. Până la data de 1 Mai, MFP va înainta guvernului obiectivele
politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se
elaborează bugetul şi pentru următorii 3 ani împreună cu limitele de
cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca
acesta sa le aprobe până la 15 Mai şi să informeze comisiile pentru
buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor
orientări a politicii macroeconomice şi finanţelor publice.
3. Până la 1 Iunie MFP va transmite o scrisoare cadru în care va
specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi intocmite
proiectele de buget, metodologiile de elaborare precum şi limitele
de cheltuieli aprobate de Guvern.
4. Până la 15 Iulie ordonatorii principali de credite vor depune la MFP
propunerile pentru proiectele de bugete şi anexele acestora, pentru anul bugetar
următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3
ani, însoţit de documentaţii şi fundamentări detaliate.
De asemenea Camera Deputaţilor şi Senatului işi aprobă bugetele
proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii în Bugetul general al
statului.
Autorităţile administraţiei publice locale vor depune propunerile de
transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat. Până la data de 1 august a fiecărui an se înaintează proiectele de buget
înaintate de ordonatorii principali de credite la MFP.
5. MFP pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de
credite şi ai bugetului propriu întocmeşte proiectul legilor bugetare
şi proiectele bugetelor pe care le depune la guvern până la 30
septembrie.
6. Bugetele se aprobă de catre Parlament pe ansamblul său, pe părţi,
capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate şi pe ordonatorii de
credite pentru anul curent precum şi credite multianuale pentru
acţiuni de investiţii.
7. În cazul neadoptării bugetului de către Parlament, cu cel puţin 3 zile
lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, guvernul va îndeplini
sarcinile pentru noul an bugetar pe baza prevederilor de 1/12 din bugetul anului
de bază.
8. Cheltuielile pentru investiţiile institutiilor publice şi alte cheltuieli
de investiţii se cuprind în proiectul de buget pe baza programelor de
investiţii publice care se prezintă ca anexă la bugetul ordonatorilor
principali de credite.

Page | 26
Ordonatorii principali de credite vor tansmite pentru fiecare obiectiv de
investiţii inclus în programul de investiţii informaţiile financiare şi nefinanciare.
Guvernul prin MFP va elabora strategia în domeniul investiţiilor
publice pe baza propunerilor de programe elaborate de ordonatorii principali de
credite. MFP va stabili prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie
a obiectivelor de investiţii publice. După aprobarea de către Parlament, legea
bugetului se înaintează preşedintelui ţării pentru promulgare, după care se
publică în MO partea I.
Legea bugetară anuală se poate modifica pe parcursul execuţiei
bugetare prin legi de rectificare bugetară care urmeaza aceleaşi etape ca şi legea
bugetara initială.

2.5. Execuţia bugetara

2.5.1. Consideratii generale privind executia bugetara

După promulgarea de către preşedinte a legii bugetare anuale şi


publicarea în Monitorul Oficial ea devine operaţională trecându-se la execuţia
acesteia care se realizează pe durata anului bugetar.
Execuţia bugetară e acţiunea de încasare a veniturilor bugetare şi de
efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate de Forul legislativ prin buget. Acest
proces deosebit de amplu şi complex antrenează participarea unui număr foarte
mare de operatori bugetari : aparatul fiscal cu toate structurile sale, instituţiile
bugetare de la ministere şi alte agenţii guvernamentale până la instituţii publice
operative, unităţii administrativ-teritoriale şi alte entităţi publice care primesc
transferuri de la bugetul de stat sau organizaţii internaţionale.
Responsabilitatea execuţiei bugetare aparţine guvernului prin MFP care
are capacitatea de a administra atât procesul de colectare a veniturilor cât şi a
procesului de utilizare a alocaţiilor bugetare.
Prevederile bugetare privind veniturile reprezintă limite minime de
realizat, iar cheltuielile aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite.
Înainte de trecerea la execuţia efectivă a bugetului are loc repartizarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe trimestre şi instituţii. Repartizarea pe
trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare e aprobată de MFP şi ordonatorii
de credite principali şi secundari asigurând execuţia echilibrată a bugetelor.
Execuţia veniturilor bugetare e activitatea de încasare a impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri cuvenite bugetelor.

Page | 27
2.5.2. Principiile care stau la baza executiei bugetare a
veniturilor si etapele de realizare a acesteia

Principiile care stau la baza execuţiei bugetare a veniturilor sunt :


1. Nici un impozit, taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu pot
fi înscrise în buget şi încasate dacă nu au fost stabilite prin lege
2. Legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an , impozitele,
taxele şi cotele acestora precum şi celelalte venituri care
urmează a se percepe de la contribuabili persoane juridice sau
fizice.
3. E interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de
contribuţii directe şi indirecte în afara celor stabilite prin lege.
Execuţia bugetară se încadrează în exerciţiul bugetar care începe la 1
ianuarie şi se termină la 31 decembrie.
MFP administrează veniturile bugetare ale statului prin intermediul
procedurilor de gestiune de colectare a creanţelor bugetare din impozite, taxe şi
alte venituri ale bugetului de stat datorate de plătitori persoane juridice şi fizice.
În acest scop un rol însemnat revine Agenţiei Naţionale de
Administraţie Fiscală care are printre obiective : colectarea veniturilor bugetului
de stat, veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile asigurării
fondului de somaj, veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.
Stingerea creanţelor bugetare se face prin plata obligaţiilor fiscale,
compensare, restituire, executare silită şi în cazuri excepţionale, pentru motive
temeinice, guvernul prin hotărâri poate anula unele creanţe bugetare.
Execuţia veniturilor bugetare se derulează pe mai multe etape
procedurale succesive, grupate astfel :
- aşezarea veniturilor bugetare
- lichidarea veniturilor bugetare
- emiterea titlului de percepere
- perceperea veniturilor bugetare
Primele 3 etape sunt executate de organele cu atribuţii fiscale, iar
operatiunea de încasare de către organele Trezoreriei Statului.
Execuţia cheltuielilor bugetare e activitatea de efectuare a cheltuielilor
prevăzute şi aprobate prin buget prin legea bugetelor anuale unde sunt
prevăzute şi aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu
bugetar după structura economica şi functională a clasificaţiei bugetare.
Creditul bugetar e suma aprobată prin buget ce reprezintă limita
maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar

Page | 28
pentru angajamentele contractate sau din exerciţiile anterioare pentru acţiuni
multianuale.
Pentru angajamente multianuale se folosesc credite destinate unor
acţiuni multianuale care evidenţiază sumele alocate unor programe, proiecte,
obiective care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de 1 an şi dau loc la credite
de angajament şi credite bugetare.

2.5.3. Principiile care stau la baza executiei bugetare a


cheltuielilor si fazele de realizare a acesteia

Execuţia cheltuielilor bugetare are la bază următoarele principii :


- creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului
bugetar
- creditele bugetare pentru un ordonator principal de credite nu pot fi
virate si utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de
credite.
Virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificaţiei bugetare
sunt de competenţa ordonatorului principal de credite pentru bugetul propriu şi
al instituţiei publice subordonate şi se pot efectua începând cu trimestrul al III
lea în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului
principal de credite care urmează a se suplimenta cu cel puţin o lună înainte de
angajarea cheltuielilor.
Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost
majorate din Fondul de Rezervă Bugetara şi Fondul de Investiţie la
dispoziţia Guvernului.
- situaţia virărilor de credite bugetare e transmisă lunar la MFP de
către ordonatorul principal de credite in termen de 5 zile de la
sfârşitul lunii.
- creditele bugetare aprobate care nu au fost utilizate până la sfârşitul
anului bugetar sunt anulate din oficiu
În procesul execuţiei bugetare cheltuielile parcurg următoarele faze :
- angajarea
- lichidarea
- ordonanţarea
- plata
Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor
ordonatorului principal de credite pentru operaţiunile specifice (angajării,

Page | 29
lichidării şi ordonanţării cheltuielilor) de atribuţiile persoanelor care au calitatea
de contabil public pentru plata cheltuielilor in limita fondurilor disponibile.
I) Angajarea cheltuielilor se referă la sumele aprobate la partea de
cheltuieli care se face pe tot parcursul exerciţiului bugetar astfel
încât să existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul
angajamentelor vor fi livrate/prestate şi se vor plăti in exerciţiul
bugetar respectiv.
Angajarea cheltuielilor din fondurile publice îmbracă 2 forme de
angajamente :
a) angajament legal : faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând
orice act juridic din care rezultă o obligaţie pe seama fondurilor publice
b) angajament bugetar: orice act prin care o autoritate competenta
afecteaza fondurile publice unei anumite destinaţii în limita creditelor
bugetare aprobate. Angajamentul bugetar precede angajamentul legal şi
poate şi angajamente bugetare individuale care se referă la acţiuni noi şi
angajamente bugetare globale care reprezintă cheltuieli curente de
funcţionare de natură administrativă cum sunt:
- cheltuielile de deplasare
- cheltuielile de protocol
- cheltuielile de întreţinere şi funcţionare
- cheltuielile cu asigurările
- cheltuielile cu chiriile
- cheltuielile cu abonamentele la reviste şi buletine lunare
II) Lichidarea cheltuielilor e faza procesului de execuţie bugetară în
care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se
verifică realitatea sumei datorată pe baza documentelor care atestă
operaţiunile respective.
Documentele care atestă bunurile livrate sau serviciile prestate din care rezultă
obligaţiile de plată certe se vizează pentru bun de plată de către ordonatorul de
credite.
III) Ordonanţarea este faza în care se confirmă că livrările de bunuri
au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate
fi realizată. În această fază ordonatorul de credite emite
ordonanţarea de plată pentru efectuarea plăţii.
Plata cheltuielilor e faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică
face plata efectivă a obligaţiilor sale faţă de terţii creditori. Plăţile din credite
bugetare deschise se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de credite şi e
asigurată de şeful compartimentului financiar contabil ce se poate face în
numerar sau virament cu ordin de plată pentru trezoreria statului semnat de

Page | 30
conducătorul compartimentului financiar contabil şi de persoana cu atribuţii in
acest domeniu.

2.5.4. Contul general anual de execuţie bugetară

Ministerul finanţelor publice elaborează contul general anual de


execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat care au ca
anexe conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale şi bugetele
ordonatorilor principali de credite inclusiv anexele la acestea pe care le prezintă
guvernului.
Contul general anual de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza situaţiilor
financiare prezentate de ordonatorul principal de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a
bugetelor fondurilor speciale. Guvernul analizează şi prezintă spre aprobare
parlamentului contul general anual de execuţie până la 1 iulie a anului următor
celui de execuţie conturi care se aprobă prin lege după verificarea acestora de
curtea de conturi.
Conturile anuale de execuţie cuprind:
• la venituri:
- prevederi bugetare iniţiale
- prevederi bugetare definitive
- încasari realizate
• la cheltuieli:
- credite bugetare iniţiale
- credite bugetare definitive
- plăţi efectuate.
Ministerul finanţelor publice pe lângă conturile anuale de execuţie a
bugetelor mai întocmeste anual contul general al datoriei publice a statului care
se depune la parlament spre adoptare.
Contul general al datoriei publice a statului cuprinde:
• conturile datoriei publice interne
• conturile datoriei publice externe directă a statului
• situaţia garanţiilor guvernului pentru credite interne şi externe
primite de către alte persoane juridice
Conturile generale anuale de execuţie evaluează excedentul sau deficitul
bugetar.

Page | 31
Toate instituţiile publice întocmesc contul de execuţie a bugetului
instituţiei publice (anexa 10) care însoţeşte situaţiile financiare şi cuprinde
următoarele informaţii:
a) pentru venituri:
- prevederi bugetare aprobate iniţial
- prevederi bugetare aprobate definitive
- drepturi constatate
- încasări realizate
- drepturi constatate de încasat
b) pentru cheltuieli:
- credite bugetare iniţiale
- credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plăţi efectuate
- angajamente de plătit
- cheltuieli efective

2.5.4.1. Execuţia de casă a bugetului

Execuţia de casă a bugetului este un complex de acţiuni care se referă la


încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare ce se realizează prin
trezoreria statului pe baza nomenclaturii metodologiei elaborate de MFP care
asigură:
- încasarea veniturilor bugetare
- plata dispusă de persoane autorizate ale instituţiilor publice în limita
creditelor bugetare aprobate
- efectuarea operaţiilor de încasări şi plăţi privind datoria publică
internă şi externă rezultată din împrumuturile contractate direct sau
cu garanţia statului inclusiv rambursarea ratelor scadente şi plata
dobânzilor şi comisioanelor aferente
- efectuarea altor operaţii financiare în contul administraţiei publice,
locale şi centrale
Prin trezoreria statului se pot efectua şi:
- păstrarea disponibilitaţilor reprezentând fonduri externe
nerambursabile sau contravaloarea în lei primite pe baza de
acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme
internaţionale şi utilizarea lor potrivit bugetului aprobat

Page | 32
- efectuează plasarea financiară din disponibilitaţile aflate în contul
general al trezoreriei statului prin BNR
- alte operaţii financiare prevăzute de lege

2.5.4.2. Execuţia de casă a bugetului instituţiilor publice

Instituţiile publice indiferent de sistemul de finantare şi subordonare, inclusiv


activităţile de pe lângă unele instituţii publice finanţate integral din venituri
proprii efectuează operaţii de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale
trezoreriei statului în a căror rază işi au sediul fiscal şi la care au deschise contul
de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.
Se interzice instituţiilor publice de a efectua operaţii financiare prin
băncile comerciale. Instituţiile publice sunt obligate de a transmite bugetul
aprobat unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului la compartimentele de
cheltuieli pe bază de bugete.

2.6. Intrebari de autoevaluare

1. Care sunt componentele sistemului unitar de bugete?


2. Care sunt principiile procedurii bugetare?
3. Ce presupune principiul universalitatii?
4. Ce presupune principiul anualitatii?
5. Care sunt etapele procedurale ale executiei veniturilor bugetare si ce
presupun ele?
6. Definiti angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor?
7. Care este structura conturilor anuale de executie?
8. Contul general al datoriei publice a statului cuprinde?

Page | 33
Page | 34
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI

3.1. Condideratii generale

Se organizează şi funcţionează pe principiul execuţiei de casă şi asigură


înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în contul de venituri şi cheltuieli
deschise pe bugete, pe ordonatori de credite şi subdiviziunile clasificaţiei
bugetare stabilite de MFP.
În contabilitatea trezoreriei statului se deschid pe seama ordonatorilor
de credit, conturi distincte pentru credite deschise şi repartizate pentru cheltuieli
efectuate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de
şomaj şi bugete locale precum şi contul de disponibilităţi din care se pot efectua
plăţi.
Contabilitatea trezoreriei statului asigură informaţii cu privire la
derularea în condiţii de echilibru financiar aprobată anual prin lege pentru
fiecare buget precum şi în limita disponibilităţilor aflate în conturi.
În contabilitatea trezoreriei statului se reflectă în conturi distincte
împrumuturile de stat intern şi extern primite pentru finanţarea deficitelor
bugetare precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de lege, plasamente financiare
efectuate din contul curent general al trezoreriei statului precum şi depozitele
atrase de la intituţiile financiare şi personale fizice.
Contabilitatea se organizează în cadrul MFP şi al unităţilor sale
subordonate (administraţii financiare) şi cuprinde operaţii privind execuţia de
casă a bugetului de stat, a bugetului fondului unic de asigurări sociale de
sănătate, asigurările de şomaj, a bugetului asigurărilor sociale de stat. Gestiunea
datoriei publice externă şi internă precum şi alte operaţii efectuate în contul
general al trezoreriei statului de către administraţia centrală şi locală.
Organizarea şi conducerea contabilităţii se efectueaza potrivit normelor
emise de MFP. La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriei statului se
procedează la încheierea execuţiei bugetare:
- încheierea execuţiei bugetare de stat se efectuează de catre unităţile
teritoriale ale trezoreriei statului
- încheierea execuţiei bugetare a asigurărilor de stat se efectuează de
catre unităţile teritoriale ale trezoreriei statului

Page | 35
- încheierea execuţiei bugetare locale se efectuează de OPC finanţate
din bugete locale.
MFP întocmeşte bilanţul final al trezoreriei statului trimestrial şi anula
potrivit normelor metodologice emise în acest sens.

3.2. Sistemul de înregistrare în contabilitatea


trezoreriei

Înregistrarea în contabilitatea de trezorerie a documentelor justificative


de încasări şi plăţi se face cronologic şi sistematic în conturile de activ şi
pasiv şi conturile anuale deschise. În cadrul fiecărei trezorerii documentele
se înregistrează zilnic fiind interzisă amânarea pentru evidenţiere în ziua
următoare.
Sistemul de contabilitate a trezoreriei se asigură pe baza unor
formulare:
1. Jurnalul
2. Fişa de cont sintetic
3. Fişa de cont analitic şi extras de cont
4. Balanţa

Jurnalul - reprezintă documentul contabil de bază a contabilităţii


trezoreriei pentru înregistrarea operaţiilor în mod cronologic şi
sistematic. Se deschide şi se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de
bilanţ, separat pentru operaţiile de creditare şi separat pentru operaţiunile
de debitare.
Jurnalul se intocmeşte de către compartimentul de trezorerie prin care s
e efectuează operaţii de încasări şi plăţi.
Documetele care stau la baza înregistrării rămîn anexate la jurnalul de
înregistrare şi se arhivează la compartimentul care l-a elaborat.
La sfârşitul zilei în jurnal se totalizează sumele în care s-au înregistrat
operaţiile pentru conturile sintetice înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei
respective, dupa care acestea se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând
rulajul cumulat de la începutul anului al contului respectiv care se înscrie pe
rândul prevăzut în acest scop. Operaţiile din jurnal se verifică şi se semnează de
şeful compartimentului si de salariatul care l-a întocmit. Pe baza rulajului zilnic
se intocmeşte jurnalul sinteză a contului sintetic de bilanţ care evidenţiază

Page | 36
contul corespondent debitor sau creditor care se evidenţiază numai în operaţiile
curente.
Fişa de cont sintetic - se intocmeşte în cadrul contabilităţii
trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiile
pe baza datelor din jurnalul sinteză primite zilnic de la caserie, serviciul
încasări şi evidenţierea veniturilor bugetare şi serviciul de verificare şi
decontare a cheltuielilor pe bază de buget.
Pe primul rând din fişă se înscrie soldul final al contului sintetic la
începutul anului, iar în continuare se înscriu operaţiile curente. Zilnic se
stabileşte rulajul pe coloanele de debit si credit a contului sintetic şi rulajul
cumulat în care se evidenţiază şi soldul contului la începutul anului. Pe bază de
fişe se intocmeşte balanţa de verificare sintetică.
Fişa de cont analitic şi extras de cont - se intocmeşte astfel:
- pentru venituri se deschid fişe de cont analitic pe capitole si
subcapitole de venituri şi pe plătitor. În cazul veniturilor încasate de
la Instituţiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează
acestora extrase de cont pe baza cărora se confirmă înregistrarea
efectuării.
- pentru cheltuielile bugetare fişele de cont analitic se deschid pe
capitole şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea pe unităţi
subordonate.
- pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschid fişe de cont
analitic pe OPC cu desfăşurarea pe instituţii subordonate.
În contul analitic se înregistrează operaţii de încasări şi plăţi pe măsura
efectuării lor în ordine cronologică a documentelor justificative şi se
eliberează extrase de cont pe operaţii efectuate.
Operaţiile înregistrate în contul analitic trebuie să corespundă cu contul
sintetic corespondent.
Balanţa - constituie documentul contabil care se intocmeşte în scopul
asigurării înregistrării corecte a operatiilor (incasari si plati) în contabilitatea
trezoreriei. Balanţa poate fi:
- balanţa de verificare analitică
- balanţa de verificare sintetică
Balanţa de verificare analitică este intocmită de compartimentul de
venituri şi cheltuieli care conduc evidenţa veniturilor şi cheltuielilor pentru
contul analitic precum şi caseria pentru disponibilităţi băneşti. Balanţa analitică
a conturilor sintetice de cheltuieli ale bugetului de stat, locale şi bugetul
asigurărilor sociale de stat, a disponibilităţilor se intocmeşte zilnic.
Rulajele debitoare, creditoare şi soldul final trebuie să corespunda cu
aceleaşi date ale contului sintetic.

