Sunteți pe pagina 1din 18

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport


Oraşul Ocniţa

( Pentru confirmarea gradului didactic II)

2014

CUPRINS
0
1. Date generale (CV)..............................................................2

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute…….......3

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor ……………………3

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea


profesională............................................................................. 6

2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue


în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic......................7

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de


învăţămînt………………………………………………………. 8

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea


unităţii de Învăţămînt…………………………………………....8

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor


profesionale…………………………………………...…9

4. Direcţii de perspectivă……………………………….....10

5. Bibliografie…………………………………………….11

1
2.Argumente în favoarea performanţelor obţinute

2.1.Dovezi despre progresul şcolar al elevilor

,, Un elev nu este un vas pe care trebuie sa-l


umpli, ci o flacără pe care trebuie să o aprinzi...”
De fiecare dată cînd apare o tranziţie socială importantă, sistemul educaţional este interpelat
să se pronunţe şi să se transforme pentru a răspunde noilor exigenţe. Proces normal, dacă ne gîndim la
rolul-cheie pe care îl joacă educaţia în materie de socializare.
Omul modern, pentru a putea trăi şi munci în comunitatea umană, pentru a se putea bucura de
tezaurul cunoaşterii este solicitat să înveţe necontenit. Tineretul astăzi se formează în viaţa care îl
înconjoară din toate părţile şi care devine, necondiţionat, o „prefaţă” a educaţiei. Adulţilor le revine
sarcina de a „desemna lumea”, ei au responsabilitatea de a spune tinerilor „Iată lumea noastră”. Prin
socializare, tînărul îşi găseşte locul propriu în societate, iar prin personalizare el îşi construieşte eul
ce-l eliberează de clişee şi îi asigură existenţa.
Odată cu schimbările parvenite în domeniul educaţiei, toate disciplinele şcolare au luat
direcţia nouă: curriculum bazat pe competenţe, pe baza căruia s-au elaborat manuale noi ce propun
elevilor activităţi de dezvoltare ale competenţei şcolare, ce este un ansamblu integrat de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de
realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme
cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.
Crearea competenţelor pozitive la elevi va contribui la realizarea obiectivului major al invăţării
in clasele primare – legătura disciplinelor de studii faţă de obiectele din jurul său şi respectul faţă de
oameni. Măiestria pedagogică nu este un complex de însuşiri înnascut, ci se dezvoltă ca rezultat al
pregătirii şi al muncii sistematice şi creatoare în procesul de învăţămînt. Este rezultatul acumulării a
unei bogate experienţe didactice, a stapînirii de predare, ceea ce îmi dă posibilitatea ca toată gama de
metode şi procedee să le aplic prompt, adecvat şi eficace în situaţii pedagogice noi pe care le intîlnim
la momentul respectiv.
În prezent educ elevii din clasa a III-a. Într-o aşa perioadă scurtă de timp nu pot demonstra mari
progrese, dar totuşi o să mă opresc la unele schimbări spre bine în ce priveşte adaptarea copiilor la
condiţiile şcolii şi nivelul pregătirii lor intelectuale. Fiind elevii incluşi în procesul educaţional s-a
schimbat şi nivelul lor de inteligenţă.
Asigurarea unor situaţii de învăţare multiple creează premise pentru ca elevii să poată valorifica

2
propriile abilităţi în învăţare. Urmează cîteva metode de învăţare centrate pe elevi, ce le aplic cu succes
în cadrul orelor: Tabelul 1

Centrate pe activitate Centrate pe conţinutul învăţării

Lucrări practice Dezbatere


Învăţare prin descoperire Brainstorming
Învăţare prin proiecte Găseşte numărul țintă
Problematizare Conversaţie
Studiul de caz Demonstraţie
Jocuri didactice Dialog

Utilizarea acestor metode antrenează elevii într-o continuă participare şi colaborare, creşte
motivarea - deoarece li se solicită să descopere fapte, să aducă argumente pro şi contra.
Mă voi opri pe larg la acele progrese ale discipolilor mei care acum sînt în clasele gimnaziale.
Reuşita elevilor promoţiei 2007-2011 Tabelul 2
Anul de studii Calitatea% Media
2007-2008 89,3 8,0
2008-2009 90 9,1
2009-2010 92,75 9,35
2010-2011 94 9,5
În această clasă , care acuma sînt elevi în clasa a VII-a, a fost un nucleu puternic care spre
marea mea satisfacţie se menţine şi astăzi , persistă spiritul de competiţie , ceea ce le-a ajutat şi le
ajută în continuare să atingă performanţe la învăţătură. Ele s-au format în urma procesului de
cercetare , descoperire şi exersare , conducînd la succesul utilizării lor în situaţii concrete de viaţă
şcolară şi extracurriculară a elevilor.
Succesul şcolar prezintă alternativa pozitivă, favorabilă, optimă a randamentului şcolar,
denumită şi reuşita şcolară. Succesul şcolar al elevilor este rezultatul predării teoretice şi practice înalte
eficiente. Pentru aceasta se cere:
-calitatea şi modernizarea conţinutului învăţămîntului şi al documentelor şcolare;
-folosirea strategiilor didactice moderne care să determine caracterul activ-participativ şi euristic
a elevilor în actul învăţării şi să asigure legătura teoriei cu practica şi accesibilitatea cunoştintelor fără
coborîrea nivelului ştiinţific.
Elevii îşi formeazaă competenţe specifice la diferite discipline, care îi pune în situaţia de a
utiliza în mod complex capacităţile dobîndite.
În anul 2011 am început să activez cu un alt contingent de elevi. Mai întîi am colaborat cu 20 de
elevi, apoi cu 30 de copii. La începutul clasei a I-a majoritatea elevilor erau de nivel mediu, acuma în
clasa a III-a s-au observat schimbări.
În continuare prezint o analiză a evaluării rezultatelor şcolare timp de 2 ani.
Reuşita elevilor anul de studii 2011-2012 Tabelul 3
Clasa % % Nota medie
reuşitei calităţii
II-a 100% 79,3% 8,31

