Sunteți pe pagina 1din 3

“Copilaria lui Ivan”

- drama copilariei traita prin prisma razboiului-

“Ivan- scria Tarkovsky- este un character distrus de catre razboi. Toate atributele copilariei
au fost alungate din viata lui, iar lucrul pe care l-a castigat, ca pe un cadou dracesc din partea razboiului,
apare concentrate si acut.”
Filmul lui Andrei Tarkovsky “Copilaria lui Ivan” reprezinta o calatorie evocativ- poetica prin
umbrele, fantasmele si cioburile tineretii unui baiat marcat de experienta razboiului.
Mutandu-ne privirea intre realitatea traumatica a celui de-al doilea razboi mondial si
momentele linistite ale vietii in familie inainte de inceperea conflictului, filmul contine una din cele mai
zdruncinate si de neuitat descrieri a impactului violentei asupra copiilor in perioada razboiului.
Filmul prezinta o imagine severa, rece, care aduce in prin- plan pierderea inocentei prin
intermediul scenelor de lumina si intuneric care descrie idealizarea unei vieti normale si presupusa
alunecare in neputinta in fata razboiului: stralucirea soarelui in timpul visului lui Ivan si momentul in care
Kholin o curteaza pe Masha, asistenta, asigura o tranzitie zguduitoare de la transeele intunecate la
cazarmele saracaciaose de pe campul de lupta.
In timpul succesiunii zilei, simtul neputintei si a prinderii in cursa: panza de paianjen de la
prima impuscatura, moment in care Ivan se spala in put, sarutul furat de Masha in timp ce Kholin incaleca
santul. Ceea ce urmeaza este chiar coexistenta nefireasca si prevestitoare a naturii si frontierelor, a
umanitatii si cruzimii- o reflexie a unui peisaj nenatural, neobisnuit al razboiului.
In cultura vestica, termenul de “copilarie” aduce cu sine urmatoarele asociatii: inocenta,
comfort si un simt puternic de siguranta.
Andrei Tarkovky a introdus dinadins in titlul filmului termenul “copilarie”- “Copilaria lui
Ivan”, facand referire la un baiat de 12 ani care decide sa lucreze ca cercetas pentru armata sovietica in
timpul celui de-al doilea razboi mondial, dup ace germanii ii ucisera familia.
Filmul are la baza una din nuvelele lui Vladimir Bogomolov, “Ivan”, iar schimbarea titlului
nu face altceva decat san e capteze atentia asupra a ceea ce inseamna sa fii copil atunci cand nu e timp
pentru lucruri copilaresti.
Comparativ cu povestea initiala, cea a filmului are la baza mai multe secvente ale visului in
care vedem copilaria lui Ivan ca fiind prioritara razboiului.
Faptul ca filmul incepe intr-o secventa de vis care nu e totusi delimitate asemenea abordarii
directorului, arata granitele dintre vis si realitate, care sunt flexibile. De fapt, este greu de stiut cate dintre
visele lui Ivan sunt bazate pe amintiri reale si cate dintre ele sunt fantastice.
Cea dintai secventa a visului e instructive, prin aceea ca se deschide cu imagini tipice jocului
copilariei- Ivan urmareste fluturii, fuge pe camp, dar se incheie cu dorinta sa de-a putea pluti, de-a zbura,
una din dorintele esentiale ale fiecarui copil care a vazut vreodata o pasare zburand.
Realitatea lui Ivan e de departe diferita de visele sale; baiatul zambitor pe care-l cunoastem
inca de la inceput apare dur contrastat cu baiatul murdar, determinat si violent din prezent.
Tarkovsky prezinta aceasta distinctie prin intermediul imaginilor vizuale, prezentand visele
lui Ivan drept luminoase si colorate, in timp ce scenele razboiului sunt intunecate, pline de transee si
buncare, cat si aparenta mlastina fara margini care pare a-l inghiti pe baiat.
Scena in care Ivan e trezit din primul vis de-a explozie evoca idea ca razboiul incepe sa-i
rapeasca, incetul cu incetul, copilaria baiatului, intrand tot mai abuziv in aceasta.
Ivan dezvolta, in urma nenorocirii pierderii familiei, un puternic simt al distrugerii care se
manifestat drept determinare. Fara a mai avea nimic de pierdut, el doreste sa faca orice si ajunge la
concluzia nefericita ca varsta sa frageda nu se poate incadra in aceea cand se permite participarea in
armata.
Imaginile care ni se ofera nu fac altceva decat san e arate secvente memorabile, ca de
exemplu, momentul in care Ivan paseste intr-un hambar care fusese incendiat si din care ramasese doar
cenusa, ofera idea de moarte in jurul sau.
Scena de dragoste care pare a nu se incadra in contextual razboiului are semnificatia de-a
