Sunteți pe pagina 1din 138

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Săptă- DOMENIUL TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna pe ore
tenţe

I Funcţii ale CLINCHET 1. Prima zi de şcoală după 5 a. materiale: fișa de lucru,


limbii (acte DE - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită caiet, planșe
de vorbire)
Edmondo De Amicis 1.4
TOAMNĂ - angajarea verbală a tuturor membrilor a. b. procedurale:
Recapitulare Sunetul, litera, vocalele şi 1.5 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ conversaţia, explicaţia,
a noţiunilor consoanele. Cuvântul. 2.1 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place exerciţiul, munca
din clasa a Despărţirea în silabe 3.1 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce independentă
3.3 jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul
III-a .Sensul cuvintelor. b. c. forme de organizare a
liber?” etc.) colectivului: frontală,
Ortografia şi punctuaţia - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce individuală, evaluare orală
2. Comunicarea orală. - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame și scrisă
Solicitarea şi oferirea de Venn pornind de la aspectele comune şi de la
informaţii. Prezentarea diferenţele referitoare la anumite elemente din text
- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale
unei persoane/ a unei
textului
cărţi - realizarea de liste cu aspecte semnificative
Cererea simplă familiară, descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie
cererea politicoasă de diverse criterii
3. Substantivul - rezolvarea unor controverse
4. Statu-Palmă-Barbă-Cot
după Fraţii Grimm.Textul
literar narativ
5. Adjectivul. Descrierea.
Fragmentul descriptiv
Lectură: Plouă!... de
George Topîrceanu
II Funcţii ale CLINCHET 1. Pronumele 1.4 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale:
limbii (acte DE 3.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele planșe,imagini,fişa de
de vorbire)
2. Octombrie de George lucru,caiet
TOAMNĂ - audiate
Recapitulare Topîrceanu. Poezia - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte b. procedurale:
a noţiunilor 3. Verbul pentru copii conversaţia, explicaţia,
din clasa a 4. Scrierea imaginativă - - audierea unor scenete/ fragmente de teatru munca independentă,
III-a radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe exerciţiul
textul creativ.Textul de c. forme de organizare a
baza acestora
informare şi funcţional colectivului: frontală
- notarea unor elemente considerate importante dintr-
5. EVALUARE INIŢIALĂ individuală, evaluare orală
un scurt text de informare audiat
Lectură: Nedespărțite!...de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
Emil Gârleanu - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame
Venn pornind de la aspectele comune şi de la
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
III Funcţii ale PAGINI 1. Lansare de carte 1.4 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale:
limbii (acte ALESE 2.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele imagini, caiet, fişe de lucru
de vorbire)
2. Cartea. Rolul 3.6 b. procedurale:
audiate
ilustraţiilor - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte conversaţia, explicaţia,
Textul 3. Scriem corect cel/ ce-l pentru copii demonstraţia,exerciţiul,
Lectură: Biblioteca lui Stardi - audierea unor scenete/ fragmente de teatru munca în echipă,
de Edmondo de Amicis radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe problematizarea,
baza acestora jocul
c. forme de organizare a
- notarea unor elemente considerate importante dintr-
colectivului:
un scurt text de informare audiat frontală, activitate
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ individuală/pe
carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place echipe,evaluare orală şi
personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce scrisă
jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul
liber?” etc.)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu
un scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite

IV Funcţii ale PAGINI 1. Iniţierea şi menţinerea 1.5 - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje 5 a. materiale:
limbii (acte ALESE 2.2 bruiate, trunchiate, articulate defectuos caiet, fişe de lucru,imagini
de vorbire)
unui schimb verbal. 2.4 b. procedurale:
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită
Reformularea unui 3.1 angajarea verbală a tuturor membrilor conversaţia, explicaţia,
Textul mesaj în funcţie de - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – demonstraţia, exerciţiul,
particularităţile eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit problematizarea, învăţarea
furtuna, ce faceţi?”) prin descoperire, munca
interlocutorului independentă
- inventarea unui alt final la o poveste
2. Cuvântul. Despărţirea c. forme de organizare a
- minidezbateri/ controversa creativă
în silabe colectivului:
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce frontală,individuală,evaluare
3. Sensul cuvintelor. - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame orală, activitate în grup/în
Cuvinte cu sens Venn pornind de la aspectele comune şi de la perechi
asemănător diferenţele referitoare la anumite elemente din text
4. Cuvinte cu sens opus
Lectură: Biblioteca lui Stardi
de Edmondo de Amicis
V Funcţii ale PAGINI 1. Guleraş Cenuşiu după 1.4 - notarea unor elemente considerate importante dintr- 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ALESE 3.1 un scurt text de informare audiat lucru,imagini
de vorbire)
Dimitri N. Mamin- 3.4 b. procedurale:
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
Sibiriak - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame conversaţia, explicaţia,
Textul 2. Textul literar narativ Venn pornind de la aspectele comune şi de la demonstraţia, exerciţiul,
diferenţele referitoare la anumite elemente din text problematizarea, învăţarea
3. Delimitarea textului în prin descoperire, munca
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea
fragmente textelor independentă
4. Momentele textului c. forme de organizare a
literar narativ colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
5. Intonarea propoziţiilor. echipe,evaluare orală şi
Semnele de punctuaţie scrisă
Lectură: Legenda Mureșului
și a Oltului

VI Funcţii ale PAGINI 1. Felul propoziţiilor după 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ALESE 2.4 eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit lucru,imagini
de vorbire)
scopul comunicării 3.5 b. procedurale:
furtuna, ce faceţi?”)
2. Spaţiul, timpul şi - inventarea unui alt final la o poveste conversaţia, explicaţia,
Textul personajele în textul - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste demonstraţia, exerciţiul,
narativ - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce problematizarea, învăţarea
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii prin descoperire, munca
3. Planul simplu de idei al independentă
stabilesc roluri şi derularea activităţilor
textului narativ c. forme de organizare a
- minidezbateri/ controversa creativă
4. Povestirea orală şi colectivului: frontală,
- realizarea de proiecte integrate care vizează activitate individuală/pe
scrisă a unui fragment legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară echipe,evaluare orală şi
5. Scriem corect cea/ ce-a prezentată în textele citite scrisă
Lectură: Legenda Mureșului - observarea dezacordului şi a altor abateri
și a Oltului

VII Textul PAGINI 1. Un inventator român - 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
ALESE 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru,imagini
Traian Vuia 4.3 b. procedurale:
Variabilitate Venn pornind de la aspectele comune şi de la
a limbii şi a 2. Verbul.Numărul verbului diferenţele referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,
comunicării 3. Persoana verbului - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea demonstraţia, exerciţiul,
în contexte 4. RECAPITULARE - textelor problematizarea, învăţarea
diferite - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere prin descoperire, munca
Bogăţia şi veselia - independentă, jocul
verbală)
adaptare după Petre c. forme de organizare a
Ispirescu colectivului:
5. EVALUARE - Fluieraşul frontală, activitate
individuală/pe
de os - adaptare după echipe,evaluare orală şi
Iulia Haşdeu scrisă
Lectură: Micul patriot
padovan de Edmondo de
Amicis
VIII Textul FILE DE 1. Scrisoarea III de Mihai 3.5 - observarea dezacordului şi a altor abateri 5 a. materiale: caiet, fişe de
ISTORIE 4.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate lucru,imagini
Eminescu b. procedurale:
Variabilitate - discutarea greşelilor de ortografie
a limbii şi a 2. Semnele de punctuaţie: - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea conversaţia, explicaţia,
comunicării ghilimelele, punctele de corectă demonstraţia, exerciţiul,
în contexte suspensie problematizarea, învăţarea
diferite prin descoperire, munca
3. Pronunţăm şi scriem independentă, jocul
corect c. forme de orga
4. Timpul verbului nizare a colectivului:
frontală, activitate
5. Scriem corect odată/ o individuală/pe
dată echipe,evaluare orală şi
Lectură: Revedere de Mihai scrisă
Eminescu

IX Textul FILE DE 1. Moş Ion Roată şi Vodă 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
ISTORIE 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru,imagini cu diverse
Cuza după Ion Creangă 4.1 obiecte, mini-cărticele,
Venn pornind de la aspectele comune şi de la
2. Transformarea diferenţele referitoare la anumite elemente din text b. procedurale:
dialogului în povestire - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea conversaţia, explicaţia,
3. Povestirea scrisă a unor textelor demonstraţia, exerciţiul,
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate problematizarea, învăţarea
fragmente prin descoperire, munca
4. Povestirea scrisă a unui independentă, jocul
text de mică întindere c. forme de organizare a
după planul simplu de colectivului:
idei frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă
X Funcţii ale FILE DE 1. Grupurile de sunete - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte ISTORIE 1.5 bruiate, trunchiate, articulate defectuos lucru,imagini
de vorbire)
2. Factorii care pot 3.5 b. procedurale:
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită
perturba comunicarea 4.1 angajarea verbală a tuturor membrilor conversaţia, explicaţia,
Textul 3. Cuvinte cu aceeaşi - observarea dezacordului şi a altor abateri demonstraţia, exerciţiul,
formă şi sens diferit - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate problematizarea, învăţarea
- discutarea greşelilor de ortografie prin descoperire, munca
4. Pronunţăm şi scriem independentă, jocul
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
corect c. forme de organizare a
corectă
Lectură: Muma lui Ștefan colectivului: frontală,
cel Mare de Dimitrie activitate individuală, în
Bolintineanu grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XI Funcţii ale FILE DE 1. Planul dezvoltat de idei - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ISTORIE 1.1 text audiate lucru,imagini
de vorbire)
2. Părţile unui text creativ 1.4 b. procedurale:
- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini
3. RECAPITULARE - La 2.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele conversaţia, explicaţia,
Textul Alba Iulia 2.3 audiate demonstraţia, exerciţiul,
4. Recapitulare-Proiect- - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte problematizarea, învăţarea
pentru copii prin descoperire, munca
Ziua Naţională a independentă, jocul
- audierea unor scenete/ fragmente de teatru
României c. forme de organizare a
radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe
5. EVALUARE - Ştefan cel colectivului: frontală,
baza acestora
Mare şi Vrâncioaia - activitate individuală, în
- notarea unor elemente considerate importante dintr- grup/ pe echipe,evaluare
poveste populară un scurt text de informare audiat orală şi scrisă
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea
personajului; aprecierea interpretării după criterii
convenite
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza
iniţială şi la final
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării
unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată cu
juriu dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor
imagini care corespund momentelor unei întâmplări
XII Funcţii ale MAGIA 1. Moş Crăciun a fost răpit 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.5 textelor lucru,imagini cu diverse
de vorbire)
după Lyman Frank Baum 4.1 obiecte, planşe
- observarea dezacordului şi a altor abateri
2. Povestirea scrisă a unui - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate b. procedurale:
Textul text de mică întindere - discutarea greşelilor de ortografie conversaţia, explicaţia,
după planul dezvoltat de - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea demonstraţia, exerciţiul,
corectă problematizarea, învăţarea
idei prin descoperire, munca
3. Substantivul. Felul independentă, jocul
substantivelor c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
4. Pronunţăm şi scriem activitate individuală, în
corect grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: La colindat de Ion orală şi scrisă
Creangă
XIII Funcţii ale MAGIA 1. Înţelegerea în 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.4 textului lucru, imagini diverse,
de vorbire)
profunzime a mesajului 4.2 b. procedurale:
- realizarea de liste cu aspecte semnificative
textului. Asocierea descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie conversaţia, explicaţia,
Textul elementelor textului cu de diverse criterii demonstraţia, exerciţiul,
experienţele proprii - rezolvarea unor controverse problematizarea, învăţarea
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea prin descoperire, munca
2. Numărul substantivului textelor independentă, jocul
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o c. forme de organizare a
3. Genul substantivului colectivului: frontală,
diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de
4. Textul funcţional. teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) activitate individuală, în
Invitaţia - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la grup/ pe echipe, evaluare
5. Textul creativ după un un picnic etc. orală şi scrisă
plan de idei
Lectură: Bradul de Hans
Christian Andersen

XIV MAGIA 1. Patinele de argint după 2.4 - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul IERNII 3.1 - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii lucru, imagini diverse,
Mary E. Mapes-Dodge 3.4 imagini, planşă
stabilesc roluri şi derularea activităţilor
2. Adjectivul. Acordul - minidezbateri/ controversa creativă b. procedurale:
adjectivului cu - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
substantivul - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame demonstraţia, exerciţiul,
Venn pornind de la aspectele comune şi de la problematizarea, învăţarea
3. Poziţia adjectivului faţă prin descoperire, munca
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
de substantiv independentă, jocul
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea
Lectură: Bradul de Hans c. forme de organizare a
textelor
Christian Andersen colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XV Funcţii ale MAGIA 1. Scriem corect sar/ s-ar 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.4 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, planşă, imagini
de vorbire)
2. Înţelegerea în 4.1 diverse
personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce
profunzime a mesajului 4.3 jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul b. procedurale:
Textul textului. Extragerea liber?” etc.) conversaţia, explicaţia,
unor elemente - realizarea unui portret al personajului folosind demonstraţia, exerciţiul,
diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj, problematizarea, învăţarea
semnificative din text prin descoperire, munca
ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi
pentru a susţine o independentă, jocul
comentarea acestei descrieri de către cel care a
opinie c. forme de organizare a
realizat-o sau de către un coleg colectivului: frontală,
3. Personajul literar - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea activitate individuală, în
4. Descrierea de tip personajului; aprecierea interpretării după criterii grup/ pe echipe,evaluare
portret a unui personaj convenite orală şi scrisă
pe baza unui plan - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea
simplu textelor
Lectură: Miezul iernei de - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
Vasile Alecsandri - discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
corectă
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial
pentru copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva
necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la primul
mesaj, de exemplu )
XVI Funcţii ale MAGIA 1. Descrierea de tip portret 3.2 - realizarea de proiecte integrate care vizează 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.6 legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară lucru, imagini diverse,
de vorbire)
a persoanei proprii pe 4.1 planşe
prezentată în textele citite
baza unui plan simplu - realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a b. procedurale:
Textul 2. Oferirea de informaţii indica relaţia dintre text (literar sau de informare) şi conversaţia, explicaţia,
referitoare la universul experienţele proprii demonstraţia, exerciţiul,
- proiecte de documentare la diverse discipline problematizarea, învăţarea
şcolar şi extraşcolar prin descoperire, munca
şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare
3. Planul simplu de oraş şi independentă, jocul
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
harta c. forme de organizare a
- discutarea greşelilor de ortografie
4. Scriem corect numai/ nu colectivului: frontală,
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea activitate individuală, în
mai corectă grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: Omul de zăpadă orală şi scrisă
de Hans Christian Andersen
XVII Funcţii ale MAGIA 1. RECAPITULARE - 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 2.4 iniţială şi la final lucru, imagini
de vorbire)
Povestea unui brad - 3.1 b. procedurale:
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
adaptare după Hans 4.5 - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii conversaţia, explicaţia,,
Textul Christian Andersen stabilesc roluri şi derularea activităţilor exerciţiul, munca
2. EVALUARE - Un - minidezbateri/ controversa creativă independentă,
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce c. forme de organizare a
bulgăre de zăpadă după colectivului: frontală,
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame
Edmondo De Amicis activitate individuală, în
Venn pornind de la aspectele comune şi de la
3. Evaluarea portofoliului grup/ pe echipe,evaluare
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
4. Șezătoare literară orală şi scrisă
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa
pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de
profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor
evenimente din şcoală;
XVIII Funcţii ale UNIVERSUL 1. Iarna pe uliţă de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI George Coşbuc - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru,planşe, imagini
de vorbire) 3.1 Venn pornind de la aspectele comune şi de la b. procedurale:
2. Poezia. Strofa. Versul 3.4 conversaţia, explicaţia,,
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
Textul 3. Înţelegerea mesajului 4.1 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea exerciţiul, munca
poeziei textelor independentă
4. Formularea de - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate c. forme de organizare a
- discutarea greşelilor de ortografie colectivului: frontală,
concluzii simple pe activitate individuală, în
baza unei poezii - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
grup/ pe echipe,evaluare
corectă
5. Scriem corect mia/ mi- orală şi scrisă
a
Lectură: Scrisoarea III de
Mihai Eminescu
XIX Funcţii ale UNIVERSUL 1. Întâlnirea lui Tom cu 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI prinţul - adaptare după 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru, planşă , imagini
de vorbire) 4.3 Venn pornind de la aspectele comune şi de la diverse,
Mark Twain b. procedurale:
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
Textul 2. Dialogul în textul - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea conversaţia, explicaţia,
narativ textelor demonstraţia, exerciţiul,
3. Formularea de întrebări - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere problematizarea, învăţarea
verbală) prin descoperire, munca
şi răspunsuri independentă, jocul
4. Formularea unor - proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor
c. forme de organizare a
animale de companie fără stăpân”
predicţii pe baza unor colectivului: frontală,
activitate individuală, în
fragmente din text
grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: Când stăpânul nu-I orală şi scrisă
acasă de Emil Gârleanu