Reuşita elevilor anul de studii 2012-2013,sem.I


Tabelul 4

3
Clasa % % Nota medie
reuşitei calităţii
III-a 100% 91% 9.2

În tabelul 3 şi 4.este reprezentată reuşita elevilor,se observă o creştere a notei medii în fiecare
clasă,cl.III faţă de clasa a II-a cu 0,26 . Astfel constat o creştere a rezultatelor elevilor în decursul celor
2 ani, ca dovadă fiind promovarea şi dezvoltarea motivaţiei la elevi, crearea interesului de a studia
disciplinele studiate. Mediile cresc considerabil , probabil că elevii sînt motivaţi de a avea o notă mai
bună şi au o responsabilitate mai mare.
În timpul activităţii mele pedagogice am elaborat şi petrecut cu elevii un şir de evaluări sumative,
unde copiii îşi arătau ,practic la fiecare modul, nivelul cunoştinţelor. Mai jos voi prezenta diagrama
evaluărilor sumative susţinute la limba româna şi matematicăpe parcursul a 3 ani de studii:

Diagrama 1. Rezultatele evaluărilor sumative pe parcursul a 3 ani de studii la limba şi


literatura română si matematica

4
Diagrama 1.
În diagrama1 se observă o dinmică a rezultatelor la evaluările sumative pe parcursul a 3 ani de
studii. De la un obiect la altul rezultatele cresc cu: 2011-2012-0,26; 2012-2013-0,13; 2013-2014- 0,1.
În baza rezultatelor obţinute de elevi putem vorbi despre o reuşită, o dinamică a cunoştinţelor
sau dimpotrivă observa unele nereuşite şcolare lucrînd împreună cu elevii asupra lichidării acestora.
Pot susţine cu convingere că beneficiarii învăţământului centrat pe elev sunt elevii deoarece,
aşa cum spune “crezul instruirii active”: “Ce aud-uit; Ce aud şi văd - îmi amintesc puţin; Ce aud, văd
şi întreb - încep să înţeleg; Ce aud, văd, întreb şi exersez - îmi însuşesc şi deprind; Ceea ce pun în
practică învăţ cu adevărat”.Aşadar, învăţarea devine eficientă doar atunci cînd îl punem pe elev să
acţioneze!

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională

„Nu înveţi niciodată, dacă nu


începi cu ce e aproape de tine,
de ale tale şi de ocupaţia ta”
J. Pestouzzi
Trăim în epoca evoluţiei informaţionale.Învăţarea şcolară a suferit mari transformări în sfera
obiectivelor, ea nu trebuie să conducă doar la asimilarea de informaţii, dar şi la formarea de
competenţe, la gîndirea divergentă şi creativă care permite adoptarea elevului la schimbările
contemporane.
Didactica modernă la clasele primare promovează învăţătura centrată pe elev şi anume pe
dezvoltarea personalităţii ce reprezintă subiectul actului de învăţare calitativă. Rolul profesorului este
de a găsi o modalitate optimă de stimulare a elevilor pentru un efort în activitatea individuală.
Am fost şi sînt mereu în pas cu schimbările care au loc în domeniul profesional,mă informez
continuu vizavi de noutăţile apărute. Pe parcursul anilor de activitate în tărîmul pedagogic m-am
străduit să depun eforturi în predarea orelor la clasele primare, pentru a instrui discipolii, pentru a le
altoi dragostea faţă de obiectele învăţate, aplicînd noi tehnologii moderne de predare.
Fiecare lecţie mă strădui să fie creativă, elevii să fie implicaţi în procesul instruirii prin diferite
forme de activitate. În cadrul orelor încerc să abordez interdisciplinaritatea, deoarece consider că o
disciplină la învăţămînt nu constituie un domeniu închis.
În pregătirea demersului educaţional mă frămîntau următoarele întrebări : „De ce unii elevi se
angajează în realizarea sarcinilor şcolare şi perseverează pînă la atingerea scopului, în timp ce alţii
se descurajează la primul obstacol şi abandonează activitatea propusă de profesor? De ce unii vin cu
dorinţa de a studia şi a cunoaşte, pe cînd alţii din obligaţiune?” Cercetînd, mi-am dat seama că
aceste întrebări trebuie căutate în domeniul motivaţiei. Efectuînd sondaje cu elevii, rezultatele au
demonstrat ca obiectele,,matematica, ,,ştiinţe”, ,,limba străină“ sînt considerate de elevi greu de
însuşit.Astfel mi-am propus ca obiectiv să dezvolt la elevi dragostea şi interesul faţă de aceste obiecte
şi să motivez necesitatea însuşirii lor. Pornind de la problemă mi-am ales tema de cercetare: „ Aspecte
practice în vederea formării de competenţe şi dezvoltării motivaţiei la elevi în cadrul orelor de
matematică”, cu următoarele obiective :
 formarea cunoştinţelor şi dezvoltarea personalităţii elevilor în domeniul cognitiv, afectiv şi
psihomotor;
 formarea şi înţelegerea relaţiilor cauză-efect la studierea matematicii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei elevilor pentru sporirea calităţii instruirii;
 formarea interesului şi consolidarea încrederii în sine, care apare în viaţa de zi cu zi;
 formarea obiectivelor atitudinale a pricepilor de a aplica cunoştinţele în viaţa cotidiană.
Motivaţia reprezintă o condiţie importantă în activitatea şi reuşita şcolară a elevului şi consider că
este o temă actuală ce are ca scop de a spori eficienţa procesulu de învăţămînt şi de a investiga
categoriile motivaţionale capabile să-i confere potenţial scopurilor învăţării. Motivaţia este o sursă de
activitate şi, de aceea, este considerată „motorul” personalităţii. Ea energizează şi facilitează procesul

