PROIECT DIDACTIC

Data: 8 aprilie 2008

Clasa: a IV-a A
Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII „Ioan Băncescu” Adâncata
Institutor: Macoviciuc Alina - Manuela
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Educaţie civică
Unitatea de învăţare: Societate şi stat
Tema: Simbolurile statului român
Tipul lecţiei: predare - învăţare
Obiectiv fundamental: dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte şi folosi termenii specifici
disciplinelor sociale, de a identifica şi analiza rolul simbolurilor statului român

Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1- să identifice simbolurile statului român: Drapelul României, Ziua Naţională, Imnul
Naţional, Stema şi sigiliul ţării;
O2- să analizeze rolul acestor simboluri şi evoluţia lor istorică;
O3- să identifice modalităţile de formare a ataşamentului faţă de patrie prin utilizarea
simbolurilor statului român;
O4 – să-şi expună propriile păreri în legătură cu simbolurile statului român

Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, jocul didactic, explicaţia, dezbaterea, turul galeriei
Mijloace de învăţământ: fişe, planşe, carioci
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe

Resurse: umane – 16 elevi

temporale – 45 minute

Bibliografie: Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu – Educaţie civică – manual pentru clasa
a IV-a, Editura Aramis, 2006
 ETAPELE CONŢINUTUL STRATEGII DIDACTICE EVALUAR
LECŢIEI INSTRUCTIV-EDUCATIV E
Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare
1. Moment Asigur condiţiile optime pentru buna desfăşurare a
organizatoric activităţii
2. Verificarea Ora trecută la educaţie civică am încheiat unitatea Conversaţia Frontal
cunoştinţelor „ Comunitatea” cu un test de evaluare, pe care l-am şi
discutat cum trebuia să-l rezolvaţi.
3. Captarea Le voi cere elevilor să se ridice în picioare pentru a Cd player + Frontal Capacitatea
atenţiei asculta Imnul Naţional al României. CD de a asculta
cu atenţie
4.Anunţarea temei Le voi spune elevilor faptul că Imnul Naţional este
şi a obiectivelor unul dintre simbolurile statului român. Conversaţia Frontal
Astăzi la educaţie civică vom afla care sunt Capacitatea
simbolurile statului român , vom analiza rolul acestora şi Explicaţia de a asculta
evoluţia lor istorică şi vom identifica modalităţi de cu atenţie
formare a ataşamentului faţă de patrie prin utilizarea
simbolurilor statului român.
5. Desfăşurarea Voi solicita un elev să citească articolul 12 din
activităţii Constituţia României intitulat „Simbolurile naţionale”.
Simboluri naţionale
ARTICOLUL 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate
vertical, în ordinea următoare începând de la lance: Articolul 12 Frontal
albastru, galben, roşu. din
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie. Constituţia
(3) Imnul naţional al României este „Deşteaptă-te României
române”.
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi
organice.

Voi realiza o discuţie asupra fiecărui simbol prin care se Conversaţia

va evidenţia faptul că ele evocă însuşiri caracteristice ale
poporului român, specificul ţării noastre.
Elevii vor deschide manualul la pagina 58 si vor citi
fragmentul „Drapelul – după Mihail Sadoveanu.
Se vor purta discuţii asupra textului: Explicaţia Manualul
- Cum respectau cetăţenii drapelul ţării? Frontal
- Cum apreciaţi atitudinea tânărului? Capacitatea
- Care au fost sacrificiile domnului cărunt faţă de ţară? de a
Voi distribui elevilor Anexa 1 (Imnul României), apoi interpreta
vom discuta istoricul acestuia şi semnificaţia versurilor textul dat
prima strofă.
 Articolul 12:
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical,
în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este „Deşteaptă-te române”.
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
 DRAPELUL