XX Textul UNIVER 1. Pronumele personal. 1.3 - observarea dezacordului sau a altor abateri 5 a. materiale: caiet, fişe de
SUL Pronumele personal de 4.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate lucru, , imagini diverse,
COPILĂRI - discutarea greşelilor de ortografie poveşti audio, lecturi
politeţe ilustrate, planşă
EI - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
2. Numărul pronumelui corectă b. procedurale:
3. Persoana pronumelui conversaţia, explicaţia,
4. Genul pronumelui demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea
Lectură: O rază de Emil prin descoperire, munca
Gârleanu independentă, jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXI Funcţii ale UNIVER 1. Alte forme ale 1.4 - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte SUL pronumelui personal 2.2 pentru copii lucru imagini diverse,
de vorbire) COPILĂRI 4.4 - audierea unor scenete/ fragmente de teatru b. procedurale:
2. Textul creativ cu conversaţia, explicaţia,
EI radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe
Textul început sau sfârşit dat baza acestora demonstraţia, exerciţiul,
3. Sensurile cuvintelor - notarea unor elemente considerate importante dintr- problematizarea, învăţarea
4. Relatarea unei un scurt text de informare audiat prin descoperire, munca
- inventarea unui alt final la o poveste independentă, jocul
întâmplări după banda c. forme de organizare a
desenată - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
colectivului: frontală,
- relatarea unor întâmplări având ca suport banda
Lectură: Vizită de Ioan Luca activitate individuală, în
desenată grup/ pe echipe,evaluare
Caragiale - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, orală şi scrisă
„Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim?
Ce vedem?”)
- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele
scrise (individual/ în perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare
de idei, selectare de idei, construirea firului narativ,
revenire asupra textului)
XXII Funcţii ale UNIVERSUL 1. Scriem corect ai/ a-i 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI 2.4 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, imagini diverse,
de vorbire) 2. RECAPITULARE - 4.1 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce planşe cu medii de viaţă
b. procedurale:
D-l Goe... după Ion Luca jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul
Textul liber?” etc.) conversaţia, explicaţia,
Caragiale - realizarea unui portret al personajului folosind demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea
3. EVALUARE - diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj,
ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi prin descoperire, munca
independentă, jocul
Frumuseţea Neagră comentarea acestei descrieri de către cel care a
c. forme de organizare a
după Anna Sewell realizat-o sau de către un coleg colectivului: frontală,
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea activitate individuală, în
Lectură: Vizită de Ioan Luca
personajului; aprecierea interpretării după criterii grup/ pe echipe,evaluare
Caragiale
convenite orală şi scrisă
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii
stabilesc roluri şi derularea activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
corectă
XXIII E 1. Grădina Uriaşului - 1.2 - intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul PRIMĂVARĂ poveste populară 4.1 emisiune audio/ video (Discovery, National lucru, poveşti audio
IAR! Geographic) b. procedurale:
Variabilitatea 2. Cuvântul - parte de conversaţia, explicaţia,
- explicarea sensului cuvântului pornind de la context
limbii şi a propoziţie - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate demonstraţia, exerciţiul,
comunicării 3. Predicatul exprimat - discutarea greşelilor de ortografie problematizarea, învăţarea
în contexte prin verb - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea prin descoperire, munca
diferite corectă independentă
4. Sensurile neobişnuite c. forme de organizare a
ale cuvintelor colectivului: frontală,
Lectură: Racul, broasca și o activitate individuală, în
știucă de Alecu Donici grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXIV E 1. Textul creativ în care 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul PRIMĂVARĂ se introduc expresii şi 3.5 textelor lucru, ,imagini diverse
IAR! 4.1 - observarea dezacordului şi a altor abateri b. procedurale:
Variabilitatea cuvinte de sprijin conversaţia, explicaţia,
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
limbii şi a 2. Subiectul. Subiectul - discutarea greşelilor de ortografie demonstraţia, exerciţiul,
comunicării exprimat prin - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea problematizarea, învăţarea
în contexte substantiv corectă prin descoperire, munca
diferite independentă
3. Subiectul exprimat prin c. forme de organizare a
pronume personal colectivului: frontală,
4. Acordul subiectului cu activitate individuală, în
predicatul grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: Lupul și barza de orală şi scrisă
La Fontaine
XXV Funcţii ale E 1. Propoziţia simplă. 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte PRIMĂVARĂ Părţile principale de 3.4 textului lucru, imagini diverse
de vorbire) IAR! - realizarea de liste cu aspecte semnificative b. procedurale:
propoziţie conversaţia, explicaţia,
descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie
Textul 2. Propoziţia dezvoltată. de diverse criterii demonstraţia, exerciţiul,
Părţile secundare de - rezolvarea unor controverse problematizarea, învăţarea
Variabilitatea propoziţie - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea prin descoperire, munca
limbii şi a textelor independentă
comunicării 3. Scriem corect var/ v-ar c. forme de organizare a
4. Organizatori grafici. - transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi
în contexte colectivului: frontală,
dintr-un tabel într-un text
diferite Barza. activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
5. Extragerea unor
orală şi scrisă
elemente considerate
importante dintr-un text
de informare
Lectură: Corbul și vulpea de
La Fontaine
XXVI E 1. Textul creativ cu titlu 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale PRIMĂVARĂ dat 3.1 text audiate lucru, imagini diverse,
limbii (acte IAR! 3.3 - oferirea de concluzii simple pornind de la procedurale: conversaţia,
de vorbire) 2. Formularea de explicaţia, demonstraţia,
scurtmetraje animate
concluzii simple pe - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce exerciţiul, problematizarea,
Textul baza lecturii unui text - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame învăţarea prin descoperire,
informativ Venn pornind de la aspectele comune şi de la munca independentă
diferenţele referitoare la anumite elemente din text c. forme de organizare a
3. Prezentarea unei colectivului: frontală,
activităţi - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale
activitate individuală, în
textului
4. Povestirea scrisă a grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea de liste cu aspecte semnificative orală şi scrisă
unei activităţi descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie
5. Textul creativ în care de diverse criterii
se introduce dialogul - rezolvarea unor controverse
Lectură: Leul deghizat de
George Topîrceanu
XXVII E 1. Familia de cuvinte 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale PRIMĂVARĂ 2. RECAPITULARE - 2.4 de text audiate lucru, planşă magini
limbii (acte IAR! 3.1 - oferirea de concluzii simple pornind de la diverse, imagini cu lecturi,
de vorbire) Concertul primăverii de reguli de ocrotire a naturii,
scurtmetraje animate / fragmente de desene animate
George Coşbuc - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce b. procedurale:
Textul 3. EVALUARE - Povestea - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii conversaţia, explicaţia,
iepuraşului Peter după stabilesc roluri şi derularea activităţilor demonstraţia, exerciţiul,
- minidezbateri/ controversa creativă problematizarea, învăţarea
Helen Beatrix Potter prin descoperire, munca
Lectură: Povestea - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
independentă
anotimpului uitat de - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame c. forme de organizare a
Jonathan Swift Venn pornind de la aspectele comune şi de la colectivului: frontală,
diferenţele referitoare la anumite elemente din text activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXVIII DIN 1. Lacrima unui fir de 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – 5 a. materiale: : caiet, fişe de
Funcţii ale TAINELE iarbă după George 3.5 eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit lucru, , imagini diverse,
limbii (acte NATURII 4.1 furtuna, ce faceţi?”) b. procedurale:
de vorbire) Mihail Zamfirescu conversaţia, explicaţia,
- inventarea unui alt final la o poveste
2. Relatarea orală şi scrisă - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste demonstraţia, exerciţiul,
Textul a unei întâmplări - relatarea unor întâmplări având ca suport banda problematizarea, învăţarea
imaginate pe baza unor desenată prin descoperire, munca
Variabilitatea - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, independentă
limbii şi a întrebări de sprijin c. forme de organizare a
3. Felurile propoziţiilor „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim?
comunicării colectivului: frontală,
Ce vedem?”)
în contexte după aspectul activitate individuală, în
diferite - observarea dezacordului şi a altor abateri grup/ pe echipe,evaluare
predicatului - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate orală şi scrisă
4. Scriem corect întruna/ - discutarea greşelilor de ortografie
într-una - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
Lectură: Omul nu poate să corectă
facă, un lucru la toți să
placă de Anton Pann
XXIX Funcţii ale DIN 1. Furtuna - fragment de 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE Ştefan Octavian Iosif 3.3 iniţială şi la final lucru, planşă imagini
de vorbire) NATURII 3.6 - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării diverse, imagini cu lecturi,
2. Prezentarea unui proiect 4.2 colaje din desene,simboluri,
unor proiecte/ teme
Textul şi a rezultatelor acestuia - prezentarea în ordine logică, cronologică a unor cuvinte, planşă, reguli de
3. Textul creativ după un imagini care corespund momentelor unei întâmplări comunicare eficientă,
plan propriu de idei - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale civilizată,
textului b. procedurale:
4. Comunicarea conversaţia, explicaţia,
- realizarea de liste cu aspecte semnificative
nonverbală descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie demonstraţia, exerciţiul,
5. Formularea de solicitări de diverse criterii problematizarea, învăţarea
proiecte de documentare la diverse discipline şcolare prin descoperire, munca
formale şi informale
sau în vederea unor activităţi extraşcolare independentă
Lectură: La scăldat de Ion c. forme de organizare a
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la
Creangă colectivului: frontală,
un picnic etc.
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Funcţii ale DIN 1. Povestea mărului - 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE legendă 3.6 iniţială şi la final lucru, planşă imagini
de vorbire) NATURII 4.5 - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării diverse,
2. Proiectul de b. procedurale:
unor proiecte/ teme
Textul documentare - proiecte de documentare la diverse discipline conversaţia, explicaţia,
3. Afişul şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de demonstraţia, exerciţiul,
4. Exprimarea propriilor exemplu, excursii, concursuri, serbări) problematizarea, învăţarea
- realizarea de afişe pentru promovarea unor prin descoperire, munca
opinii independentă
5. Textul creativ liber evenimente din şcoală; concurs de afişe
c. forme de organizare a
Lectură: La scăldat de Ion colectivului: frontală,
Creangă activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXI Funcţii ale DIN 1. Scriem corect mie/ mi- 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE e 3.6 textului lucru, planşă b.
de vorbire) NATURII 4.2 - realizarea de liste cu aspecte semnificative procedurale: conversaţia,
2. Cartea poştală explicaţia, demonstraţia,
descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie
Textul 3. RECAPITULARE - de diverse criterii exerciţiul, problematizarea,
Povestea anotimpului - rezolvarea unor controverse învăţarea prin descoperire,
uitat după Jonathan - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite munca independentă
-completarea corectă a datelor destinatarului pe un c. forme de organizare a
Swift colectivului: frontală,
4. EVALUARE - Cioc! plic/ pe o carte poştală, precum şi în format digital
activitate individuală, în
Cioc! Cioc! după Emil grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
Gârleanu
5. ROADELE
CUNOAŞTERII
Lectură: Concurs literar
XXXII ÎNTÂMPLĂR 1. La scăldat după Ion 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale:caiet, fişe de
Funcţii ale I DINTR-O Creangă 3.5 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, planşe cb.
limbii (acte VARĂ 4.2 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce procedurale:, conversaţia,
de vorbire) 2. Povestirea orală şi explicaţia, demonstraţia,
jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul
scrisă a unei întâmplări liber?” etc.) exerciţiul, problematizarea,
Textul trăite - observarea dezacordului şi a altor abateri învă
3. Scriem corect ceai/ ce- - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o ţarea prin descoperire,
ai diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de munca independentă jocul
4. Mesajul text teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
5. E-mailul activitate individuală, în
Lectură: Cântărețul de Emil grup/ pe echipe,evaluare
Gârleanu orală şi scrisă
XXXIII Funcţii ale ÎNTÂMPLĂR 1. RECAPITULARE - 3.6 - întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte I DINTR-O Merlin vrăjitorul - 4.4 un scriitor lucru, planşe diverse
de vorbire) VARĂ - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite b. procedurale:
legendă britanică conversaţia, explicaţia,
- relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum,
Textul 2. RECAPITULARE - unde, de ce a făcut...? demonstraţia, exerciţiul,
Stejarul şi trestia de - realizarea unui jurnal de lectură care să conţină problematizarea, învă
La Fontaine elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ ţarea prin descoperire,
munca independentă jocul
3. EVALUARE - Legenda sau desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează
c. forme de organizare a
Lebedei - legendă colectivului: frontală,
britanică activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXIV Funcţii ale ÎNTÂMPLĂR 1. EVALUARE - Jurnal de 1.4 -concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale: teste, fişe
limbii (acte I DINTR-O cititor 2.3 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele b. procedurale: munca
de vorbire) VARĂ 2.5 audiate independentă, jocul
Șezătoare literară
3.2 - notarea unor elemente considerate importante dintr- c. forme de organizare a
Proiect
Textul 4.2 un scurt text de informare audiat colectivului: frontală,
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării activitate individuală, în
unor proiecte/ teme grup/ pe echipe,evaluare
- promovarea unei idei/ a unor produse orală şi scrisă
- realizarea de proiecte integrate care vizează
legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară
prezentată în textele citite
- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a
indica relaţia dintre text (literar sau de informare) şi
experienţele proprii
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o
diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de
teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)
MATEMATICĂ

Săptă Domeniul Tema Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna tenţe ore
I NUMERE ŞI EVALUARE 1. Recapitulare Recapitularea şi evaluarea competenţelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU INIŢIALĂ 2. Evaluare initială dobândite în clasa a III-a caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE lucru, fişe de evaluare
b.procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală (proba orală şi
scrisă)
II NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, planşe,
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 0 – 1 000 000 (formare, 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat rechizite
0 – 1 000 000 citire, scriere) - scrierea cu cifre / litere a unor numere din b.procedurale:
2. Numerele naturale intervalul 0 – 1 000 000 conversaţia,explicaţia,
cuprinse între - citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 demonstraţia,
0 – 1 000 000 (formare, 000 exerciţiul, jocul didactic,
citire, scriere) - identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / învăţarea prin descoperire,
3. Numerele naturale miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un problematizarea, munca
cuprinse între număr independentă
0 – 1 000 000 (formare, - compunerea şi descompunerea numerelor c.forme de organizare a
citire, scriere) din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi colectivului:
unităţi activitate frontală, activitate
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi individuală
descrescătoare, cu precizarea limitelor activitate în echipe
intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ...
dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât
1 000 000, care îndeplinesc condiţii date
III NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 0 – 1 000 000 2.2 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat b.procedurale:
0 – 1 000 000 (comparare, ordonare 2.3 - compararea unor numere mai mici sau egale cu conversaţia,explicaţia,
2. Numerele naturale 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare demonstraţia,
cuprinse între - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, exerciţiul, jocul didactic,
0 – 1 000 000 utilizând semnele <, >, = învăţarea prin descoperire,
(comparare, ordonare) - precizarea succesorului şi/sau a predecesorului problematizarea, munca
3. Numerele naturale unui număr independentă
cuprinse între - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor c.forme de organizare a
0 – 1 000 000 numere mai mici sau egale cu 1 000 000 colectivului:
(comparare, ordonare) - rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de activitate frontală, activitate
4. Numerele naturale mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, individuală
cuprinse între 0 – 1 000 distanţe etc.) activitate în echipe
000 (rotunjiri) - determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)