5
de învăţare prin intensificarea efortului şi concentrarea atenţiei elevului, prin crearea unei stări de
pregătire pentru activitatea de învăţare. Elevii motivaţi sunt mai perseverenţi şi învaţă mai eficient.
Atît profesorul cît şi familia trebuie să sprijine toate formele de motivaţie ale elevilor şi să promoveze
permanent pe cele mai valoroase. Formarea motivaţiei este un proces de lungă durată, dar nu este un
fenomen unitar. Elevii nu numai că au grade diferite de motivare, dar sînt sensibili la diferite tipuri
de motivaţie. În cadrul orelor predate am observat că un elev poate fi motivat să-şi facă o anumită
temă pentru acasă pentru că este „impus” de curiozitate sau are interes pentru cunoaştere, în timp ce
altul pentru că doreşte să obţină aprecierea profesorului, colegilor sau părinţilor. Am observat din
contingentul de elevi din clasă că unii elevi pot să-şi realizeze sarcinile puse din obligaţie pe cînd alţii
o fac conştiincios, depunînd un efort cognitiv şi voliţional, iar alţii o fac doar din plăcere, sentimentul
fiind сel de satisfacţie şi încîntare şi nici de cum сel de efort. Am cercetat cum să găsesc modalitatea
cea mai potrivită de a motiva elevii din clasă, ţinînd cont de faptul că aceştea au personalităţi diferite,
stiluri diferite de învăţare, sînt mai sensibili la forme diferite de motivare.
Studiind literatura de specialitate am constatat că există două categorii opuse ale motivaţiei
învăţării : motivaţia intrinsecă şi extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă îl determină pe elev să participe la o activitate pentru plăcere şi
satisfacţie fără a fi constrîns de factorii exteriori. Unii autori vorbesc în acest caz, de
motivaţie ,,izvorîtă din caracterul atractiv al scopului urmărit” (Winnefeld).

Unele forme de bază a acestui tip de motivaţie sunt :


1. Curiozitatea- exprimă nevoia de a şti, de a – şi lărgi şi îmbogăţi orizontul de cunoaştere.
2. Autoeficienţa – puterea de a gîndi pozitiv. Autoeficienţa este, de fapt, ceea ce psihologii
descriu prin „ încrederea în propriile forţe” şi „ prezenţa convingerii de reuşită”.
Motivaţia extrinsecă este accea a cărei sursă se află în exteriorul elevului şi al activităţii
desfăşurate. Acest tip de motivaţie este însoţit de trăiri emoţionale negative
( teamă de eşec, pedeapsă) sau de trăiri pozitive (recompense materiale, note bune, laude) etc.
O motivaţie extrinsecă poate da naştere unei intrinseci, un elev care a învăţat la început
pentru note bune sau pentru a face plăcere părinţilor, pe măsură ce asimilează cunoştinţe şi
dobîndeşte capacităţi şi competenţe ce –i provoacă o anumită satisfacţie poate ajunge să înveţe
din interes şi pasiune.
Motivaţia a fost definită de Al. Roşca : „ totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că
sunt înnăscute sau dobîndite, conştientizate sau ne – conştientizate, simple trebuinţe fiziologice
sau idealuri abstracte”.
Aş dori să menţionez termenul „ a fi motivat la învăţătură” care exprimă o stare
diomogenă mobilizatoare spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente
stimulatoare pe care le numim „ impuls către...”, dorinţă, interesat de...etc. În acest caz elevul
va fi profund implicat în sarcinile de învăţare.
La celălalt pol se află termenul „ a nu fi motivat pentru învăţare „ caracterizat de absenţa
„ absorbirii”, prin pasivitate, concentrare foarte lentă şi greoaie. Implicarea elevului este adesea
ezitantă şi fără randamentul dorit.
Profesorul va avea un nivel optim de formare şi dezvoltare a motivaţiilor atunci cînd îl va
obişnui pe elev să aprecieze corect dificultatea sarcinii didactice cu care se confruntă şi dacă va
lua în consideraţie particularităţile psihologice individuale aplicînd strategiile didactice
adecvate.
În vederea soluţionării şi ameliorării motivaţiei elevilor am dedus paşii următori pe care îi
fac pe parcursul activităţii didactice :
1. Încerc să explic elevilor mai puţin interesaţi care nu înţeleg ce trebuie să facă sau ce ar trebui să
facă la lecţie, de ce învăţăm ceea ce învăţăm, de ce o anumită activitate este importantă.
2. Remunerez elevii care nu au consolidat un set motivaţional intrinsec de a învăţa dar pot fi
ajutaţi prin motivaţie extrinsecă.
3. Implic elevii în activităţi astfel încît ei sa se simtă utili, în rezultatul căreia activităţile sporesc
stima de sine a elevilor şi să intensifice motivaţia acestora pentru studierea matematicii.
6
4. Utilizez emoţiile pozitive pentru a creşte productivitatea şi motivaţia. Astfel elevii învăţă mai
bine atunci cînd învăţarea este „ acompaniată” de emoţiile plăcute.
5. Satisfac nevoile elevilor cu scopul de a menţine interesul elevilor faţă de obiect şi a stării lor de
bine.
6. Identific nevoile cele mai importante pentru fiecare elev şi ţin cont de aceasta.
Un alt factor ce mă ajută la formarea de competenţе şi dezvoltarea motivaţiei elevilor sînt
tehnologiile didactice.În cadrul lecţiilor folosesc următoarele metode :