Page | 37
Balanţa de verificare sintetică se intocmeşte de către compartimentul
contabil din cadrul trezoreriei statului pe baza documentelor primite de la
compartimentul de specialitate şi asigură verificarea exactităţii datelor din
contabilitatea analitică cu cea a conturilor sintetice operaţionale ce se realizează
prin compararea datelor din balanţele analitice cu cele din balanţa sintetică
privind rulajul creditor, debitor şi soldul final.

3.3. Contabilitatea mijloacelor bănesti şi alte valori


la trezoreria statului

Conturile din această clasă asigură evidenţa mijloacelor băneşti şi a


efectelor şi titlurilor de valoare în casieria trezoreriei şi sunt:
- Contul 10 "Casa"
- Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare"
- Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de
plăţi în numerar"
- Contul 13 "Casa tranzitorie"
- Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"

Contul 10 "Casa" este un cont de activ de mijloace băneşti care


evidenţiază mijloacele băneşti existente în casieria trezoreriei precum şi
încasările şi plăţile efectuate în numerar.
Contul 10 "Casă" se debitează cu încasările efectuate privind veniturile
din impozite şi taxe şi alte venituri de la agenţii economici, instituţii publice
potrivit formulei cu date ipotetice:

10 "Casa" = % 100.000.000
20 "Veniturile bugetului de stat" 15.000.000
21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" 9.000.000
22 "Veniturile bugetelor asigurărilor sociale 12.000.000
de stat"
41 "Certificate de trezorerie de la populaţie 50.000.000
pentru finanţarea deficitului bugetului de
stat"
42 "Certificate de depozit" 50.00.000

Page | 38
50 "Disponibil al instituţiilor publice" 4.000.000
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 5.000.000

Contul 10 "Casa" se creditează cu plăţile efectuate reprezentând sume


restituite în numerar agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor
ca impozite şi taxe necuvenite bugetelor respective potrivit formulei:

% = 10 80.000.000
20 "Veniturile bugetului de stat" "Casa" 4.000.000
21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" 2.000.000
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de 1.000.000
stat"
23 "Cheltuielile bugetului de stat" 23.000.000
41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru 30.000.000
finanţarea deficitului bugetului de stat"
42 "Certificate de depozit" 1.000.000
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 9.000.000
71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului" 10.000.000

Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar


existent în casieria Trezoreriei la finele zilei.

Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare" este un cont de activ care


evidenţiază bonurile de tezaur şi titlurile de stat care urmează a fi plasate la
agenţii economici şi populaţie.
Contul 11"Efecte şi titluri de valoare" se debitează la primirea efectelor
şi titlurilor de valoare de către Direcţia de trezorerie de la Ministerul Finanţelor
Publice potrivit relaţiei

11 "Efecte şi titluri de = 66 "Decontări privind efectele 8.000.000


valoare" şi titlurile de valoare"

Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare" se creditează pe măsura plasării la


agenţii economici şi populaţie şi a încasării prin casierie a contravalorii titlurilor
respective potrivit relaţiei:

66 "Decontări privind efectele şi = 11 "Efecte şi titluri 5.000.000


titlurile de valoare" de valoare"

Page | 39
Soldul codului 11"Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă
efectele şi titlurile de valoare existente în casierie la finele zilei.

Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de


plăţi în numerar" este un cont de activ de mijloace băneşti.
Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi
în numerar" se debitează cu încasările de numerar în contul de disponibil de la
bancă, din contul deschis la Direcţia de trezorerie judeţeană în contul de la
filiala bănci care păstrează numerarul trezoreriei potrivit relaţiei:

12 "Disponibil al trezoreriei = 61 "Cont corespondent al 10.000.000


la bancă pentru plăţi în trezoreriei"
numerar"

Contul 12"Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în


numerar" se creditează cu plăţile efectuate potrivit relaţiei:

23 "Cheltuielile bugetului de = 12 "Disponibil al 4.000.000


stat pentru plăţi în trezoreriei la bancă
numerar" pentru plăţi în
numerar"

Soldul contului 12"Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea


de plăţi în numerar" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în
cont la finele zilei.

Contul 13 "Casa tranzitorie" funcţionează la trezoreriile care nu au


casierie tezaur şi evidenţiază încasările efectuate după orele 14. Este un cont de
activ de mijloace băneşti, care se debitează cu sumele depuse la unitatea bănci
comerciale prin creditul contului 10 "Casa" potrivit relaţiei:

13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa" 25.000.000

Contul 13 "Casa tranzitorie" se creditează pe baza documentelor de


înregistrare în cont a numerarului depus la bancă prin debitul contului 12 după
cum rezultă din formula:

12 "Disponibil al trezoreriei la bancă = 13 "Casa 18.000.000


pentru plăţi în numerar" tranzitorie"

Page | 40
Soldul debitor al contului 13 "Casa tranzitorie" reprezintă disponibilul existent
în cont la finele zilei.

Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"


este un cont de activ de mijloace băneşti care se debitează cu sumele eliberate
în numerar din casieria tezaur pe bază de proces verbal pentru alimentarea cu
numerar a trezoreriei din alt judeţ după cum rezultă din formula:

14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei = 10 "Casa" 50.000.000


din alt judeţ"

Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" se


creditează la primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la Direcţia
Judeţeană de trezorerie potrivit formulei:

61 "Cont corespondent al = 14 "Sume în numerar 50.000.000


trezoreriei" eliberate trezoreriei din
alt judeţ"

Soldul debitor reprezintă sumele eliberate în numerar trezoreriei din alt


judeţ, la finele zilei.

3.4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor


bugetare

Conturile din această clasă asigură contabilitatea încasării veniturilor


cât şi a contabilităţii plăţilor dispuse de ordonatorii de credite ai bugetului
general consolidat.
- contul 20 „Veniturile bugetului de stat”
- contul 21 „Veniturile curente ale bugetelor locale”
- contul 22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat”
- contul 23 „Cheltuieli bugetare de stat”
- contul 24 „Cheltuielile curente ale bugetelor locale”
- contul 25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”
- contul 26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate”

Page | 41
- contul 27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate”
- contul 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”
- contul 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

Contul 20 "Veniturile bugetului de stat" este un cont de pasiv care se


creditează cu încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat în numerar şi prin
virament pe capitole, subcapitole şi plătitori, din impozite, taxe şi alte drepturi
cuvenite de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili prin debitul
conturilor: 10 cu veniturile încasate în numerar; 23 cu sumele virate trezoreriei
din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din
bugetul de stat reprezentând taxe şi vărsăminte cuvenite; 50.69 cu plăţile
dispuse de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către bugetul
de stat, iar disponibilităţile rămase vor fi utilizate pentru lichidarea obligaţilor
către celelalte bugete sau după caz, pentru alte scopuri; 61, reprezentând
impozite şi taxe virate în contul trezoreriei de către agenţii economici care au
conturile deschise la băncile comerciale, potrivit formulei:

% = 20 "Veniturile 500.000.000
10 "Casă" bugetului de 18.000.000
23 "Cheltuielile bugetului de stat" stat" 26.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor 440.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 16.000.000

Începând cu data de 1 ianuarie 2006 în structura veniturilor bugetului de stat s-a


introdus capitolul 06.01 "Impozit pe venit" cu defalcare pe subcapitole pentru
care în trezoreria statului se deschid următoarele conturi:
- 20.06.01 "Impozit pe venit"
- 20.06.01.01 "Impozit pe venituri din activităţi independente"
- 20.06.01.02 "Impozit pe venituri din salarii"
- 20.06.01.03 "Impozit din venituri din cedarea folosinţei bunurilor"
- 20.06.01.04 "Impozit pe venituri din dividende"
- 20.06.01.05 "Impozit pe venituri din dobânzi"
- 20.06.01.06 "Impozit pe alte venituri"
- 20.06.01.10 "Regularizări"
Contabilitatea analitică a obligaţiilor bugetare se organizează şi conduce astfel:

a) Pentru contul 20.06.01.01 "Impozit pe venituri din activităţi


independente" care se realizează de la persoanele fizice, evidenţa

Page | 42
analitică pe plătitori se conduce şi asigură de către organele fiscale
ale Ministerului Finanţelor Publice. Incasările de venituri se
evidenţiază în conturi analitice deschise, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, grupate pe unităţi administrativ-teritoriale
arondate la trezoreria statului (comune, oraşe, şi municipii).
b) Pentru contul 20.06.01.02 "Impozit pe venituri din salarii" se
deschid, la trezoreria statului, conturi analitice pe plătitori persoane
juridice. În acelaşi mod se organizează evidenţa şi pentru conturile
20.06.01.04 "Impozit pe venituri din dividende"; 20.06.01.05
"Impozit pe venituri din dobânzi" şi 20.06.01.06 "Impozit pe alte
venituri". Prin programul informatic se asigură gruparea conturilor
analitice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, operaţiune necesară
pentru defalcarea cotelor din impozitul pe venit cuvenite acestora.
Contul 20 "Veniturile bugetului de stat" se debitează prin creditul
conturilor 10; 50.69 şi 61 cu sumele restituite în numerar sau prin virament la
agenţii economici şi contribuabili din impozite şi taxe vărsate ca necuvenite
bugetului de stat: 21.34.02.01 cu cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale; 30.24 cu cote defalcate pentru echilibrarea
bugetelor comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a bugetului propriu din cota de
10%; 80.01 la sfârşitul anului cu soldul creditor al contului 20 pentru închiderea
exerciţiului bugetar potrivit formulei;

20 "Veniturile = % 500.000.000
bugetului de 10 "Casa" 1.000.000
stat" 21.34.02.01 "Veniturile bugetului 200.000.000
local din cote defalcate din
impozitul pe venit"
30.24 "Disponibil din cote defalcate 30.000.000
din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale"
50.69 "Disponibil al agenţilor 2.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 7.000.000
80.01 "Excedent deficit bugetar pe 260.000.000
anul curent"

Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază


veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea analitică a contului se conduce
pe surse de venituri pe capitole şi subcapitole, pe plătitori conform Clasificaţiei
bugetare a veniturilor.

Page | 43
Contul 21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" este un cont de
pasiv care se creditează cu încasările în anul curent ale bugetului local
constituite din venituri proprii provenite din impozite, taxe şi alte drepturi de la
agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili; sume şi cote defalcate şi
subvenţii corespunzător subdiviziunilor clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor locale prin debitul conturilor: 10 cu veniturile încasate în numerar.
20.07.01 "Cote defalcate din impozitul pe venit" pentru echilibrarea bugetelor
locale; 24 cu sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare
reprezentând impozite pe salarii, alte taxe şi vărsăminte; 50.69 cu plăţile dispuse
de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către bugetul local: 61
reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei de către agenţii
economici care au conturile deschise la băncile comerciale potrivit formulei:

% = 21 "Veniturile 100.000.000
10 "Casă" curente ale 5.000.000
20.07.01 "Cote defalcate din bugetelor 40.000.000
impozitul pe venit" locale"
24 "Cheltuielile curente ale bugetelor 6.000.000
locale"
50.69 "Disponibil al agenţilor 35.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 14.000.000

Contul 21"Veniturile curente ale bugetelor locale" se debitează prin


creditul conturilor: 10; 50.69 şi 61 cu sumele restituite în numerar sau prin
virament, agenţilor economici şi contribuabililor din impozite şi taxe vărsate ca
necuvenite la bugetul local: 82 la sfârşitul anului cu soldul creditor al contului
21 pentru închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei:

21 "Veniturile = % 35.000.000
curente ale 10 "Casa" 1.000.000
bugetului 50.69 "Disponibil al agenţilor 5.000.000
local" economici"
61 "Cont corespondent al 4.000.000
trezoreriei"
82 "Excedent" 25.000.000

Soldul contului 21"Veniturile curente ale bugetelor locale" este creditor


şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei.

Page | 44
Contabilitatea analitică a contului 21 se conduce pe surse de venituri, pe
capitole şi subcapitole şi plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor şi
cheltuielilor bugetelor locale.

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" este un


cont de pasiv care se creditează cu veniturile proprii ale bugetului asigurărilor
sociale de stat încasate pe capitole, subcapitole conform clasificaţiei bugetare
prin debitul conturilor: 25 pe baza dispoziţiei de plată tip C.A.S. cu contribuţia
de asigurări sociale, utilizată de agenţii economici şi instituţii publice la locul de
muncă; 10, 50.69 şi 61 cu sumele încasate în numerar prin casierie şi prin
virament în contul trezoreriei reprezentând veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat potrivit formulei:

% = 22 "Veniturile 150.000.000
25 "Cheltuielile bugetului bugetului 30.000.000
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor
10 "Casă" sociale de 10.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor stat" 75.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al 35.000.000
trezoreriei"

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" se debitează


prin creditul conturilor: 10; 50.69; 61 cu sumele în numerar sau prin virament
restituite agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia de asigurări
sociale virată necuvenit şi care nu poate fi compensată cu sumele datorate în
perioadele viitoare; 81 la finele anului cu soldul creditor al contului 22 pentru
închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei:

22 "Veniturile = % 30.000.000
bugetului 10 "Casa" 5.000.000
asigurărilor 50.69 "Disponibil al agenţilor 5.500.000
sociale de economici"
stat" 61 "Cont corespondent al 10.000.000
trezoreriei"
81 "Excedent/deficit al bugetului 14.000.000
asigurărilor sociale de stat"

Soldul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" este


creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea analitică

Page | 45
a contului 22 se conduce pe surse de venituri, capitole, subcapitole conform
"Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale".

Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat" este un cont de activ care


evidenţiază plăţile de casă efectuate prin trezorerie dispuse de ordonatorii de
credite finanţaţi din bugetul de stat în limita creditelor bugetare deschise sau
repartizate.
Contabilitatea analitică a contului 23 se desfăşoară în conturi analitice pe
capitole, subcapitole şi categorii de cheltuieli, ministere şi instituţii subordonate
conform "Clasificaţiei cheltuielilor bugetului de stat".
Contul se debitează prin creditul conturilor: 10, cu sumele eliberate în
numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli pentru
salarii, deplasări, prin casieriile proprii, cu plăţile de dobânzi aferente
certificatelor de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat,
răscumpărate şi dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite
certificare de depozit, pentru perioada de subscriere la finanţarea deficitului
bugetului de stat, 20, 22, cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli ale
instituţiilor publice reprezentând impozite, taxe şi contribuţii de asigurări
sociale; 50.69 cu sumele încasate de agenţii economici de la instituţiile publice
pentru livrările de mărfuri, prestările de servicii şi executarea de lucrări potrivit
formulei:

23 "Cheltuielile = % 250.000.000
bugetului de 10 "Casa" 500.000
stat" 20 "Veniturile bugetului de stat" 26.000.000
22 "Veniturile bugetului asigurărilor 9.000.000
sociale de stat"
50.69 "Disponibil al agenţilor 100.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 110.000.000

Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat" se crediteaza prin debitul


conturilor: 10 cu sumele depuse de instituţiile publice, reprezentând fonduri
rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont; 50.69 cu sumele recuperate
de la agenţii economici ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la
respectarea preţurilor şi tarifelor; 80 la finele anului cu soldul debitor al contului
de cheltuieli pentru închiderea execuţiei bugetare, potrivit formulei:

% = 23 "Cheltuielile 250.000.000
10 "Casă" bugetului de 1.000.000

Page | 46
50.69 "Disponibil al agenţilor stat" 10.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al 39.000.000
trezoreriei"
80 "Excedent/deficit al bugetului de 200.000.000
stat"

Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" este un cont de activ


care evidenţiază plăţile de casă privind cheltuielile bugetului local cu excepţia
cheltuielilor cu destinaţie specială, dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi
din bugetul local prin trezorerie în limita creditelor bugetare aprobate şi
deschise ordonatorilor respectivi.
Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" se debitează prin
creditul conturilor: 10 cu sumele eliberate pe bază de CEC din conturile
instituţiilor de subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile
proprii pentru achitarea salariilor, deplasărilor şi a altor drepturi de personal; 20,
21, 22 cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli de către ordonatorii de
credite pentru virarea de impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale, după
caz la bugetele respective; 50.69 cu plăţile dispuse de ordonatorii de credite
finanţaţi din bugetele locale în contul furnizorilor reprezentând cheltuieli pentru
aprovizionarea de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii în limita
creditelor bugetare deschise; 61 cu plăţile făcute creditorilor cu conturile
deschise la băncile comerciale; potrivit formulei:

24 "Cheltuieli = % 60.000.000
curente ale 10 "Casa" 2.000.000
bugetului 20 "Veniturile bugetului de stat" 5.000.000
local" 21 "Veniturile curente ale bugetelor 6.000.000
locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor 4.000.000
sociale de stat"
50.69 "Disponibil al agenţilor 30.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al 13.000.000
trezoreriei"

Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" se creditează prin


debitul conturilor: 10 cu sumele depuse de instituţiile publice reprezentând
fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont; 50.69; 61 cu sumele

Page | 47
recuperate de la furnizori şi creditori ca urmare a intervenţiilor efectuate cu
privire la respectarea preţurilor şi tarifelor reprezentând reconstituirea plăţilor
de casă, 82 la sfârşitul anului cu soldul debitor al contului 24 pentru închiderea
exerciţiului bugetar potrivit formulei:

% = 24 "Cheltuieli 60.000.000
10 "Casă" curente ale 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor bugetului 5.000.000
economici" local"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 4.000.000
82 "Excedent" 50.000.000

Soldul contului 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" este debitor şi


evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice de subordonare locală,
iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contabilitatea analitică a contului 24 "Cheltuieli curente ale bugetului
local" se desfăşoară în conturi analitice conform "Clasificaţiei bugetelor locale".

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" este un


cont de activ care evidenţiază plăţile efectuate din bugetul asigurărilor sociale
de stat prin trezorerie, în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise
ordonatorilor de credite finanţaţi din acest buget.
Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" se
debitează prin creditul conturilor: 10 cu sumele eliberate din contul de
cheltuieli al instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor
respective prin casieria proprie; 22 cu contribuţia de asigurări sociale utilizată
de agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea unor cheltuieli la
locul de muncă; 50.69 şi 61 cu plăţile dispuse din contul de cheltuieli de
ordonatorii de credite, privind cheltuielile de asigurări sociale în limita
creditelor deschise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale potrivit
formulei:

25 "Cheltuielile = % 130.000.000
bugetului 10 "Casa" 6.000.000
asigurărilor sociale 22 "Veniturile bugetului 85.000.000
de stat" asigurărilor sociale
de stat"
50.69 "Disponibil al 24.000.000
agenţilor economici"

Page | 48
61 "Cont corespondent al 15.000.000
trezoreriei"

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" se


creditează prin debitul conturilor: 10 cu sumele restituite în cont de către
instituţiile de asigurări sociale ca rămase nefolosite, din cele ridicate iniţial;
50.69 şi 61 cu sumele recuperate prin cont din finanţarea cheltuielilor pe anul
curent; 81 la sfârşitul anului cu soldul debitor al contului 25 pentru închiderea
exerciţiului bugetar şi stabilirea rezultatelor potrivit formulei:

% = 25 "Cheltuielile 130.000.000
10 "Casă" bugetului 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor econ." asigurărilor 5.000.000
61 "Cont corespondent al trezoreriei" sociale de 4.000.000
81 "Excedent/deficit al bugetului stat" 120.000.000
asigurărilor sociale de stat"

Soldul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"


este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de ordonatorii de credite, iar la
sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contabilitatea analitică a contului 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise
pe capitole şi subcapitole conform clasificaţiei bugetare.

