Epitoma si breviar :Aurelius Victor.

Antichitatea Tarzie a fost epoca oamenilor noi.Sextus Aurelius Victor a fost istoric inca din
vremea lui Ammianus Marcellinus descoperit si in forumul lui Traianus din Roma.
Doua manuscrise din secolul al XV lea care contin un corpus format din trei scrieri antice tarzii printre
care si ''Liber de Caesaribus'' semnat de autorul nostru il numesc ''Victor Afer ''ceea ce inseamna ca era
originar din provincia romana Africa el insusi dezvaluind provenienta sa rustica.
Momentul nasterii sale nu este cunoscut specialistii propunand ca date aproxinative 320 , 325 sau 327
i.Hr indiferent de date este inainte de 337 cand a murit Constantinus I.
In randurile operei sale din ''Res Gestae''ammianeice rezulta ca Aurelius era contemporan cu Theodosius I
(379-395) in partea sa de final dar si cu urmasii acestuia , istoricul indeplinind functia de ''praefectus
VRBI''.
Victor provenea dintr-o familie modesta , acest lucru putand fi observat in opera sa ''breuiarium-ul' avand
sentimente atat de contradictorii atat de admiratie cat si de dezauvare asupra celor ce aspirau la mai mult
decat le ingaduia statutul.
In capitolul dedicat lui Septimius Severus din ''De Caesaribus'biograful consemneaza ca viitorul princeps
provenit dintr-o familie modesta ''s-a initiat mai intai in litere,apoi in practica judiciara (''ortus medie
humili primo litteris dehinc inbutus foro'')Nu e exagerat sa credem ca la fel s-a intamplat si cu viitorul
istoric.
Frecventand scoala vreunui gramatician (grammaticus)si cea a vreunui profesor de elocinta (rhetor)din
Cirta , Carthago sau chiar Roma , Aurelius Victor s-a auto-educat si familiarizat cu sistemul educativ
amintit asa cum o dovedesc mentiunile.
Cititorul atent a lui Aurelius Victor nu poate sa nu surprinda un fapt cel putin interesant si anume ca pana
in momentul incheierii redactarii ''breuiariumu-lui'' autorul nu pare sa fi fost pe deplin multumit de
cariera sa.
Observatiile taioase referitoare la demnitarii din vremea sa ignoranti si depravati sau cele privitoare la
incapacitatea lui Constantinus I si Constantinus II de a stopa ascensiunea unor oameni mediocrii si de a
promova pe cei cu adevarat capabili sunt sunt confesiuni ce tradeaza insatisfactia unui individ care simte
ca merita mai mult dar caruia o societate inca neasezata nu -i ofera suficient.
Care va fi ''cursus honorum''a lui Victor Aurelius pana la data redactarii ''Istoriilor abreviate'' nu se poate
stii cu exactitate.Cu pregatirea sa literare si stiintifica putem spune ca toata lucrarea sa e de o ostilitate
viscerala fata de soldati, fiind pomeniti foarte rar si doar in mod denigrator.
Cu pregatirea sa literara si stiintifica el trebuie sa fii intrat in corpul birocratic-notarius ? functionar in
''scrinium epistolarum''?- breuiariumul continand mai multe informatii care indica mai multe probleme
ale administratiei civile din vremea sa.In orice caz sub consulatul lui Flavius Philippus se gasea in Cetatea
Eterna caci asa cum rezulta din opera sa a asista la celebrarea de 1100 de ani de la intemeierea acesteia.
Asa cum ne informeaza Ammianus Marcellinus in anul 361se afla la Sirmium, in provincia Pannonia
Secunda , unde l-a intalnit pe imparatul Iulianus.Dupa cum au presupus mai multi istorici contemporani
probabil ca ajunsese aici ca membru in aparatul functionaresc ce-l insotise pe Constantinus II in timpul
sejurului sau danubian dintre 357 -359 ramanand mai apoi in slujba praefectului praetoriului din Ilirycum
Anatolius(357-360)despre care are cuvinte elogioase in lucrarea sa.
Iulianus fiind impresionat de continutul Istoriilor abreviate finalizate in acel momment l-a chemat la
Naissus numindu-l consularis al provinciei Pannonia Secunda si onorandu-l cu o statuie de bronz.