 Metoda „ Făuritorii” – o folosesc la finele unui modul la toate obiectele studiate, metoda
constă în evaluarea cunoştinţelor acumulate la sfîrşitul unui modul.
 Modelarea – folosesc la : educaţia tehnologică, educaţia plastică, la matemattică la
studierea corpurilor geometrice. Ea îmi permite să-i motivez pe elevi, ca aceştia să lucreze
individual. Astfel elevii îşi dezvoltă aptitudinile de a explica mai corect noţiunile, însuşesc
mai eficient conţinutul temei, au satisfacţie cînd privesc la relevanţa muncii lor .
 G.P.P. – aplic la rezolvarea problemelor şi a exerciţiilor. Din practică am observat că
dificultatea rezolvării problemelor treptat dispare la majoritatea elevilor.
 Ciorchinele –aplic această metodă la limba şi literatura română la studierea părţilor de
vorbire în clasa a III-a.
 Diagrama Venn – o folosesc la studierea anotimpurilor la ştiinţe, la limba română la
compararea personajelor.
 Experimentul – îmi permite să urmăresc obţinerea unui produs precum şi atitudinea
elevilor faţă de ceea ce îndeplinesc. Practic această metodă la orele de ştiinţe , de
exemplu ,,Starea corpurilor’, ,,Învelişurile interne ale Pămintului’, astfel sînt motivaţi şi
interesaţi în studierea disciplinei, mai ales atunci cînd sînt puşi în rolul de veritabili
experimentatori.

Ca un fir roşu prin activitatea mea de învăţător trece tema mea de cercetare. Am elaborat un
model pedagogic care l-am împărtăşit cu colegii de la catedră. Pentru utilizarea acestui model am
implimentat un şir de metode ca:
• Observarea
• Descoperirea
• Problematizarea
• Experimentul pedagogic
Dezvoltarea mea profesională ţine şi de activităţile pe care le-am promovat :

Participări la şedinţele Consiliului Metodic cu abordarea subiectelor ce ţin de


rezultatele tematice ,,Modalităţi de control şi evidenţă a reuşitei elevilor în ciclul
primar”. Am participat la programul de formare a cadrelor didactice “Formarea de
competenţe pentru implimentarea curriculumui modernizat” în perioada august 2010.
Participări la şedinţele Consiliului Profesoral cu abordarea subiectelor ce ţin de
,,Dezvoltarea competenţelor de citire şi scriere a elevilor din clasele primare”;
Participări la şedinţele catedrei claselor primare cu subiectele;
Am participat la seminarul raional,,Lucrul cu copii ghiperactivi”;
Am participat la seminarul raional ce ţine de psihologia elevilor ciclului primar;
În activitatea mea profesională, ca orice profesor am întîlnit multe obstacole. Pentru a le
ocoli şi a le găsi raspuns consult literatură metodică, literatură pedagogică, culeg
informaţii din presa pedagogică de specialitate. Sistematic răsfoiesc ziarul,,Făclia,
,,Învăţătorul modern”, ziarul raional, de asemenea utiliez beneficiile internetului,
respectiv siteurile de specialitate www.didactic.ro, www.edu.md. Îmi dau mereu

7
străduinţa să fiu prezentă la orele publice ale colegilor pentru a face schimb de
experienţă. Am participat la training-uri în problema implimentării curriculei
modernizate organizate în raion şi în instituţia noastră de învăţămînt.
Promovarea cursurilor de perfecţionare la clasele primare în perioada de 04.02.-23.02.2013,
la Universitatea de Stat ,,A.Russo” din Bălţi. Numai perfecţionîndu-mă obţin rezultatele spre
care rîvnesc.
Am pregătit şi prezentat 5 ore demonstrative în cadrul catedrei claselor primare. În cadrul
cărora am folosit multe tehnici şi metode, materiale didactice, s-a observat relaţii
interdisciplinare, s-a păstrat relaţia profesor-elev în timpul lecţiilor.
Am participat cu clasa la toate activităţile extracurriculare planificate în instituţia de
învăţămînt :săptămîna,,Non violenţei în familie”, săptămîna,,Drepturile copiilor”.
Am organizat şi desfăşurat şedinţe cu părinţii conform planului de activitate.
Am elaborat şi propus colegilor de la catedră recomandări pentru utilizarea adecvată a
strategiilor didactice care încurajează comunicarea şi acceptarea ideilor celuilalt, am propus
colegilor de catedră sugestii metodologice pentru valorificarea învăţării centrate pe elev.
Am prezentat 3 activităţi extracurriculare cu elevii clasei a III-a.
Mă implic activ în activitatea de grup, cooperare.
Am considerat importantă necesitatea asistenţei la orele colegilor mei, aceasta oferă demonstraţii
de practică pozitivă, explorînd şi variate aspecte ale practicii personale :

Iurcenco Liliana, lecţie de matematică în clasa a II-a;


Fortuna Livia, activitate extracurriculară în clasa a IV-a;
Bantîş Viorica, matematica în clasa a I-a;
Stanciu Tina, limba străină în clasa a III-a.
Ţaralunga Ina, matematica in clasa a III-a.