Contul 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări


sociale de sănătate " este un cont de pasiv care evidenţiază veniturile pe surse
de venituri potrivit clasificatiei bugetului de asigurari de sanatate. Contul 26
"Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate " se
crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi potrivit formulei:

% = 26 "Veniturile 180.000.000
10 "Casă" bugetului 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor fondului 5.000.000
economici" naţional unic
61 "Cont corespondent al trezoreriei" de asigurări 54.000.000
27„Cheltuielile bugetului fondului sociale de 120.000.000
naţional unic de asigurări sociale de sănătate "
sănătate”

Contul 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de


sănătate " se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi potrivit formulei:

Page | 49
26 "Veniturile bugetului = % 130.000.000
fondului naţional 10 "Casa" 6.000.000
unic de asigurări 22 "Veniturile bugetului 45.000.000
sociale de sănătate " asigurărilor sociale de stat"
50.69 "Disponibil al agenţilor 24.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al 15.000.000
trezoreriei"
87"Excedent/deficit al 40.000.000
bugetului fondului naţional
unic de asigurări sociale de
sănătate "

Soldul contului 26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de


asigurări sociale de sănătate” este creditor si reflecta veniturile incasate la finele
zilei
Contul 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate” este un cont cu functie contabila de activ si care
evidenţiază plăţile de casă efectuate de ordonatorii de credite în limita creditelor
deschise şi repartizate. Se debitează prin creditul conturilor potrivit formulei:

27„Cheltuielile = % 69.000.000
bugetului fondului 10 "Casa" 6.000.000
naţional unic de 26 "Veniturile bugetului fondului 24.000.000
asigurări sociale naţional unic de asigurări sociale de
de sănătate” sănătate "
50.69 "Disponibil al agenţilor econ." 24.000.000
61 Cont corespondent al trezoreriei 15.000.000

Contul 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări


sociale de sănătate” se creditează cu sumele restituite în numerar sau prin
virament agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia virată
necuvenit prin debitul conturilor:

% = 27„Cheltuielile 180.000.000
10 "Casă" bugetului fondului 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor naţional unic de 5.000.000
economici" asigurări sociale de
61 "Cont corespondent al trezoreriei" sănătate” 54.000.000

Page | 50
87"Excedent/deficit al bugetului sociale de sănătate 120.000.000
fondului naţional unic de asigurări "
sociale de sănătate "

Soldul debitor reflectă cheltuielile efectuate la finele zilei, iar la


sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contabilitatea analitică se desfăşoară pe structura clasificaţiei
economice a cheltuielilor pe articole şi pe aliniate.

Contul 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” este un


cont cu functie contabila de pasiv si evidemţiază veniturile pe surse de venituri
potrivit clasificaţiei bugetului asigurărilor de şomaj. Se creditează cu veniturile
încasate în numerar sau prin virament:

% = 28„Veniturile 180.000.000
10 "Casă" bugetului 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor asigurărilor 5.000.000
economici" pentru şomaj”
61 "Cont corespondent al trezoreriei" 54.000.000
29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor 120.000.000
pentru şomaj”
Contul se debitează cu sumele restituite în numerar sau prin virament
agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia virată în plus sau
necuvenită prin creditul conturilor:

28„Veniturile bugetului = % 60.000.000


asigurărilor pentru 10 "Casa" 6.000.000
şomaj” 50.69 "Disponibil al agenţilor 24.000.000
economici"
61 "Cont corespondent al 15.000.000
trezoreriei"
87"Excedent/deficit al 15.000.000
bugetului asigurărilor
pentru şomaj "

Soldul creditor al contului 28„Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”


reflectă veniturile încasate la finele zilei.
Contul 29„Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”este un
cont cu functie contabila de activ si evidenţiază plăţile de casă efectuate în

Page | 51
limita creditelor bugetelor deschise şi repartizate de ordonatorii de credite ai
bugetului asigurărilor de şomaj.
Se debitează cu plăţile efectuate în numerar sau prin virament prin
creditul conturilor:
29„Cheltuielile = % 45.000.000
bugetului 10 "Casa" 6.000.000
asigurărilor pentru 50.69 "Disponibil al 24.000.000
şomaj” agenţilor economici"
61 "Cont corespondent al 15.000.000
trezoreriei"

Contul se creditează cu sumele restituite în numerar sau prin virament


agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor din contribuţia
pentru asigurări pentru şomaj virată necuvenit prin debitul conturilor potrivit
formulei:

% = 29„Cheltuielile 180.000.000
10 "Casă" bugetului 1.000.000
50.69 "Disponibil al agenţilor asigurărilor 5.000.000
economici" pentru
61 "Cont corespondent al trezoreriei" şomaj” 54.000.000
87"Excedent/deficit al bugetului 120.000.000
asigurărilor pentru şomaj "

Soldul debitor al contului reflectă cheltuielile efectuate de ordonatorul de


credite la finele lunii iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.

Page | 52
3.5. Contabilitatea disponibilităţilor din certificate
de trezorerie vândute şi depozitele populaţiei şi
agenţilor economici

Fiecare trezorerie are obligaţia de a asigura consemnarea în ocumente


justificative a operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente emisiunilor de
certificate către populaţie şi să le înregistreze cronologic şi sistematic în
contabilitatea trezoreriei.
Operaţiunile care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei statului
sunt:
1) Încasări prin casieria proprie a sumelor subscrise de titulari pe baza
certificatelor de trezorerie puse în circulaţie;
2) Transformarea certificatelor de trezorerie către populaţie
neprezentate la scadenţă pentru răscumpărare, în certificate de
depozit, pe bază de documente întocmite în acest scop, plăţile
efectuate prin casieria proprie reprezentând răscumpărarea la
scadenţă a certificatelor de trezorerie şi a certificatelor de depozit de
la titularii care le-au cumpărat.
3) Plăţi de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru populaţie
răscumpărate la scadenţă, acoperite din cheltuielile bugetului de
stat, precum şi pentru certificatele de depozit prezentate pentru
răscumpărare, acoperite din bugetul trezoreriei statului.
Conturile contabile în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi
plăţi aferente emisiunilor, certificatelor de trezorerie şi certificatelor de depozit
sunt următoarele:
Contul 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru
inanţarea deficitului bugetului de stat” este un cont de pasiv.
Contul 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat” se creditează cu încasările efectuate prin casieria
trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin debitul
contului 10 pe baza “Situaţiei certificatelor de trezorerie vândute către
populaţie” conform relaţiei:
10 = 41.10.25 “Certificate de trezorerie de 20.000.000
“Casa” la populaţie pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat la
emisiunea 1025”

Page | 53
Contul 41“Certificate de trezorerie de la populaţie pentru inanţarea
deficitului bugetului de stat” se debitează cu sumele plătite pentru
răscumpărare la scadenţă a certificatului de trezorerie din emisiunea 1021, a
cărui VN este de 10 milioane lei şi a certificatelor de trezorerie rămase
nerăscumpărate şi care se transformă în certificate de depozit de 5.000.000 lei
pe baza “situaţiei certificatelor de trezorerie răscumpărate de la populaţie şi a
celor transformate în depozit” potrivit formulei:
41.1021 “Certificate de = % 15.000.000
trezorerie de la populaţie
10 “Casa” 10.000.000
pentru finanţarea deficitului
bugetului de stat la 42 “Certificate de 5.000.000
emisiunea 1021” depozit”

Soldul creditor al contului 41“Certificate de trezorerie de la populaţie pentru


inanţarea deficitului bugetului de stat” evidenţiază certificatele de trezorerie de
la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, neajunse la scadenţă
la finele perioadei. Contabilitatea analitică a contului 41 se desfăşoară pe
conturi analitice deschise pe emisiuni de certificate de trezorerie.
Contul 42 “Certificate de depozit” tine evidenta certificatelor de depozit si
are functie contabila de pasiv. Contul 42 “Certificate de depozit” se creditează
prin debitul contului 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru
finanţarea deficitului bugetului de stat” cu valoarea certificatelor de trezorerie
devenite prin nerăscumpărare la termen certificate de depozit potrivit formulei
precedente.
Contul 42 “Certificate de depozit” se debitează cu plăţile efectuate prin
casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificatului de depozit a cărui
VN este de 1 milion lei pe baza formularului “Situaţia certificatelor de depozit
răscumpărate de la populaţie”, potrivit relaţiei:

42 “Certificate de depozit” = 10 “Casa” 1.000.000

Soldul creditor al contului 42 evidenţiază certificatele de depozit


nerăscumpărate, existente în sold la finele perioadei.
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” cont analitic
23.88.01.01.50 cod fiscal trezoreria statului “Dobânzi aferente datoriei publice”
este un cont de activ care se debitează cu plăţile de dobânzi aferente

Page | 54
certificatelor de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat,
răscumpărate la scadenţă prin intermediul contului 10 “Casa” pe baza
certificatelor de trezorerie şi a registrului zilnic de casă. Cota de dobândă este
59%.
Calculăm dobânda:
10.000.000 × 59 × 90
Dobânda = = 1.475.000 lei
360 × 100
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de srat” se mai debitează şi cu
dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite certificate de
depozit pentru perioada de subscriere la finanţarea deficitului bugetului de
stat. VN=1.000.000 lei, Dobânda 59%. Calculăm dobânda:
1.000.000 × 59 × 90
Dobânda = = 147.500 lei
360 × 100
Înregistrăm achitarea dobânzii (1.475.000+147.500) pe baza
registrului zilnic de casă, potrivit formulei:
23.88.01.01.50 “Cheltuielile bugetului de = 10 “Casa” 1.622.500
stat reprezentând “Dobânzi aferente
datoriei publice””

Contul 71 “Cheltuielile bugetului trezoreriei statului” cont analitic


71.27.17 “Dobânzi pentru certificatele de depozit” este un cont de activ, care
se debitează cu dobânzile plătite pentru certificatele de depozit pe perioada de
la împlinirea scadenţei de răscumpărare până în ziua în care s-a făcut
răscumpărarea (exclusiv) prin creditul contului 10 “Casa”. Se înregistrează
dobânda plătită pentru certificatul de depozit a cărui VN este de 1 milion lei, nr.
zile după împlinirea scadenţei de răscumpărare 15; Cota de dobândă la vedere
este 20%.
Calculăm dobânda:
1.000.000 × 20 × 15
Dobânda = = 8.333 lei
360 × 100
Dobânda la vedere calculată de 8.333 lei se plăteşte titularului cu
dispoziţie de plată în care se menţionează că suma reprezintă dobânda la vedere
pentru certificatele de depozit suportată din bugetul trezoreriei statului, care
împreună cu certificatul de depozit se transmite casierului prin circuit închis.

Page | 55
Casierul achită titularului valoarea nominală a certificatului de depozit,
dobânda aferentă pe perioada subscrisă şi dobânda la vedere înscrisă în
dispoziţia de plată şi evidenţiază în registrul de casă potrivit relaţiei:

71.27.17 “Dobânzi pentru certificatele = 10 “Casa” 8.333


de depozit”

Contul 43 “Depozite ale agenţilor economici” evidenţiază depozitele


constituite la trezoreriile statului de agenţi economici în sumă de peste 10
miliarde lei, în multiplu de 1 milion lei pe termene de 1 lună sau 3 luni, pentru
care se încheie convenţii cu unităţile de trezorerie la care au deschise conturile.
Contul 43 este cont de pasiv care se creditează pe bază de notă
contabilă prin transferarea sumelor din conturile de disponibilităţi agenţilor
economici în conturile de depozit potrivit relaţiei:
50.69“Disponibilităţi ale = 43 “Depozite ale agenţilor 15.000.000
agenţilor economici” economici”
Nivelul dobânzii acordate la depozitele pe termen de 1 lună este de 12%
pe an, iar la cele pe termen de 3 luni este de 15% pe an. În cazul în care titularul
depozitului solicită preluarea de sume din depozit înainte de termen, acesta se
transformă în disponibilităţi la vedere şi se aplică dobânda la vedere de 10% pe
an. Dobânda la depozitele în sumă de peste 10 miliarde lei se calculează pe
perioada de constituire prevăzută în convenţie (1 lună = 30 zile sau 3 luni
respectiv 90 de zile calendaristice) după următoarea formulă:
Valoarea depozitului × nr. zile depozit × cota dobândă
Dobânda =
360 × 100
În exemplul prezentat dobânda se calculează:
15.000.000 .000 × 30 × 12
Dobânda = = 150.000.00 0
360 × 100
Dobânda se înregistrează potrivit formulei:
65.15 “Dobânzi la = 43 “Depozite ale 150.000.000
disponibilităţile agenţilor agenţilor
economici” economici”

Page | 56
Contul 43 se debitează la restituirea depozitului şi virarea dobânzii cuvenite ce
se face în ziua lucrătoare imediat următoare scadenţei depozitului în contul de
disponibil, potrivit formulei:

43 “Depozite ale = 50.69 “Disponibil al 150.000.000


agenţilor economici” agenţilor economici”

Soldul creditor al contului reprezintă depozitele constituite şi neajunse la


scadenţă la finele perioadei.
Contabilitatea analitică a contului 43 se desfăşoară astfel:
43.01 “Depozite ale agenţilor economici pe termen de 1 lună”;
43.02 “Depozite ale agenţilor economici pe termen de 3 luni”.
Contul 44 “Depozite ale instituţiilor publice” evidenţiază depozitele
constituite la trezoreriile statului în sumă de peste 10 miliarde lei, în multiplu de
1 milion lei pe termene de 1 lună sau 3 luni de instituţiile publice în baza
convenţiei încheiate cu unităţile trezoreriei statului la care au deschise conturile
de disponibilităţi.
Contul 44 are funcţie contabilă de pasiv care se creditează în baza convenţiei
încheiate prin transferarea sumelor pe bază de notă contabilă, din conturile de
disponibilităţi ale instituţiilor publice în conturile de depozit potrivit formulei:

30.04 “Disponibil din fondul = 44 “Depozite ale 10.000.000.000


pentru plata ajutorului de instituţiilor
şomaj” publice”
În exemplul prezentat, dobânda se calculează:
10.000.000.000 × 90 × 15
Dobânda = = 375.000.000
360 × 100
Dobânda se înregistrează potrivit formulei:
65.06 “Dobânzi plătite = 44 “Depozite ale 375.000.000
pentru disponibilul instituţiilor
fondului pentru plata publice”
ajutorului de şomaj”

Page | 57
Contul 44 se debitează la scadenţă cu ocazia restituirii depozitului şi virarea
dobânzii cuvenite în contul de disponibil potrivit formulei:

44 “Depozite ale = 30.04 “Disponibil din 375.000.000


instituţiilor fondul pentru plata
publice” ajutorului de şomaj”

Soldul creditor al contului reprezintă depozitele constituite şi neajunse la


scadenţă la finele perioadei.
Contabilitatea analitică a contului 44 se desfăşoară astfel:
44.01 “Depozite ale instituţiilor publice pe termen de 1 lună”;
44.02 “Depozite ale instituţiilor publice pe termen de 3 luni”.

3.6. Contabilitatea disponibilitatilor Institutiilor


publice

Conturile din această clasă asigură evidenţa disponibilităţilor băneşti ale


instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi la trezoreria
statului.
Contul 50 “Disponibil al instituţiilor publice” este un cont de pasiv care
evidenţiază disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia instituţiilor publice care
au conturile deschise la trezorerie.
Contul 50 se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II după cum
urmează:
Contul 50.01 “Disponibil din fondurile cu destinaţie specială ale
ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.02 “Disponibil din
fondurile cu destinaţie specială ale instituţiilor publice de subordonare
locală” evidenţiază disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială
constituite la dispoziţia ministerelor şi instituţiilor subordonate cât şi la primării
şi instituţii publice de subordonare locală.
Sunt conturi de pasiv care se creditează cu sumele depuse de instituţiile
publice la casieria trezoreriei prin debitul conturilor: 10 “Casa” şi 61 “Cont
corespondent al trezoreriei statului” reprezentând venituri ale fondurilor cu

Page | 58
destinaţie specială constituite şi cu sumele virate de agenţii economici la
dispoziţia ministerelor, primăriilor şi instituţiilor subordonate acestora potrivit
relaţiei:

% = 50 “Disponibil al 30.700.000
10 “Casa” instituţiilor publice” 10.000.000
61 “Cont corespondent al analitic: “01” şi “02” 20.700.000
trezoreriei statului”

Conturile 50.01 şi 50.02 se debitează cu sumele eliberate din cont pe seama


instituţiilor publice în vederea efectuării de plăţi în numerar şi prin virament
prin creditul conturilor: 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei
statului”, potrivit formulei:

50 “Disponibil al instituţiilor = % 20.000.000


publice” analitic: “01” şi 10 “Casa” 5.000.000
“02” 61 “Cont corespondent al 15.000.000
Trezoreriei statului”

Soldul creditor al conturilor 01 şi 02 reflectă disponibilităţile existente în


cont la finele perioadei.

Contul 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale


ministerelor şi unităţilor subordonate” şi contul 50.04 “Disponibil din
venituri extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală”
evidenţiază disponibilităţile din venituri extrabugetare ale ministerelor şi
unităţilor subordonate reprezentând sumele încasate din cercetări statistice
gestionate de Comisia Naţională de Statistică; tariful pentru cărţile de identitate
încasat de Ministerul de Interne; veniturile din microproducţie, din activitatea
staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, veniturile proprii ale
cantinelor şi căminelor studenţeşti, veniturile din activitatea de cercetare
ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză realizate de instituţiile de
învăţământ superior.
Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală
sunt evidenţiate în contul 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale
instituţiilor publice de subordonare locală” şi exemplificăm modul de finanţare
a instituţiilor de protecţie a persoanelor cu handicap ce se asigură din:
- contribuţii proprii ale beneficiarilor de asistenţă socială sau ale
întreţinătorilor acestora;

Page | 59
- sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetele autorităţilor
administraţiei publice locale;
- alte venituri realizate în condiţiile legii.
`Conturile 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale ministerelor şi
unităţilor subordonate” şi 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale
instituţiilor publice de subordonare locală” au funcţie contabilă de pasiv. Se
creditează cu încasările reprezentând venituri extrabugetare ale ministerelor,
primăriilor şi instituţiilor subordonate prin debitul conturilor 10 “Casa” şi
61“Cont corespondent al trezoreriei statului” în numerar şi prin virament de la
agenţii economici potrivit relaţiei:

% = 50 “Disponibil al 22.000.000
10 “Casa” instituţiilor publice” 3.600.000
61 “Cont corespondent al analitic “03” şi “04”
Trezoreriei statului” 18.400.000

Conturile 50.03 şi 50.04 se debitează cu sumele eliberate din cont pe seama


instituţiilor publice în vederea efectuării de plăţi în numerar şi prin virament
prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei
statului”, potrivit relaţiei.

50 “Disponibil al = % 16.000.000
instituţiilor publice” 10 “Casa” 2.000.000
analitic: “03” şi “04” 61 “Cont corespondent al 14.000.000
trezoreriei statului”

Soldul creditor al conturilor 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale


ministerelor şi unităţilor subordonate” şi 50.04 “Disponibil din venituri
extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală” evidenţiază
disponibilităţile existente în cont la finele perioadei, iar la sfârşitul anului se
reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Contul 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit


ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil
pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare
locală” evidenţiază sumele constituite în depozite, reprezentând drepturi
cuvenite salariaţilor instituţiilor publice la finele anului, şi care urmează a fi
achitate în anul următor la date stabilite în acest scop. Se mai înregistrează şi
sumele primite cu titlul de “mandat” de la alte instituţii pentru efectuarea unor
servicii în contul acestora în anul următor.