Aurelius Victor era un latinofon dar cu siguranta a stiut greaca. Studiul acestuia facea parte din
''programul instructiv al epocii'' si e neindoielnic ca ''africanul a invatat-o''.
In ceea ce priveste credinta sa ea este cea traditionala asa o indica terminologia religioasa uzitata in opera.
(''deus, numen, fatum, hostia , divinus ritus '')mentionarea cartilor si stiintelor ''sfinte '' ale paganismului
(Etrusca disciplina, pontificum lex,libri Sibyllini)a unor rituri ,practici si sarbatori stravechi si simpatia
aratata lui Augustus pentru exercitarea unor probleme ce tin de religionibus -probleme religioase.Autorul
este foarte posbil sa fie dominat de ambiguitate religioasa.
Numele de epitoma dat scrierii lui Pseudo Aurelius Victor vine de la o denumire improprie aceasta
categorie a sa fiind definita ca breviar acesta fiind numit de Eugen Cizek ca ‘’epitoma tehnica’’totusi
distinctia facandu-se pe drept cuvant ‘’fortata si neadecvata’’ pentru scrierile din veacul al IV lea.
E neindoielnic ca termenii sunt sinonimi desemnand un gen literar foarte popular in Antichitatea Tarzie
incllusiv in campul istorigrafic.
Din punct de vedere al continutului ‘’Epitome de Caesaribus’’prezinta istoria imperiului roman de la
Augustus la Teodosius, batalia de la Actium din 31.i.Hr pana la moartea dianstiei Theodosiene din 325
d.Hr ea fiind mai mult o istorie a imparatilor decat a imperiului.
Aceasta se infatiseaza sub forma unor sucesiuni de medalioane biografice imperiale intrerupa de sectiuni
sau paragrafe ce prezinta domnii simultane.
Diviziunea capitolelor este surprinsa prin dependenta mai mult sau mai putin accentuata a anonimului de
anumite surse fapt care s-a repercutat asupra metodei sale de lucru si asupra valorii si originalitatii asupra
informatiilor vehiculate.
S-au observat similitudini cu Viata celor doisprazece Cezari a lui Suetonius si a mai multor autori
mentionati anterior prin preluarea selectiva dintr-o scriere anterioara. Acest autor este caracterizat prin
tendinta de a moraliza si dramatiza prin stilul retoric , prin interesul pentru literatura si pentru uzurpatori
prin buna cunoastere a situatiei din Occident , in special cea de la Roma .
Sunt savanti care opineaza ca naratiuneaar fi inceput o data cu intemeirea Romei.Planul este redus la
apectele esentiale –.origo, mores,mors.
O particularitate a acestei scrieri este mentionarea duratei domniilor la inceputul bibliografiilor.
Se remarca interesul aparte al autorului pentru dicta pe care le aminteste fie in stil direct scrierile sale
fiind in principal dependente de surse.
Izvorul de care s-a folosit din abundenta Pseudo Victor Aurelius este colectia de biografii imperiale post-
suetoniene intocmita pe la inceputul imparatului Severus Alexander(222-235)de istoricul Marius
Maximus- un nouus homo intrat in ordinul senatorial pe la 180.
Din nefericire nici aceasta lucrare nu s-a pastrat dar pe baza mentiunilor din scrierile tarzii mai ales ale
celor din Historia Augusta( finalul ultimului deceniu ale secolului al IV lea cei mai multi exegeti
considera ca ea curpindea biografii ale imparatilor de la Nerva la Heliogabalus fara cele ale cezarilor si
uzurpatorilor.
Ignotus ar fi scris dupa 217 o serie de biografii ale imparatilor (11) de la Nerva la Caracalla lasand si el
deoparte vietile ’’ de Caesares si Tyranni’’insa e putin probabil ca acest autor sa fi existat.
Este posibil ca tot lui Marius Maximus dar in calitate de intermediar sa ii datoreze epitomatorul evocarea
unor episoade precum banchetul dat de Nerva , unele date precum ca Severus a inzestrat pe prietenii sai
cu palate oferite demne de a fi amintite( aedibus quoque memoratu dignis) ar putea provenii tot din
Marius Maximus.
Similitudinile dintre Breuiarium si Epitome sunt numeroase mergand aproape pana la identitate asa cum o
arata informatiile din ‘’uita’’lui Marcus Aurelius.

Breu., VIII, 11, 1: Post eum M.