IV NUMERE ŞI NUMERELE 1. Scrierea cu cifre 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE romane 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 2. Recapitulare 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat b.procedurale:
0 – 1 000 000 3. Evaluare 2.2 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din conversaţia,explicaţia,
2.3 intervalul 0 – 1 000 000 demonstraţia,
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 exerciţiul, jocul didactic,
000 învăţarea prin descoperire,
- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / problematizarea, munca
miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un independentă
număr c.forme de organizare a
- compunerea şi descompunerea numerelor colectivului:
din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi activitate frontală, activitate
unităţi individuală
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi activitate în echipe
descrescătoare, cu precizarea limitelor
intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ...
dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât 1 000
000, care îndeplinesc condiţii date
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind
cifrele romane
- transcrierea cu cifre romane a unor numere
scrise cu cifre arabe
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de
exemplu, scrierea cu cifre romane a unor
numerale ordinale)
- compararea unor numere mai mici sau egale cu
1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului
unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de
mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri,
distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
V NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru
NUMERE NUMERELOR 0 – 1 000 000, fără trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
NATURALE ÎN peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL 2. Proprietăți ale adunării - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
0 – 1 000 000 (comutativitate,asociativita descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
te, element neutru) 000 000 învăţarea prin descoperire,
3. Scăderea numerelor - efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
naturale în concentrul trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
0 – 1 000 000, fără trecere utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
peste ordin numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală, activitate
respectiv de scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri
de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii

VI NUMERE ŞI ADUNAREA 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:


OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând aiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 – 1 000 000, cu trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
CONCENTRUL peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
000 000 învăţarea prin descoperire,
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală, activitate
respectiv de scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri
de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
VII NUMERE ŞI SCĂDEREA 1. Scăderea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 –1 000 000, cu trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
CONCENTRUL peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
000 000 învăţarea prin descoperire,
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală, activitate
respectiv de scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri
de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
VIII NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Aflarea termenului 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA necunoscut 5.1 pentru calculul perimetrului, pentru determinarea caiet, fişe de lucru,
NUMERE NUMERELOR 2. Recapitulare unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) b.procedurale:
NATURALE ÎN 3. Evaluare - aflarea unui termen necunoscut, folosind conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL diverse metode demonstraţia,
0 – 1 000 000 exerciţiul, jocul didactic,
învăţarea prin descoperire,
problematizarea, munca
independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în echipe
IX NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea unui număr 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi 4 a.materiale:c
OPERAŢII CU NUMERELOR cu 10, 100, 1000 2.5 utilizate şi în alte situaţii aiet, fişe de lucru,tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Înmulțirea unui număr 5.1 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL mai mic decât - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 1 000 000 cu un număr de mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
o cifră - efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
3. Înmulțirea numerelor decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
când factorii au cel mult - efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul învăţarea prin descoperire,
trei cifre 0 - 1 000 000, în scris problematizarea, munca
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai independentă
mulţi factori c.forme de organizare a
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află colectivului:
dublul, triplul etc.” activitate frontală, activitate
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind individuală
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii activitate în grup
care sugerează operaţii
X NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Proprietățile înmulțirii 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR 2. Recapitulare 1.2 utilizate şi în alte situaţii caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 3. Evaluare 2.4 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL 2.5 - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 5.1 mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul învăţarea prin descoperire,
0 - 1 000 000, în scris problematizarea, munca
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai independentă
mulţi factori c.forme de organizare a
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului colectivului:
unui calcul, fără efectuarea acestuia (de activitate frontală, activitate
exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x30=600) individuală
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: activitate în echipe
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
diverse metode
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor
operaţii de înmulţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/
sfertul/, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
XI NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea unui număr la 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR 10, 100, 1 000 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Împărțirea numerelor două cifre în concentrul împarțirii
CONCENTRUL naturale mai mici decât 1 0 - 1 000 000 b.procedurale:
0 – 1 000 000 000 000 la un număr de o - utilizarea calculatorului pentru verificarea unor conversaţia,explicaţia,
cifră (cu rest 0) operaţii de împărţire demonstraţia,
3. Împărțirea numerelor - efectuarea probei unei operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
naturale mai mici decât 1 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ învăţarea prin descoperire,
000 000 la un număr de sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” problematizarea, munca
două cifre (cu rest 0) - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind independentă
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii c.forme de organizare a
care sugerează operaţii colectivului:
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ activitate frontală, activitate
sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” individuală
activitate în echipe
XII NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea numerelor 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale mai mici decât 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau caiet, fişe de lucru
NUMERE NATURALE ÎN 1 000 000 la un număr de două cifre în concentrul b.procedurale:
CONCENTRUL o cifră (cu rest diferit de 0) 0 - 1 000 000 conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 2. Împărțirea numerelor - utilizarea calculatorului pentru verificarea unor demonstraţia,
naturale mai mici decât operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
1 000 000 la un număr de - efectuarea probei unei operaţii de împărţire învăţarea prin descoperire,
două cifre (cu rest diferit - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ problematizarea, munca
de 0) sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” independentă
3. Aflarea numărului - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind c.forme de organizare a
necunoscut de la o tematică dată/de la numere date/ expresii colectivului:
care sugerează operaţii activitate frontală, activitate
individuală
activitate în echipe
XIII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 2.5 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat evaluare
5.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi b.procedurale:
utilizate şi în alte situaţii conversaţia,explicaţia,
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: demonstraţia,
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea exerciţiul, jocul didactic,
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) învăţarea prin descoperire,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ problematizarea, munca
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” independentă
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind c.forme de organizare a
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii colectivului:
care sugerează operaţii activitate frontală, activitate
individuală
activitate în echipe
XIV NUMERE ŞI ORDINEA 1. Ordinea efectuării 2.5 - rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, 4 a.materiale:
OPERAŢII CU EFECTUĂRII operațiilor și folosirea 5.1 respectând ordinea efectuării operaţiilor şi caiet, fişe de lucru,
NUMERE OPERAȚIILOR parantezelor rotunde și semnificaţia parantezelor (numai paranteze b.procedurale:
pătrate rotunde şi pătrate) conversaţia,
- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a explicaţia, demonstraţia,
celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
exerciţiu învăţarea prin descoperire,
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind problematizarea, munca
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii independentă
care sugerează operaţii c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în echipe
XV NUMERE ŞI PROBLEME 1. Probleme care se 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi 4 a.materiale:
OPERAŢII CU rezolvă prin operații 5.1 ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării caiet, fişe de lucru
NUMERE matematice cunoscute 2. 5.3 grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului b.procedurale:
Metoda reprezentării invers conversaţia,explicaţia,
grafice. Sumă și diferență - identificarea rolului parantezelor rotunde şi a demonstraţia,
3. Metoda reprezentării celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
grafice. Sumă și raport exerciţiu învăţarea prin descoperire,
4. Metoda reprezentării - transformarea unei probleme rezolvate prin problematizarea, munca
grafice. Diferență și raport schimbarea numerelor sau a întrebării, prin independentă
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, c.forme de organizare a
prin adăugarea unei întrebări etc. colectivului:
- transformarea problemelor prin schimbarea activitate frontală, activitate
operaţiilor aritmetice individuală
- formularea de probleme pornind de la situaţii activitate în echipe
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei
probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice
studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal,
de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii
sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XVI NUMERE ŞI PROBLEME 1. Metoda comparației 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi 4 a.materiale: caiet, fişe de
OPERAŢII CU 2. Metoda mersului invers 5.1 ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării lucru
NUMERE 5.3 grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului b.procedurale:
invers conversaţia,explicaţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin demonstraţia,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin exerciţiul, jocul didactic,
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, învăţarea prin descoperire,
prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor prin schimbarea independentă
operaţiilor aritmetice c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii colectivului:
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, activitate frontală, activitate
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate în echipe
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei
probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice
studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal,
de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii
sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XVII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 2.5 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 5.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat evaluare,
5.3 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi b.procedurale:
utilizate şi în alte situaţii conversaţia,explicaţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin demonstraţia,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin exerciţiul, jocul didactic,
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, învăţarea prin descoperire,
prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor prin schimbarea independentă
operaţiilor aritmetice c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii colectivului:
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, activitate frontală, activitate
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind (probă orală, probă scrisă)
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
XVIII NUMERE ŞI FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui 2.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU întreg: sutime; reprezentări 2.2 fracţiilor caiete, fişe de lucru
NUMERE prin desene 2.3 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, b.procedurale:
2. Fracții subunitare, 2.4 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații conversaţia,explicaţia,
echiunitare și supraunitare 5.1 familiare sau în reprezentări demonstraţia,
3. Compararea și - determinarea unei fracţii când numărătorul exerciţiul, jocul didactic,
ordonarea fracțiilor şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii învăţarea prin descoperire,
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând problematizarea, munca
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la independentă
experienţa cotidiană c.forme de organizare a
- scrierea unor fracţii pornind de la situații colectivului:
familiare activitate frontală, activitate
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii individuală
familiare activitate în echipe
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau
cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple
familiar
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
XIX NUMERE ŞI FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu 2.1 - scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), 4 a.materiale:
OPERAŢII CU același numitor 2.4 cu suport intuitiv caiet, fişe de lucru
NUMERE 2. Scăderea fracțiilor cu 5.1 - marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, b.procedurale:
același numitor pornind de la experienţe familiare elevilor conversaţia,explicaţia,
3. Scrierea Procentuală - marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; demonstraţia,
(25%, 50%, 75%) 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei exerciţiul, jocul didactic,
figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții învăţarea prin descoperire,
practice problematizarea, munca
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau independentă
cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu c.forme de organizare a
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple colectivului:
familiare activitate frontală, activitate
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea individuală
numerelor cu virgulă şi a procentelor) activitate în echipe
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a
unor simboluri matematice în situaţii cotidiene
(de exemplu, utilizarea procentelor)
XX ELEMENTE FIGURI 1. Localizarea unor 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE obiecte. Paralel. 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE Perpendicular - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
2. Coordonate într-o numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
reprezentare grafică sub una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
formă de rețea - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport exerciţiul, jocul didactic,
3. Hărţi cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin descoperire,
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte c.forme de organizare a
spaţiale din perspective diferite colectivului:
- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de problematizarea, munca
exemplu, de a localiza şcoala în comunitate, de a independentă, activitate
vizualiza cel mai scurt traseu între două locuri) frontală, activitate
- reprezentarea, sub forma unor desene sau individuală
planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc de activitate în echipe
rol
- utilizarea unei reprezentări simple pentru
orientare în spaţiu, în condiţii familiare
XXI ELEMENTE FIGURI 1. Drepte perpendiculare, 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE paralele 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE 2. Unghiuri drepte, 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
ascuțite, obtuze numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
3. Poligoane una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
4. Pătratul - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport exerciţiul, jocul didactic,
cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin descoperire,
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte problematizarea, munca
spaţiale din perspective diferite independentă
- identificarea şi denumirea figurilor plane c.forme de organizare a
- identificarea elementelor componente ale unei colectivului:
figuri plane: unghi, latură, vârf activitate frontală, activitate
- identificarea numărului de forme geometrice individuală
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură activitate în echipe
geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
XXII ELEMENTE FIGURI 1. Dreptunghi 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Rombul 3.2 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Paralelogramul - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
4. Triunghiul numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
- identificarea şi denumirea figurilor plane exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea elementelor componente ale unei învăţarea prin descoperire,
figuri plane: unghi, latură, vârf problematizarea, munca
- identificarea numărului de forme geometrice independentă
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură c.forme de organizare a
geometrică „fragmentată” colectivului:
- identificarea unor segmente de dreaptă activitate frontală, activitate
perpendiculare, paralele individuală
activitate în echipe

XXIII ELEMENTE FIGURI 1. Cercul 1.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Axa de simetrie 3.2 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând caiet, fişe de lucru, figuri
GEOMETRIE 3. Perimetrul 4.1 una sau mai multe reguli diferite geometrice
4. Aria unei suprafețe - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: b.procedurale:
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea conversaţia,explicaţia,
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) demonstraţia,
- identificarea şi denumirea figurilor plane exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea elementelor componente ale unei învăţarea prin descoperire,
figuri plane: unghi, latură, vârf problematizarea, munca
- identificarea numărului de forme geometrice independentă
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură c.forme de organizare a
geometrică „fragmentată” colectivului:
- identificarea unor segmente de dreaptă activitate frontală, activitate
perpendiculare, paralele individuală
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri activitate în echipe
geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o
reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura
de 1 cm)
XXIV ELEMENTE CORPURI 1. Cubul 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Paralelipipedul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Piramida 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, planşe,figuri geometrice
4. Cilindrul numere, figuri, corpuri geometrice, respectând b.procedurale:
una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să învăţarea prin descoperire,
fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un problematizarea, munca
con) independentă
- identificarea unor segmente de dreaptă c.forme de organizare a
perpendiculare, paralele colectivului:
- recunoaşterea în situaţii familiare/în activitate frontală, activitate
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică individuală
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con) activitate în echipe
XXV ELEMENTE CORPURI 1. Sfera 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Conul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Volumul cubului și 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, corpuri geometrice
paralelipipedului 4.1 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând b.procedurale:
una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să învăţarea prin descoperire,
fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un problematizarea, munca
con) independentă de
- recunoaşterea în situaţii familiare/în c.forme organizare a
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică colectivului:
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con) activitate frontală, activitate
- compararea volumelor unor corpuri geometrice individuală
(cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură activitate în echipe
cubul cu latura de 1 cm
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu
latura 1 cm)
XXVI ELEMENTE RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, 4 a.materiale:
INTUITIVE DE 2. Evaluare 2.1 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând caiet, fişe de lucru, fişe de
GEOMETRIE 2.2 una sau mai multe reguli diferite evaluare,
2.3 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte b.procedurale:
2.4 date conversaţia,explicaţia,
3.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor demonstraţia,
3.2 fracţiilor exerciţiul, jocul didactic,
4.1 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, învăţarea prin descoperire,
5.1 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații problematizarea, munca
familiare sau în reprezentări independentă
- determinarea unei fracţii când numărătorul c.forme de organizare a
şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii colectivului:
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând activitate frontală, activitate
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la individuală
experienţa cotidiană (probă orală, probă scrisă
- scrierea unor fracţii pornind de la situații
familiare
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%),
cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg,
pornind de la experienţe familiare elevilor
- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4;
0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei
figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții
practice
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii
familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/în
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o
reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura
de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu
latura 1 cm)
XXVII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Metrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale: caiet, fişe de
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea lucru, planşe, instrumente
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Metrul –Transformări 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii de măsură pentru lungime
LUNGIME 3. Instrumente de măsură - efectuarea de transformări cu unităţi de măsură b.procedurale:
4. Operații cu unități de standard în limita operaţiilor studiate conversaţia,explicaţia,
măsură pentru lungime - efectuarea unor calcule folosind unităţi de demonstraţia,
măsură pentru lungime, masă, capacitate exerciţiul, jocul didactic,
(volum), unităţi monetare învăţarea prin descoperire,
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de problematizarea, munca
activităţi practice/ experimentale independentă
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi c.forme de organizare a
de măsură standard (inclusiv cu transformări) colectivului:
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate frontală, activitate
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii individuală
care sugerează operaţii activitate în echipe
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire
la unităţile de măsură studiate

XXVIII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Litrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, planşe
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Litrul – transformări 3. 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii b.procedurale:
VOLUMUL Operații cu unități de - analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute conversaţia,explicaţia,
LICHIDELOR măsură pentru volumul din rezolvarea unor probleme practice, cu referire demonstraţia,
lichidelor la unităţile de măsură studiate exerciţiul, jocul didactic,
- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase învăţarea prin descoperire,
în situaţii practice/experimentale problematizarea, munca
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură independentă
standard în limita operaţiilor studiate c.forme de organizare a
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de colectivului:
măsură pentru lungime, masă, capacitate activitate frontală, activitate
(volum), unităţi monetare individuală
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activitate în echipe
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
XXIX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Kilogramul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, planşe,
DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii instrumente de măsură
transformări - analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute pentru masă
3. Instrumente de măsură din rezolvarea unor probleme practice, cu referire b.procedurale:
4. Operații cu unități de la unităţile de măsură studiate conversaţia,explicaţia,
măsură pentru masă - efectuarea de transformări cu unităţi de măsură demonstraţia,
standard în limita operaţiilor studiate exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de învăţarea prin descoperire
măsură pentru lungime, masă, capacitate problematizarea, munca
(volum), unităţi monetare independentă
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de c.forme de organizare a
activităţi practice/ experimentale colectivului:
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi activitate frontală, activitate
de măsură standard (inclusiv cu transformări) individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate în echipe
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii

XXX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Unități de măsură 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ pentru timp 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, ceas,
DE MĂSURĂ PENTRU TIMP 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii planşe
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute b.procedurale:
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire conversaţia,explicaţia,
la unităţile de măsură studiate demonstraţia,
- ordonarea unor evenimente istorice sau exerciţiul, jocul didactic,
personale în funcţie de succesiunea derulării lor învăţarea prin descoperire,
în timp şi completarea unei axe a timpului problematizarea, munca
- identificarea unei date sau calcularea unui independentă
interval temporal folosind un calendar (de c.forme de organizare a
exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care colectivului:
cade într-o zi de 13; calcularea numărului de zile activitate frontală, activitate
dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.) individuală
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură activitate în echipe
standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
XXXI UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Monede și bancnote: 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ Leul și banul, Euro și 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru,
DE MĂSURĂ MONETARE eurocentul 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii monede, bancnote
2. Schimburi monetare - compararea unor sume de bani compuse din b.procedurale:
echivalente monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a conversaţia,explicaţia,
3. Exerciții aplicative banilor demonstraţia,
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute exerciţiul, jocul didactic,
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire învăţarea prin descoperire,
la unităţile de măsură studiate problematizarea
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură c.forme de organizare a
standard în limita operaţiilor studiate colectivului:
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de activitate frontală, activitate
măsură pentru lungime, masă, capacitate individuală
(volum), unităţi monetare activitate în echipe
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
XXXII ORGANIZAREA ORGANIZAREA 1. Date din tabele: analiza 3.1 - identificarea obiectelor folosind simbolurile 4 a.materiale:
ȘI ȘI REPREZENTA datelor, 4.2 dintr-o reprezentare caiet, fişe de lucru
REPREZENTAR REA DATELOR interpretare 5.1 - realizarea şi completarea unor tabele b.procedurale:
EA DATELOR 2. Grafice cu bare și liniare 5.2 respectând instrucţiuni în care se folosesc conversaţia,explicaţia,
cuvintele „rând” şi „coloană” demonstraţia,
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o exerciţiul, jocul didactic,
reprezentare de tip reţea) învăţarea prin descoperire,
- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ problematizarea, munca
figuri geometrice/ corpuri geometrice după mai independentă
multe criterii date c.forme de organizare a
- interpretarea datelor prin compararea colectivului:
numerelor implicate, prin stabilirea de asemănări activitate frontală, activitate
şi deosebiri, prin extragerea unor informaţii individuală
semnificative etc. activitate în echipe
- gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite
criterii şi înregistrarea concluziilor într-o
diagramă, grafic sau table
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel,
pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în
tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii
date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu
bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian
după anumite scale (de exemplu după
intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
XXXIII EXERCIȚII ȘI 1. Recapitulare finală 1.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat 4 a.materiale:
PROBLEME 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: caiet, fişe de lucru
RECAPITULATI 2.1 pentru calculul perimetrului, pentru determinarea b.procedurale:
VE 2.2 unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) conversaţia,explicaţia,
2.3 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din demonstraţia,
2.4 intervalul 0 – 1 000 000 exerciţiul, jocul didactic,
2.5 - numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi munca independentă
3.1 descrescătoare, cu precizarea limitelor c.forme de organizare a
3.2 intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... colectivului:
4.1 dar mai mare decât ...) activitate frontală, activitate
4.2 - transcrierea cu cifre romane a unor numere individuală
5.1 scrise cu cifre arabe activitate în echipe
5.2 - identificarea numărătorilor şi numitorilor
5.3 fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare,
supraunitare şi a celor echiunitare, în situații
familiare sau în reprezentări
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la
experienţa cotidiană
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%),
cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg,
pornind de la experienţe familiare elevilor
- compararea unor numere mai mici sau egale cu
1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului
unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de
mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri,
distanţe etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- compunerea şi descompunerea numerelor
naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând
adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere
peste ordin
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000,
utilizând algoritmi de calcul
- efectuarea probei operaţiei de adunare,
respectiv de scădere
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri
de numere etc.)
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1
000
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul
0 - 1 000 000, în scris
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau
două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor
operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de
înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute,
respectând ordinea efectuării operaţiilor şi
semnificaţia parantezelor (numai paranteze
rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi
ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării
grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului
invers
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport
cu alte obiecte (paralel, perpendicular)
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o
reprezentare de tip reţea)
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- identificarea elementelor componente ale unei
figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură
geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o
reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri geometrice
(cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură
cubul cu latura de 1 cm
- transformarea rezultatelor unor măsurători,
folosind operațiilor cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din
monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a
banilor
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura
de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu
latura 1 cm)
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură
standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
- folosirea fracţiilor în contexte familiare
- aflarea unui termen necunoscut
- transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor aritmetice
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii.
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii
date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu
bare sau liniare)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XXXIV RECAPITULARE/ 1. Recapitulare finală 1.1 - compararea unor numere mai mici sau egale cu 4 a.materiale:
EVALUARE 2. Evaluare finală 1.2 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare fişe de evaluare
2.1 - efectuarea probei operaţiei de adunare, b.procedurale:
2.2 respectiv de scădere conversaţia,explicaţia,
2.3 - folosirea unor tehnici de calcul rapid exerciţiul,
2.4 (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri c.forme de organizare a
2.5 de numere etc.) colectivului:
3.1 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 activitate frontală, activitate
3.2 000 individuală
4.1 - efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul (Probă orală. Probă scrisă)
4.2 0 - 1 000 000, în scris
5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau
5.2 două cifre în concentrul
5.3 0 - 1 000 000
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor
operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură
standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”

ȘTIINȚE ALE NATURII


Săptă- DOME- TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna NIUL pe- ore
tenţe
I Științele vieții RECAPITULARE Recapitulare a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
Recapitularea competenţelor dobândite în clasa a III-a planŞe
c. b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, munca
independentă
d. c. forme de organizare a
colectivului: frontală, individuală,
evaluare orală Şi scrisă
II Științele vieții Evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a a. materiale:
EVALUARE Evaluare
imagini,fişa de lucru,caiet
INIŢIALĂ b. procedurale:
conversaţia, explicaţia, munca
independentă, exerciţiul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală individuală,
evaluare orală
III Științele vieții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, a. materiale:
CICLURI DE Părinți și urmași
1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini caiet, fişe de lucru
VIAȚĂ ÎN LUMEA în lumea vie – scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE asemănări și povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
de viață la unele organisme) demonstraţia,exerciţiul, munca în
deosebiri - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în echipă, problematizarea,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală, activitate individuală/pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)

IV Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor caiet, fişe de lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al plantelor 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE 2.1 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
2.2 de viață la unele organisme) demonstraţia, exerciţiul,
2.3 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în problematizarea, învăţarea prin
2.4 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de descoperire, munca independentă
2.5 exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală,individuală,evaluare orală,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) activitate în grup/în perechi
- construirea punctului de plecare al investigației proprii/
identificarea unei probleme, prin formularea unor
întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța unei
plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)
- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul
echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi pot utiliza
semințe ale unor plante diferite)
- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele
investigației proprii (de exemplu: se vor produce/ nu se
vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor
apărea direct plante mature/ care vor trece prin diferite
stadii)
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea
semințelor pe vată menținută umedă în vase ținute la
căldură și lumină)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: observarea îmbibării cu apă a
semințelor, a crăpării tegumentului, a apariției noii
plante)
- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: măsurarea ritmului de creștere
al noilor plante, numărarea semințelor care au încolțit și
care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu
informații despre fenomene și procese din mediul
înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a
modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la
încolțit și la noile plante formate)
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele,
grafice, diagrame (de exemplu: realizarea de tabele cu
modificările observate la semințe în fiecare zi, grafice cu
ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame cu
procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene
și procese din natură (de exemplu: notarea schematică
a principalelor etape observate din viața unei plante
„sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură)
→plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu:
desenarea, fotografierea diferitelor etape ale încolțirii
semințelor)
- selectarea observațiilor esențiale din datele
înregistrate (de exemplu: după câte zile au apărut
părțile componente ale noii plante, ce s-a întâmplat cu
părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame
(de exemplu: părțile componente ale plantei apar pe
rând, ritmul de creștere al plantulei este mare, numai o
parte din semințe încolțesc)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu
rezultatele obținute (de exemplu: compararea
estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că semințele
se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se
dezvoltă o nouă plantă, care trece apoi prin diferite
etape de viață)
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul
unor mijloace diverse (de exemplu: fotografii, desene,
afișe, colaje, pliante, broșuri, machete, articole în
reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor
efectuate în cadrul unor activități tematice organizate la
nivelul clasei sau al școlii (de exemplu: „Ziua micului
cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Și eu
sunt inventator”)
V Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al animalelor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
VIE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală/pe echipe,evaluare
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
VI Științele vieții Adaptări ale 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
plantelor la 2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI condiții de viață unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE din diferite medii viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
(pajiște, pădure, de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă
râu, mare, deșert)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală/pe echipe,evaluare
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
VII Științele vieții 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE Adaptări ale
2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI animalelor la unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE condiții de viață viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ din diferite medii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă,
(pajiște, pădure, - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ jocul
procese după anumite criterii c. forme de organizare a
râu, mare, deșert) - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului:
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de frontală, activitate individuală/pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
diferite etape de viață
VIII Științele vieții Relații de hrănire 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
dintre viețuitoare 2.1 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI (lanțuri trofice sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale:
MEDIUL LOR DE simple) schema unui circuit electric) conversaţia, explicaţia,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în jocul
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de orga
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în nizare a colectivului:
diferite etape de viață frontală, activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
IX Științele vieții Dietă echilibrată. 2.1 - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei 1 a. materiale: caiet, fişe de
OMUL-
mișcare 3.1 sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, lucru,imagini cu diverse obiecte,
MENȚINEREA vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: mini-cărticele,
STĂRII DE consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării) b. procedurale: conversaţia,
- extragerea unor informații utile despre alimente prin explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
SĂNĂTATE exerciții de citire a unor etichete ale produselor problematizarea, învăţarea prin
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui descoperire, munca independentă,
aliment) jocul
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor c. forme de organizare a
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, colectivului:
conținutul, proveniența, modul de depozitare) frontală, activitate individuală, în
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și grup/ pe echipe,evaluare orală şi
efortului depus interpretând modele de piramide scrisă
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
X Științele vieții Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
ȘTIINȚELE VIEȚII
recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
RECAPITULARE/ Evaluare 3.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
EVALAURE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
XI Științele Planetele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului Sistemului Solar. 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini
SISTEMUL Mișcările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR Pământului jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ descoperire, munca independentă,
procese după anumite criterii jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă

XII Științele Soarele - sursă 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului de lumină și 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini cu diverse obiecte,
SISTEMUL căldură (Ciclul zi- 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor planşe
SOLAR noapte) jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor b. procedurale: conversaţia,
Sistemului Solar) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării problematizarea, învăţarea prin
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: descoperire, munca independentă,
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de jocul
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) c. forme de organizare a
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ colectivului: frontală, activitate
procese după anumite criterii individuală, în grup/ pe
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese echipe,evaluare orală şi scrisă
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
XIII Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI Anotimpuri.
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse,
SISTEMUL Modificările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR vremii; jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe echipe,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XIV Științele Ritmuri cotidiene 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI
pământului și anuale ale 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse, imagini, planşă
SISTEMUL activității cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR viețuitoarelor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor individuală, în grup/ pe
dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea echipe,evaluare orală şi scrisă
unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de
viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite
de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

XV Științele Recapitulare 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă, imagini diverse
2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe
procese după anumite criterii echipe,evaluare orală şi scrisă
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
XVI Științele Evaluare 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
pământului sumativă 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de imagini diverse, planşe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în b. procedurale: conversaţia,
SUMATIVĂ
diferite etape de viață explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă

XVII Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
JOCURI
pământului 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri explicaţia,, exerciţiul, munca
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese independentă,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
- promovarea
XVIII Științele Fosilele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
MĂRTURII ALE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,planşe, imagini
VIEȚII DIN cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
TRECUT jocuri de rol explicaţia,, exerciţiul, munca
-discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării independentă
lor prin prisma unor fapte științifice c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
procese după anumite criterii
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XIX Științele Dispariția 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
INFLUENȚA
pământului speciilor 1.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un planşă , imagini diverse,
OMULUI ASUPRA (vânătoare, 3.2 copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu b. procedurale: conversaţia,
MEDIULUI DE pescuit excesiv) stinge lumina când părăsește camera) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: descoperire, munca independentă,
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin jocul
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții c. forme de organizare a
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de colectivului: frontală, activitate
către unele plante) individuală, în grup/ pe
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, echipe,evaluare orală şi scrisă
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XX Științele Protejarea 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,
INFLUENȚA
pământului mediului 3.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un imagini diverse, poveşti audio,
OMULUI ASUPRA copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu lecturi ilustrate, planşă
MEDIULUI DE stinge lumina când părăsește camera) b. procedurale: conversaţia,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: problematizarea, învăţarea prin
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin descoperire, munca independentă,
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții jocul
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de c. forme de organizare a
către unele plante) colectivului: frontală, activitate
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, individuală, în grup/ pe
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, echipe,evaluare orală şi scrisă
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
XXI Științele Plutirea corpurilor 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru
CORPURI –
fizicii în apă 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
PROPRIETĂȚI diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă,
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice jocul
simple, evidențierea unor fenomene optice) c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de individuală, în grup/ pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
XXII Științele Proprietățile apei. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CORPURI –
fizicii Utilizări ale apei 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse, planşe cu medii de
PROPRIETĂȚI în diferite stări de diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei viaţă
agregare în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri b. procedurale: conversaţia,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de problematizarea, învăţarea prin
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice descoperire, munca independentă,
simple, evidențierea unor fenomene optice) jocul
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din c. forme de organizare a
partea colegilor de clasă colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXIII Științele 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Amestecuri și 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii poveşti audio
CARACTERISTICI separarea diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR amestecurilor în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din individuală, în grup/ pe
partea colegilor de clasă echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIV Științele Dizolvarea. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Influența 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii ,imagini diverse
CARACTERISTICI temperaturii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR asupra procesului în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de dizolvare și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
CORPURILOR ȘI
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
MATERIALELOR simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
gospodărie, în construcții)
XXV Științele Ardere, ruginire, 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii putrezire, 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse
CARACTERISTICI alterare, coacere diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
gospodărie, în construcții)
XXVI Științele Transferul de 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ENERGIE,
fizicii căldură între 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
SURSE ȘI obiecte. Materiale diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei procedurale: conversaţia,
EFECTE conductoare și în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
izolatoare de și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
căldură influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în
gospodărie, în construcții)
XXVII Științele Lumină. Surse de 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii lumină 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de planşă magini diverse, imagini cu
ELECTRIC. exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în lecturi, reguli de ocrotire a naturii,
LUMINĂ diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al b. procedurale: conversaţia,
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) problematizarea, învăţarea prin
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de descoperire, munca independentă
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de c. forme de organizare a
conducere a căldurii sau a curentului electric, după colectivului: frontală, activitate
transparență) individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXVIII Științele Curent electric. 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, ,
CURENT
fizicii Circuite electrice 1.2 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui imagini diverse,
ELECTRIC. simple sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale: conversaţia,
LUMINĂ schema unui circuit electric) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea problematizarea, învăţarea prin
unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii descoperire, munca independentă
diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei c. forme de organizare a
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri colectivului: frontală, activitate
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a individuală, în grup/ pe
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice
simple, evidențierea unor fenomene optice)
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
XXIX Științele Fenomene 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii comune care 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii planşă imagini diverse, imagini cu
ELECTRIC. implică lumina diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei lecturi, colaje din desene,simboluri,
LUMINĂ (umbra, în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri cuvinte, planşă, reguli de
curcubeul, și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a comunicare eficientă, civilizată,
culorile, influenței temperaturii, demonstrarea transferului de b. procedurale: conversaţia,
vizibilitatea căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
corpurilor) simple, evidențierea unor fenomene optice) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
XXX Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
Recapitulare
fizicii 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă imagini diverse,
(semestrul II) 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
3.2 jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: c. forme de organizare a
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de colectivului: frontală, activitate
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă

XXXI Științele Sistematizarea 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
fizicii cunoștințelor 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşă b. procedurale:
FINALĂ 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.2 de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
XXXII Științele Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
fizicii recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe cb. procedurale:,
FINALĂ 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.1 de viață la unele organisme) problematizarea, învă
3.2 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
XXXIII Științele Evaluare 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe diverse
FINALĂ 3.2 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învă
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
XXXIV Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: teste, fişe
JOCURI
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor b. procedurale: munca
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor independentă, jocul
povești sau povestiri c. forme de organizare a
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese colectivului: frontală, activitate
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe echipe
procese după anumite criterii
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

ISTORIE

Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna NIUL tenţe ore
I Trecutul și Noțiuni Noțiuni 1.3 - studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate 1 a. materiale: fișa de lucru,
prezentul introductive introductive: 2.1 date, perioade de timp și nume de locuri caiet, planșe, harta
din jurul trecut-prezent - realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică e. b. procedurale:
nostru (mileniu, măsurarea timpului în istorie (deceniu, secol, mileniu) conversaţia, explicaţia,
secol, - realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor exerciţiul, munca
deceniu, selectate din enciclopedii tipărite sau online independentă
epocă - valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case f. c. forme de organizare a
istorică), memoriale, situri arheologice colectivului: frontală,
spațiu istoric, - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în individuală, evaluare orală
surse istorice discuție și scrisă
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
II Trecutul și Familia Familia: 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul trecutul 1.3 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria imagini,fişa de lucru,caiet
din jurul familiei, 4.2 localității natale b. procedurale:
nostru sărbători de - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind conversaţia, explicaţia,
familie, timpul o schemă dată munca independentă,
liber, - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, exerciţiul
activitățile desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul c. forme de organizare a
cotidiene comunității colectivului: frontală
individuală, evaluare orală
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei
sau a comunității
- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri
importante, ordonate cronologic
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
III Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria imagini caiet, fişe de lucru
din jurul națională națională: 2.3 localității natale b. procedurale:
nostru teritoriu, - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, conversaţia, explicaţia,
locuințe și desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul demonstraţia,exerciţiul,
viață comunității munca în echipă,
cotidiană, - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei problematizarea,
tradiții, sau a comunității jocul
c. forme de organizare a
sărbători, -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
colectivului:
religie, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni frontală, activitate
monumente - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu individuală/pe
ale eroilor (ocupații, locuințe, obiceiuri) echipe,evaluare orală şi
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, scrisă
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
IV Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria caiet, fişe de lucru,imagini,
din jurul națională: națională: 2.3 localității natale hartă
nostru Comunități - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, b. procedurale:
ale desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul conversaţia, explicaţia,
minorităților comunității demonstraţia, exerciţiul,
pe teritoriul de - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei problematizarea, învăţarea
azi al sau a comunității prin descoperire, munca
României -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale independentă
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni c. forme de organizare a
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu colectivului:
(ocupații, locuințe, obiceiuri) frontală,individuală,evaluare
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, orală, activitate în grup/în
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite perechi
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
V Trecutul și Copilăria de Copilăria de 1.1 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de azi ieri și de azi 1.2 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se lucru,imagini , hartă
din jurul în în 2.3 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria b. procedurale:
nostru comunitatea comunitatea localității natale conversaţia, explicaţia,
locală locală - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind demonstraţia, exerciţiul,
o schemă dată problematizarea, învăţarea
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, prin descoperire, munca
desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul independentă
comunității c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei
activitate individuală/pe
sau a comunității echipe,evaluare orală şi
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite scrisă
domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în
timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii
precum: la început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă
în final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de
desfășurare a evenimentelor și în funcție de factorul timp
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu
(ocupații, locuințe, obiceiuri)
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
VI Trecutul și Popoare de Popoare de 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de ieri și de 1.3 importanță istorică lucru,imagini
din jurul astăzi astăzi: 4.1 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
nostru localizare pe (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
hartă, antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
ocupații, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
tradiții, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
obiceiuri, - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
sărbători (ocupații, locuințe, obiceiuri) c. forme de organizare a
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case colectivului: frontală,
memoriale, situri arheologice activitate individuală/pe
-formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din echipe,evaluare orală şi
scrisă
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi

VII Trecutul și Cunoașterea Cunoașterea 2.1 -căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul lumii prin lumii prin 4.1 discuție lucru,imagini
din jurul călători călători - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere b. procedurale:
nostru informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în conversaţia, explicaţia,
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, demonstraţia, exerciţiul,
biblioteci) problematizarea, învăţarea
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii prin descoperire, munca
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din independentă, jocul
c. forme de organizare a
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
colectivului:
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate frontală, activitate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric individuală/pe
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, echipe,evaluare orală şi
în perechi scrisă
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
VIII Trecutul și Recapitulare 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul 2.1 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria lucru,imagini
din jurul localității natale b. procedurale:
nostru - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind conversaţia, explicaţia,
o schemă dată demonstraţia, exerciţiul,
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, problematizarea, învăţarea
desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul prin descoperire, munca
comunității independentă, jocul
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei c. forme de orga
sau a comunității nizare a colectivului:
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite frontală, activitate
domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în individuală/pe
timp echipe,evaluare orală şi
scrisă
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în
discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală
IX Epoci, Antichitatea Antichitatea 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Legende și 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini cu diverse
și scrieri ale 3.2 antropic și de geografie umană) obiecte, mini-cărticele,
personalități anticilor - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
despre daci și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
romani - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
(ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
apropiat
c. forme de organizare a
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului:
eveniment istoric frontală, activitate
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor individuală, în grup/ pe
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate echipe,evaluare orală şi
istorică scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric

X Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
istorice – apropiat c. forme de organizare a
Gelu, Iancu - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului: frontală,
de eveniment istoric activitate individuală, în
Hunedoara, - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor grup/ pe echipe,evaluare
Dragoș legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate orală şi scrisă
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XI Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
c. forme de organizare a
istorice – apropiat
colectivului: frontală,
Basarab I, - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
Mircea cel eveniment istoric grup/ pe echipe,evaluare
Bătrân - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor orală şi scrisă
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini cu diverse
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) obiecte, planşe
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
istorice –Vlad apropiat independentă, jocul
Țepeș - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un c. forme de organizare a
eveniment istoric colectivului: frontală,
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor activitate individuală, în
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate grup/ pe echipe,evaluare
istorică orală şi scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, imagini diverse,
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
c. forme de organizare a
istorice – apropiat
colectivului: frontală,
Ștefan cel - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
Mare eveniment istoric grup/ pe echipe, evaluare
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor orală şi scrisă
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XIV Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, imagini diverse,
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) imagini, planşă
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
istorice – apropiat independentă, jocul
Mihai Viteazul - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un c. forme de organizare a
eveniment istoric colectivului: frontală,
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor activitate individuală, în
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate grup/ pe echipe,evaluare
istorică orală şi scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XV Epoci, Recapitulare Recapitulare 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, planşă, imagini
și 3.2 antropic și de geografie umană) diverse
personalități 4.3 - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
(ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
apropiat
c. forme de organizare a
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului: frontală,
eveniment istoric activitate individuală, în
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor grup/ pe echipe,evaluare
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate orală şi scrisă
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și
personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei
sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale
XVI Epoci, Evaluare Evaluare 1.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente sumativă sumativă 4.3 importanță istorică lucru, imagini diverse,
și - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic planşe
personalități (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul b. procedurale:
antropic și de geografie umană) conversaţia, explicaţia,
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție demonstraţia, exerciţiul,
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și problematizarea, învăţarea
personalități istorice prin descoperire, munca
independentă, jocul
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
c. forme de organizare a
discutate colectivului: frontală,
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea activitate individuală, în
alegerii făcute grup/ pe echipe,evaluare
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei orală şi scrisă
sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale
XVII Epoci, Istoria prin Istoria prin 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente jocuri jocuri 4,3 evenimente lucru, imagini
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de exerciţiul, munca
timp independentă,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade c. forme de organizare a
de timp/ momente istorice colectivului: frontală,
activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
grup/ pe echipe,evaluare
discutate orală şi scrisă
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei
sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

XVIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Transilvania 2.3 importanță istorică lucru,planşe, imagini
și - spațiu 4.1 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
personalități multietnic. Sat (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,,
și oraș în antropic și de geografie umană) exerciţiul, munca
Transilvania - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale independentă
medievală oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni c. forme de organizare a
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor colectivului: frontală,
activitate individuală, în
evenimente
grup/ pe echipe,evaluare
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor orală şi scrisă
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
XIX Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente 4.1 discuție lucru, planşă , imagini
și - Istorici și - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere diverse,
personalități cronicari informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în b. procedurale:
despre școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, conversaţia, explicaţia,
personalități biblioteci) demonstraţia, exerciţiul,
ale - citirea și comentarea unor imagini/fotografii problematizarea, învăţarea
minorităților - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale prin descoperire, munca
independentă, jocul
oamenilor din localitatea natală
c. forme de organizare a
-citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate colectivului: frontală,
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric activitate individuală, în
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, grup/ pe echipe,evaluare
în perechi orală şi scrisă
XX Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, , imagini diverse,
și - Al.I. Cuza și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor poveşti audio, lecturi
personalități Unirea fapte/evenimente istorice ilustrate, planşă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de b. procedurale:
timp conversaţia, explicaţia,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade demonstraţia, exerciţiul,
de timp/ momente istorice problematizarea, învăţarea
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția prin descoperire, munca
independentă, jocul
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
c. forme de organizare a
neschimbat de-a lungul timpului colectivului: frontală,
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din activitate individuală, în
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică grup/ pe echipe,evaluare
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate orală şi scrisă
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXI Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru imagini diverse,
și - Carol I și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități independența, fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
Carol Davila - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă, jocul
c. forme de organizare a
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
colectivului: frontală,
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas activitate individuală, în
neschimbat de-a lungul timpului grup/ pe echipe,evaluare
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din orală şi scrisă
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, imagini diverse,
și - Eroi ai - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor planşe cu medii de viaţă
personalități Primului fapte/evenimente istorice b. procedurale:
Război - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de conversaţia, explicaţia,
Mondial timp demonstraţia, exerciţiul,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade problematizarea, învăţarea
de timp/ momente istorice prin descoperire, munca
independentă, jocul
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
c. forme de organizare a
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas colectivului: frontală,
neschimbat de-a lungul timpului activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din grup/ pe echipe,evaluare
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică orală şi scrisă
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXIII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, poveşti audio
și - Ferdinand și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități Marea Unire fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă
c. forme de organizare a
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
colectivului: frontală,
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas activitate individuală, în
neschimbat de-a lungul timpului grup/ pe echipe,evaluare
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din orală şi scrisă
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXIV Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.3 evenimente lucru, ,imagini diverse
și - România la - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități cumpăna fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
dintre milenii - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă
c. forme de organizare a
-participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție
colectivului: frontală,
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și activitate individuală, în
personalități istorice grup/ pe echipe,evaluare
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele orală şi scrisă
discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
XXV Cultură și Locuri Locuri 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de
patrimoniu istorice din istorice din 2.1 importanță istorică lucru, imagini diverse
comunitate comunitate: 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
mănăstiri, (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
străzi și case antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
istorice din - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
comunitate, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
monumente - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
c. forme de organizare a
ale eroilor, (ocupații, locuințe, obiceiuri)
colectivului: frontală,
monumente - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în activitate individuală, în
reprezentative discuție grup/ pe echipe,evaluare
ale - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere orală şi scrisă
comunităților informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
etnice din școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
România biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXVI Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, imagini diverse,
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic procedurale: conversaţia,
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul explicaţia, demonstraţia,
România România: antropic și de geografie umană) exerciţiul, problematizarea,
- Așezări și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale învăţarea prin descoperire,
construcții oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni munca independentă
dacice, - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
grecești si (ocupații, locuințe, obiceiuri)
activitate individuală, în
romane - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în grup/ pe echipe,evaluare
(orașele discuție orală şi scrisă
grecești de pe - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere
malul Mării informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
Negre) școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXVII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, planşă magini
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic diverse, imagini cu lecturi,
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul reguli de ocrotire a naturii,
România România: antropic și de geografie umană) b. procedurale:
- Castele și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
cetăți martore oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
ale - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
evenimentelor (ocupații, locuințe, obiceiuri)
independentă
istorice - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în c. forme de organizare a
discuție colectivului: frontală,
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere activitate individuală, în
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în grup/ pe echipe,evaluare
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, orală şi scrisă
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXVIII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, , imagini diverse,
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
România România: antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
- Construcții - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
religioase și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
ctitorii lor - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
c. forme de organizare a
(ocupații, locuințe, obiceiuri)
colectivului: frontală,
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în activitate individuală, în
discuție grup/ pe echipe,evaluare
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere orală şi scrisă
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXIX Cultură și Monumente Monumente 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu și locuri și locuri 2.3 discuție lucru, planşă imagini
incluse în incluse în 4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor diverse, imagini cu lecturi,
patrimoniul patrimoniul evenimente colaje din desene,simboluri,
UNESCO UNESCO - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor cuvinte, planşă, reguli de
fapte/evenimente istorice comunicare eficientă,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de civilizată,
timp b. procedurale:
conversaţia, explicaţia,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
demonstraţia, exerciţiul,
de timp/ momente istorice problematizarea, învăţarea
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția prin descoperire, munca
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas independentă
neschimbat de-a lungul timpului c. forme de organizare a
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și colectivului: frontală,
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Cultură și Recapitulare Recapitulare 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu 2.3 discuție lucru, planşă imagini
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor diverse,
evenimente b. procedurale:
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor conversaţia, explicaţia,
fapte/evenimente istorice demonstraţia, exerciţiul,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de problematizarea, învăţarea
timp prin descoperire, munca
independentă
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
c. forme de organizare a
de timp/ momente istorice colectivului: frontală,
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas activitate individuală, în
neschimbat de-a lungul timpului grup/ pe echipe,evaluare
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și orală şi scrisă
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXI Cultură și Evaluare Evaluare 2.3 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu sumativă sumativă 4.3 discuție lucru, planşă b.
-prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor procedurale: conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor exerciţiul, problematizarea,
fapte/evenimente istorice învăţarea prin descoperire,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de munca independentă
timp c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
activitate individuală, în
de timp/ momente istorice grup/ pe echipe,evaluare
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția orală şi scrisă
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale:caiet, fişe de
finală finală 2.3 discuție lucru, planşe cb.
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor procedurale:, conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor exerciţiul, problematizarea,
fapte/evenimente istorice învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de ţarea prin descoperire,
timp munca independentă jocul
c. forme de organizare a
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
colectivului: frontală,
de timp/ momente istorice activitate individuală, în
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția grup/ pe echipe,evaluare
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas orală şi scrisă
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXIII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
finală finală 2.3 discuție lucru, planşe diverse
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor b. procedurale:
evenimente conversaţia, explicaţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor demonstraţia, exerciţiul,
fapte/evenimente istorice problematizarea, învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de ţarea prin descoperire,
timp munca independentă jocul
c. forme de organizare a
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
colectivului: frontală,
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția activitate individuală, în
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas grup/ pe echipe,evaluare
neschimbat de-a lungul timpului orală şi scrisă
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie
XXXIV Cultură și Jocuri Jocuri 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: teste, fişe
patrimoniu istorice istorice 4.2 discuție b. procedurale: munca
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor independentă, jocul
evenimente c. forme de organizare a
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor colectivului: frontală,
fapte/evenimente istorice activitate individuală, în
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de grup/ pe echipe,evaluare
timp orală şi scrisă
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