Page | 60
Conturile 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit
ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru
sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” au
funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu sumele constituite în depozite
reprezentând drepturi de salarii, prime, gratificaţii şi alte drepturi cuvenite
personalului instituţiilor respective care se achită la începutul anului următor
prin debitul conturilor 23 “Cheltuielile bugetului de stat”, 24 “Cheltuielile
curente ale bugetelor locale”, 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de
stat”, 26 “Cheltuieli cu destinaţie specială ale bugetului local” şi cu sumele
primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţiuni de mandat prin
debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

% = 50 “Disponibil al 100.000.000
23 “Cheltuielile bugetului de instituţiilor publice” 42.000.000
stat” analitic “05” şi “06”
24 “Cheltuielile curente ale 19.000.000
bugetelor locale”
25 “Cheltuielile bugetului 6.000.000
asigurărilor sociale de stat”
26 “Cheltuieli cu destinaţie 8.000.000
specială ale bugetului local”
61 “Cont corespondent al 25.000.000
trezoreriei statului”

Conturile 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit


ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru
sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” se
debitează prin creditul conturilor: 10 “Casa”, cu sumele ridicate în numerar, în
anul următor de instituţiile publice pentru achitarea drepturilor de salarii şi a
altor drepturi – premii – gratificaţii – pentru care s-a constituit depozit; 61“Cont
corespondent al trezoreriei statului” cu sumele virate din cont furnizorilor
pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în contul altor instituţii şi cu
sumele restituite instituţiilor de la care au fost primite, ca urmare a decontării
operaţiunilor de mandat, potrivit relaţiei:

50 “Disponibil al instituţiilor = % 40.000.000


publice” 10 “Casa” 25.000.000
analitic: “05” şi “06” 61“Cont corespondent 15.000.000
al trezoreriei statului”

Page | 61
Soldul creditor al conturilor 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi
sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06
“Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de
subordonare locală” reprezintă disponibilul bănesc existent în cont la finele
perioadei.

Contul 50.07 “Disponibil din donaţii” evidenţiază sumele primite


drept donaţii de către instituţiile publice pe bază de documente întocmite cu
donatorul care pot fi persoane fizice sau juridice în lei sau valută.
Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele primite drept donaţii în
numerar la casieria trezoreriei prin debitul contului 10 “Casa” sau prin virament
de la agenţii economici prin debitul contului 61“Cont corespondent al
trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

% = 50.07 “Disponibil 30.000.000


10 “Casa” din donaţii” 5.600.000
61 “Cont corespondent al Trezoreriei 24.400.000
statului”

Contul 50.07 “Disponibil din donaţii” se debitează prin creditul conturilor 10


“Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”cu plăţile efectuate din
donaţii în numerar sau prin virament, potrivit relaţiei:

50.07 “Disponibil = % 22.000.000


din donaţii” 10 “Casa” 2.000.000
61 “Cont corespondent al 20.000.000
trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.07 “Disponibil din donaţii” evidenţiază


disponibilul din donaţii existent în cont la sfârşitul perioadei.

Contul 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul


de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul
local” sunt conturi de pasiv care se deschid pe seama instituţiilor publice care
pe lângă veniturile proprii primesc în completare, alocaţii de la buget în vederea
acoperirii cheltuielilor ocazionate de întreţinerea şi funcţionarea acestora.
Conturile 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul
de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul
local” se creditează cu veniturile proprii încasate în numerar de către instituţiile
publice şi depuse prin casieria trezoreriei în conturile instituţiilor respective prin

Page | 62
debitul contului 10 “Casa”; cu subvenţiile acordate din bugetul de stat sau local,
după caz, instituţiilor respective prin debitul conturilor 23 “Cheltuielile
bugetului de stat” şi 24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”; cu veniturile
proprii încasate prin virament prin debitul contului 61, potrivit relaţiei:

% = 50 “Disponibil al 700.000.000
10 “Casa” instituţiilor publice” 5.000.000
23 “Cheltuielile bugetului de analitic: “09” şi “10” 500.000.000
stat”
24 “Cheltuielile curente ale 150.000.000
bugetelor locale”
61 “Cont corespondent al 45.000.000
trezoreriei statului”

Conturile 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul


de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul
local” se debitează prin creditul conturilor 10“Casa” cu sumele eliberate
pentru cheltuielile efectuate cu numerar de către instituţiile publice; 23
“Cheltuielile bugetului de stat” şi 24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”
la sfârşitul anului cu subvenţiile rămase nefolosite şi retrase din contul
instituţiilor care le-au primit, conform normelor de încheiere a execuţiei
bugetare; 61“Cont corespondent al Trezoreriei statului” cu cheltuielile efectuate
prin virament de către instituţiile publice, potrivit relaţiei:

50 “Disponibil al = % 640.000.000
instituţiilor publice” 10 “Casa” 2.000.000
analitic: “09” şi 23 “Cheltuielile bugetului de stat” 450.000.000
“10” 24 “Cheltuielile curente ale 150.000.000
bugetelor locale”
61 “Cont corespondent al 38.000.000
Trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de


la bugetul de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din
bugetul local” evidenţiază disponibilul existent în conturi la finele perioadei.

Contul 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a


instituţiilor de învăţământ superior” evidenţiază veniturile proprii încasate
din taxe şi activităţi desfăşurate de instituţia de învăţământ superior şi sumele
alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării drept finanţare de bază, precum şi

Page | 63
plăţile dispuse pentru activitatea de bază, în limita prevederilor din bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat.
Este un cont de pasiv care se creditează cu veniturile proprii încasate în
numerar sau prin virament prin debitul conturilor 10 “Casa” şi 61“Cont
corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

% = 50.46 “Disponibil pentru 100.000.000


10 “Casa” finanţarea activităţii de bază 5.000.000
61 “Cont corespondent al a instituţiilor de învăţământ 95.000.000
tezaurului statului” superior”

Contul 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de


învăţământ superior” se debitează cu plăţile efectuate pentru activitatea de bază
în numerar sau prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61 “Cont
corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

50.46 “Disponibil pentru = % 88.000.000


finanţarea activităţii de bază a 10 “Casa” 3.000.000
instituţiilor de învăţământ 61 “Cont 85.000.000
superior” corespondent al
trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de


bază a instituţiilor de învăţământ superior” evidenţiază disponibilul din
finanţarea de bază existent în cont la finele perioadei, iar la finele anului se
reportează în anul următor.

Contul 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie


specială” evidenţiază sumele primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
pentru finanţarea activităţii complementare pentru dotări şi cheltuieli de capital;
reparaţii capitale; subvenţii pentru cămine şi cantine studenţeşti; burse pentru
studenţi şi cursanţi, inclusiv bursieri străini ai statului român; acţiuni de
protecţie socială a studenţilor; realizarea unor proiecte în cofinanţare şi cu surse
externe.
Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele primite de la
Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru finanţarea activităţii complementare în
contul deschis la trezoreria statului în raza căreia instituţia de învăţământ
superior îşi are sediul fiscal, pe baza ordinului de plată şi a extrasului de cont
prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit
relaţiei:

Page | 64
61 “Cont corespondent al = 50.47 “Disponibil din 50.000.000
trezoreriei statului” alocaţii bugetare cu
destinaţie specială”

Contul 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” se


debitează cu plăţile dispuse pentru activitatea complementară în numerar sau
prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa”şi 61“Cont corespondent al
trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

50.47 “Disponibil din = % 49.000.000


alocaţii bugetare cu 10 “Casa” 6.000.000
destinaţie specială” 61 “Cont corespondent al 43.000.000
trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie


specială”evidenţiază disponibilităţile băneşti existente în cont la un moment dat.
Disponibilităţile de fonduri rămase la încheierea exerciţiului bugetar se
regularizează cu bugetul de stat şi anul următor până la 15 ianuarie prin virarea
acestora în contul bugetului de stat 20.22.01.05 “Restituiri de fonduri din
finanţarea anilor precedenţi” deschis la trezoreria la care instituţiile de
învăţământ au deschise conturile potrivit relaţiei:

50.47 “Disponibil din alocaţii = 20.22.01.05 “Restituiri 1.000.000


bugetare cu destinaţie specială” de fonduri din
finanţarea anilor
precedenţi”

Contul 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din


surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă” evidenţiază
contravaloarea în lei din schimbul valutei efectuat de către instituţiile de
învăţământ superior, provenită din tragerile din împrumuturile externe
administrate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru satisfacerea
necesarului de cheltuieli la intern.
Sumele în valută provenite din împrumuturile externe se păstrează şi
evidenţiază de către instituţiile de învăţământ superior într-un cont de disponibil
în valută deschis la o bancă comercială agreată de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele încasate în contul de
disponibil al instituţiei de învăţământ superior, reprezentând contravaloarea în

Page | 65
lei a veniturilor încasate în valută prin debitul contului 61“Cont corespondent al
trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

61 “Cont = 5048 “Disponibil al instituţiei de 60.000.000


corespondent al învăţământ superior din surse
trezoreriei statului” externe pentru finanţarea
proiectelor de reformă”

Contul 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe


pentru finanţarea proiectelor de reformă” se debitează cu plăţile pentru
finanţarea proiectelor de reformă în numerar sau prin virament prin creditul
conturilor 10 “Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”potrivit
relaţiei:

50.48 “Disponibil al instituţiei = % 58.000.000


de învăţământ superior din 10 “Casa” 10.000.000
surse externe pentru 61 “Cont corespondent 48.000.000
finanţarea proiectelor de al trezoreriei statului”
reformă”

Soldul creditor al contului 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ


superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă”evidenţiază
disponibilităţile băneşti existente în cont la un moment dat.
Disponibilităţile de fonduri rămase la încheierea exerciţiului bugetar se
reportează în anul următor, fiind folosite pentru finanţarea în continuare a
proiectelor de reformă.

Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici” ţine evidenţa


sumelor încasate de la instituţiile publice pentru livrările de mărfuri, prestările
de servicii şi executării de lucrări. Agenţii economici care au de încasat sume de
la instituţii publice, au obligaţia să solicite deschiderea contului de disponibil la
trezoreria în raza căreia îşi au sediul fiscal.
Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici”este un cont de pasiv
care se creditează cu sumele încasate de la instituţiile publice reprezentând
contravaloarea livrărilor de mărfuri, prestării de servicii şi executării de lucrări
prin debitul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”pe baza
ordinelor de plată şi a extrasului de cont, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al = 50.69 “Disponibil al 70.000.000


trezoreriei statului” agenţilor economici”

Page | 66
Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici” se debitează cu
plăţile dispuse de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către
bugetul de stat, iar disponibilităţile rămase vor fi utilizate pentru lichidarea
obligaţiilor către celelalte bugete sau după caz, pentru alte scopuri prin creditul
contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”pe baza ordinelor de plată
şi a extrasului de cont potrivit relaţiei:

50.69 “Disponibil al agenţilor = 61 “Cont corespondent 60.000.000


economici” al trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.69 evidenţiază disponibilul existent în cont la


finele perioadei.
Agenţii economici titulari îşi vor transfera în contul curent propriu
deschis la banca comercială sumele reprezentând drepturi de personal, precum
şi disponibilităţile rămase după plata obligaţiilor bugetare.
Pentru disponibilităţile aflate în contul 50.69“Disponibil al agenţilor
economici” trezoreriile statului calculează lunar dobânda la vedere pe care o
virează în acelaşi cont în prima zi lucrătoare a lunii următoare pentru luna
expirată.

Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii” ţine


evidenţa transferurilor primite de regiile autonome şi societăţile comerciale de
la ordonatorii principali de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilor speciale, în completarea veniturilor proprii, sau pe destinaţii
precise pentru: dezvoltare şi retehnologizare, investiţii, rambursări de credite
externe, la trezoreria statului în raza căreia îşi au domiciliul fiscal.
Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”este un cont de
pasiv care se creditează cu sumele virate de ordonatorii principali de credite,
reprezentând transferuri şi subvenţii în completarea veniturilor proprii prin
debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, pe baza ordinului
de plată şi a extrasului de cont ,potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al = 50.70 “Disponibilităţi din 25.000.000


trezoreriei statului” transferuri şi subvenţii”

Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”se debitează


cu plăţile dispuse de regiile autonome şi societăţile comerciale beneficiare
pentru completarea sumelor necesare plăţii salariilor, impozitului şi
contribuţiilor aferente acestora, şi achitarea obligaţiilor restante şi curente faţă
de bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale prin creditul

Page | 67
contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului” pe baza ordinelor de plată
şi a extrasului de cont, potrivit relaţiei:

50.70 “Disponibilităţi din = 61 “Cont corespondent 20.000.000


transferuri şi subvenţii” al trezoreriei statului”

Soldul creditor al contului 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi


subvenţii”evidenţiază disponibilul existent în cont la finele perioadei.

Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea


medicală” se deschide la trezoreria statului în raza căreia medicii îşi au sediul
fiscal, pe seama următorilor titulari:
- medici de familie finanţaţi pe bază de contracte de către Casele
Judeţene de Asigurări Sociale de Sănătate;
- medici veterinari care au concesionat activităţi sanitar-veterinare de
interes naţional, finanţaţi din bugetul de stat prin Direcţiile Sanitare
Veterinare Judeţene;
- medici stomatologi finanţaţi pe bază de contracte de către Casele de
Asigurări Sociale de Sănătate.
Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” este un
cont de pasiv care se creditează cu sumele virate de Casele de Asigurări
Sociale de Sănătate sau Direcţiile Sanitar-Veterinare, după caz, şi cu sumele
încasate pe bază de chitanţiere depuse de personalul medical, potrivit relaţiei:

% = 50.74 “Disponibil al 40.000.000


10 “Casa” persoanelor fizice din 2.000.000
61 “Cont corespondent al activitatea medicală” 38.000.000
trezoreriei statului”

Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” se


debitează cu plăţile dispuse pe proprie răspundere de titularii conturilor
respective, inclusiv cu sumele eliberate în numerar de trezoreria statului, pe
bază de carnete de cecuri, potrivit relaţiei:

50.74 “Disponibil al = % 32.000.000


persoanelor fizice din 10 “Casa” 7.000.000
activitatea medicală” 61 “Cont corespondent 25.000.000
al trezoreriei statului”
Soldul creditor al contului evidenţiază disponibilul existent în cont la finele
perioadei.

Page | 68
3.7. Contabilitatea decontarilor

Conturile din aceasta grupă evidenţiază operaţiunile de decontare


înregistrate în contabilitatea unităţilor Trezoreriei cu ajutorul conturilor :
In cadrul contului 60 “Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională a României”
si 62 “Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate” se desfăşoară pe
conturi sintetice de gradul II
Conturile 60 “Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională a României”
si 62 “Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate”funcţionează numai
în contabilitatea Direcţiei generale a contabiliăţii publice din cadrul MFP.

A) Inregistrarea în contabilitatea Trezoreriei statului a operaţiunillor de


decontare intratrezorerii:

La unitatea Trezoreriei statului iniţiatoare :

Inregistrarea operatiunilor privind efectuarea de plăţi din conturile de cheltuieli


bugetare se face potrivit formulei :

% = 61. 700.000.000
23 “Cheltuielile bugetului de stat” 04 50.000.000
24 „Cheltuielile curente ale bugetelor locale” 100.000.000
25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de 100.000.000
stat”
27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic 150.000.000
de asigurări sociale de sănătate”
29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru 100.000.000
şomaj”

La unitatea Trezoreriei statului destinatară :

61.04 = % 88.000.000
50 3.000.000
20 „Veniturile bugetului de stat” 25.000.000
21 „Veniturile curente ale bugetelor 15.000.000
locale”

Page | 69
22 „Veniturile bugetului asigurărilor 15.000.000
sociale de stat”
26 „Veniturile bugetului fondului naţional 15.000.000
unic de asigurări sociale de sănătate”
28 „Veniturile bugetului asigurărilor 15.000.000
pentru şomaj”

Operaţiunile de decontare se înregistrează în contabilitate pe baza de


ordin de plată pentru Trezoreria statului sau a biletelor la ordin emise de
instituţiile publice sau agenţii economici prin care s-au dispus plăţi din conturile
acestora deschise la Trezoreria statului.

B) Decontari intertrezorerii – între unităţile operative din judeţe diferite :

La unitatea Trezoreriei statului iniţiatoare :


Inregistrarea operaţiunilor privind plăţile efectuate din conturile de cheltuieli
bugetare :
% = 61.03 700.000.000
23 “Cheltuielile bugetului de stat” 100.000.000
24 „Cheltuielile curente ale bugetelor 150.000.000
locale”
25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor 150.000.000
sociale de stat”
27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional 150.000.000
unic de asigurări sociale de sănătate”
29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru 150.000.000
şomaj”

La unitatea Trezoreriei statului destinatară :

61.03 = % 88.000000.0
00.000
20 „Veniturile bugetului de stat” 48.000.000
21 „Veniturile curente ale bugetelor locale” 10.000.000
22 „Veniturile bugetului asigurărilor 10.000.000
sociale de stat”
26 „Veniturile bugetului fondului naţional 10.000.000
unic de asigurări sociale de sănătate”
28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru 10.000.000
şomaj”

Page | 70
3.8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din
activitatea trezoreriei

Veniturile şi cheltuielile din activitatea de trezorerie sunt evidenţiate în


contabilitatea trezoreriilor teritoriale cât şi la nivel central în cadrul Direcţiei
Generale a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului
Finanţelor, cu ajutorul conturilor următoare:
Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” este un cont de pasiv
care se creditează cu dobânzile şi alte venituri încasate în contul trezoreriei din
plasamente financiare, precum şi comisioane pentru serviciile prestate titularilor
de cont prin debitul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”,
potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei = 70 “Venituri din activitatea


statului” trezoreriei”

Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” se debitează la sfârşitul anului


pentru închidere la Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti
prin creditul contului 64 “Decontări privind bugetul trezoreriei statului”, potrivit
relaţiei:

70 “Venituri din activitatea = 64 “Decontări privind bugetul


trezoreriei” trezoreriei statului”

La începutul anului bugetar, Direcţiile de trezorerie judeţene şi a


municipiului Bucureşti, virează cu ordin de plată soldul creditor al contului 64
în contul 36.118.00.00.302 al Ministerului Finanţelor – Direcţia Generală a
Trezoreriei şi Contabilitate Publică, deschis la Centrala Băncii Naţionale a
României, potrivit relaţiei:

64 “Decontări privind bugetul = 61 “Cont corespondent al


trezoreriei statului” trezoreriei statului”

Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” se desfăşoară pe următoarele


conturi analitice:
70.01 “Venituri ale trezoreriei din dobânzi încasate şi alte venituri”
70.02 “Restituiri din fonduri din finanţare bugetară din ani precedenţi”
70.03 “Alte venituri”

Page | 71
Contul 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” este un cont cu funcţie
contabilă de activ care se debitează cu alte cheltuieli specifice trezoreriei, cum
sunt: dobânzile şi comisioanele plătite pentru împrumuturile interne şi externe,
pentru servicii efectuate în contul trezoreriei statului, precum şi alte cheltuieli
aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al trezoreriei prin creditul
conturilor 10 “Casa”şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit
relaţiei:

71 “Cheltuielile trezoreriei = %
statului” 10 “Casa”
61“Cont corespondent al trezoreriei
statului”

Contul 71 se creditează la finele anului în contabilitatea Direcţiilor de


trezorerie Judeţene şi a municipiului Bucureşti cu totalitatea cheltuielilor
efectuate în cursul anului prin debitul contului 85 “Excedent/Deficit al bugetului
de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

85 “Excedent/Deficit al bugetului de = 71 “Cheltuielile trezoreriei


venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului” analitic: pe
statului” subdiviziunile clasificaţiei
bugetare

La începutul anului bugetar Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului


Bucureşti, vor încasa pe bază de dispoziţie de încasare, soldul debitor al
contului 85 din contul 36.118.00.00.302 al Ministerului Finanţelor – Direcţia
Generală Trezorerie şi Contabilitate Publică deschis la Centrala Băncii
Naţionale a României, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei = 85 “Excedent/Deficit al


statului” bugetului de venituri şi cheltuieli
al trezoreriei statului”

Soldul contului 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” este debitor şi evidenţiază


cheltuielile efectuate la finele perioadei, iar la sfârşitul anului contul se soldează
pentru închidere.
Contabilitatea analitică a contului 71 “Cheltuielile trezoreriei statului”
se desfăşoară pe categorii de cheltuieli, printre care exemplificăm:

Page | 72
71.27.60.17 “Dobânzi plătite pentru certificatele de depozit constituite în
trezoreria statului”
71.30.60.01 “Taxe poştale plătite pentru servicii poştale”
71.30.60.02 “Comisioane plătite băncilor comerciale pentru servicii efectuate în
contul trezoreriei statului”
71.30.60.03 “Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor bugetare”
71.30.60.20 “Alte cheltuieli ale trezoreriei statului”
71.31 “Cheltuieli de capital pentru activitatea trezoreriei statului”

3.9. Excedente - deficite bugetare

Conturile din această clasă evidenţiază rezultatele exerciţiului bugetar astfel :


Contul 80 “Excedent/Deficit al bugetului de stat” evidenţiază la
sfârşitul anului bugetar excedentul sau deficitul bugetar.
Este un cont de pasiv care se creditează cu veniturile bugetului de stat
pentru închiderea exerciţiului bugetar, procedându-se astfel:
Unităţile trezoreriei statului din cadrul administraţiilor financiare,
circumscripţiilor fiscale şi percepţiilor rurale în primele zile lucrătoare ale
noului an bugetar vor transmite în contul Direcţiei de trezorerie judeţeană,
veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, procedându-se astfel:
Se întocmeşte un ordin de plată prin care se virează soldul creditor al
contului 20 “Veniturile bugetului de stat” înregistrat în ultima balanţă de
verificare în contul Direcţiei de trezorerie judeţene, potrivit relaţiei:

20 “Veniturile bugetului de = 61 “Cont corespondent al trezoreriei


stat” statului”

Se întocmeşte o dispoziţie de încasare prin care se preia din contul Direcţiei de


trezorerie judeţene, suma aferentă soldului debitor al contului 23 “Cheltuielile
bugetului de stat” înregistrat în ultima balanţă de verificare, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei = 23 “Cheltuielile bugetului de


statului” stat”

Page | 73
Direcţia de trezorerie judeţeană în primele zile lucrătoare ale noului an
bugetar, înregistrează în contabilitatea proprie, pe baza documentelor primite de
la trezoreriile teritoriale, rezultatul execuţiei bugetului de stat, astfel:
Primirea cu ordin de plată în contul Trezoreriei judeţene a veniturilor bugetului
de stat, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al Trezoreriei = 80 “Excedent/Deficit al


statului” analitic: pe fiecare trezorerie bugetului de stat”
teritorială

Preluarea cu dispoziţie de încasare din contul Trezoreriei judeţene a cheltuielilor


bugetului de stat, potrivit relaţiei:

80”Excedent/Deficit al = 61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului”


bugetului de stat” analitic: pe fiecare Trezorerie teritorială

Soldul contului 80 “Excedent/deficit al bugetului de stat” rămâne în


contabilitatea Trezoreriei judeţene şi se raportează în bilanţul trezoreriei
statului.
Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti transferă
rezultatul execuţiei bugetului de stat în contul Ministerului Finanţelor nr.
36.118.00.00.302 deschis la Centrala Băncii Naţionale a României, astfel:
Excedentul bugetului de stat se virează cu ordin de plată, potrivit relaţiei:

80 “Excedent/deficit = 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”


al bugetului de stat” analitic: pe fiecare trezorerie teritorială
Preluarea cu dispoziţie de încasare a deficitului bugetului de stat, potrivit
relaţiei:
61 “Cont corespondent al Trezoreriei = 80 “Excedent/deficit al
statului” analitic: pe fiecare Trezorerie bugetului de stat”
teritorială

Soldul contului 80 evidenţiază excedentul sau deficitul bugetului de stat.


Rezultatul execuţiei bugetului de stat se poate stabili:
- la nivelul Direcţiilor de Trezorerie Judeţene;
- la nivelul Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din
cadrul Ministerului Finanţelor.
Contul 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”
evidenţiază la sfârşitul anului bugetar rezultatul execuţiei de casă a bugetului
asigurărilor sociale de stat. Este un cont de pasiv, deschis pe seama Ministerului

Page | 74
Muncii şi Solidarităţii Sociale, Direcţiile generale de muncă şi solidaritate
socială judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a Oficiului de Muncă Bucureşti
care se creditează prin debitul contului 22 “Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat" cu soldul creditor al contului de venituri”, potrivit relaţiei:

22 “Veniturile bugetului asigurărilor = 81 “Excedent/deficit al bugetului


sociale de stat” asigurărilor sociale de stat”

Contul 81 se debitează prin creditul contului 25 “Cheltuielile bugetului


asigurărilor sociale de stat” cu soldul debitor al contului de cheltuieli bugetare
pentru închiderea exerciţiului bugetar, potrivit relaţiei:

81 “Excedent/deficit al bugetului = 25 “Cheltuielile bugetului


asigurărilor sociale de stat” asigurărilor sociale de stat”

Soldul contului 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de


stat” evidenţiază excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat
în contabilitatea Trezoreriei statului.
Direcţiile de Trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti vor urmări
ca Direcţiile Generale de Muncă şi Solidaritate Socială să regularizeze cu
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale rezultatul execuţiei bugetului
asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârşitul anului bugetar, astfel:
Contul 82 “Excedent” este un cont de pasiv care evidenţiază rezultatul
execuţiei curente a bugetelor locale. Contul se creditează prin debitul contului
21 “Venituri curente ale bugetului local” cu soldul creditor al contului de
venituri, potrivit relaţiei:

21 “Venituri curente ale bugetului local” = 82.98.02.01 “Excedent”

Contul 82 se debitează prin creditul contului 24 “Cheltuieli curente ale


bugetului local” cu soldul debitor al contului de cheltuieli curente pentru
închiderea exerciţiului bugetar, potrivit relaţiei:

82.98.02.01 “Excedent” = 24 “Cheltuieli curente ale bugetului


local”

Soldul contului 82 poate fi creditor sau debitor, după cum veniturile curente
sunt mai mari sau mai mici decât cheltuielile curente ale bugetului local.
Contul 86 ‘Excedent – deficit al bugetului asigurărilor de şomaj ‘‘,
cont de pasiv.

Page | 75
Se creditează cu veniturile încasate :

28 „Veniturile bugetului = 86 Excedent – deficit al bugetului


asigurărilor pentru şomaj” asigurărilor de şomaj

Se debitează cu cheltuielile efectuate din Fondul Asigurărilor de Somaj :

86 Excedent – deficit al = 29 „Cheltuielile bugetului


bugetului asigurărilor de şomaj asigurărilor pentru şomaj”

Soldul evidenţiază excedentul/ deficitul bugetului asigurărilor de şomaj.

Contul 87 “Excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de


Asigurări de Sănătate”, cont de pasiv.
Se creditează cu veniturilr încasate pentru sănătate :

26 „Veniturile bugetului fondului = 87 “Excedent – deficit al


naţional unic de asigurări sociale de Bugetului Fondului
sănătate” Naţional Unic de
Asigurări de Sănătate”

Se debitează cu cheltuielile efectuate din asigurarile de sănătate : 87 = 27

87 “Excedent – deficit al Bugetului = 27 „Cheltuielile bugetului


Fondului Naţional Unic de Asigurări de fondului naţional unic de
Sănătate” asigurări sociale de
sănătate”

Soldul evidentiază excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de


Asigurări de Sănătate la finele anului.

Page | 76
3.10. Monografie contabila propusa spre rezolvare

Sa se inregistreze in contabilitate urmatoarele operatiuni:

1. Se incaseaza in numerar prin casieria trezoreriei de la contribuabili persoane


fizice suma de 88.000 ron reprezentand impozitul pe cladiri si terenuri;
2. Se incaseaza in numerar prin casieria trezoreriei de la agentii
economici suma de 100.000 ron reprezentand impozitul pe profit;
3. Se inregistreaza sumele restituite in numerar agentilor economici si
contribuabililor persoane fizice reprezentand impozite si taxe necuvenite astfel:
la bugetul statului 10.000 ron; la bugetul local 16.000 ron;
4. Se inregistreaza la trezoreria locala depasirea de sold cu 5000 ron care se
depune in contul trezoreriei deschis la BNR;
5. Se inregistreaza la trezoreria locala certificatele de trezorerie in valoare de
200.800 ron primite de la Directia de trezorerie judeteana si care urmeaza a fi
plasate la populatie;
6. Se inregistreaza plasarea si incasarea prin casieria trezoreriei a contravalorii
certificatelor de trezorerie de 20.000 ron;
7. Se inregistreaza virarea sumei de 2.000 ron trezoreriei de catre institutiile
publice finantate din bugetul de stat reprezentand impozit pe cladiri;
8. Se inreistreaza sumele depuse de catre institutiile publice finantate din
bugetul de stat reprezentand fonduri ramase neutilizate din cele ridicate initial
din cont in valoare de 1.000 ron;
9. Se inregistreaza plati dispuse din contul de cheltuieli de catre ordonatorii de
credite privind cheltuieli de asigurari sociale in suma de 41.000 ron;
10. Se inregistreaza contributia agentilor economici la fondul de somaj in suma
de 67.000 ron;
11. Se inregistreaza certificatele de depozit vandute prin casieria trezoreriei
catre populatie in valoare de 10.000 ron;
12. Se inregistreaza dobanda aferenta certificatelor de depozit in valoare de
14.000 ron;
13. Se inregistreaza venituri extrabugetare in numerar de 18.000 ron ce provin
din consultatii si servicii medicale depuse la casieria trezoreriei de catre Spitalul
Municipal;
14. Se inregistreaza sumele primite drept donatie de la agentii economici de
25.000 ron prin virament si de 12.400 ron in numerar depus la casieria
trezoreriei;

Page | 77
15. Se inregistreaza plati din donatii catre unitatile prestatoare de servicii prin
virament in suma de 10.000 ron;
16. Se inregistreaza subventia acordata din Bugetul Administratiei Centrale de
Stat Universitatii de Vest din Timisoara in suma de 45.000 ron;
17. Se inregistreaza la trezoreria locala suma de 12.000 ron primita de la
Directia de trezorerie judeteana in numerar pentru completarea necesarului de
lichiditati in vederea efectuarii de plati prin casierie;
18.Se inregistreaza ridicarea de numerar din casieria trezoreriei in vederea
achitarii salariilor de catre o institutie de subordonare locala a sumei de 33.000
ron;
19. Se inregistreaza la finele anului bugetar inchiderea conturilor de cheltuieli
si venituri

Page | 78
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE SI A
CONTURILOR IN AFARA BILANTULUI

4.1. Consideraţii generale privind finanţarea


instituţiilor publice

Instituţiile publice pot fi finanţate pentru cheltuieli curente şi cheltuieli


de capital aferente acestora astfel:
- integral din Bugetul de Stat, Bugetele Locale, Bugetul Asigurărilor
Sociale de Sănătate, Bugetele Fondurilor Speciale
- din venituri proprii şi subvenţii acordate de la Bugetul de Stat, Bugetele
Fondurilor Speciale, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate
- integral din venituri proprii

a.) Instituţiile publice finanţate integral din Bugetul de Stat, Bugetele Locale,
Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate sau Bugetele Fondurilor Speciale au
obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost
finanţate.
Pot exista şi alte surse de finanţare a instituţiilor publice:
- fonduri externe nerambursabile
- subvenţii
- alocaţii bugetare cu destinaţie specială
În cazul în care instituţiile publice primesc diverse sume sau valori
materiale ca donaţii sau sponsorizări acestea reprezintă venituri ale instituţiilor
publice, sume cu care se majorează creditele bugetare respective.

b.) Pentru instituţiile publice finanţate din venituri proprii cât şi cele finanţate
din venituri proprii şi subvenţii, valori materiale şi băneşti primite sub formă de
donaţii şi sponsorizări vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora
în anexa la contul de execuţie bugetară, trimestrială şi anuală şi va preciza
modul de utilizare a acestuia.
În cazul bunurilor primite de instituţiile publice, acestea se reflectă în
contabilitatea unităţilor primitoare. Instituţiile publice care alături de credite
bugetare nerambursabile utilizează şi venituri proprii potrivit destinaţiei

Page | 79
aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli cuprind instituţiile din domeniul
artei: muzee, case de cultură, instituţii de artă şi muzicale, învăţământul
superior, sănătate, ş.a.
Pentru instituţiile de învăţământ superior şi sănătate, creditele bugetare
nerambursabile se acordă în special pentru plata salariilor, finanţarea
investiţiilor, reparaţii curente şi capitale, acestea beneficiind şi de fonduri
speciale pentru diverse programe sau activităţi: cantine, cămine, burse,
investiţii.
Creditele bugetare aferente acţiunilor multilaterale reprezintă limita
superioară a cheltuielilor ce urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul
exerciţiului bugetar. Pentru celelate credite bugetare angajarea lor se va face în
limita creditelor bugetare aprobate.
Creditele bugetare aprobate prin Bugetul de Stat, Bugetul Asigurărilor
Sociale de Sănătate, Bugetele Fondurilor Speciale pot fi folosite la cererea
ordonatorului principal de credite numai după deschiderea de credite, respectiv
repartizarea creditelor bugetare pe seama ordonatorilor ierarhic inferiori:
ordonatori secundari şi terţiari.
Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare
aprobate, pe articole şi aliniate potrivit clasificaţiei economice a cheltuielilor, în
raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior precum şi în
raport cu gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de
acoperire a deficitului bugetar.
Deschiderea de credite bugetare se realizează de MFP prin Direcţia
Generală a Finanţelor Publice la cererea ordonatorilor principali de credite şi în
funcţie de necesităţile execuţiei bugetare cu respectarea destinaţiei acestora.
Pentru menţinerea echilibrului bugetar, guvernul aproba lunar pentru
luna următoare limite lunare de cheltuieli în funcţie de estimarea încasărilor de
venituri bugetare în cadrul cărora ordonatorii principali deschid şi repartizează
credite bugetare proprii şi ale instituţiilor subordonate.
Pentru instituţiile publice operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează
prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi au
deschise conturi aceste unităţi. Deoarece în cursul unui exerciţiu bugetar pot
apărea situaţii neprevăzute este necesară suplimentarea creditelor bugetare,
aceasta are loc deoarece legislaţia permite suplimentarea acestor credite prin
HG ce se va include într-o lege rectificativă aprobată de guvern în cursul
exerciţiului.

Page | 80
4.2. Contabilitatea creditelor bugetare

Finanţarea instituţiilor publice se efectuează prin parcurgerea următoarelor


etape:
1. deschiderea creditelor de finanţare care are loc după aprobarea
bugetului
2. finaţarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite devine operaţională
în momentul în care intervin operaţiile de decontare a instituţiile respective cu
terţii
Pentru deschiderea creditelor bugetare ordonatorul principal de credite
întocmeşte o cerere de deschidere a creditului bugetar în 2 exemplare. Cererea
este însoţită de un borderou pentru fiecare judeţ în care sumele sunt defalcate pe
titluri şi o notă justificativă a creditelor repartizate, cumulate şi pe trimestru,
plăţile efectuate până la întocmirea notei precum şi creditele ce urmează a fi
primite. Acest set de documente se trimite la Trezoreria centrală din MFP, iar
un exemplar rămâne la ordonatorul principal de credite.
Pe baza cererii de deschidere se întocmeşte dispoziţia bugetară de
repartizare, în 4 exemplare care se trimite spre aprobare la MFP, având
următorul circuit:
- 1 exemplar se trimite Trezorerie centrale
- 1 exemplar se trimite trezoreriei judeţului - sectorului unde ordonatorul
îşi are contul de disponibilităţi şi de finanţări
- 1 exemplar se trimite ordonatorului principal de credite
- 1 exemplar se trimite instituţiilor subordonate
Deschiderea de credite bugetare declanşează procesul de folosire a acestora
pentru obiectivele precizate prin buget. Instituţiilor publice au obligaţia să
evidenţieze angajamentele bugetare şi legale. Scopul organizării evidenţei
angajamentelor bugetare este de a furniza informaţii în orice moment a
bugetului aprobat pentru exerciţiul curent pe fiecare sudiviziune cu privire la
creditele bugetare consemante prin angajamente şi prin comparaţie sa se
determine creditele bugetare disponibile ce pot fi angajate în viitor.
Organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale
are următoarele atribuţii:
- evidenţierea creditelor bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent,
precum şi a modificărilor intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar cu
ajutorul contului 8060
- organizarea evidenţei angajamentelor bugetare cu ajutorul contului
8064

Page | 81
- compararea datelor din conturile 8060 şi 8064 şi determinarea
creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate.
- evidenţierea angajamentelor legale- 8065
- reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât
moneda naţională la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima zi
lucrătoare, iar cu dieferenţa din reevaluare se diminuează sau se majorează
angajamente bugetare sau legale din contul 8064, 8065
- înregistrarea în creditul contului 8065 a totalului plăţilor efectuate în
cursul anului. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor bugetare terbuie să
permită instituţiior să deţină înformaţii legate de: credite bugetare disponibile,
angajamente legale, plăţile efectuate în baza angajamentelor legale la un
moment dat, soldul angajamentelor legale ce trebuie plătite până la finele
anului, datele necesare întocmirii situaţiilor privind execuţia cheltuielilor
bugetare la finele trimestrului.
Contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile publice se ţine cu
ajutorul conturilor în afara bilanţului din grupa 90, care se desfăşoară pe
următoarele conturi sintetice:
8060 Credite bugetare aprobate. Este utilizat de toţi ordonatorii de
credite indiferent de gradul de subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor
şi ţine evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea de cheltuieli prevăzute în
buget. Este un cont de activ, de ordine şi evidenţă.
Se debitează cu creditele bugetare aprobate la începului exerciţiului bugetar, cu
defalcarea pe trimestre iar în cursul exerciţiului cu suplimentări
Se creditează cu diminuările de credite efectuate în cursul exerciţiului bugetar .
Soldul debitor la sfârşitul trimestrului sau anului reflectă totalitatea creditelor
bugetare aprobate la sfârşitul perioadei.
Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei
economice.

8061 Credite deschise de repartizat ţine evidenţa creditelor deschise


la ordonatorii principali şi secundari finanţaţi din Bugetul Statului, credite ce
trebuie repartizarte instituţiilor subordonate.
La ordonatorii principali contul se debitează cu creditele deschise pentru a fi
repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi. Se creditează cu creditele
repartizate acestora precum şi cu cele retrase.
La ordonatorii secundari contul se debitează cu creditele repartizate de
ordonatorii principali pentru a fi repartizate mai departe ordonatorilor terţiari.
Se creditează cu sumele repartizate ordonatorilor terţiari şi cu creditele retrase
de ordonatorii principali.
Soldul debitor reflectă creditele nerepartizate încă la finele perioadei.

Page | 82
Contabilitatea analitică se ţine pe capitole şi subcapitole ale clasificaţiei
bugetare.

8067 Credite deschise pentru cheltuieli proprii reflectă creditele


bugetare acordate de ordonatorii de credite. Acest cont funcţionează la nivelul
tuturor ordonatorilor de credite şi este destinat să reflecte creditele deschise de
MFP pentru cheltuielile proprii. Este un cont de activ.
Se debitează cu creditele bugetare deschise de MFP pentru cheltuielile proprii
ale ordonatorilor de credite.
Se creditează cu creditele bugetare retrase în cursul anului.
Soldul creditor reflectă creditele bugetare retrase în cursul anului.
Soldul debitor reflectă creditele pentru cheltuieli proprii la finele zilei în limita
cărora se mai pot efectua cheltuieli.
Ordonatorii principali şi secundari evidenţiază în acest cont sumele primite de la
ordonatorii superiori pentru acoperirea cheltuielile proprii.