XVI, 7 : Post cuius obitum
Antoninus solus rem publi
Marcus Antoninus rempu
camtenuit, uir quem mirari
blicamsolus tenuit. A prin
facilius quis quam laudare po
cipio
uitae
tranquillissi
sit.A principio uitae tran
mus,adeo, ut ab infantia
quillissimus,adeo ut ex in
uultum nec ex gaudio nec
fantiaquoque uultum nec ex
ex maerore mutauerit. Phi
gaudio nec ex maerore mu
losophiae
studens
littera
tauerit.Philosophiae dedi
rumqueGraecarum <peritis
tusStoicae...
simus>.8. Hic permisit uiris
12, 1: Institutus est ad philoso
clarioribus, ut conuiuia eo
phiamper Apollonium Chalce
demcultu, quo ipse, et mi
donium,ad scientiam littera
nistriessimilibus exhiberent.
rumGraecarum per Chaerso
9. Hic cum aerario exhausto
nensem…
largitiones, quas militibus im
13, 2: Ad huius belli sumptum
penderet,non haberet, neque
cum aerario exhausto lar
indicere prouincialibus aut
gitionesnullas haberet ne
senatui aliquid uellet, instru
queindicere prouincialibus
mentumregii cultus facta in
aut senatui aliquid uellet,
foro Traiani sectione distra
instrumentum regii cultus,
xit,uasa aurea, pocula crys
facta in foro diui Traiani
tallinaet murrina, uxoriam
sectione, distraxit, uasa au
ac suam sericam et auream
rea,pocula crystalline et
uestem,
multa
ornamenta
murrina, uxoriam ac suam
gemmarum, ac per duos con
sericam et auream uestem,
tinuosmenses uenditio habi
multa ornamenta gemma
taest multumque auri re
rum.Ac per duos continuos
dactum.10. Post uictoriam
menses ea uenditio habita
tamen
emptoribus
pretia
est multumque auri redac
restituit, qui reddere com
tum.Post uictoriam tamen
paratauoluerunt; molestus
emptoribus pretia restituit,
nulli fuit, qui maluit semel
qui reddere conparata uo
empta retinere.
luerunt;molestas nulli fuit,
Breu., VIII, 11, 1: Post eum M.
XVI, 7 : Post cuius obitum
Antoninus solus rem publi
Marcus Antoninus rempu
camtenuit, uir quem mirari
blicamsolus tenuit. A prin
facilius quis quam laudare po
cipio
uitae
tranquillissi
sit.A principio uitae tran
mus,adeo, ut ab infantia
quillissimus,adeo ut ex in
uultum nec ex gaudio nec
fantiaquoque uultum nec ex
ex maerore mutauerit. Phi
gaudio nec ex maerore mu
losophiae
studens
littera
tauerit.Philosophiae dedi
rumqueGraecarum <peritis
tusStoicae...
simus>.8. Hic permisit uiris
12, 1: Institutus est ad philoso
clarioribus, ut conuiuia eo
phiamper Apollonium Chalce
demcultu, quo ipse, et mi
donium,ad scientiam littera
nistriessimilibus exhiberent.
rumGraecarum per Chaerso
9. Hic cum aerario exhausto
nensem…
largitiones, quas militibus im
13, 2: Ad huius belli sumptum
penderet,non haberet, neque
cum aerario exhausto lar
indicere prouincialibus aut
gitionesnullas haberet ne
senatui aliquid uellet, instru
queindicere prouincialibus
mentumregii cultus facta in
aut senatui aliquid uellet,
foro Traiani sectione distra
instrumentum regii cultus,
xit,uasa aurea, pocula crys
facta in foro diui Traiani
tallinaet murrina, uxoriam
sectione, distraxit, uasa au
ac suam sericam et auream
rea,pocula crystalline et
uestem,
multa
ornamenta
murrina, uxoriam ac suam
gemmarum, ac per duos con
sericam et auream uestem,
tinuosmenses uenditio habi
multa ornamenta gemma
taest multumque auri re
rum.Ac per duos continuos
dactum.10. Post uictoriam
menses ea uenditio habita
tamen
emptoribus
pretia
est multumque auri redac
restituit, qui reddere com
tum.Post uictoriam tamen
paratauoluerunt; molestus
emptoribus pretia restituit,
nulli fuit, qui maluit semel
qui reddere conparata uo
empta retinere.
luerunt;molestas nulli fuit,

O alta particularitate din punct de vedere al surselor este prezenta mai ales incepand cu biografia lui
Commodus a numeroase concocordante cu scrierile grecesti din veacul al III lea respectiv cu istoria
romana a lui Dio Cassius (155-235) si Istoria Imperiului Roman dupa Marcus Aurelius a lui Herodianus.