GEOGRAFIE

Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna NIUL tenţe ore
I Elemente de Orizontul Clasa, şcoala, 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă 1 a. materiale: fișa de lucru,
geografie a apropiat cartierul, localitatea 2.1 în texte din manual/ texte complementare caiet, planșe, harta
orizontului 2.3 - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un g. b. procedurale:
local și Orientarea şi 3.2 mesaj oral conversaţia, explicaţia,
distanţele în - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și exerciţiul, munca
apropiat
orizontul apropiat apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, independentă
compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) h. c. forme de organizare a
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor colectivului: frontală,
din experiențialul cotidian individuală, evaluare orală
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite și scrisă
situații de spațiu și timp
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor
criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări
convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și
regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
II Elemente de Orizontul Planul clasei, al 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat locuinței, al școlii, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, imagini,fişa de lucru,caiet
orizontului al cartierului și al 3.4 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) b. procedurale:
local și localității - utilizarea scării de proporție conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând munca independentă,
apropiat exerciţiul
forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au c. forme de organizare a
corespondent în realitate colectivului: frontală
individuală, evaluare orală
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și
al localității
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii
înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări
III Elemente de Orizontul Planul unei locuințe 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, imagini caiet, fişe de lucru
orizontului 3.4 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) b. procedurale:
local și - utilizarea scării de proporție conversaţia, explicaţia,
apropiat - realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând demonstraţia,exerciţiul,
forme geometrice simple munca în echipă,
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au problematizarea,
corespondent în realitate jocul
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite c. forme de organizare a
colectivului:
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și
frontală, activitate
al localității individuală/pe
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii echipe,evaluare orală şi
înconjurătoare scrisă
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări
IV Elemente de Orizontul Orizontul, linia 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a local orizontului, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, caiet, fişe de lucru,imagini,
orizontului punctele cardinale 3.2 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) hartă
local și Hărți ale orizontului - utilizarea scării de proporție b. procedurale:
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor conversaţia, explicaţia,
apropiat local
cardinale sau prin raportare reciprocă demonstraţia, exerciţiul,
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări problematizarea, învăţarea
convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și prin descoperire, munca
independentă
regiunii
c. forme de organizare a
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale colectivului:
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii frontală,individuală,evaluare
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice orală, activitate în grup/în
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) perechi
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
V Elemente de Caracteri Relief, hidrografie, 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici vegetație 4.1 convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și lucru,imagini , hartă
orizontului generale Populație, așezări, 4.3 regiunii b. procedurale:
local și observab activități ale - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale conversaţia, explicaţia,
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
apropiat ile în oamenilor
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice problematizarea, învăţarea
orizontul prin descoperire, munca
local (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și independentă
c. forme de organizare a
semnul convențional corespunzător
colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și activitate individuală/pe
a semnelor convenționale echipe,evaluare orală şi
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru
lărgirea orizontului de cunoaștere scrisă
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
VI Elemente de Modificăr Modificări 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a i observabile în 4.1 fenomene din realitatea observată lucru,imagini
orizontului observab realitatea - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea b. procedurale:
local și ile și înconjurătoare înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) conversaţia, explicaţia,
repere de - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
apropiat Ora, ziua,
timp de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an) problematizarea, învăţarea
săptămâna, anul prin descoperire, munca
Calendarul - explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru
lărgirea orizontului de cunoaștere independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă
VII Elemente de De la Localitatea natală 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a orizontul Regiunea 4.1 din experiențialul cotidian lucru,imagini
orizontului local la înconjurătoare - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite b. procedurale:
local și țară De la orizontul local situații de spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
la regiune și țară - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor demonstraţia, exerciţiul,
apropiat problematizarea, învăţarea
criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare independentă, jocul
c. forme de organizare a
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
colectivului:
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) frontală, activitate
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc individuală/pe
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume echipe,evaluare orală şi
scrisă
VIII Elemente de Elemente Recapitulare 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 fenomene din realitatea observată lucru,imagini
orizontului geografie 4.1 - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea b. procedurale:
local și a înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) conversaţia, explicaţia,
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
orizontului problematizarea, învăţarea
local și de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor prin descoperire, munca
apropiat independentă, jocul
din experiențialul cotidian
c. forme de orga
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
nizare a colectivului:
situații de spațiu și timp
frontală, activitate
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor individuală/pe
criterii diferite echipe,evaluare orală şi
- precizarea principalelor elemente observabile care formează scrisă
realitatea geografică înconjurătoare
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume
IX Elemente de Elemente Evaluare sumativă 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 fenomene din realitatea observată lucru,imagini cu diverse
orizontului geografie 4.1 - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea obiecte, mini-cărticele,
local și a înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) b. procedurale:
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute conversaţia, explicaţia,
orizontului demonstraţia, exerciţiul,
local și de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor problematizarea, învăţarea
apropiat prin descoperire, munca
din experiențialul cotidian
independentă, jocul
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
c. forme de organizare a
situații de spațiu și timp colectivului:
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor frontală, activitate
criterii diferite individuală, în grup/ pe
- precizarea principalelor elemente observabile care formează echipe,evaluare orală şi
realitatea geografică înconjurătoare scrisă
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume
X Elemente de Limite și Limite și vecini 2.3 - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a vecini 3.1 diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) lucru,imagini
României 3.3 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio- b. procedurale:
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe conversaţia, explicaţia,
Elemente de planiglob demonstraţia, exerciţiul,
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor problematizarea, învăţarea
geografie
cardinale sau prin raportare reciprocă prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii
c. forme de organizare a
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite
colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XI Elemente de Relieful: Relieful: 2.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a caracteri caracteristici 3.4 situații de spațiu și timp lucru,imagini
României stici generale și trepte - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor b. procedurale:
generale de relief criterii diferite conversaţia, explicaţia,
Elemente de și trepte - precizarea principalelor elemente observabile care formează demonstraţia, exerciţiul,
de relief realitatea geografică înconjurătoare problematizarea, învăţarea
geografie
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
înconjurătoare
c. forme de organizare a
- explicarea unor elemente redate în forme grafice colectivului: frontală,
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XII Elemente de Clima, 2.3animalele
Clima, apele, vegetația, - și
explicarea
solurile repartiției unor elemente geografice în diferite 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a apele, 3.4 situații de spațiu și timp lucru,imagini cu diverse
României vegetația - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor obiecte, planşe
, criterii diferite b. procedurale:
Elemente de animalele - precizarea principalelor elemente observabile care formează conversaţia, explicaţia,
și realitatea geografică înconjurătoare demonstraţia, exerciţiul,
geografie
solurile - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
înconjurătoare
independentă, jocul
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
c. forme de organizare a
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XIII Elemente de Locuitorii Locuitorii și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a și așezările omenești 3.1 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României așezările 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite b. procedurale:
omenești 4.3 situații de spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
Elemente de - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor demonstraţia, exerciţiul,
criterii diferite problematizarea, învăţarea
geografie
- precizarea principalelor elemente observabile care formează prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
realitatea geografică înconjurătoare
c. forme de organizare a
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice
colectivului: frontală,
reprezentate pe un suport cartografic activitate individuală, în
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite grup/ pe echipe, evaluare
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la orală şi scrisă
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XIV Elemente de Activități - Resurse și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economi activități industriale 3.1 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României ce - Principalele 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite imagini, planşă
produse agricole 4.3 situații de spațiu și timp b. procedurale:
Elemente de - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor conversaţia, explicaţia,
criterii diferite demonstraţia, exerciţiul,
geografie
- precizarea principalelor elemente observabile care formează problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare
independentă, jocul
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice
c. forme de organizare a
reprezentate pe un suport cartografic colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități grup/ pe echipe,evaluare
umane etc.) orală şi scrisă
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XV Elemente de Activități - Căi de 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economi comunicație 3.1 din experiențialul cotidian lucru, planşă, imagini
României ce 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite diverse
4.3 situații de spațiu și timp b. procedurale:
Elemente de - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor conversaţia, explicaţia,
criterii diferite demonstraţia, exerciţiul,
geografie
- precizarea principalelor elemente observabile care formează problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare
independentă, jocul
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice
c. forme de organizare a
reprezentate pe un suport cartografic colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la grup/ pe echipe,evaluare
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități orală şi scrisă
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XVI Elemente de Elemente Recapitulare 3.2 - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a de 3.3 (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) lucru, imagini diverse,
României geografie 4.3 - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și planşe
a semnul convențional corespunzător b. procedurale:
Elemente de - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și conversaţia, explicaţia,
României demonstraţia, exerciţiul,
geografie Elemente a semnelor convenționale
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite problematizarea, învăţarea
generală de prin descoperire, munca
geografie - prezentarea unor elemente observabile referitoare la
independentă, jocul
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
generală c. forme de organizare a
umane etc.) colectivului: frontală,
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XVII Elemente de Elemente Evaluare sumativă 3.1 - identificarea unor elemente naturale și socio-economice 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de Jocuri 3.2 reprezentate pe un suport cartografic lucru, imagini
României geografie 4.3 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări b. procedurale:
a convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și conversaţia, explicaţia,,
Elemente de regiunii exerciţiul, munca
României independentă,
geografie Elemente - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii c. forme de organizare a
generală de colectivului: frontală,
geografie - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
activitate individuală, în
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
generală grup/ pe echipe,evaluare
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și orală şi scrisă
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XVIII Elemente de Marile - Carpații - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități 1.12.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru,planşe, imagini
României geografic 3.2 - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un b. procedurale:
e ale mesaj oral conversaţia, explicaţia,,
Elemente de României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite exerciţiul, munca
– scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu independentă
geografie
caracteri anumite criterii indicate c. forme de organizare a
regională colectivului: frontală,
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
activitate individuală, în
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
grup/ pe echipe,evaluare
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și orală şi scrisă
de relief) semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
XIX Elemente de Marile - Dealurile și 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a unități podișurile 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru, planşă , imagini
României geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un diverse,
e ale mesaj oral b. procedurale:
Elemente de României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite conversaţia, explicaţia,
– scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu demonstraţia, exerciţiul,
geografie
caracteri anumite criterii indicate problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
independentă, jocul
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
c. forme de organizare a
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și colectivului: frontală,
de relief) semnul convențional corespunzător activitate individuală, în
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și grup/ pe echipe,evaluare
a semnelor convenționale orală şi scrisă
XX Elemente de Marile - Câmpiile. Delta 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități Dunării 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru, , imagini diverse,
României geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un poveşti audio, lecturi
e ale mesaj oral ilustrate, planşă
Elemente de României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite b. procedurale:
– scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu conversaţia, explicaţia,
geografie
caracteri anumite criterii indicate demonstraţia, exerciţiul,
regională problematizarea, învăţarea
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
prin descoperire, munca
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
independentă, jocul
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și c. forme de organizare a
de relief) semnul convențional corespunzător colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și activitate individuală, în
a semnelor convenționale grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXI Elemente de Caracteri - Elemente de 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici prezentare ale unei 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru imagini diverse,
României geografic regiuni (poziție, - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un b. procedurale:
e ale limite, caracteristici mesaj oral conversaţia, explicaţia,
Elemente de regiunii naturale, resurse și - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite demonstraţia, exerciţiul,
în care activități scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu problematizarea, învăţarea
geografie
este economice) anumite criterii indicate prin descoperire, munca
regională independentă, jocul
situat - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
c. forme de organizare a
orizontul (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
colectivului: frontală,
local - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și activitate individuală, în
semnul convențional corespunzător grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și orală şi scrisă
a semnelor convenționale
XXII Elemente de Caracteri - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici regiunii (sau a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse,
României geografic regiunilor) din jurul 4.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în planşe cu medii de viaţă
e ale orizontului local diferite categorii, pe baza unor criterii specifice b. procedurale:
Elemente de regiunii - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de conversaţia, explicaţia,
în care fenomene din realitatea observată demonstraţia, exerciţiul,
geografie
este - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
situat înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
independentă, jocul
orizontul - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
c. forme de organizare a
local situații de spațiu și timp colectivului: frontală,
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor activitate individuală, în
criterii diferite grup/ pe echipe,evaluare
- precizarea principalelor elemente observabile care formează orală şi scrisă
realitatea geografică înconjurătoare
XXIII Elemente de Organiza - Organizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea administrativă 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, poveşti audio
României administr actuală 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
Elemente de României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
geografie
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
regională independentă
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
XXIV Elemente de Organiza - Orașul București 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea – caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, ,imagini diverse
României administr geografică 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
Elemente de României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
geografie fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
regională - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) independentă
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXV Elemente de Organiza - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a rea geografică a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse
României administr județului și a 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a localității în care 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
Elemente de României este situat orizontul - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
local fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
geografie
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
regională independentă
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXVI Elemente de Elemente Recapitulare 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 3.3 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României geografie - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite procedurale: conversaţia,
a situații de spațiu și timp explicaţia, demonstraţia,
Elemente de - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor exerciţiul, problematizarea,
României învăţarea prin descoperire,
geografie Elemente criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează munca independentă
regională de c. forme de organizare a
geografie realitatea geografică înconjurătoare
colectivului: frontală,
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
regională activitate individuală, în
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) grup/ pe echipe,evaluare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite orală şi scrisă
XXVII România în România - Poziția geografică 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe în a României în 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, planşă magini
glob Europa Europa: limite și 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diverse, imagini cu lecturi,
vecini 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice reguli de ocrotire a naturii,
- Țările vecine: - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de b. procedurale:
denumire, capitală fenomene din realitatea observată conversaţia, explicaţia,
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea demonstraţia, exerciţiul,
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) problematizarea, învăţarea
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite prin descoperire, munca
situații de spațiu și timp independentă
c. forme de organizare a
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor
colectivului: frontală,
criterii diferite activitate individuală, în
- precizarea principalelor elemente observabile care formează grup/ pe echipe,evaluare
realitatea geografică înconjurătoare orală şi scrisă
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXVIII România în Europa – - Europa – scurtă 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
Europa și pe un caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, , imagini diverse,
glob continent geografică 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
al - Europa și 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
planetei România – - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
elemente comune fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) independentă
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXIX România în Europa – - Uniunea 1.2 - redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe un Europeană 2.2 identificați în manual/texte complementare/denumiți de profesor lucru, planşă imagini
glob continent 3.1 - utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii diverse, imagini cu lecturi,
al referitoare la elemente observate colaje din desene,simboluri,
planetei - definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază cuvinte, planşă, reguli de
învățați comunicare eficientă,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite civilizată,
scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu b. procedurale:
conversaţia, explicaţia,
anumite criterii indicate
demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio- problematizarea, învăţarea
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe prin descoperire, munca
planiglob independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX România în Terra – - Caracteristici 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planeta generale (formă, 2.2 învățați lucru, planşă imagini
glob noastră mărime, mișcări) 3.3 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei diverse,
- Continente și imagini, după un model dat b. procedurale:
oceane - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind conversaţia, explicaţia,
corect termenii corespunzători demonstraţia, exerciţiul,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite problematizarea, învăţarea
scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu prin descoperire, munca
independentă
anumite criterii indicate
c. forme de organizare a
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii colectivului: frontală,
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite activitate individuală, în
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXI România în Terra – o - Planiglobul – 3.1 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio- 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planetă a imaginea Terrei 3.3 economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe lucru, planşă b.
glob sistemul 4.1 planiglob procedurale: conversaţia,
ui solar - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii explicaţia, demonstraţia,
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc exerciţiul, problematizarea,
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume învăţarea prin descoperire,
munca independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXII România în RECAPIT RECAPITULARE 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor 1 a. materiale:caiet, fişe de
Europa și pe ULARE FINALĂ 3.1 învățați lucru, planşe cb.
glob FINALĂ 4.2 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei procedurale:, conversaţia,
imagini, după un model dat explicaţia, demonstraţia,
- elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind exerciţiul, problematizarea,
corect termenii corespunzători învă
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio- ţarea prin descoperire,
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe munca independentă jocul
c. forme de organizare a
planiglob
colectivului: frontală,
prezentarea unor elemente observabile referitoare la activitate individuală, în
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități grup/ pe echipe,evaluare
umane etc.) orală şi scrisă
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XXXIII RECAPITUL EVALUA EVALUARE 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări 1 a. materiale: caiet, fişe de
ARE RE FINALA. 4.2 convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și lucru, planşe diverse
FINALĂ FINALA. 4.3 regiunii b. procedurale:
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale conversaţia, explicaţia,
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice problematizarea, învă
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) ţarea prin descoperire,
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și munca independentă jocul
semnul convențional corespunzător c. forme de organizare a
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și colectivului: frontală,
a semnelor convenționale activitate individuală, în
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață grup/ pe echipe,evaluare
- participarea la activități de conservare a mediului orală şi scrisă
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea,
conservarea și protecția mediului
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XXXIV EVALUARE JOCURI JOCURI 3.4 - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii 1 a. materiale: teste, fişe
FINALA. 4.1 înconjurătoare b. procedurale: munca
- explicarea unor elemente redate în forme grafice independentă, jocul
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului c. forme de organizare a
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări colectivului: frontală,
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru activitate individuală, în
lărgirea orizontului de cunoaștere grup/ pe echipe,evaluare
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc orală şi scrisă
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