Exemplu
La un ordonator principal (Ministerul Educatiei si Cercetarii) s-au
prevazut la inceputul anului, respectiv la inceputul trimestrului I, credite
bugetare aprobate in valoare de 300.000.000 ron, iar in cursul trimestrului s-au
retras credite bugetare aprobate in valoare de 40.000.000 ron. Ministerul
Educatiei si Cercetarii din cele 300.000.000 ron, repartizeaza ordonatorilor
subordonati 150.000.000 ron. Din acestia retrage la sfarsitul anului 40.000.000
ron.
Un ordonator secundar ( Inspectoratul scolar al Municipiului Timisoara)
primeste credite bugetare in valoare de 7.000.000 ron, din care i se retrage suma
de 1.000.000 ron; 1.000.000 raman pentru nevoile proprii, iar restul se
repartizeaza ordonatorilor tertiari. Un ordonator tertiar primeste credite bugetare
in valoare de 500.000 ron din care se retrag 10.000 ron

La ordonatorul principal (MEC)

D: 8060 300.000.000
C: 8060 40.000.000

D: 8061 150.000.000
D: 8061 40.000.000
C: 8061 150.000.000
C: 8061 40.000.000
D: 8067 150.000.000

Page | 83
La ordonatorul secundar (Inspectoratul municipiului Timisoara)

D: 8060 7.000.000
C: 8060 1.000.000

D: 8061 6.000.000
D: 8061 10.000
C: 8061 6.000.000
C: 8061 10.000
D: 8067 1.000.000

La ordonatorii tertiari

D: 8060 500.000
C: 8060 10.000

8064 Angajamente bugetare este utilizat de toate instituţiile indiferent


de modul de finanţare şi de subordonare şi ţine evidenţa angajamentelor
bugetare, a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare în
limita creditelor bugetare aprobate. Este un cont de activ, de ordine şi evidenţă
şi funcţionează în partidă simplă.
Se debitează cu angajamentele suplimentare efectuate în cursul exerciţiului
bugetar.
Se creditează cu dimunuările de angajamente bugetare efectuate în cursul anului
care diminuează angajamentele iniţiale.
Soldul debitor reflectă angajamentele bugetare la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei
economice.

8065 Aangajamente legale este utilizat de toate instituţiile şi ţine


evidenţa angajamentelor legale aprobate de ordonatorii de credite în limita
creditelor bugetare aprobate. Este un cont de activ.
Se debitează cu angajamentele legale precum şi cu suplimentările efectuate în
cursul exerciţiului bugetar.
Se creditează cu diminuările de angajamente legale, iar la sfârşitul anului cu
angajamentele rămase neachitate.
Soldul debitor reflectă la sfârşitul lunii totalitatea angajamentelor legale, iar la
sfârşitul anului angajamnetele rămase neachitate.

Page | 84
Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei
economice.

Exemplu

Un ordonator principal la inceputul anului, are angajamente bugetare in


valoare de 100.000.000 ron. Din acestea se diminueaza angajamente bugetare in
suma de 20.000.000 ron. La sfarsitul anului au fost inregistrate angajamente
legale de 300.000.000 ron, din care achitate 100.000.000 ron.

D: 8064 100.000.000
D: 8064 20.000.000
C: 8065 300.000.000
C: 8065 100.000.000

4.3. Monografie propusa spre rezolvare

Ordonatorul principal primeste credite bugetare in valoare de


100.000.000 ron, din care opreste pentru nevoile proprii 10.000.000 ron si
repartizeaza ordonatorilor subordonati 90.000.000 ron. Din acestia retrage, in
timpul anului 20.000 ron. Un ordonator secundar primeste credite bugetare in
valoare de 12.000.000 ron, din care ordonatorul principal retrage 20.000 ron;
ordonatorul principal finanteaza ceilalti ordonatori secundari cu 78.000.000 ron,
care la randul lor deconteaza cheltuieli in valoare de 70.000.000 ron si
disponibil neconsumat in valoare de 8.000.000 ron; 2.000.000 ron raman pentru
nevoile proprii, iar restul se repartizeaza ordonatorilor tertiari. Un ordonator
tertiar primeste credite bugetare in valoare de 500.000 ron ( din care se retrag
10.000).
Ordonatorul principal a obtinut in cursul anului venituri in valoare de
10.150.000 ron si a efectuat cheltuieli in valoare de 9.850.000 ron.
Ordonatorul secundar a efectuat in cursul anului cheltuieli in valoare de
1.900.000 ron si venituri in valoare de 1.100.000 ron.
Ordonatorul tertiar efectueaza cheltuieli de 490.000 ron si venituri de
500.000 ron.

Page | 85
Page | 86
CAPITOLUL 5
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
INSTITUTIILOR PUBLICE

Capitalurile reprezintă surse permanente ale instituţiilor publice care


cuprinde sursele proprii reprezentate de fonduri, rezultatul patrimonial
(economic), rezultatul reportat precum şi sursele împrumutate pe termen mediu
şi lung reprezentate de împrumuturi şi datorii asimilate.
Capitalurile proprii se referă la drepturile titularului de patrimoniu
asupra unei părţi din activele acestui patrimoniu care în cazul instituţiilor
publice este statul ca persoană juridică ca urmare a aportului adus la înfiinţarea
instituţiei şi pe parcursul perioadei de funcţionare a acesteia.
Capitalurile împrumutate pe termen mediu şi lung sunt alternative de
finanţare pentru instituţiile publice fiind considerate elemente de capital
deoarece se află în instituţie pentru o perioadă mai mare de timp (peste 3 ani).

5.1. Contabilitatea capitalului propriu

La instituţiile publice, capitalul propriu cuprinde fondurile, rezultatul


patrimonial (economic), rezultatul reportat şi rezervele din reevaluare.

5.1.1. Fondurile instituţiilor publice

Fondurile sunt elemente de capital propriu ale instituţiilor publice care


arată dreptul statului sau al unităţilor administrativ – teritoriale de posesie,
folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi
privat al acestuia.
Bunurile mobile şi imobile pot aparţine proprietăţii publice sau private a
statului sau unităţilor administrativ – teritoriale (UAT) în care statul exercită
posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra acestor bunuri potrivit Constituţiei
României şi anexei legii 213/98 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia.

Page | 87
Bunurile din proprietatea publică nu pot face obictul actelor de vanzare
–cumpărare, donaţii sau alte forme de schimbare a proprietăţii şi pot fi
concesionate, închiriate temporar de către unităţile deţinătoare. Concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietăţii publice se face prin licitaţie publică în
condiţiile legii.
Bunurile din proprietatea publică a statului sau UAT sunt inalienabile şi
imprescriptibile. Ele pot fi date după caz în administrarea regiilor autonome,
prefecturilor, autorităţilor Administraţiei Publice Centrale şi Locale şi altor
instituţii publice de inters naţional, judeţean sau local.
Inventarierea bunurilor din proprietatea publică a statului se face de
către ministere de celelalte organe de specialitate ale Administraţiei Publice
Centrale care administrează aceste bunuri iar rezultatul inventarierii se
centralizează la nivelul MFP şi se supun spre aprobare guvernului.
Inventarierea bunurilor din proprietatea publică a UAT se face de către
comisii special constituite conduse de primari şi preşedinţi ai Copnsiliului
Judeţean respectiv primarul general al Municipiului Bucureşti iar rezultatele se
centralizează de către Consiliile Judeţene, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti sau de Consilii Locale şi se aprobă prin hotărâre de guvern.
Bunurile aflate în domeniul privat al statului şi al UAT sunt supuse
regimului juridic de drept comun şi nu fac parte din domeniul public.
Bunurile aflate în domeniul public al statului sau UAT pot fi trecute în
domeniul privat pe bază de hotărâre de guvern sau de consilii dacă nu există alte
prevederi în constituţie sau în alte legi.
Conturile utilizate pentru evidenţa fondurilor unei instituţii publice se
găsesc în clasa 1 grupa 10 „ capital, rezerve şi fonduri” şi cuprinde:
• 100 - Fondul activelor fixe necorporale
• 101 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al
statului
• 102 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al
statului
• 103 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al
unitatilor administrativ – teritoriale
• 104 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al
unitatilor administrativ teritoriale
• 105 - Rezerve din reevaluare

Contul 100 “Fondul activelor fixe necorporale” este cont de pasiv, ţine
evidenţa fondului activelor fixe necorporale care nu se supun amortizării
potrivit legii. Se creditează cu active fixe necorporale intrate în patrimoniu prin

Page | 88
achiziţie, prin transfer, realizate în regie proprie sau prin plusuri la inventar cu
valoarea înregistrată a evenimentelor cultural sportive:

206 = 100
“Înregistrari ale evenimentelor “Fondul activelor fixe necorporale”
cultural-sportive”

Concomitent pentru activele fixe necorporale neamortizate intrate prin achiziţie


de la terţi se face înregistrarea:

682 = 404
Cheltuieli cu activele fixe Furnizori de active fixe
neamortizabile

În cazul intrării de active fixe necorporale obţinute în regie proprie înregistrarea


se face:

682 = 233
Cheltuieli cu activele fixe Active fixe necorporale in curs de
neamortizabile executie

După ce în prealabil pe măsură ce s-au efectuat cheltuielile cu obţinerea de


active fixe s-a creat activul ca atare şi fondul fără însă a reflecta venitul astfel
încât să se balanseze cheltuielile cu veniturile:

233 = 721
Active fixe necorporale in curs de Venituri din productia de active
executie fixe necorporale

Se debitează cu valoarea activelor fixe necorporale ieşite din patrimoniu prin


transfer, prin scoatere din funcţiune sau constatate lipsă la inventar:

100 = 206
“Fondul activelor fixe “Înregistrari ale evenimentelor
necorporale” cultural-sportive”

Sold creditor evidenţiază fondul activelor fixe necorporale la un


moment dat în cadrul instituţiei publice.

Page | 89
Exemplu
O institutie publica a facut cheltuieli pentru realizarea unui active fix necorporal
neamortizabil in valoare de 24.000 ron, pe care l-a dat in folosinta in anul in
curs.
Inregistrarea cheltuielilor curente pentru obtinerea activului:

% = % 24.000
Clasa 6 Clasa 3
Clasa 4

Recunoasterea in contabilitate a activului fix necorporal neamortizabil:

206 = 100 24.000


“Înregistrari ale evenimentelor “Fondul activelor
cultural-sportive” fixe necorporale”

Pentru ca activul obtinut nu este amortizabil, atunci cheltuiala de capital trebuie


recunoscuta in totalitate in cheltuielile institutiei si de asemenea trebuie
recunoscut si venitul aferent astfel:

233 = 721 24.000


Active fixe necorporale in curs Venituri din productia de
de executie active fixe necorporale

682 = 233 24.000


Cheltuieli cu activele Active fixe necorporale in
fixe neamortizabile curs de executie

Contul 101 “Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului”


ţine evidenţa surselor de formare ale bunurilor care alcătuiesc domeniul public
al statului şi care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se
creditează cu sursa de provenienţă a bunurilor intrate în domeniul public al
statului prin achiziţie de la terţi, realizate pe cont propriu, transferate de la alte
instituţii publice şi cele constatate plus la inventar prin debitul conturilor:

Page | 90
% = 101 Cu valoarea de
211 Terenuri “Fondul bunurilor intrare a
care alcatuiesc activelor fixe
212 Constructii domeniul public al corporale
statului”
213 Instalatii tehnice,
mijloace de transport,
animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura
birotica

Concomitent pentru activele fixe corporale neamortizate intrate prin achiziţie de


la furnizori se face înregistrarea:

682 = 404
Cheltuieli cu activele fixe Furnizori de active fixe
neamortizabile

Concomitant pentru active fixe corporale neamortizate obţinute în regie proprie


se vor face înregistrările:
682 = 231
Cheltuieli cu activele fixe Active fixe corporale in curs de
neamortizabile executie

După ce în prealabil pe măsură ce s-au efectuat cheltuielile cu obţinerea de


active fixe s-a creat activul ca atare şi fondul fără însă a reflecta venitul astfel
încât să se balanseze cheltuielile cu veniturile:

231 = 721
Active fixe corporale in curs de Venituri din productia de active
executie fixe Necorporale

Se debitează cu diminuarea surselor aferente bunurilor ieşite din patrimoniu,


transferate la alte instituţii, scoase din funcţiune sau constatate lipsă la inventar
prin creditul conturilor:

101 = % Cu valoarea de intrare


“Fondul bunurilor care 211 Terenuri a activelor fixe
alcatuiesc domeniul public corporale iesite din
al statului” patrimoniu

Page | 91
212 Constructii

213 Instalatii
tehnice,
mijloace de
transport,
animale si
plantatii
214 Mobilier,
aparatura
birotica

Sold creditor evidenţiază fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul


public al statului la un moment dat.

Contul 102” Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului”


ţine evidenţa surselor de formare a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al
statului care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv se creditează
cu sursa de provenienţă a bunurilor intrate în domeniul privat al statului prin
debitul conturilor:

% = 102 Cu valoarea de
211 Terenuri Fondul bunurilor intrare a activelor
care alcatuiesc fixe corporale
212 Constructii domeniul privat
al statului
213 Instalatii tehnice,
mijloace de transport,
animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura
birotica
347 Bunuri confiscate sau
intrate, potrivit legii,
in proprietatea privata a
statului

Contul 102 se debitează cu bunurile ieşite din domeniul privat al statului


potrivit legii:

Page | 92
102 = % Cu valoarea de
“Fondul 211 Terenuri intrare a
bunurilor care 212 Constructii activelor fixe
alcatuiesc 213 Instalatii tehnice, mijloace corporale iesite
domeniul privat de transport, animale si plantatii din patrimoniu
al statului” 214 Mobilier, aparatura birotica
347 Bunuri confiscate sau
intrate, potrivit legii,
in proprietatea privata a statului
359 Bunuri in custodie sau in
consignatie laTerti

Sold creditor evidenţiază fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul


privat al statului la un moment dat.
Contul 102 mai evidenţiază sursele proprii ale instituţiei publice ce
provin din bunurile legal confiscate şi bunurile în custodie sau în consignaţie la
terţi de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţene şi de structuri
specializate din cadrul MInisterul Afacerilor Externe.

Evidenţa bunurilor confiscate se realizează cu ajutorul conturilor:


• 347 – Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului
• 359 – Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
Contul 347, cont de activ se debitează cu valoarea bunurilor confiscate şi
intrate în proprietatea privată a statului:

102 = 347
“Fondul bunurilor care Bunuri confiscate sau intrate,
alcatuiesc domeniul privat potrivit legii,
al statului” in proprietatea privata a
statului

Înregistrarea bunurilor confiscate şi lasate în consignaţie:

359 = 347
Bunuri în custodie sau în Bunuri confiscate sau intrate,
consignaţie la terţi potrivit legii,
in proprietatea privata a
statului

Page | 93
Contul 347 se creditează cu bunurile scăzute din evidenţă potrivit legii.
Sold debitor evidenţiază bunurile confiscate existente la un moment dat în
instituţie.

Contul 359, este utilizat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice


Judeţeană pentru a evidenţia bunurile confiscate aflate în custodie la terţi sau
aflate spre valorificare în consignaţie. Cont de activ se debitează cu valoarea
bunurilor confiscate şi intrate în proprietate privată a statului, lăsate în custodie
sau în consignaţie. Contul se creditează cu bunurile valorificate sau aduse de la
terţi.
Încasarea contravalorii bunurilor valorificate în regim de consignaţie se face:

560 = 708
Disponibil al institutiilor publice finantate Venituri din activitati
integral din venituri proprii diverse

Şi concomitant se înregistrează scăderea bunurilor valorificate:

102 = 359
“Fondul bunurilor care alcatuiesc Bunuri în custodie sau în
domeniul privat al statului” consignaţie la terţi

Sold debitor evidenţiază bunurile în custodies au în consignaţie la terţi la un


moment dat.

Exemplu
Directia Generala a finantelor Publice Timis a confiscate in urma controalelor
efectuate la agentii economici, bunuri in valoare de 50.000 ron. Din acestea,
bunuri in valoare de 25.000 ron au fost preluate in proprietatea statuluiin
vederea valorificarii ulterioare a lor, iar restul au fost lasate spre valorificre in
regim de consignatie. Ulterior bunurile aflate in regim de consignatie sunt
vandute, institutia scazandu-le din gestiune.
a) Recunoasterea bunurilor confiscate in contabilitate

347 = 102 25.000


Bunuri confiscate sau intrate, “Fondul bunurilor
potrivit legii, care alcatuiesc
in proprietatea privata a statului domeniul privat al
statului”

Page | 94
b) Evidentierea bunurilor lasate in regim de consignatie

359 347 25.000


=
Bunuri în custodie sau Bunuri confiscate sau intrate, potrivit
în consignaţie la terţi legii, in proprietatea privata a statului

c) Vanzarea si incasarea contravalorii bunurilor valorificate in regim de


consignatie

560 = 708 25.000


Disponibil al institutiilor publice Venituri din activitati
finantate Integral din venituri proprii diverse

d) Scoaterea din proprietatea private a statului a bunurilor vandute

102 = 359 25.000


“Fondul bunurilor care alcatuiesc Bunuri în custodie sau
domeniul privat al statului” în consignaţie la terţi

Contul 103 “Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor


administrativ – teritoriale” ţine evidenţa bunurilor care nu se supun
amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se creditează cu fondul bunurilor
intrate în domeniul public al UAT prin debitul conturilor:

% = 103
211 Terenuri Fondul bunurilor care
alcatuiesc domeniul public al
unitatilor administrative
teritoriale
212 Constructii

213 Instalatii tehnice,


mijloace de transport,
animale si plantatii

Se debitează cu bunurile ieşite din domeniu public al UAT în condiţiile legii


prin creditul conturilor:

Page | 95
103 = %
Fondul bunurilor care 211 Terenuri
alcatuiesc domeniul public
al unitatilor administrative 212 Constructii
teritoriale
213 Instalatii tehnice, mijloace
de transport, animale si
plantatii

Sold creditor evidenţiază sursele bunurilor care alcătuiesc domeniul


public al UAT la un moment dat în cadrul instituţiei.

Contul 104 ”Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor


administrativ teritoriale” ţine evidenţa bunurilor care alcătuiesc domeniul prival
al UAT şi care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se
creditează cu fondul bunurilor intrate în domeniul privat al UAT prin debitul
conturilor:

% = 104
211 Terenuri Fondul bunurilor care
alcatuiesc domeniul
212 Constructii privat al unitatilor
administrative teritoriale
213 Instalatii tehnice, mijloace de
transport, animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica

349 Bunuri legal confiscate sau intrate


potrivit legii in proprietatea unitatilor
administrative teritoriale

Se debitează cu bunurile ieşite din domeniul privat al UAT prin creditul


conturilor:

104 = %
“Fondul bunurilor care 211 Terenuri
alcatuiesc domeniul privat 212 Constructii
al unitatilor administrative 213 Instalatii tehnice, mijloace de
teritoriale transport, animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica

Page | 96
349 Bunuri legal confiscate sau intrate,
potrivit legii,
in proprietatea privata a unitatilor
administrative teritoriale
359 Bunuri in custodie sau in consignatie
laTerti

Sold creditor evidenţiază sursele bunurilor care alcătuiesc domeniul


privat al UAT la un moment dat.