sublinia idea ca desi violenta si razboiul au un impact psihic puternic, dragostea nu tine cont de nimic, asa
cum se intampla in cazul capitanului Kholin si a infirmierei Masha.
Razboiul provoaca, dupa cum reiese din film, lucruri teribile oamenilor, iar Ivan nu
reprezinta nicio exceptie. Fara a avea nicio familie pe care s-o poata numi a sa, acesta ajunge sa se ataseze
de cativa ofiteri sovietici si dorinta sa e aceea de-a le putea fi de folos. Cu toate acestea, in momentul in
care acestia incearca sa-l ia de pe front cu scopul de a-l trimite la scoala militara, el refuza. Cand i se cere
sa se odihneasca, Ivan are ca replica faptul ca doar oamenii nefolositori si incapabili se odihnesc in timpul
razboiului.
Toate acestea au rolul, in filmul lui Tarkovsky, de-a fi duse pana la limita supararii,
intristarii. Vazand viata pe care o traise, vitejia si determinarea protagonistului de-a ajuta armata e mai
putin fascinanta decat faptul ca e istovitoare si plina de disperare.
Razboiul nu reprezinta nimic altceva decat locul in care copiii nu au ce cauta, dar din pacate
istoria ne spune constant cu totul altceva.
Drama vietii personajului, adica pierderea familiei- tatal murise in razboi, iar mama ii fusese
omorata de armata germana- provoaca in mintea si sufletul lui Ivan o rupture: acesta se vede nevoit sa iasa
fortat din perioada copilariei.
Ceea ce ramane intr-adevar pur in viata si sufletul lui Ivan e imaginea fetitei pe care el o
iubise nespus si pe care reuseste sa o vada in secventele viselor, chiar si in momentul final, cand moare.
Moartea pentru Ivan e una glorioasa, pentru ca in ciudat faptului ca e omorat, Ivan nu ezita
nicio clipa sa nu mearga dincolo de linia inamica pentru a afla diferite informatii care ar fi putut ajuta
oastea sa. Trecand dincolo de linia inamica, baiatul dispare in misiune, nimeni nestiind ce s-a intamplat cu
el, pana in momentul in care ies la iveala listele celor executati in lagarele de concentrare- tot ce se gaseste
e o fotografie de-a sa.
Luand in considerare acest film zguduitor, putem cu usurinta sa ne gandim la un alt film-
“Vagabondul milionar”-, ce are in prim- plan tot un copil, in lupta sa pentru iubire.
Povestea vagabondului merge dincolo de idea unui concurs, “Vrei sa fii miliardar”, aducand
in fata dorinta baiatului Jamal de-a ajunge la fiinta iubita, indiferent de mijloace si sacrificii. Trecand prin
imprejurari dramatice, de-a lungul a cativa ani, personajul sau face trecerea dintre copilarie si adolescenta,
in mijlocul unei societati agresive, condusa de grupuri mafiote, in care politia schingiuieste, media
manipuleaza, iar copiii sunt mutilate, atat fizic, cat si moral.
Cele doua lumi, cea a razboiului si a societatii contemporane, cat si cea a copilariei, care
ajunge sa fie degradata, impinsa la jocul de-a ucide si de-a se razbuna- in cazul lui Ivan, iar in cazul lui
Jamal Malik la cersetorie si furt.
Singura lumina in cazul ambilor adolescenti o reprezinta, in cazul lui Ivan visul dominat de
chipul mamei si al fetitei indragite si lupta obsedanta pentru a ajunge la fata iubita si de-a o salva de la
viata de prostitutie la care fusese supusa, in cazul lui Jamal.
Diferenta majora o constituie finalul celor doi: Ivan moare, pe cand Jamal invinge; Ivan are
abilitati de-a citi, pe cand Jamal e analfabet.
In “Copilaria lui Ivan”, apare imaginea icoanei pictate pe un zid in ruina si cateva cruci;
acestea fiind uitarii lui Dumnezeu, de alienare a oamenilor, de profanare a locasurilor sfinte. In
“Vagabondul milionar” aceste semen lipsesc cu desavarsire, semn ca Dumnezeu a murit. Ipocrizia
filmului are la baza falsa idee ca dragostea exista fara Dumnezeu si ca nu face altceva decat sa duca la un
sfarsit amanat, dar vesnic.
Personajul Ivan este ucis, dar visul sau de dragoste nu se sfarseste niciodata, pentru ca exista
speranta ca zidul bisericii sa fie recladit, iar crucile, puse in ordine.
Concluzionand, ceea ce situeaza aceste doua personaje in directii opuse, e faptul ca cel dintai
film, “Copilaria lui Ivan” reprezinta poezia unei lumi de iei, de neuitat, pe cand cel de-al doilea,
“Vagabondul milionar” reprezinta societatea de consum contemporana, un cosmar frumos, si atat.

S-ar putea să vă placă și