Incepe (165-255) asadar explicarea acuratetii unor date, prezenta unor detalii neintalnite la breviatorii
anteriori, a unor divergente fata de acestia sau a unor versiuni diferite ale evenimentelor, caracterizarea
mai precisa a unor situatii, creionarea mai ferma a portretului unor imparati.

titlul LucraRII:Aurelius Victor este cunoscut ca fiind autorul unei lucrari istorice :''Liber de Caesaribus
/Caesaribus /Caesares''.Ambele variante sunt neautentice.Manuscrise descoperite in veacul al XVI-lea nu
par a fi originare , editiile publicate la inceputul veacului al XIX-lea au impus versiunea ''Liber de
Caesaribus''adoptata de mai toti editorii.
Aceasta lucrare constituie cea de a treia parte a unui corpus realizat dupa unii cercetatori in veacul al
IVlea iar dupa altii abea doua secole mai tarziu si care mai cuprinde in ordine "Origo gentis Romanae'' o
istorie mitica a Romei pana la intemeiere si "De uiris ilustribus urbis Romae'o suita de biografii de
personalitati romane din epoca regala si republicana.
Caracterul si izvoarele lucrarii:
Aurelius Victor este autorul unui ''breuiarium'' gen literar si stiintific foare popular in Antichitatea Tarzie
care imbinand tehnica biografica si cea istoriografica infatiseaza istoria Imperiului Roman de la Augustus
la Constantius al II lea.Lucrarea sa reprezinta prima dintre scrierile latinesti de acest tip realizate in veacul
al IVlea.
I-au urmat :''Breuiarium ab Vrbe Condita (Breviar de la intemeierea Orasului)sau Breuiarium Historiae
Romanae(Breviar de istorie romana) compus in 369 de Flavius Eutropius.
Astfel chiar daca asemenea scrierilor lui Eutropius si Festus cea a lui Victor are prin concizia sa un
caracter didactic ea nu e o lucrare oficiala ,comandata de o autoritate politica. Urmasii sai si -au impus
breuiaria la solicitarea expresa a imparatului Valens(364-378)suveran neinstruit si putin familiarizat cu
trecutul statului.
Historiae abbreuiate sunt eliberate de orice constrangere aulica Aurelius Victor parand sa analizeze mai
multe scrieri a unor autori precum Suetonius( Vietile celor doisprazece Cezari)la Analele si istoriile lui
Tacitus dar si la scrierile autorilor de limba greaca si Dio Cassius; lor li s-au alaturat lucrarea Naturalis
Historiae a lui Plinius cel Batran si cu probabilitate a lui Seneca.
Aurelius Victor este convins ca devenirea sta sub semnul destinului (fatum)si al sortii ( fortuna)nimic
neputandu-se sustrage actiunii lor implacabile.
Pierre Dufraigne a sustinut ca autorul antic a divizat istoria imperiala in sase perioade numar cu valoare
simbolica : 1-De la Augustus la Nero 2-De la Galba la Vittelius; 3- de la Vespasianus la Domitianus; 4-de
la Nerva la Severus Alexander;5-de la Maximinus la Tacitus ;6- de la Carus la Constantius II.
Secolul al IV lea este secolul in care limba scrisa de Aurelius Victor poate fi catalogata ca si arhaizanta
,clasicizanta si vulgarizanta imitand modelele clasice sau arhaice.Acesta a epitomat nu un alt istoriograf ci
insasi istoria romana.Asimetria, luxurianta constructiilor participiale si prezenta a numeroase ''sententia''
recursul la ''epiphonema''( ca o exclamatie la sfarsitul argumentarii sau exclamarii unui fapt'').
editii ale lucrarii:Editio Princeps bazata pe Codex Bruxellensis sau Codex Pulmani publicata in 1579
la Antwerp de catre Andreas Schott sub titlul : ''Sex.Aurelii Victoris Historiae Romanae Breuiarium...ex
bibliothecae Andreas Schotti;cuius etiam notae adiectae sunt.