EDUCAȚIE CIVICĂ

Săptă- DOME TEMA Conţinuturi Come- Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna NIUL tenţe ore
I Persoana Recapitularea 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: fișa de lucru,
cunoștințelor 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor caiet, planșe
Raporturile din clasa a III- norme morale i. b. procedurale: conversaţia,
noastre cu a - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, exerciţiul, munca
lucrurile și de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, independentă
ființele fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale j. c. forme de organizare a
copiilor și ale adulților) colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de individuală, evaluare orală și
acțiune scrisă
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
II Persoana EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale:
INIȚIALĂ 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor imagini,fişa de lucru,caiet
Raporturile norme morale b. procedurale:
noastre cu conversaţia, explicaţia, munca
lucrurile și
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind independentă, exerciţiul
ființele de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, c. forme de organizare a
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale colectivului: frontală
copiilor și ale adulților) individuală, evaluare orală
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de
acțiune
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
III Persoana LOCURI DE LOCALITAT 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale:
APARTENENȚ EA ȘI 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente imagini caiet, fişe de lucru
Ă DOMICILIU 2.2 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale:
L care locuiește acesta, ale spațiului european conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente demonstraţia,exerciţiul,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia munca în echipă,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) problematizarea,
jocul
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii colectivului:
Europene frontală, activitate
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă individuală/pe echipe,evaluare
manifestări ale dragostei față de țară orală şi scrisă
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)

IV Persoana LOCURI DE ȚARA 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale:


APARTENENȚ NATALĂ. 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente caiet, fişe de lucru,imagini,
Ă ÎNSEMNEL 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în hartă
E ȚĂRII care locuiește acesta, ale spațiului european b. procedurale:
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente conversaţia, explicaţia,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia demonstraţia, exerciţiul,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) problematizarea, învăţarea
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale prin descoperire, munca
independentă
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
c. forme de organizare a
Europene colectivului:
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă frontală,individuală,evaluare
manifestări ale dragostei față de țară orală, activitate în grup/în
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice perechi
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
V Persoana LOCURI DE ROMÂNIA, 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ MEMBRĂ A 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini , hartă
Ă UNIUNII 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
EUROPEN care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
E - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii colectivului: frontală,
Europene activitate individuală/pe
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă echipe,evaluare orală şi scrisă
manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
VI Persoana LOCURI DE RECAPITU 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ LARE 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
Ă 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
activitate individuală/pe
Europene echipe,evaluare orală şi scrisă
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă
manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
VII Persoana LOCURI DE EVALUARE 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
Ă specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă, jocul
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii colectivului:
Europene frontală, activitate
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă individuală/pe echipe,evaluare
manifestări ale dragostei față de țară orală şi scrisă
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
VIII Raporturile RAPORTURIL BINE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RĂU 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale:
ființele OAMENI. conversaţia, explicaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind demonstraţia, exerciţiul,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) problematizarea, învăţarea
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale prin descoperire, munca
copiilor și ale adulților) independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de orga
acțiune nizare a colectivului:
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori frontală, activitate
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene individuală/pe echipe,evaluare
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață orală şi scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
IX Raporturile RAPORTURIL ALTRUISM 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – EGOISM 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini cu diverse
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale obiecte, mini-cărticele,
ființele OAMENI. b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
copiilor și ale adulților) munca independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de organizare a
acțiune colectivului:
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori frontală, activitate individuală,
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene în grup/ pe echipe,evaluare
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață orală şi scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
X Raporturile RAPORTURIL CINSTE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE NECINSTE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, exerciţiul, problematizarea,
MORALE (I) fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților)
c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini cu diverse
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale obiecte, planşe
ființele OAMENI. b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
copiilor și ale adulților) munca independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de organizare a
acțiune colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori activitate individuală, în grup/
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene pe echipe,evaluare orală şi
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XIII Raporturile RAPORTURIL RESPECT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – LIPSĂ 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI DE 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. RESPECT explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe, evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XIV Raporturile RAPORTURIL 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RESPONS 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse, imagini,
lucrurile și CU CEILALȚI ABILITATE 2.2 norme morale planşă
ființele OAMENI. – LIPSĂ b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI DE de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) RESPONS fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale exerciţiul, problematizarea,
ABILITATE copiilor și ale adulților) învăţarea prin descoperire,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de munca independentă, jocul
acțiune c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
pe echipe,evaluare orală şi
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XV Raporturile RAPORTURIL SOLIDARIT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE ATE – 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, planşă, imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI LIPSA DE 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. SOLIDARIT explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI ATE de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse, planşe
lucrurile și CU CEILALȚI 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XVII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini
lucrurile și CU CEILALȚI 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia,, exerciţiul, munca
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind independentă,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) c. forme de organizare a
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale colectivului: frontală,
copiilor și ale adulților) activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de pe echipe,evaluare orală şi
acțiune scrisă
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XVIII Raporturile RAPORTURIL NORME 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE MORALE familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru,planşe, imagini
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia,, exerciţiul, munca
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții independentă
MORALE (III) cotidiene c. forme de organizare a
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în colectivului: frontală,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
publice)
scrisă
XIX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, planşă , imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN FAMILIE lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă, jocul
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, , imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații poveşti audio, lecturi ilustrate,
ființele OAMENI. ȘCOALĂ ȘI familiare de viață planşă
VALORI ÎN - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții b. procedurale: conversaţia,
MORALE (III) GRUPUL cotidiene explicaţia, demonstraţia,
DE - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în exerciţiul, problematizarea,
PRIETENI contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri învăţarea prin descoperire,
munca independentă, jocul
publice)
c. forme de organizare a
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în colectivului: frontală,
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, activitate individuală, în grup/
în clasă, școală, comunitate) pe echipe,evaluare orală şi
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii scrisă
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXI Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN LOCURI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. PUBLICE familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă, jocul
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXII Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, imagini diverse, planşe
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații cu medii de viaţă
ființele OAMENI. familiare de viață b. procedurale: conversaţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții explicaţia, demonstraţia,
MORALE (III) cotidiene exerciţiul, problematizarea,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în învăţarea prin descoperire,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri munca independentă, jocul
c. forme de organizare a
publice)
colectivului: frontală,
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în activitate individuală, în grup/
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, pe echipe,evaluare orală şi
în clasă, școală, comunitate) scrisă
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXIII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, poveşti audio
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXIV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, ,imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI PROSOCIA - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. LE pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL învăţarea prin descoperire,
CIVICE - exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate munca independentă
pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de c. forme de organizare a
comportamente conflictuale, agresive colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui pe echipe,evaluare orală şi
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce scrisă
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI ANTISOCI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. ALE pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL învăţarea prin descoperire,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate munca independentă
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de c. forme de organizare a
comportamente conflictuale, agresive colectivului: frontală,
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui activitate individuală, în grup/
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce pe echipe,evaluare orală şi
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu scrisă
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL învăţarea prin descoperire,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate munca independentă
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de c. forme de organizare a
comportamente conflictuale, agresive colectivului: frontală,
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui activitate individuală, în grup/
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce pe echipe,evaluare orală şi
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu scrisă
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXVII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, planşă magini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se imagini cu lecturi, reguli de
ființele OAMENI. pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, ocrotire a naturii,
COMPORTAM cooperare, toleranță b. procedurale: conversaţia,
ENTE MORAL explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate exerciţiul, problematizarea,
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de învăţarea prin descoperire,
comportamente conflictuale, agresive munca independentă
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui c. forme de organizare a
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce colectivului: frontală,
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu activitate individuală, în grup/
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”) pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XXVIII Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, , imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNDATORI texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI RILE explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
COPILULUI de respectare/încălcare a drepturilor copilului
(I) învăţarea prin descoperire,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din munca independentă
încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXIX Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNDATORI texte sau în cazuri date imagini cu lecturi, colaje din
ființele COPILULUI RILE desene,simboluri, cuvinte,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații planşă, reguli de comunicare
COPILULUI de respectare/încălcare a drepturilor copilului eficientă, civilizată,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din b. procedurale: conversaţia,
încălcarea drepturilor copiilor explicaţia, demonstraţia,
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de exerciţiul, problematizarea,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei învăţarea prin descoperire,
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, munca independentă
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) c. forme de organizare a
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și colectivului: frontală,
exprimarea opiniilor personale activitate individuală, în grup/
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a pe echipe,evaluare orală şi
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de scrisă
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXX Raporturile DREPTURILE RESPECT 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE AREA ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNCĂLCAR texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI EA explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
DREPTURI de respectare/încălcare a drepturilor copilului
LOR învăţarea prin descoperire,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din munca independentă
COPILULUI încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXI Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă b. procedurale:
lucrurile și ALE texte sau în cazuri date conversaţia, explicaţia,
ființele COPILULUI demonstraţia, exerciţiul,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații problematizarea, învăţarea
de respectare/încălcare a drepturilor copilului prin descoperire, munca
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din independentă
încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXII Raporturile DREPTURILE EVALUARE 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale:caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşe cb.
lucrurile și ALE texte sau în cazuri date procedurale:, conversaţia,
ființele COPILULUI - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații explicaţia, demonstraţia,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului exerciţiul, problematizarea,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din învă
ţarea prin descoperire, munca
încălcarea drepturilor copiilor
independentă jocul
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de c. forme de organizare a
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei colectivului: frontală,
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, activitate individuală, în grup/
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) pe echipe,evaluare orală şi
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și scrisă
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXIII Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşe diverse
lucrurile și ALE FINALĂ texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului învă
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din ţarea prin descoperire, munca
încălcarea drepturilor copiilor independentă jocul
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de c. forme de organizare a
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei colectivului: frontală,
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, activitate individuală, în grup/
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) pe echipe,evaluare orală şi
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și scrisă
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXIV Raporturile DREPTURILE EVALUARE 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: teste, fişe
noastre cu UNIVERSALE FINALĂ 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, b. procedurale: munca
lucrurile și ALE 3.3 texte sau în cazuri date independentă, jocul
ființele COPILULUI c. forme de organizare a
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații colectivului: frontală,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului activitate individuală, în grup/
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din pe echipe,evaluare orală şi
încălcarea drepturilor copiilor scrisă
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen,
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)

JOC ȘI MIȘCARE

Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna tenţe ore
I Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete cu 1.1 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de deplasări în 1.2 - parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în aer obiecte
motrică mers, cu schimbări de diferite variante 2.1 liber b. procedurale:
Deprinderi de direcție de mers 2.2 - participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în conversaţia, explicaţia,
comunicare și activitățile ludice școlare și posibil a fi utilizate în activitățile demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă extrașcolare jocul
-acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, c. forme de organizare a
cu forme și dimensiuni diferite, sub formă de întrecere, între colectivului:
echipe, cu efective variate frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților
de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
II Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete cu 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de deplasări în 1.2 locomoție obiecte
motrică mers, cu schimbări de diferite variante 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de direcție de mers 2.2 manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților frontală, individuală,
de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
III Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând JOC: Vizitiul și 2.1 locomoție mingi
motrică variante de alergare: căluțul, Figurile 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - în zig-zag geometrice manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă de joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IV Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Troica, 1.1 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Semănatul și 2.1 îndeplinirea adecvată a rolurilor de conducere/subordonare obiecte, mingi
motrică variante de alergare: culesul 2.2 în cadrul activităților de joc și mișcare b. procedurale:
Deprinderi de - cu ocolire de obstacole cartofilor, Cursa - participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor conversaţia, explicaţia,
comunicare și vocalelor, - participarea la constituirea echipelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă Vizitiul și doi cai, -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de jocul
Calculatoarele locomoție c. forme de organizare a
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de colectivului:
manipulare frontală, individuală,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților evaluare orală
de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
V Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Vânătorul, 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând vrabia și albina, 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică variante de alergare: Șoarecele și 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - cu trecere peste pisica manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și obstacole - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă de joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VI Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Poșta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând merge 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică variante de alergare: Din cerc în cerc 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - cu transport, punere și Naveta spațială 2.2 manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și culegere de obiecte -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților frontală, individuală,
de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Elasticul 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Șotronul 2.1 locomoție coarda
motrică variante de sărituri cu Cercurile 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un zburătoare manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă picioare; în lungime, de joc și mișcare jocul
înălțime și adâncime, - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
cu coardă activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Ferește-ți 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând picioarele 2.1 locomoție coarda
motrică variante de sărituri cu Broscuțele sar 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un în lac manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele Cercurile - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă picioare; cu coardă zburătoare de joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IX Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:
cuprinzând
Suveica 1.1 organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite 1 a. materiale:
psiho – variante de aruncare și prindere:
dublă 1.2 (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică - aruncare azvârlită la distanță,
Ferește-ți
la țintă
capul
și la 2.1 - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile b. procedurale:
Deprinderi de partener Mingea la 2.2 - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități conversaţia, explicaţia,
comunicare și căpitan, extracurriculare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub jocul
formă de întrecere c. forme de organizare a
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor colectivului:
obiecte, în cadrul unui grup frontală, individuală,
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, evaluare orală
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților
de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
X Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:
cuprinzând
Vânătorii 1.1 - organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli 1 a. materiale:
psiho – variante de aruncare și prindere:
și rațele 1.2 diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică - aruncare împinsă cu două Între
mâini
două
de la 2.1 - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile b. procedurale:
Deprinderi de piept focuri, 2.2 - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități conversaţia, explicaţia,
comunicare și extracurriculare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub jocul
c. forme de organizare a
formă de întrecere colectivului:
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor frontală, individuală,
obiecte, în cadrul unui grup evaluare orală
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor,
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților
de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XI Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:
cuprinzând 1.1
Ciobanulvariante -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – de aruncare și prindere: își apără oile 1.2 locomoție mingi
motrică - prindere cu două mâini aȚintașii
obiectelor
iscusiți 2.1
rostogolite - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de mingii transmise 2.2
- prindere cu două mâini aSuveica de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și un partener încrucișată -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților frontală, individuală,
de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee JOC:
aplicative
Derdelușul 1.1
și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice
Ajută-te
complexe
singur 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică (utilitar-aplicative): Lupta cocoșilor 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - tracțiune-împingere Ancorăm 2.2 manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și corabia la mal -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee JOC:
aplicative
Toboganul 1.1
și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 2.1 locomoție scări fixe
motrică (utilitar-aplicative): 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - cățărare-coborâre manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă de joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIV Capacitate Jocuri de mișcare, trasee JOC:
aplicative
Avionul 1.1
și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice
Transportul
complexe 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică (utilitar-aplicative): rănitului 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de - tracțiune Cobilița manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -escaladare Remorcarea - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă de joc și mișcare jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