Am studiat literatură de specialitate în problematica (referinţe bibliografice):


• strategiilor didactice şi de evaluare ;
• reamplasării accentului de pe predare de informaţii pe formarea de competenţe;
• formarea de competenţe matematice prin prisma integrării;
• rolul obiectivelor în formarea de competenţe;
• aplicării metodelor şi formelor de învăţămînt adecvate realizării obiectivelor puse
centrate pe elev;
• practicilor incluzive;
• de îmbunătăţire a culturii responsabilizării elevului;

Activînd ca pedagog mă strădui să pun în valoare întregul potenţial al copiilor făcînd şcoala
pentru copil. Susţin ideea profesorului eficient care, înainte de toate, e dascălul elevilor săi,
care încearcă să înveţe în permanenţă de la dînşii, pentru a ţine pasul cu aceştia şi pentru a
putea să discute orice subiect.

2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi


desfăşurarea demersului didactic

„Întăriţi trupul vostru prin muncă şi

8
mintea voastră prin studiere”
Socrate

Perioada schimbărilor radicale în sistemul educaţional ne determină să căutăm nu doar


dimensiunile noi ale succesului, ci factorii care scondează reuşita. Experienţa umană a demonstrat că,
pentru a găsi căile eficiente de realizare a schimbărilor complexe, e necesar să conştientizăm rolul şi
locul omului în aceste procese. E important să avem o viziune clară, obiective nobile, planuri bine
chibzuite, tehnologii eficiente de realizare a acestora. Dar mult mai constructiv este să ştim cum vom
lucra cu acei ce le vor da viată, le vor implementa. De aceea, profesorul cu abilitaţile, cunoştinţele,
grijile şi emoţiile sale rămîne ca figură centrală în procesul de implementare a oricărei schimbări.
Problema instruirii e o problemă de primă importanţă de care depinde succesul şcolar.
Dezvoltarea profesională nu poate fi concepută fără autoinstruire permanentă. De aceea am acordat o
mare atenţie procesului de perfecţionare a experienţei profesionale. Am urmat stagii de formare
continuă la Universitatea de Stat ,,A.Russo” din Bălţi. Aceste cursuri m-au ajutat să-mi îmbogăţesc
experienţa cu o varietate de tehnologii educaţionale, modalităţi de valorificare a curiculumului
disciplinar din perspectiva obiectivelor şi a formarii de competenţe. Stagiile de formare mă ajută să
progresez, să fac schimb de experienţă, să-mi lichidez toate lacunele în capacităţile profesionale.
Ca urmare formarea profesională continuă mi-a impus schimbări de maniere în procesul
educaţional, o revizuire a stilului pedagogic. Dacă se ţine cont de parteneriat didactic dintre profesor şi
elev stilul cel mai valoros este cel democratic, dinamic, schimbător care presupune colaborare,
parteneriat, iniţiativă, centrare pe elev. Practic în activitatea mea stilul democratic şi, nu în ultimul rînd,
parteneriatul didactic, în acest context am realizat o comunicare în cadrul catedrei cu
subiectul,,Evaluarea. Matricea de specificaţie”.
Un interes deosebit prezintă seminarele organizate de DGE Ocniţa unde se organizează şi se
desfăşoară ore publice bine gîndite, cu mult material didactic şi cu o metodică deosebită. Sunt membru
al catedrei „Învăţămîntul primar” în cadrul căreia desfăşurăm seminare, decade pe obiecte, prezentăm
ore şi activităţi publice, astfel:
 Toate proiectele didactice sînt elaborate în variantă electronică, din perspectivă
interdisciplinară;
 Integrez într-o gamă variată materiale didactice: scheme, schiţe, planşe, fişe, materiale
ilustrative elaborate atît de mine, cît şi de elevi;
 Implementez cu succes TIC-ul în cadrul orelor.

Rezultatele sînt bune atunci cînd elevul ştie pentru ce învaţă şi are idee unde poate implementa
în practică cunoştinţele căpătate. Pentru aceasta la fiecare lecţie îi informez unde le vor putea aplica
cunoştinţele respective.
Profesorul trebuie însăşi să dispună de competenţe profesionale , tact pedagogic. Rezultatul
productiv în formarea personalităţii elevului poate fi obţinut atunci cînd profesorul manifestă dragoste
pentru disciplină şi le trezeşte interesul faţă de ea, ştie a-i motiva.
Voi urmări şi în continuare realizarea obiectivelor educaţiei, căutînd noi soluţii pentru a obţine
rezultate frumoase. Un profesor trebuie, în viziunea mea, să rămînă cu cercul inteligenţei mereu
deschis. Aceasta încerc să fac urmărind cu atenţie publicaţiile de specialitate ,fiind întotdeauna
receptivă la nou, dacă aceasta este util şi interesant.
Încerc să-mi construiesc şi să menţin propriul model de predare – învăţare. Aşa voi deveni şi
voi rămînea ”eu”, şi-i voi învăţa ”ce sunt” căci ”Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce
ştii, îi înveţi ceea ce eşti’’.(Confucius)

2.4.Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt

9
“Ştiinţa constituie cea mai nobilă
şi mai puternică agonisire a omului.”
Montaigne
Activitatea mea profesorală e de neconceput în afara unui parteneriat didactic cu colegii de
lucru .Depun efort sporit pentru a menţine nişte relaţii de parteneriat cu ei , deoarece sînt subiecţii
proiectului de predare-formare, de accea mă implic în diferite activităţi instituţionale pe care le prezint
mai jos:

Roluri asumate:
 şef de catedră “Învăţămîntul primar” (2009-2010 );
 membru al comisiei ,,Pedagogul anului”( 2012-2013);
 membru al comisiei de testare naţională( 2009,2010,2011);
 participare activă în cadrul Consiliului Profesoral;

Activităţi extracurriculare:
 am pregătit împreună cu elevii o activitate cu subiectul ,, TVC-Carnaval. Revelion în ţara
basmelor”;
 am desfăşurat o lecţie concurs la matematică cu subiectul,, Matematica- regina tuturor
cunoştinţelor”( portofoliu);
 am organizat o oră educativă cu subiectul,, Mihail Sadoveanu- numele liceului meu”;
 am desfăşurat o activitate cu elevii la educaţia moral- spirituală cu subiectul,,Datini şi
obiceiuri de Crăciun. O, ce veste minunată”!(portofoliu)

Parteneriate:
 Am propus colegilor de catedră tehnologii de elaborare a matricii de specificaţie, unde
am expus toate etapele şi cerinţele pe care se axează alcătuirea unei matrici de
specificaţii;
 Menţin şi dezvolt relaţii armonioase de parteneriat cu părinţii;
 Am discutat cu părinţii practicile incluzive şi aprobarea planelor PEI;
 Am discutat cu părinţii diverse probleme create;
 Am completat chestionare pentru părinţi (Anexa1);
 Am participat la decada Limbii române la clasele primare;

2.5. Dovezi despre contribuţia personală


la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt

„Gîndurile mari pornesc din inimă.”


Vanverargues

Promovarea imaginii favorabile a liceului este obiectivul fiecărui cadru din instituţie, fiind o
premisă şi pentru activitatea mea:
 Am elaborat Curriculumul la matematica distractivă pentru elevii clasei a III-a
în care am inclus toate compartimentele începînd cu concepţia didactică, competenţele,
subcompetenţe, conţinuturi şi terminînd cu strategiile de evaluare(Anexa 2)
 Am discutat cu părinţii practicile incluzive şi aprobarea PE;
 Am participat la oformarea coridoarelor in incinta claselor primare.

3.Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale

”...Dacă e important să ştii ce ştii ,


deopotrivă de importanţă este să ştii ce nu ştii”
T.Maiorescu
10
Profesorul de astăzi trebuie să înţeleagă mai bine teoriile şi practicile activităţii sale, să urmeze
unele principii fără de care astăzi este de neconceput procesul educaţional, în ceea ce priveşte copiii
cu cerinţe educaţionale speciale, pentru integrarea lor cu succes în societate, edificarea socială fiind
obiectivul major al tuturor instituţiilor de învăţămînt.
Abordînd activitatea explicit educativă, profesorul îşi propune să precizeze sistemul de acţiuni,
de procese, de fenomene specifice şi efectele lor; să stabilească complexitatea condiţiilor, finalităţilor,
normelor, modalităţilor, metodelor, relaţiilor, funcţiilor manageriale; să elaboreze conţinuturi, criterii
de evaluare, conform aşteptărilor sociale, care ar contribui la dezvoltarea integrală, autonomă şi
creativă a personalităţii axate pe domeniile de competenţă.

Tabelul 5

Domeniu de competenţă

Indicato- Obiectiv Acţiuni Rezultate Dovezi Concluzii


rul de intreprinse acumulate
performn-
ţă vizat
Elabora- Demonstra- Cercetarea Model de Proiectul de Proiectul
rea rea literaturii proiectare de lungă durată de lungă
proiectului abilităţilor de metodice, lungă durată aprobat la durată este
de lungă elaborare a participarea elaborat personal nivel de o sursă
durată la proiectării de la reuniunile Realizarea în instituţie şi importantă
disciplinile lungă durată şi seminarele practică a proiectul la în
predate şi la la disciplinile metodice, competenţelor curs opţional realizarea
cursul predate. cursuri de profesionale aprobat de demersu-
opţional. formare dobîndite în inspectorul lui
continuă; cadrul DGETS. educaţio-
Selectarea seminarelor, Participarea la nal.
strategiilor cursurilor de seminare şi
didactice formare continuă. reuniuni
adecvate de Corelarea nr. de metodice,
elaborare a ore cu conţinuturi, cursuri de
proiectării de metode şi formare
lungă durată. procedee continuă,
didactice în literatură
depedenţă de cercetată.
competenţele
formate.