5.1.2. Rezervele din reevaluare

Contul 105 “Rezerve din reevaluare” cont de pasiv se creditează cu creşterea


de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe corporale în cazul în care
valoarea actuală este mai mare decât valoarea contabilă netă a acestuia,
diferenţa din reevaluare se înregistrează ca o creştere a rezervei din reevaluare
concomitant cu creşterea valorii activelor prin debitul conturilor:
% = 105
211 Terenuri Rezerve din revaluare
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica

Se debitează cu descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe


corporale în cazul în care valoarea actuală este mai mică decât valoarea
contabilă netă a activului, diferenţa din reevaluare este o descreştere şi se
înregistrează prin creditul conturilor:

105 = %
Rezerve din 211 Terenuri
revaluare 212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica

Page | 97
Sold creditor evidenţiază valoarea rezervelor din reevaluarea activelor
fixe existente în instituţie la un moment dat.
Contul 105 se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul 2:
- 1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor si amenajarilor la terenuri
- 1052 Rezerve din reevaluarea constructiilor
- 1053 Rezerve din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor
- 1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale
- 1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului

5.1.3. Contabilitatea rezultatelor instituţiei publice

Rezultatul exerciţiului bugetar la instituţii publice se determina la


sfarsitul exercitiului curent prin inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri.
Acest rezultat calculat la finele anului este un rezultat patrimonial acesta
incluzând, pe lângă creanţe şi datorii achitate,şi drepturi constatate şi obligaţii
neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi poate fi sub forma excedentului sau
deficitului patrimonial.
Excedentul patrimonial apare când cheltuielile sunt mai mici decât
veniturile, iar deficitul patrimonial apare când cheltuielile sunt mai mari decât
veniturile înregistrate.
După efectuarea lucrărilor de închidere a exerciţiului, rezultatul sub
forma excedentului sau deficitului bugetar, se repartizează asupra rezultatului
reportat care exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor anterioare.
Contabilitatea rezultatului instituţiei publice se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 11 “rezultatul reportat” şi grupa 12 “rezultatul
patrimonial” iar conturile corespunzătoare fiind 121 – rezultatul patrimonial şi
117 – rezultatul reportat.

Contul 121 este bifuncţional care preia in debit cheltuielile angajate clasificate
după natura lor sau destinaţia acestora în cadrul instituţiilor publice:

121 = % Cu totalitatea cheltuielilor


Rezultatul patrimonial Clasa 6 - cheltuieli angajate de institutie in
cursul anului

Page | 98
Se creditează cu veniturile realizate de instituţiile grupate după natura lor şi
sursa de finanţare:

% = 121 Cu totalitatea veniturilor


Clasa 7 - Venituri Rezultatul realizate de institutie in
patrimonial cursul anului

Sold: - debitor – evidenţiază deficitul patrimonial, iar soldul creditor –


evidenţiază excedentul patreimonial

După închiderea exerciţiului şi întocmirea situaţiilor financiare anuale soldul


contului 121 se repartizează asupra contului 117 astfel:
- dacă contul 121 are sold creditor care exprima excedentul
patrimonial, acesta se preia in creditul contului 117:

121 = 117 Cu excedentul curent


Rezultatul patrimonial Rezultat reportat

- dacă contul 121 are sold debitor care exprimă deficitul


patrimonial acesta se preia în debitul contului 117:

117 = 121 Cu deficitul


Rezultat reportat Rezultatul patrimonial curent

Contabilitatea analitică se ţine pe surse de finanţare: Bugetul de stat,


Bugetele locale, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate, Bugetul asigurărilor pentru şomaj, Fondul
extern nerambursabil, venituri proprii sau venituri proprii şi subvenţii.

Contul 117 Rezultatul reportat - este un cont bifuncţional care are ca rol
principal preluarea excedentului sau deficitului bugetar aferent exerciţiului
anterior la începutul exerciţiului.
- se debitează cu deficitul patrimonial realizat în exerciţiile bugetare
precedente transferat asupra rezultatului reportat la începutul exerciţiului
următor cu creanţele bugetului de stat stinse prin scutire, anulare, prescripţie ale
bugetului local şi bugetul asigurărilor sociale de stat prin creditul conturilor
potrivit formulei:

Page | 99
117 = %
Rezultat 121 Rezultatul patrimonial Cu deficitul precedent
reportat 260 Titluri de participare Cu valoarea titlurilor
rascumparate si scazute
303 Obiecte de inventar Stocurile degradate
461 Debitori diversi Creantele insolvabile
463 Creante ale bugetului de stat
464 Creante ale bugetului local
465 Creante ale bugetului
asigurarilor sociale de stat
4664 Creante ale bugetului
asigurarilor pentru somaj
4665 Creante ale bugetului
Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate

Soldul final poate fi debitor şi atunci exprimă deficitul patrimonial al


exerciţiilor bugetare precedente sau creditor şi atunci exprimă excedentul
patrimonial al exerciţiilor bugetare precedente.
Contabilitate analitică se ţine pe surse de finanţare ale bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, fondul naţional unic de
asigurare socială de sănătate, fondul de şomaj, fonduri externe nerambursabile,
venituri proprii şi venituri proprii şi subvenţii.

5.1.4. Fonduri cu destinaţie specială

Fondurile cu destinaţie specială se constituie la nivelul unor instituţii


publice în vederea asigurării surselor de finanţare în cazuri speciale şi cuprind
conturile:
131 „ fondul de rulment”
132 „ fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat”
133 „fondul de rezervă pentru sănătate conform OUG 150/2002”
134„fondul de amortizare aferent activelor fixe detinute de serviciile publice de
interes local”
135 „fondul de risc”
136 „fonduri speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”
137 „taxe speciale”

Page | 100
139 „ alte fonduri”
1391 „fondul de dezvoltare al spitalului”
1392 „fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare a investiţiilor ISPA
Fondul de rulment – este un fond constituit la nivelul unitatilor
teritoriale ale trezoreriei statului din excedentul anual al bugetului local, care
poate fi utilizat astfel:
- pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalajele
dintre veniturile si cheltuielile exercitiului curent;
- pentru acoperirea deficitului bugetar rezultat la finele
exercitiului bugetar;
- pentru finantarea unor investitii ce intra in competenta
administratiei publice locale.
In cazul existentei deficitului bugetar anual al bugetului local, acesta se va
acoperi din fondul de rulment constituit in anii precedenti
Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor de stat – se constituie
anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de
stat. Acesta se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in
situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate
prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza
in anul urmator si se completeaza conform legii

Contul 1391 Fondul de dezvoltare al spitalului


- este un cont de pasiv cu ajutorul căruia spitalele ţin evidenţa sumelor ce
reprezintă fondul de dezvoltare constituit potrivit legii.
- se creditează cu sumele încasate la fondul de dezvoltare al
spitalului potrivit formulei:

550 = 1391
Disponibil din fonduri cu destinatie Fondul de dezvoltare al
Speciala spitalului

- se debitează la sfârşitul anului cu cheltuielile de amortizare aferente activelor


fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare al spitalului

1391 = 6811
Fondul de dezvoltare al Cheltuieli operationale privind
spitalului amortizarea activelor fixe

Soldul final este creditor şi reprezintă fondul de dezvoltare al spitalului


constituit la un moment dat

Page | 101
5.2. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

În spiritul principiului prudenţei se constituie provizioane pentru riscuri


şi cheltuieli care cumulează până în momentul utilizării lor volumul sumelor
incluse în cheltuielile curente anuale. Acestea sunt elemente de surse
permanente care au exigibilitate sau valoare incertă şi nu pot fi încadrate nici la
capitaluri proprii nici la datorii.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru: litigii,
amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte, cheltuieli legate
de activităţile de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţii
acordate clienţilor, alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate
Recunoaşterea provioanelor în contabilitate se face dacă se îndeplinesc
cumulativ condiţiile:
- să existe o obligaţie curentă determinată de un eveniment
anterior
- să fie probabilă efectuarea unei plăţi pentru stingerea datoriei
- să poată fi estimată suma
Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri în funţie de natura şi scopul
constituirii cu ajutorul contului 151 „Provizioane”
Este un cont de pasiv care se creditează cu provizioanele constituite sau
majorate potrivit formulei:

681 = 151
Cheltuieli operationale privind amortizarile, Provizioane
provizioanele si ajustarile
pentru depreciere

se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanele şi


ajustărilor pentru depreciere potrivi relaţiei:

151 = 781
Provizioane Venituri din provizioane si
ajustari pentru depreciere
privind activitatea operational

Soldul final este creditor şi reprezintă provizioanele constituite la un moment


dat

Page | 102
5.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor
asimilate

5.3.1. Consideratii generale privind imprumuturile si


datoriile assimilate

Împrumuturile şi datoriile asimilate a căror durată depăşeşte un an sunt


incluse în categoria capitalurilor permanente. Potrivit legii 313/2004 privind
datoriile publice datoriile se grupează în 3 categorii:
- datorii pe termen scurt a căror exigibilitate este < 1an
- datorii pe termen mediu a căror exigibilitate este intre 1 si 5
ani
- datorii pe termen lunga căror exigibilitate este >5 ani
Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine pe categorii:
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
- împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţiile
administraţiei publice locale
- împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţiile
administraţiei publice locale
- împrumuturi interne şi externe contractate de stat
- împrumuturi interne şi externe garantate de stat
- alte împrumuturi şi datorii assimilate
- dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
Împrumuturile de stat reprezintă obligaţii generate de contractele de pe
piaţa financiară internă şi internaţională prin care statul în calitate de
împrumutat obţine fonduri financiare de la persoane fizice sau juridice
creditoare şi se angajează să le ramburseze împreună cu dobanda şi alte costuri
într-o perioadă trecută în contract. Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a
împrumuturilor contractate de stat cât şi a împrumuturilor garantate de stat.
Avem următoarele forme de împrumuturi de stat:
- împrumuturi interne sau externe contractate sau
garantate de autoritatea publică central
- împrumuturi interne sau externe contractate sau
garantate dau autoritatea administraţiei publice locale
Imprumuturi interne sau externe contractate sau garantate de autoritatea publică
centrala cuprind:
- împrumuturile interne angajate în nume propriu prin MFP –
sunt contractate de pe piaţa financiară internă pe termen scurt,

Page | 103
mediu şi lung fiind destinate finanţării deficitelor bugetare şi
a datoriilor publice interne şi a unor obiective de investiţii de
interes naţional.
- împrumuturile interne garantate de stat – o obligaţie a statului
român executată de creditor când beneficiarul împrumutului
(garantul) persoană juridică nu are capacitatea să achite
integral sau parţial îmrpumutl, dobânda şi alte costuri
aferente fiind destinate finanţării unor proiecte sau activităţi
de importanţă prioritară pentru România.
- împrumuturile externe angajate în nume propriu direct de
către stat prin MFP de la guvernele altor ţări sau instituţii
financiare internaţionale pe termen mediu şi lung destinate
susţinerii balanţei de plăţi, consolidării rezervei valutare a
statului, realizării unor proiecte de investiţii şi finanţării
exporturilor, modernizarea şi dezvoltarea unor domenii
prioritare ale economiei.
- împrumuturile externe garantate de stat – sunt contractate pe
termen mediu şi lung de persoanele juridice, companii sau
societăţi naţionale şi autorităţi ale administraţiei lublice locale
pentru care MFP a emis o scrisoare de garanţie în numele şi
contul statului destinate finanţării unor proiecte sesţinute de
ministerele de resort şi considerate de importanţă prioritară
pentru România.
Imprumuturi interne sau externe contractate sau garantate dau autoritatea
administraţiei publice locale sunt:
- împrumuturile interne angajate în nume propriu de consiliile
locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului
Bucureşti – destinate finanţării instituţiilor publice de interes
local, refinanţarea datoriilor publice locale sau pentru
acoperirea golurilor temporare de casă.
- împrumuturile interne garantate de consiliile locale, judeţene
şi consiliul general al Municipiului Bucureşti – sunt
contractate de unităţile administrativ teritoriale şi instituţiile
şi serviciile publice de interes local de la instituţiile financiare
interne pentru finanţarea unor investiţii de interes local
- împrumuturile externe angajate în nume propriu – sunt
contractate cu aprobarea comisiei de autorizare direct de
consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului
Bucureşti de la guvernele altor ţări sau instituţii financiare

Page | 104
internaţionale destinate finanţării investiţiilor publice locale şi
refinanţării datoriilor publice locale.
- împrumuturile externe garantate de consiliile locale, judeţene
şi consiliul general al Municipiului Bucureşti în aprobarea
comisiei de autorizare a acestor împrumuturi – sunt
contractate de unităţile administrativ-teritoriale şi instituţii
publice de interes local de la instituţiile financiare
internaţionale destinate finanţării investiţiilor instituţiilor
publice de interes local.
De asemenea MFP şi unităţile administraţiei publice locale, judeţene şi
consiliul general al Municipiului Bucureşti pot contracta împrumuturile din
disponibilităţile existente în contul general al trezoreriei statului pentru
acoperirea golurilor temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile
şi cheltuielile bugetului de stat respectiv a bugetelor locale.
MFP e singura instituţie publică autoriaztă să emită titluir de stat în
monedă naţională şi în valută. Titlurile de stat sunt instrumente financiare care
atestă obligaţiile financiare ale statului sub formă de certificate de trezorerie,
obligaţii de stat sau alte împrumuturi finciare constituind împrumuturi ale
statului în monedă naţională sau valută pe termen scurt până la 1 an, mediu între
1 şi 5 ani şi lung peste 5 ani.
Vânzarea titlurilor de stat pe piaţa internaţională se realizează pe piaţa
interbancară, prin trezoreriile locale şi prin intermediul bursei de valori.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se conduce cu:


161 “ împrumuturi şi emisiunea de obligaţiuni”
162 “ împrumuturi interne şi externe contractate de autoriatea administraţiei
publice locale”
163 “împrumuturi interne şi externe garantate de autoriatea administraţiei
publice locale”
164 “împrumuturi interne şi externe constituite de stat”
165 “împrumuturi interne şi externe garantate de stat”
167 “ alte îmrpumuturi şi datorii asimilate”
168 “ dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
169 “ prime privind rambursarea obligaţiunilor”

Page | 105
5.3.2. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni

Obligaţiunile sunt intrumente financiare de creditate emise de stat şi


unităţile administrativ teritoriale pentru atragerea de resurse necesare finanţării
anumitor obiective de interes naţional sau local.
Evidenţierea împrumuturilor se conduce cu 161 “ împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni”, cont de pasiv, de capitaluri împrumutate pe termen
lung şi se creditează cu:
- valoare împrumuturilor primite şi dobânzile aferente acestora din emisiunea
obligaţiunilor potrivit formulei:

% = 161
461 Debitori diversi Venituri din provizioane si
169 Prime privind rambursarea ajustari pentru depreciere
imprumuturilor din emisiunea de privind activitatea operational
obligatiuni

- încasarea banilor de la persoanele ce au subscris obligaţiunile

521 = 161
Disponibil al bugetului Venituri din provizioane si ajustari
local la trezoreria statului pentru depreciere privind activitatea
operationala

- se înregistrează dobânda aferentă şi repartizarea pe cheltuieli curente a cotei de


primă de rambursare:

666 = 1681
Cheltuieli cu dobnzile Dobanzi aferente imprumuturilor din
emisiunea de obligatiuni

- se înregitrează prima de rambursare potrivit formulei

668 = 169
Alte cheltuieli Prime privind rambursarea imprumuturilor din
financiare emisiunea de obligatiuni

- plata dobânzii

Page | 106
1681 = 521
Dobanzi aferente Disponibil al bugetului local la
imprumuturilor din trezoreria statului
emisiunea de obligatiuni

- se debitează cu restituirea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni:

161 = 521
Venituri din provizioane si ajustari Disponibil al bugetului local la
pentru depreciere privind activitatea trezoreria statului
operational
Soldul final al contului este creditor şi reflectă valoare împrumuturilor la
scadenţă şi dobânda aferentă la un moment dat.

5.3.3. Contabilitatea împrumuturilor interne şi externe


contractate sau garantate de stat

Contabilitatea împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate de


stat se conduce cu ajutorul conturilor 164”Imprumuturi interne si externe
contractate de stat” şi 165” interne si externe garantate de stat”. Sunt
conturi de pasiv şi evidenţiază operaţiile atât în valută cât şi în lei la cursul de
schimb valutar de la data operaţiei.
Ministerele şi celelalte autorităţi publice centrale şi unităţile
sdministrativ teritoriale ţin evidenţa împrumuturilor contractate sau garantate de
stat potrivit acordurilor de împrumut încheiate cu organismele sau instituţiile de
credit.
- se creditează cu tragerile din împrumuturile interne şi externe
contractate sau garantate de stat prin debitul conturilor:

% = 164
232 Imprumuturi interne si externe
Avansuri acordate pentru active fixe contractate de stat
corporale
234 165
Avansuri acordate pentru active fixe Imprumuturi interne si externe
necorporale garantate de stat
404
Furnizori de active fixe

Page | 107
409
Furnizori -debitori
513
Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat
665
Cheltuieli din diferente de curs valutar
Se debitează cu împrumuturile interne şi externe rambursate la scadenţă
prevăzute în acordurile de împrumut prin creditul conturilor:

164 = %
Imprumuturi interne si 512
externe Conturi la banci
contractate de stat 770
Finantarea de la buget
765
Venituri din diferente de curs
valutar

Soldul final al contului este creditor şi reflectă împrumuturile nerambursate la


un moment dat.

5.3.4. Contabilitatea altor imprumuturi si a datoriilor


asimilate

Contul 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate” Ministerele şi


autorităţile publice centrale cu ajutorul acestui cont ţin evidenţa altor
împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung şi mediu. Este un cont de pasiv.
- se creditează cu sumele încasate ca alte împrumuturi şi datorii asimilate în
regim de leasing financiar la momentul intrării bunului în patrimoniu prin
debitul conturilor:

% = 167
212 Constructii Alte imprumuturi si
213 Instalatii Tehnice datorii asimilate
214 Mobilier, aparatura
232 Avansuri acordate pentru imob
corporale

Page | 108
234 Avansuri acordate pentru imob.
Necorporale
512 Conturi la banci
560 Disponibil al institutiilor finantate
integral din venituri proprii
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

- se debitează cu sumele rambursate reprezentând plata ratelor de leasing


financiar şi cu diferenţele de curs valutar rezultate din reevaluarea
împrumuturilor şi datoriilor asimilate prin creditul conturilor:

167 = %
Alte imprumuturi 404 Furnizori de imobilizari
si datorii 512 Conturi la banci
asimilate
560 Disponibil al institutiilor finantate
integral din venituri proprii
765 Venituri din diferente de curs valutar

770 Finantare de la buget

Soldul final al contului este creditor şi reflectă împrumuturile şi datoriile


asimilate nerestituite la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri
de împrumuturile şi datoriile asimilate.

Contul 168 “Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor


asimilate” ţine evidenţa împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni,
împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate de stat şi de
autoritatea administraţiei publice locale precum şi celor aferente altor
împrumuturi şi datorii asimilate. Este un contul de pasiv.
- se creditează cu valoarea dobânzilor datorate la împrumuturile primite
aferente exerciţiilor viitoare şi cu diferenţele nefavorabile ce curs valutar prin
debitul conturilor:

% = 168
471 Cheltuieli in avans Dobanzi aferente
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar imprumuturilor si

Page | 109
666 Cheltuieli cu dobanzile datoriilor asimilate

- se debitează cu valoarea dobânzilor plătite, aferente împrumuturilor primite şi


cu diferenţele favorabile de curs valutar prin creditul conturilor:

167 = %
Dobanzi aferente 516 Disponibil din imprumuti interne si externe
imprumuturilor contractate de autoritatile administratiei publice
si datoriilor 517 Disponibil din imprumuti interne si externe
asimilate garantate de autoritatile administratiei publice
521 Disponibil al bugetului local

404 Furnizori de imobilizari

512 Conturi la banci

560 Disponibil al institutiilor finantate integral din


venituri proprii
765 Venituri din diferente de curs valutar

770 Finantare de la buget

Soldul final al contului este creditor şi reprezintă dobînzile datorate şi


neplătite la un moment dat.
Contabilitatea analitică se conduce pe feluri de împrumuturi.