Drapelul României este un tricolor: roşu,

galben şi albastru. EI nu a suferit transformări majore
de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a
schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată dupa Revoluţia de la 1848 când, sub
impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel
naţional steagul standard cu trei culori.
Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi
chiar Ştefan cel Mare. Cercetări de data recentă indică prezenţa lor chiar pe stindardul dac
existent pe Columna lui Traian din Roma. Acest steag avea o formă specială: un cap de lup
din metal strălucitor, de care atârnau lungi panglici colorate. In momentul în care bătea
vântul, steagul emitea un şuierat care avea darul de a înspăimânta duşmanul şi încuraja pe
cei care-l purtau în luptă.
Drapelul, stindardul, steagul sunt simboluri profunde, legate de istoria, de rezistenţa
poporului şi de secretul supravieţuirii sale.
De-a lungul timpului, poezii şi imnuri au fost dedicate tricolorului românesc; unul
dintre acestea, "Trei culori" compus de Ciprian Porumbescu, având o melodie
mobilizatoare, este unul dintre cele mai iubite cântece ale romanilor.
Astăzi, drapelul României are culorile plasate vertical precum urmează: albastru (la
lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afara). Lăţimea fiecarei culori este de o treime din
lungime. Albastrul este cobalt, galbenul - crom, iar roşul - vermillion.
 ZIUA NAŢIONALĂ A
ROMÂNIEI

Până la 21 noiembrie 1991, când a fost aprobată prima Constituţie a României

postdecembriste, nu era menţionată în nici o Constituţie a statului român ziua naţională,
ceea ce nu a împiedicat să se sărbătorească acest eveniment la diferite date, în funcţie de
regimul care se află la Bucureşti.
Astfel, în timpul lui Cuza, au loc sărbătoriri cu caracter naţional la data de 24
ianuarie, în amintirea datei la care se realizase dubla alegere a acestuia. După înlăturarea lui
Cuza, în timpul lui Carol I se sărbătoreşte data de 10 mai.
După obţinerea Independenţei de stat, a devenit zi oficială ziua de 9 mai, zi
continuată de 10 mai, ca zi a regelui.
După înlăturarea monarhiei, la 31 decembrie 1947, ziua naţională a României a
devenit ziua de 23 august.
După 1989, când are loc prăbuşirea regimului comunist din România, ziua naţională
a devenit 1 decembrie, ca o comemorare a datei de 1 decembrie 1918.
 IMNUL NAŢIONAL AL
ROMÂNIEI

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu

(1816 – 1863), poet, ziarist, traducător, un adevărat tribun al
epocii marcate de Revoluţia de la 1848. muzica a fost compusă de
Anton Pann (1796 – 1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de
manuale de muzică.
Peomul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul
Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru
prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească, Revoluţia a
izbucnit pe 11 iunie).
Poemul a devenit imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-se
instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energetic şi mobilizator pe care-l conţine.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor,
insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă
(1877 -1878), cât şi în timpul primului şi celui de al doilea Război mondial. În momentele
de criză de după 23 august 1944, când, după lovitura de stat, România a întors armele
împotriva Germaniei hitleriste, participând la război în tabăra aliaţilor, acest imn s-a aflat în
mod spontan pe buzele tuturor şi a fost transmis pe postul naţional de radio. Mesajul
imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece
impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă;
naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.
 DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
de Andrei Mureşanu

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.
 STEMA ŢĂRII ŞI SIGILIUL STATULUI
Pentru toate popoarele, stema ţării - semnul heraldic
suprem – are o importanţă deosebită. Imaginile care o
compun evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămâne
veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte sentimentul naţional.
Imediat dupa Revoluţia din 1989 s-a pus problema conferirii României unei steme
noi, reprezentative. De fapt,
primul simbol al Revoluţiei a fost steagul cu o gaura în mijloc, de pe care fusese
îndepărtata stema comunistă. Comisia heraldica, numită în scopul realizării noii steme a
României, a lucrat intens, supunând Parlamentului două variante finale care au fost, în cele
din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere
ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992.

Stema si sigiliul - In perioada comunistă

1948 1952 1965

Stema şi sigiliul - În timpul regalităţii