Realizarea Stabilirea Cercetarea Utilizarea Prezentarea Orele


legăturilor legăturilor literaturii de legăturilor inter- comunicării la predate sînt
intra- şi dintre specialitate. şi intra- catedra de mai
inter- disciplinele Comunicare disciplinare face specialitate în captivante
disciplina- şcolare. în cadrul posibilă care s-a adus atunci cînd
re, Realizarea catedrei de înţelegerea exemple se face
aplicarea principiului specialitate . esenţei concepţiei concrete de legătură cu
lor în interdiscipli- Utilizarea ştiinţifice despre aplicare a viaţa
contexte narităţii în interdiscipli- lume formîndu-se interdisciplina- cotidiană,
reale. cadrul orelor narităţii în o personalitate rităţii limbii se menţine
predate. cadrul orelor armonios române, interesul
11
predate dezvoltată. matematicii, faţă de
ştiinţei. obiect ,
anume
corelarea
cunoştinţe-
lor
contribuie
la eficienţa
instruirii.

Motivarea Determina- Analiza Creşterea Implica Energiza-


elevilor rea rolului literaturii interesului faţă de rea elevilor în rea şi
pentru motivaţiei metodice şi obiecte. activităţi facilitarea
Dezvolta- elevilor psihologice Solicitarea extracuricula- procesului
rea pentru cu referire la sfatului de către re. de învăţare
abilităţilor studierea motivarea elev la Prezentarea prin crearea
de disciplinilor pentru soluţionarea lecţiei- unei stări de
cercetare. predate. cercetare. dificultăţilor. concurs,,Ma- pregătire
Ajustarea Participarea tematica regina pentru
metodelor de elevilor la tuturor activitatea
cercetare la concursurile ştiinţelor de instruire.
nivel de elev şcolare la nivel de
şi de clasă. instituţie .

Formarea Crearea în În cadrul Elevii au început Prezentarea Afirmarea


trebuinţe- grupul de orelor de să gîndească orelor publice trebuinţe-
lor de elevi a unui dirigenţie am pozitiv cu privire „Împreună lor de
autoreali- climat abordat la sine şi lumea pentru un autoreali-
zare la psihologic subiecte înconjurătoare, mediu curat”, zare la
elevi. favorabil specifice prin pot să se integreze Subiectele pe elevi.
caracterizat aplicarea în diferite grupuri care le-am Realizarea
prin metodelor şi sociale respectînd abordat au fost acestei
încredere, tehnicilor demnitatea lor şi a legate de competen-
acceptare, didactice ca celor din jur, sînt necesitatea ţe duce la
toleranţă. mese mai responsabili implementării formarea
Dovedirea rotunde, în tot ceea ce fac. în viaţa unei
unei studiu de caz, cotidiană a personali-
responsabi- tehnici valorilor tăţi integre
lităţi psihologice general- ce tinde
personale în care mereu umane, spre spre o
pentru am pus tendinţa de dezvoltare
rezultatele accent pe creştere a continuă.
realizării trebuinţa omului pe Ea este
proiectelor omului de parcursul foarte
individuale. autorealiza- vieţii. actuală
re. deoarece ne
lovim
adesea de
lipsa de
responsa-
bilitate,
12
motivaţie şi
rolul
important
în acest
context îl
are
profesorul
şi şcoala.

Planifica- Utilizarea Folosesc Învăţarea prin Prezentările în


Dezvoltarea
rea şi eficientă a calculatorul, folosirea TIC-ului Power-Point în
ptitudini-lor
realizarea TIC-ului în la orele de este mult mai cadrul şi
demersu- procesul de curs şi uşoară . şedinţelor cu
abilităţilor
lui instruire, în şedinţele cu Realizarea în părinţii, orelor
de auto-
educaţio- informarea şi părinţii practică a de curs. instruire
nal folosind cooperarea cu pentru competenţei prin
tehnologii- părinţii. prezentarea tehnice în cadrul implimen-
le rezultatelor, cursului de tarea şi
informaţio- imaginilor. formare continuă. utilizarea
nale. tehnolo-
giilor
informa-
ţionale.
Coordona- Implicarea în Cercetarea Participarea în Prezentarea Promova-
rea în organizarea literaturii cadrul catedrei cu comunicărilor rea
eficientiza- activităţilor metodice, comunicări, în cadrul capacităţii
rea metodice la participări la susţinerea şedinţelor. de
instituţiei nivel de şedinţele colegilor pentru comunica-
şcolare şi catedră. catedrei şi orice activitate re în faţa
activităţilor organizarea desfăşurată la auditoriul.
personale lor. nivel de catedră şi
instituţie.

4. Direcţii de perspectivă

“Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina;


sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi la nesfârşit. “
Franz Kafka

13
Profesorul este sculptorul ce formează elevul ca personalitate. De uneltele folosite de acesta,
depinde calitatea sculpturii. În calitate de unelte formative ale profesorului servesc:
a) Stilul educaţional
b) Competenţa profesională
c) Cercetarea inovativă
d) Creativitatea
În setul de unelte enumerate pot fi incluse şi materialele didactice. Materialele didactice
reprezintă un ansamblu de obiecte propuse, instrumente naturale şi de substituţie ce perfecţionează
procesul de predare-învăţare, prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi logico-matematice,
perfecţionează formele, tehnicile de evaluare şi procedeele folosite, relaţia procesului de predare-
învăţare cu realitatea obiectivă.
Din motivul că setul de materiale didactice din cabinet lasă de dorit în ceea ce priveşte
volumul şi competenţele educaţionale, doresc să elaborez materiale pentru fiecare oră implicînd în
această activitate şi elevii.
Pentru următorii ani de activitate îmi propun următoarele obiective:
 Continuarea unei bune colaborări între membrii colectivului de la catedră şi instituţie pentru
optimizarea activităţii fiecăruia;
 Formarea profesională prin cursuri de formare continuă, prin stagieri, participări la conferinţe,
mese rotunde, ore publice la nivel de instituţie, raion;
 Utilizarea metodelor activ-participative care să conducă la obţinerea unui rezultat mai bun în
pregătirea elevilor;
 Ore opţionale de pregătire suplimentară a elevilor în vederea participării la diferite concursuri
şcolare;
 Abordarea diferenţiată a elevilor în activităţile desfăşurate la clasă astfel încît elevii care au
înregistrat rezultate slabe în pregătirea lor să-şi însuşească o serie de competenţe în rezultatele
şcolare;
 Utilizarea tehnologiilor informaţionale în lecţiile de predare-fixare-evaluare;
 Implicarea activă în crearea calităţii instruirii în instituţie şi promovarea imaginii ei.
Pornind de la faptul că motivaţia este cheia succesului în procesul instructiv-educativ în
următorii ani voi continua să studiez asupra temei de cercetare propusă : „ Aspecte practice în vederea
formării de competenţe şi dezvoltării motivaţiei la elevi în cadrul orelor de matematică”, cu
următoarele obiective :
În acest context, am să dezvălui competenţele ce mi le propun a le îmbunătăţi pe parcursul
următorilor cinci ani, ţinînd cont şi de tema de cercetare:

Competenţele de bază şi subcompetenţe de perspectivă:

1) Facilitarea unor procese inovatoare de învăţare şi predare centrate pe elev.


Elaborarea planificărilor şi a CA pentru a susţine activitatea de învăţare a
elevilor;
2) Stimularea independenţei elevilor în învăţare;
3) Acordarea atenţiei diferitelor stiluri de învăţare şi nevoi ale elevilor ( elevilor cu
CES, elevi dotaţi);
4) Folosirea resurselor de instruire şi a TIC (tehnologia informaţiilor şi a
comunicării) pentru îmbunătăţirea procesului de învăţare al elevilor.

I. Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor performanţei de predare şi învăţare


1) Raportarea progreselor învăţării către persoanele responsabile de educaţia
elevilor (părinţi, cadru de sprijin, asistentul social, psiholog şcolar);
2) Elaborarea şi aplicarea unor practici de evaluare corecte şi incluzive.

14
II. Planificarea şi aplicarea curriculum-ului, orarelor, materialelor de formare şi a
metodelor didactice
III. Formarea de parteneriate în interiorul şi în afara comunităţilor şcolare
1) Stabilirea şi menţinerea parteneriatelor cu elevii în procesul de învăţare;
2) Interacţiunea eficace cu părinţii şi alţi factori interesaţi;
3) Realizarea de activităţi în cooperare cu colegii;
4) Stabilirea de parteneriate cu membrii comunităţii.

IV. Implicarea în procesul de dezvoltare profesională şi individuală


1) Reflecţia asupra experienţelor profesionale;
2) Promovarea dezvoltării profesionale continue;
3) Împărtăşirea cunoştinţelor profesionale, a experienţelor şi abilităţilor.
Consider că datoria mea de profesor este să găsesc cheia către sufletul fiecărui elev şi să
dezvolt în el valorile general –umane, încrederea în sine, deoarece şi eu în viaţă mă conduc
de maxima:”Dacă pierzi încrederea într-un om, o găseşti în altul,dar dacă pierzi încrederea
în sine, n-o găseşti în nimeni”.

5. Bibliografie

1) Curriculum pentru învăţămîntul primar, Chişinău, 2010.


2) Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară de
învăţămînt, Chişinău, 2011.
3) Allport, G. W, 1991, „Structura si dezvoltarea personalitaţii,” Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti.
4) Vintilescu, D., 1977, "Motivaţia invăţării şcolare", Editura Facla, Timişoara
5) Sclifos L., Bezniţchi L., Copăceanu R. , O competenţă – cheie: a învăţa să înveţi,
Ghid metodologic, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, Chişinău, 2010.
6) Callo T., Paniş A., Andriţchi V., Afanas A., Vrabii V., Educaţia centrată pe elev, Ghid
metodologic, Chişinău, 2010.
7) Carlateanu T., Cosovan O., Goraş-Postică V., Lîsenco S., Sclifos L., Formare de
competenţe prin strategii didactice interactive, Centrul Educaţional PRO
DIDACTICA, Chişinău, 2008.
8) Informaţii web.

Anexa 1

Numele:……………………………………… Data……………………..

Chestionar
Cum comunicaţi cu copilul dumneavoastră?

15
1. Staţi de vorbă zilnic cu copilul dumneavoastră?
2. Cât timp afectaţi discuţiilor?
3. Despre ce discutaţi?
4. Care probleme credeţi că vă reduc din timpul pe care aţi vrea să-l petreceţi cu copilul
dumneavoastră?
5. De ce credeţi că uneori copilul refuză să comunice cu dumneavoastră (dacă este cazul)?
6. Ce faceţi atunci când copilul greşeşte?
7. Consideraţi că sunteţi un exemplu pentru copilul dumneavoastră?
8. Cum încercaţi să vă apropiaţi de copilul dumneavoastră?
9. Ce simţiţi când comunicarea cu copilul dumneavoastră este foarte bună?
10. Dar când nu este bună, ce credeţi că nu aţi făcut?
11. Aţi apelat la cineva din familie sau din afară ei pentru a rezolva „o problemă de comportare”?
Dacă da, la cine?
12. Ce credeţi că trebuie să facă şcoala pentru a îmbunătăţi comunicarea cu familia?

...................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................

Anexa 2

16
17