5.4. Monografie contabila propusa spre rezolvare

Pentru anul bugetar N institutia publica finantata din Bugetul


Administratiei Centrale de Stat are aprobare, in baza bugetului de
venituri si cheltuieli si a cererii de deschidere de credite, urmatoarele
credite bugetare:

I. Pentru cheltuieli curente: 13.605.000 lei


1. Cheltuieli de personal: 13.000.000 lei, din care:

Page | 110
- art. 10.01 „Cheltuieli cu salariile”: 8.000.000 lei
- art. 10.03.01 „Contributia pentru asigurari sociale”:
2.000.000 lei
- art. 10.03.02 „Contributia pentru asigurarile de somaj”:
3.000.000 lei
2. Cheltuieli materiale si servicii: 605.000 lei
- art. 20.01 „Materiale pentru curatenie”: 50.000 lei
- art. 20.02 „Reparatii curente”: 200.000 lei
- art. 20.04 „Materiale sanitare”:25.000 lei
- art. 20.05 „Obiecte de inventar”: 100.000 lei
- art. 20.06 „Detasari, deplasari”: 30.000 lei
- art.20.11 „Carti, publicatii si materiale documentare”:
100.000 lei
- art. 20.13 „ Pregatirea personalului”: 100.000 lei

II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari:


10.000.000 lei
III. Pentru cheltuieli de capital: 9.000.000 lei
IV. Pentru cheltuieli proprii: 2.000.000 lei

In cursul anului bugetar N se suplimenteaza creditele bugetare astfel:

I. Pentru cheltuieli curente: 3.000.000 lei


II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari:
1.000.000 lei
III. Pentru cheltuieli de capital: 500.000 lei
IV. Pentru cheltuieli de proprii: 100.000 lei

Din creditele deschise pentru repartizare catre ordonatorii secundari in


valoare de 10.000.000 lei, la sfarsitul anului bugetar N se retrag creditele
ramase neconsumate de la ordonatorii secundari in valoare de 300.000 lei
si se anuleaza din oficiu creditele care nu au fost utilizate astfel:

I. Pentru cheltuieli curente: 1.000.000 lei


II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari: 500.000
lei
III. Pentru cheltuieli de proprii: 50.000 lei
In cursul anului bugetar N au loc urmatoarele operatiuni:

Page | 111
1. Se achizitioneaza o licenta de windows pentru calculatoarele din
dotare de la furnizorul Eta2U din Timisoara in valoare de 12.300 lei
2. Se plateste furnizorul de la operatiunea 1
3. Se primeste sub forma de donatie un autoturism marca Mercedes
Sprinter evaluat de donator la valoarea de 80.000 lei
4. Pentru buna desfasurare a activitatii institutiei, prin hotarare, i se da
in administrare o cladire in care institutia publica isi va desfasura
activitatea evaluata la valoarea de 100.000 lei si terenul aferent in
valoare de 50.000 lei, cladirea si terenul sunt parte integranta la data
darii in administrare a domeniului public al statului.
5. In urma unui cutremur o cladire apartinand unei institutii publice se
darama. Valoarea contabila a cladirii este de 43.000 lei
6. Se inregistreaza in contabilitate bunuri confiscate in valoare de
10.378 lei care conform legii intra in proprietatea privata a statului
(situatie intalnita de regula la Directiile generale ale finantelor
publice)
7. Se vinde un echipament aflat in dotarea institutiei la valoarea de
23.800 lei. Se cunoaste valoarea de intrare a acestuia (45.300 lei) si
amortizarea cumulata (12.250lei).
8. Se inregistreaza achizitia de materiale consumabile (material lemnos)
utilizate in atelierul unui liceu in valoare de 27.800 lei.
9. Se inregistreaza darea in consum a materialului lemnos, elevii
urmand a realiza din el banci care vor fi folosite in salile de ore.
10. La sfarsitul perioadei, elevii nu au finalizat bancile, astfel ca se
impune inregistrarea productiei neterminate
11. Se platesc materialele achizitionate la operatiunea 8
12. Cu ordin de plata se vireaza in contul Electrica Banat suma de 3.500
lei, reprezentand consumul de energie electrica
13. La inceputul perioadei se reaia productia neterminata
14. In atelierul propriu al institutiei de invatamant se obtin banci pentru
elevi care se inregistreaza ca si obiecte de inventar
15. Se inregsitreaza acordarea unui avans in suma de 56.000 lei societatii
Eta2U pentru achizitionarea de calculatoare din creditele bugetare
deschise si disponibile.
16. Cu ocazia inevntarierii se constata urmatoarea situatie:
- plus de inventar la casieria institutiei de 1.500 lei, care
urmeza a se vira la buget
- plus de inventar la mijloace fixe de 3.000 lei, care urmeza
a se vira la buget
- minus la gestiunea de materiale consumabile de 600 lei,
care se imputa la valoarea de 1.400 lei

Page | 112
Minusurile se imputa persoanelor vinovate
17. La sfarsitul lunii se inregistreaza statul de plata al salariilor cuvenite
personalului institutiei in suma de 70.000 lei, si deasemenea se
inregistreaza si contributiile aferente
18. Se fac urmatoarele retineri din salarii
- chiria pentru Urbis 4000 lei
- popriri in favoarea altor institutii 3500 lei
- imputatii 800 lei
- contributiile aferente veniturilor de natura salariala ale
angajatilor in suma de 12.000 lei
19. Se determina chenzina a a doua si se ridica de la trezorerie suma
rezultata
20. Se vireaza la bugetul statului suma incasata reprezentant minus in
gestiune
21. Cu ordin de plata se vireaza suma de 4000 lei reprezentand ratele
pentru locuite retinute
22. Se achizitioneaza in sistem de leasing financiar un activ de natura
imobilizata care conform legii nu se amortizeaza. Se dau urmatoarele
informatii:
- valoare de contract 89.000 lei
- valoare rate 76.000 lei
- dobanda 12.000 lei
- asigurare 10.000 lei
23. Se inregistreaza garantia retinuta de furnizorul de servicii de telefonie
Romtelecom in valoare de 300 lei
24. In vederea realizarii unor lucari de reparatii, institutia publica
organizeaza licitatie publica. Premergatoe licitatiei se retin de la
participanti o garantie de participare in valoare totala 57.000 lei, prin
casieria institutiei
25. Cu ocazia inventarierii se constata ca unele echipamente de birotica
(calculatoare) prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala astfel
incat comisia de inventariere propune casarea lor. In urma aprobarii
se scot astfel din functiune imobilizari corporale de 11.500 lei [ Ac=
11.000], din procesul de casare rezultand materiale recuperabile de
2.000 lei
26. Se inregistreaza cheltuieli efectuate cu dezmembrarea si dezafectarea
echipamentelor scose din functiune in suma de 1.000 lei, constand in
cheltuieli salariale
27. Se valorifica materialele rezultate din casare cu suma de 3.500
28. Se incaseaza creanta de la operatiunea anterioara

Page | 113
29. In urma documentatiei depuse, instituitia publica primeste in data de
20 mai anul curent confirmarea aprobarii unui finantari din surse
Phare in valoare totala de 300.000.
30. In data de 25 iunie anul curent, se incaseaza suma nerambursabila
provenita de la Phare
31. De asemenea este in derulare in cadrul institutiei si un proiect cu
finantare externa pentru care s-a obtinut si o cofinantare de la buget
in valoare de 125.000 lei. In data de 30 iunie se incaseaza suma.
32. O institutie publica achizitioneaza materiale necesare in caz de
calamitati in valoare totala de 50.000 lei
33. Ca urmare a inundatiilor masive, sa-u folosit materiale pentru
populatie din rezerva de mobilizare in valoare totala de 23.000 lei
34. Sa se inregistreze achizitionarea unui echipament in sistem de
leasing financiar, finantat din activitatea de autofinatare. Se cunoaste
valoarea de contract este de 10.000 Euro, curs euro la data semnarii
contractului 3,6 lei, dobanda 2.000 Euro.
35. Se plateste in avans 23.000 lei pentru achizitia unui activ imobilizat
(sistem de calcul) furnizorului Easten Digital din fonduri
extrabugetare
36. In urma reevaluarii activelor societatii (imobilizate) au fost stabilite
urmatoarele diferente din reevaluare: pentru valoarea de intrare de
35.000 lei, pentru amortizare de 23.000 lei. Sa se inregistreze in
contabilitate rezultatele reevaluarii.
37. Cu ocazia inventarierii patrimoniului s-a constatat ca activele
imobilizate au suferit o depreciere suplimentara fata de cea reflectata
in contabilitate in valoare estimata de 15.000 lei. Cum tratam aceasta
depreciere?
38. Se inregistreaza primirea facturii pentru rata scadenta la contractul de
leasing financiar astfel: rata 300 lei, dobanda 25 lei
39. Se plateste din mijloacele extrabugetare factura de la operatiunea
precedenta
40. Sa se evidentieze donatia primita de o institutie publica constand in
consumabile de papetarie in valoare de 10.000 lei

Page | 114
CAPITOLUL 6
STRUCTURA SI CONTINUTUL SITUATIILOR
FINANCIARE

6.1. Prevederi generale

Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei


patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-
teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile
financiare trimestriale si anuale. Acestea se intocmesc conform normelor
elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
Situatiile financiare trimestriale si anuale se intocmesc in moneda
nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului. Pentru necesitatile proprii
de informare si la solicitarea unor organism internationale, se pot intocmi
situatii financiare si intr-o alta moneda.
Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata
obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a
celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest
scop de Ministerul Finantelor Publice.
Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor,
datoriilor, pozitiei financiare (active nete/capital propriu), precum si a
rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).

Page | 115
Situatiile financiare trimestriale si anuale ce se intocmesc de catre
institutiile publice se semneaza de conducatorul institutiei si de catre
conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana
imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a
statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru
obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de
disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din
contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie
a statului.
Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din
evident trezoreriilor statului se vor restitui institutiilor publice respective pentru
a introduce corecturile corespunzatoare. Este interzis institutiilor publice sa
centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit
viza trezoreriei statului.
Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de
credite, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la
organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte
organe de specialitate ale administratiei publicecentrale, alte autoritati publice,
institutii autonome si unitatile administrativteritoriale, ai caror conducatori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor
Publice sau Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale,
potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice,
organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la
nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare. Activitatea
desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitatejuridica, subordonate
institutiilor publice din Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei
juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei.

6.2. Componenta Situatiilor Financiare

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:


a) bilantul;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situatia fluxurilor de trezorerie;

Page | 116
d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note
explicative;
f) contul de executie bugetara.

6.2.1. Bilantul

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta


elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul
trimestrului sau anului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
In bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de
gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate
in functie de gradul crescator al exigibilitatii.
Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca
rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii
economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod
credibil.
O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge
din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de
resurse care incorporeaza beneficii economice.
Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si
datoriile necurente.
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei
institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai
numesc si active nete si se determina ca diferenta intre active si datorii.
Structura Bilantului

A. ACTIVE
Active necurente
Active fixe necorporale
Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura
birotica si alte active corporale
Terenuri si cladiri
Alte active nefinanciare
Active financiare
Creante (peste un an)
Total active necurente
Active curente
Stocuri

Page | 117
Creante (sub un an)
Investitii pe termen scurt
Conturi la trezorerie si banci
Cheltuieli in avans
Total active curente
Total active
B. DATORII
Datorii necurente
Datorii (peste un an)
Imprumuturi pe termen lung
Provizioane
Total datorii necurente
Datorii curente
Datorii (sub un an)
Imprumuturi pe termen scurt
Imprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent
Venituri in avans
Provizioane
Total datorii curente
Total datorii
Active nete/Capitaluri = Total active – Total datorii
C. Capitaluri proprii
Rezerve, fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat

6.2.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor


si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.
Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura
sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu.
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau
destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. De asemenea prezinta
venituri calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de
valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuieli calculate
(ex.cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu
implica o plata a acestora.

Page | 118
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima
performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit
patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte,
precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile effectuate
in exercitiul financiar curent.

Structura Contului de rezultat patrimonial

Venituri operationale
- venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale
bugetelor
- venituri din activitati economice
- finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala
- alte venituri operationale
Total venituri operationale
Cheltuieli operationale
- cheltuieli cu salariile si contributiile aferente
- subventii, transferuri
- cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti
- cheltuieli de capital, amortizari si provizioane
- alte cheltuieli operationale
Total cheltuieli operationale
Excedent (deficit) din activitatea operationala
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiara
Excedent (deficit) din activitatea curenta
(excedent/deficit din activitatea operationala +/-
excedent/deficit din activitatea financiara )
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinara
Rezultatul patrimonial
(excedent/deficit din activitatea curenta +/-
excedent/deficit din activitatea extraordinara)

Page | 119
6.2.3. Situatia fluxurilor de trezorerie

Structura Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar


divizate in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de


numerar rezultate din activitatile curente:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de
numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe:
- Incasari
- Plati
Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de
numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse
financiare:
- Incasari
- Plati
Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind
incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau
banci.

6.2.4. Situatia modificarilor in structura activelor /


capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere


informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din
schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii
activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor
contabile.
Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al
fiecarui element al conturilor de capital.

6.2.5. Anexele la situatiile financiare

Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici


contabile si note explicative.
Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt
incorporate in situatiile financiare.

Page | 120
6.2.5.1. Principii si politici contabile, tratamente contabile

Principii contabile

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in


conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilitatii de
angajamente.

Principiul continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi


continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau
reducere semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au lua
cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care
pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente
trebuie prezentate in notele explicative.
Principiul permanentei metodelor – Metodele de evaluare trebuie
aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.
Principiul prudentei – Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si
in special: trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului
financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin
evidente numai intre data bilantului si data depunerii acestuia; trebuie sa se tina
cont de toate deprecierile.
Principiul contabilitatii pe baza de angajamente – Efectele
tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si
evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este
incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in
situatiile financiare ale perioadelor de raportare.
Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii
nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari
si plati dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare.
Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia
toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera,
fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii
cheltuielilor.
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii –
Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare
exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului
financiar precedent.

Page | 121
Principiul necompensarii – Orice compensare intre elementele de
activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu
exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale,
numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea
integrala.
Principiul comparabilitatii informatiilor – Elementele prezentate
trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp a informatiilor.
Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) – Orice element
care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura
sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un
element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in
mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii
asupra aparentei) – Informatiile contabile prezentate in situatiile financiare
trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau
tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in
cazuri exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative,
precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului
acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a rezultatului
patrimonial.

6.2.5.2. Politici contabile

Aplicarea noilor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de


proceduri de catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile
derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea
situatiilor financiare trimestriale si anuale.
Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul
economic si tehnic, cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai
strategiei adoptate de institutie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza
ale contabilitatii de angajamente.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea,
prin situatiile financiare, a unor informatii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice;
si
b) credibile in sensul ca:

Page | 122
- reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a
institutiei publice;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de
lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in notele
explicative.

6.2.5.3. Reguli generale de evaluare (Tratamente


contabile)

Pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli:


a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica
La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric),
care se stabileste astfel:
- la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- la cost de productie - pentru bunurile produse in institutie;
- la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import
si alte taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la
autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care
pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de
achizitie.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor
prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile
bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de
productie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si
anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera
directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia
acestora.
Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie
incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in
care au survenit:

Page | 123
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de
productie inregistrate peste limite normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste
costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior
trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu
participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere.
Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in
mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii
sau pentru vanzare.
Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul
unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

b) Evaluarea cu ocazia inventarierii

Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la


valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in
functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor
emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.

c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar

La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de


natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la
valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop,
valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii,
respectiv valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele:
La fiecare data a bilantului:
- elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si
alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele
bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si
raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului
financiar.
- Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre
cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in
valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile
financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii

Page | 124
exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la
cheltuieli financiare, dupa caz;
- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si
inregistrate la costul istoric (active fixe, stocuri) trebuie
raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii
tranzactiei;
Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti, si activele/
datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile.
c) Evaluarea la data iesirii din unitate
La data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza
si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

6.2.5.4. Note explicative

Notele explicative la situatiile financiare contin informatii referitoare la


metodele de evaluare a activelor, precum si orice informatii suplimentare care
sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia
financiara si rezultatele obtinute.
Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element
semnificativ din bilant trebuie sa existe informatii in notele explicative.
Pentru elementele prezentate in notele explicative, se va prezenta de
regula suma corespunzatoare anului curent si celui precedent.
Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori
este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) numele persoanei juridice care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii acesteia;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (lei) .
Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si
depunerea situatiilor financiare, vor fi corectate in anul in care acestea se
constata. Erorile contabile pot sa apara ca urmare a unor greseli matematice,
greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a
evenimentelor si fraudelor. Corectarea unor asemenea erori aferente exercitiilor
precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. In notele la situatiile
financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile
constatate.

Page | 125
6.2.6. Contul de executie bugetara

Contul de executie bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare


din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile
efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina:
a) informatii privind veniturile:
- prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- incasari realizate
- drepturi constatate de incasat
b) informatii privind cheltuielile:
- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plati efectuate
- angajamente legale de platit.
- cheltuieli efective (costuri, consumuri).
c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati
efectuate).
Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din
rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de venituri si cheltuieli, precum si
ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile
deschise in trezorerie.

Page | 126
Bibliografie:

Chitu Gisberto,A., Contabilitatea Instituatiilor Publice dupa noul sistem


Tudorache S., contabil, ed. Irecson, Bucuresti 2006
Pitulice C
Sosdean A. Contabilitatea Institutiilor publice, ed. Mirton,
Timisoara 2001
Chitu Gisberto,A., Contabilitatea si gestiunea institutiilor publice, ed.
Tudorache S., CECCAR, Bucuresti 2003
Pitulice C
Drehuta, E., Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare, Ed.
Neamtu, E., Agora, bacau 2002
Voicu,E.
Greceanu Contabilitatea Institutiilor Publice comentata si
Cocos,V. actualizata, vol. I, soc. Adevarul s.a., Bucuresti 2001
Greceanu Contabilitatea Institutiilor Publice comentata si
Cocos,V. actualizata, vol. II, soc. Adevarul s.a., Bucuresti 2002
Morariu A., Suciu Contabilitatea Institutiilor Publice, Ed. Universitara,
Gh. 2004
IPSAS Standardele Internationale de Contabilitate pentru
sectorul public, ed. Bucuresti,2005
*** Ordinul 1641/2004 pentru aprobarea normelor
metodologice privind organizarea si conducerea
contabilitatii patrimoniului institutiilor publice si planul
de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de
aplicare a acestuia
*** OMF pentru aprobarea normelor privind angajarea,
lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
institutiilor publice, precum si organizarea, evident si
raportarea angajamentelor bugetare si legale M.O.
37/28.01.02
*** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata
*** Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea
modelelor formularelor comune privind activitatea
financiara si contabila si a normelor metodologice
privind intocmirea si utilizarea acestora
*** Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1850/2004
privind registrele si formularele financiar-contabile.

Page | 127
*** Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea
si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul
institutiilor publice cu modificarile si completarile
ulterioare
*** Legea nr. 493/2003 pentru aprobarea Ordonanta
Guvernului nr. 81/2003 privind
reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice
*** Ordonanta Guvernului nr.3/2005 pentru modificarea
Ordonantei Guvernului
nr.81/2003
*** Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1487/2003
pentru aprobarea Normelor
metodologice privind reevaluarea si amortizarea
activelor fixe aflate in patrimoniul
institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop
patrimonial
*** Hotararea Guvernului Romaniei nr.548/1999 privind
aprobarea Normelor tehnice
pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc
domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor si
judetelor;

*** Hotararea Guvernului Romaniei nr. 2139/2004 pentru


aprobarea Catalogului
provind casificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe
*** Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru
reglementarea procesului de scoatere
din functiune, casare si valorificare a activelor
corporale care alcatuiesc domeniul
public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale
*** Hotararea Guvernului Romaniei nr. 841/1995 privind
procedurile de transmitere
fara plata si de valorificare a bunurilor apartinand
institutiilor publice, cu modificarile
si completarile ulterioare
*** Ordinul ministrului finantelor publice nr.1753/2004
privind inventarierea elementelor
de activ si de pasiv

Page | 128
*** Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene
nr.2909/2002 privind managementul
contabil al activelor fixe nefinanciare ale Comunitatii
Europene
*** Sistemul European de Conturi (SEC”95).

Page | 129