XV Capacitate RECAPITULARE JOC: Vizitiul și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – doi cai 1.2 locomoție obiecte, mingi, corda
motrică Șarpele își 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de prinde coada 2.2 manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și Cursa -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă broscuțelor obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților frontală, individuală,
de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVI Capacitate EVALUARE JOC: Naveta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – spațială 1.2 locomoție obiecte, mingi, coarda
motrică Apărătorul 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de b. procedurale:
Deprinderi de cetății 2.2 manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă obiecte, în cadrul unui grup jocul
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților frontală, individuală,
de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVII Capacitate JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților 1 a. materiale:
psiho – iepurele de joc și mișcare obiecte, mingi, coarda
motrică Mingea prin - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în b. procedurale:
Deprinderi de tunel activitățile de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) jocul
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor c. forme de organizare a
- felicitarea coechipierilor/adversarilor colectivului:
- autoanaliza randamentului propriu frontală, individuală,
- analiza randamentului echipelor evaluare orală
XVIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând Vânătorul 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților vrabia și albina 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: Al treilea fuge manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - viteza de deplasare în - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților jocul
lucru în echipă relație cu un partener de joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan evaluare orală
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Nu te lăsa 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând frate 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților Banda rulantă 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: Nu te lăsa frate manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - forță dinamică a - variantă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților jocul
lucru în echipă trunchiului și de joc și mișcare c. forme de organizare a
abdomenului - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan evaluare orală
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Șoarecele 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete vizând isteț și pisica 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților periculoasă 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: Șotronul manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - rezistența generală Vânătorii și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților jocul
lucru în echipă rațele, de joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan evaluare orală
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

XXI Capacitate Jocuri pentru JOC: Ocupă 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- locul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare b. procedurale:
motrică motorie: Păsărelele intră- 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de - coordonare ochi – n cuib - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și mână Recunoaște-ți de joc și mișcare jocul
lucru în echipă - coordonare ochi – vecinii - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
picior Țintașii iscusiți activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXII Capacitate Jocuri pentru JOC: Poșta 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- merge, Cercurile 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
motrică motorie: zburătoare 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
Deprinderi de - coordonare generală Vânătorii și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
comunicare și rațele, Între de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă două focuri - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIII Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Uliul și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor porumbeii 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de cardiace și respiratorii 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIV Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Năvodul, 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor Leapșa – pe 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de cardiace și respiratorii ghemuite 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Derdelușul 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite Cărăușii 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVI Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Țintașii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite iscusiți, Cursa 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber pe numere 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Vânătorii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ constituite spontan, în și rațele 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,b.
Deprinderi de timpul liber, incluzând Ciobanul își 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu procedurale: conversaţia,
comunicare și întrecerea între grupuri apără oile - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților explicaţia, demonstraţia,
lucru în echipă de joc și mișcare exerciţiul, jocul
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan frontală, individuală,
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Mingea la 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ constituite spontan, în căpitan, 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de timpul liber, incluzând 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și întrecerea între grupuri Între două focuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Batistuța 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate Vânătorul iscusit 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de în excursii, tabere, 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan colectivului:
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Acul cu 1.3 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate ața 2.1 -acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea obiecte, mingi,
Deprinderi de în excursii, tabere, Salut prietene 2.2 achizițiilor dobândite în cadrul celorlalte discipline de studiu b. procedurale:
comunicare și drumeții - practicarea jocurilor de mișcare în programul proiectelor de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă grup desfășurate extracurricular (serbări tematice, expediții, demonstraţia, exerciţiul,
tabere etc.) jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXXI Stil de viață Ofertele școlilor și JOC: 1.3 -participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ comunităților locale de Calculatorul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de practicare a activităților 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și fizice (concursuri școlare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților b. procedurale:
lucru în echipă – în școală, între școli; de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
centre locale de inițiere - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
în diferite sporturi, activitățile de joc și mișcare jocul
serbări sportive) -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan c. forme de organizare a
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață Activități turistice JOC: Mingea pe 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pod 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de Unde-s doi 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și puterea crește - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților b. procedurale:
lucru în echipă de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
activitățile de joc și mișcare jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan c. forme de organizare a
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață RECAPITULARE JOC: 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ Coșulețul cu 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de două toarte 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și Mingea prin - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților b. procedurale:
lucru în echipă tunel (variant) de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
activitățile de joc și mișcare jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan c. forme de organizare a
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXI Stil de viață EVALUARE JOC: Crabii și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
V activ creveții 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Deprinderi de Îndemânaticii 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu obiecte, mingi,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților b. procedurale:
lucru în echipă de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
activitățile de joc și mișcare jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan c. forme de organizare a
de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

MUZICĂ ȘI MIȘCARE

Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse


mâna pe ore
tenţe
I Cântarea Recapitularea 1.1 -audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA cunoștințelor din 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
VOCALĂ clasa a III-a 3.1 dinamice şi timbrale b. procedurale:
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
– Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
colectivului:
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate
frontală, individuală,
-audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple,
evaluare orală
cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă
succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
II Cântarea Cântare vocală, în 1.2 -audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA colectiv, în grupuri, 2.1 cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă casetofon, cd-uri, laptopul,
VOCALĂ individual 3.3 succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause b. procedurale:
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate conversaţia, explicaţia,
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice demonstraţia, exerciţiul,
sugestive jocul
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, c. forme de organizare a
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea colectivului:
frontală, individuală,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
evaluare orală
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
III Elemente Portativul, cheia 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE SOL, gama DO 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ dinamice şi timbrale b. procedurale:
MUZICAL - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, conversaţia, explicaţia,
cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă demonstraţia, exerciţiul,
succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze jocul
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie c. forme de organizare a
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii colectivului:
frontală, individuală,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note
evaluare orală
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime,
optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
IV Elemente ELEMENTE Notele de la SOL 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj DE LIMBAJ (octava mică) la 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical MUZICAL SOL2 dinamice şi timbrale b. procedurale:
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, conversaţia, explicaţia,
cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă demonstraţia, exerciţiul,
succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze jocul
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie c. forme de organizare a
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii colectivului:
frontală, individuală,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note
evaluare orală
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime,
optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
V Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, pătrimea, 2.2 cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ optimea, doimea 3.2 succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze b. procedurale:
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie conversaţia, explicaţia,
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note jocul
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, c. forme de organizare a
optime) colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
VI Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, pătrimea, 2.2 cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ optimea, doimea 3.2 succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze b. procedurale:
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie conversaţia, explicaţia,
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note jocul
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, c. forme de organizare a
optime) colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
VII Elemente Pauza de un timp. 1.2 - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Pauza de o jumătate 2.1 (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ de timp 2.2 optime) b. procedurale:
MUZICAL - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise conversaţia, explicaţia,
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea demonstraţia, exerciţiul,
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi jocul
paşi mici) c. forme de organizare a
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate colectivului:
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice frontală, individuală,
sugestive evaluare orală
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
VIII Elemente Măsura de trei timpi 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.1 cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ 2.2 succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze b. procedurale:
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie conversaţia, explicaţia,
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note jocul
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, c. forme de organizare a
optime) colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
IX Elemente Măsura de patru 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE timpi. Nota întreagă 2.1 cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ 2.2 succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze b. procedurale:
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie conversaţia, explicaţia,
(de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note jocul
(notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, c. forme de organizare a
optime) colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
X Elemente Folclorul copiilor. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Colinde. Genuri 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ clasice. Genuri de 3.1 dinamice şi timbrale b. procedurale:
MUZICAL divertisment - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau conversaţia, explicaţia,
pe internet) demonstraţia, exerciţiul,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate jocul
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate c. forme de organizare a
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice colectivului:
sugestive frontală, individuală,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, evaluare orală
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XI Elemente Recapitulare 1.2 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ 3.2 dinamice şi timbrale b. procedurale:
MUZICAL - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau conversaţia, explicaţia,
pe internet) demonstraţia, exerciţiul,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate jocul
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate c. forme de organizare a
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice colectivului:
frontală, individuală,
sugestive
evaluare orală
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
XII Elemente Evaluare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ 2.1 dinamice şi timbrale b. procedurale:
MUZICAL - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau conversaţia, explicaţia,
pe internet) demonstraţia, exerciţiul,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate jocul
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate c. forme de organizare a
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice colectivului:
frontală, individuală,
sugestive
evaluare orală
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
XIII Elemente TIMBRUL ȘI Timbrul. Sunete din 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA mediul înconjurător, 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice casetofon, cd-uri, laptopul,
Muzical sunete vocale, sugestive b. procedurale:
sunete - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, conversaţia, explicaţia,
Cântare instrumentale ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
instrument melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
frontală, individuală,
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
evaluare orală
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XIV Elemente TIMBRUL ȘI Dinamica. Nuanțe 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical sugestive b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, conversaţia, explicaţia,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
frontală, individuală,
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
evaluare orală
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XV Elemente TIMBRUL ȘI Recapitulare - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA 2.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 3.1 sugestive b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, conversaţia, explicaţia,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi frontală, individuală,
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete evaluare orală
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XVI Elemente TIMBRUL ȘI Evaluare 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical sugestive b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, conversaţia, explicaţia,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
frontală, individuală,
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
evaluare orală
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XVII Elemente TIMBRUL ȘI Jocuri muzicale 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA 2.1 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 3.1 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
3.3 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, conversaţia, explicaţia,
Cântare ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
instrument melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
frontală, individuală,
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
evaluare orală
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
-improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc
XVIII Elemente Semnele de repetiție 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XIX Elemente Repetiție și 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE schimbare în linia 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ melodică - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XX Elemente Elemente de formă- 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE strofa și refrenul. 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ Repetiție și - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL schimbare în text - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXI Elemente Legătura dintre text 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE și melodie 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXII Elemente Alterații-diez, 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE bemol, becar 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXIII Elemente Recapitulare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXIV Elemente Evaluare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 lor casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece b. procedurale:
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a conversaţia, explicaţia,
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Cântare CÂNTAREA Percuția corporală 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
instrument INSTRUME diversă 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ 3.1 dinamice şi timbrale b. procedurale:
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
– Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
frontală, individuală,
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
evaluare orală
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens)
XXVI Cântare CÂNTAREA Orchestra de jucării 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
instrument INSTRUME muzicale. 3.3 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ Instrumente melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) b. procedurale:
muzicale. Cântarea - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente conversaţia, explicaţia,
cu acompaniament muzicale, percuţie corporal demonstraţia, exerciţiul,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete jocul
date c. forme de organizare a
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat colectivului:
frontală, individuală,
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
evaluare orală
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXVII Cântare CÂNTAREA Recapitulare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
instrument INSTRUME 3.1 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ 3.3 melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) b. procedurale:
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente conversaţia, explicaţia,
muzicale, percuţie corporal demonstraţia, exerciţiul,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete jocul
date c. forme de organizare a
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat colectivului:
frontală, individuală,
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
evaluare orală
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
XXVII Cântare CÂNTAREA Evaluare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
I instrument INSTRUME 3.1 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ 3.3 melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) b. procedurale:
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente conversaţia, explicaţia,
muzicale, percuţie corporal demonstraţia, exerciţiul,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete jocul
date c. forme de organizare a
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat colectivului:
frontală, individuală,
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
evaluare orală
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
XXIX Mişcare pe MIȘCARE Tactarea măsurii. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ Mișcări sugerate de 3.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
ritm. Expresivitate, 3.3 dinamice şi timbrale b. procedurale:
Elemente mișcări libere - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
de limbaj – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
muzical - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
evaluare orală
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens)
-generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXX Mişcare pe MIȘCARE Dansuri populare 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 3.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.3 dinamice şi timbrale b. procedurale:
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
– Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
frontală, individuală,
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală,
evaluare orală
pe perechi sau în grup
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXI Mişcare pe MIȘCARE Dansuri de - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ societate și 1.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
moderne 3.2 dinamice şi timbrale b. procedurale:
3.3 - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
– Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
frontală, individuală,
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală,
evaluare orală
pe perechi sau în grup
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXII Mişcare pe MIȘCARE Recapitulare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 1.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.2 dinamice şi timbrale b. procedurale:
3.3 - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney conversaţia, explicaţia,
– Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) demonstraţia, exerciţiul,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau jocul
pe internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
frontală, individuală,
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală,
evaluare orală
pe perechi sau în grup
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXII Elemente MIȘCARE Evaluare 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
I de limbaj PE MUZICĂ Jocuri 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.1 pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi b. procedurale:
3.1 paşi mici) conversaţia, explicaţia,
Cântarea 3.2 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării demonstraţia, exerciţiul,
vocală lor jocul
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece c. forme de organizare a
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente colectivului:
frontală, individuală,
muzicale însoţite de dans
evaluare orală
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
XXXI Cântarea MIȘCARE Jocuri muzicale 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
V vocală PE MUZICĂ 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea casetofon, cd-uri, laptopul,
2.1 pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi b. procedurale:
3.1 paşi mici) conversaţia, explicaţia,
3.2 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării demonstraţia, exerciţiul,
3.3 lor jocul
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece c. forme de organizare a
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente colectivului:
frontală, individuală,
muzicale însoţite de dans
evaluare orală
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete
date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o
stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Săptă Domeniul Unitatea de învăţare Conţinuturi/Tema Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna Tema plastică tenţe ore
I RECAPITULARE/ Compoziție plastică Recapitularea şi evaluarea competenţelor dobândite în 1 a.materiale: caietul de arte
EVALUARE clasa a III-a vizuale şi abilităţi practice creioane
INIȚIALĂ colorate, creioane
cerate,creioane,acuarele,guaşe,
tempera, pensule
b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală

1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor 1 a. materiale: caietul de arte


2.1 ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.2 mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri cu
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii peniţe de dimensiuni diferite,
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, creioane colorate, creioane
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de tempera, pensule
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în b. procedurale: conversaţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate explicaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor c. forme de organizare a
Simfonia punctelor materiale, prin experiment practice colectivului: activitate frontală,
DESEN FANTEZII DE
II (Punctul - element de - generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu activitate individuală
PICTURĂ TOAMNĂ limbaj plastic) diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
de grup
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
III DESEN FANTEZII DE Jocul liniilor (Linia - 1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNĂ element de limbaj 2.1 ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
plastic) 2.2 mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri cu
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură peniţe de dimensiuni diferite,
care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice, creioane colorate, creioane
groase, subțiri, curbe, frânte cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii tempera, pensule
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, b. procedurale conversaţia,
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) explicaţia, demonstraţia,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de observaţia, exerciţiul,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în problematizarea
vederea obținerii unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului: activitate frontală,
materiale, prin experiment practic activitate individuală
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
de grup
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.1 exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) cu gel de diferite culori,stilouri cu
2.2 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul peniţe de dimensiuni diferite,
Satului etc. creioane colorate, creioane
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii cerate,creioane,acuarele,guaşe,
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, tempera, pensule
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) b. procedurale: conversaţia,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de explicaţia, demonstraţia,
Mesajul formei
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în observaţia, exerciţiul
DESEN FANTEZII DE (Forma şi valoarea -
IV vederea obținerii unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
PICTURĂ TOAMNĂ elemente de limbaj
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului:activitate frontală,
plastic)
materiale, prin experiment practic activitate individuală
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
de grup
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
V DESEN FANTEZII DE Recapitulare. 1.1 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNĂ Evaluare 1.2 apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vizuale şi abilităţi
2.1 vederea obținerii unor rezultate anticipate practice,acuarele,guaşe,
2.2 - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor tempera, pensule, versurile
materiale, prin experiment practic poeziei Rapsodii de toamnă,
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu George Topîrceanu
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale b. procedurale: conversaţia,
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, explicaţia, demonstraţia,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul observaţia, exerciţiul
elementelor de limbaj c. forme de organizare a
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de colectivului: activitate frontală,
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere activitate individuală
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,
2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) acuarele,guaşe, tempera,
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, pensule
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul b. procedurale: conversaţia,
elementelor de limbaj explicaţia, demonstraţia,
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de observaţia, exerciţiul
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere c. forme de organizare a
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de colectivului: activitate frontală,
Dansul culorilor
PICĂTURI DE apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în activitate individuală
VI PICTURĂ (Culori primare și
CULOARE vederea obținerii unor rezultate anticipate
culori binare)
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor
materiale, prin experiment practice
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
de grup
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,
2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) acuarele,guaşe, tempera,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de pensule
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în b. procedurale: conversaţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor observaţia, exerciţiul
materiale, prin experiment practice c. forme de organizare a
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu colectivului: activitate frontală,
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și activitate individuală
Dialogul culorilor
PICĂTURI DE de grup
VII PICTURĂ (Culori calde și culori
CULOARE - organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
reci)
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute