Sunteți pe pagina 1din 4

TULBURĂRILE DE RITM

Efort, emoții, febră, anemii severe, șoc, IC, intoxicații cu simpaticomimetice, hemoragii,
Flutter atrial cu BAV constant
Regulate
TPSV sau TV
Flutter ventricular
Tahiaritmii
Tahicardia cu extrasistole
Flutter atrial cu BAV variabil
Neregulate
Fibrilație atrială (FA)
Fibrilație ventriculară (FV)
Somn, sarcină, icter, uremie, intoxicații cu plumb
Regulate
Ritm idioventricular
Bradicardia cu extrasistole
Bradiaritmii
Aritmia respiratorie
Neregulate
Blocul sinusal intermitent
Flutter atrial cu bloc de grad înalt (1/4)

SIMPTOMATOLOGIE
- Palpitațiile sunt cel mai întâlnit simptom în aritmii.
- Amețelile, presincopa și sincopa (pierderea conștienței maxim 3-4 min, cu lipsa pulsului, a TA și a respirației)
sunt cele mai dese simptome cauzate de bradiaritmii (ca urmare a sunt ischemiei cerebrale).
- Durerea precordială, dispneea, fatigabilitate – alte simptome care apar în aritmii.
- Moartea subită poate să apară în TV sau FV.

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV trebuie să urmarească:


- Pulsul arterial
- Pulsul venos jugular (unde de tun în BAV și în stenoza tricuspidiană)
- Zgomotul I (intensitate crescută în tahicardii sau BAV complet)
- Manevrele vagale (manevra Valsalva, compresia globilor ocular, compresia sinusului carotidian) sunt folosite
atât pentru dg., cât și pentru tratamentul aritmiilor supraventriculare

Efectele compresiei sinusului carotidian


Tahicardia sinusală Efect + atât cat durează compresia
TPSV Efect +
Flutter atrial Efect + atât cat durează compresia sau efect- (duce la FA)
FA Efect +
TV Efect nul

Compresia sinusului carotidian


- Pacientul în clinostatism, cu capul în extensie moderată și fața îndreptată spre partea opusă
- Masaj cu 2 degete, unilateral, în locul unde se percepe cel mai bine pulsul carotidian
ARITMII SINUSALE

TAHICARDIA SINUSALĂ
- FC = 100-160 b/min, debut progresiv
- Efort, emoții, stres, sarcină, consum de cafea, tutun – cel mai des
- IC, valvulopatii, șoc, hemoragie, febră, anemie severă, hipertiroidie
- Simptome – palpitații, anxietate, cefalee, crize anginoase (în caz de cardiopatie ischemică)

BRADICARDIA SINUSALĂ
- FC = 35-50 bătăi/min
- Somn, la sportivi, la vârstnici
- Hipodiroidism, hipotermie, sdr. de hipertensiune intracraniană, hipoxie severă, stări de denutriție, morfina,
ischemie sau infarct care cuprinde NS.
- Simptome – amețeli, lipotimii, sincope, tulburări de vedere, oboseală, cefalee, crize anginoase (în caz de
cardiopatie ischemică)
- Se face testul cu atropină (dacă FC nu crește  boală de NS)

OPRIREA / PAUZA SINUSALĂ


- Ischemia NS, stimulare vagală crescută, blocante de Ca (Ca = curent depolarizant), hiperK+ (K = curent
repolarizant)
- Simptome (absente dacă pauzele sunt scurte) – sincopă sau moarte subită dacă pauzele sunt lungi

BOALA DE NOD SINUSAL (SICK SINUS SYNDROME)


- Blocuri sinoatriale + pauze / opriri sinusale + aritmii atriale + tulburări de conducere atrioventriculare și
ventriculare
- Sdr. tahicardie-bradicardie (episoade de TPSV cu bradicardie sinusală)
- Cea mai frecventă cauză este fibroza NS (boala care se moștenește)
- Simptome – episoade de tahicardie (palpitații, anxietate) și episoade de bradicardie (sincope, tulburări de
vedere)
- Frecvent apar embolii cerebrovasculare
- Pe ECG este caracteristică apariția FA cu ritm lent
- Monitorizarea Holter este cea mai utilă metodă de dg. (și testul cu atropină, dacă FC nu crește  boală de NS)
- Compresia sinusului carotidian este contraindicată

ARITMIA SINUSALĂ RESPIRATORIE


- Creșterea FC în inspir și scăderea FC în expir
- La copii, tineri, sportivi și în boli infecțioase
- Asimptomatică
- Dg. se pune prin constatarea accelerării și scăderii FC sincronă cu respirația (ECG corelată cu pneumograma)

ARITMII ATRIALE

EXTRASISTOLA ATRIALĂ (ESA)


- ESA = bătaie prematură atrială (realizată de miocardul atrial, nu de NS)
- ECG: unda P’ a ESA apare precoce și are o morfologie diferită față de unda P sinusală, QRS normal
- Apare la peste 60% dintre persoanele sănătoase și de obicei este asimptomatică (pot apărea palpitații, senzație
de oprire a inimii, cefalee, amețeli)

CENTRUL ATRIAL MIGRATOR


- Migrarea pace-makerului este progresivă și ciclică (un ciclu = 10-20 sistole atriale)
- Undele P se modifică treptat (pozitive  bifazice  negative, pozitive  bifazice  negative, …) și int PP cresc
ușor pe măsură ce pace-makerul se îndepărtează de NS
- Întâlnit frecvent la copii și este asimptomatic
FIBRILAȚIA ATRIALĂ (FA)
- Frecvență atrială ridicată și neregulată (> 350 b/min)  contracții atriale ineficiente  frecvență ventriculară
ridicată și neregulată (în medie, AV = 120-180 b/min)
- În funcție de AV există FA cu ritm lent (AV< 80 b/min) / mediu ( AV = 80-140 b/min) / rapid ( AV > 140 b/min)
- Debut brusc, cu palpitații, care pot fi însoțite de dispnee, crize anginoase, lipotimii,
- Caracteristic este deficitul de puls (frecvența pulsului este mai mică decât AV) cu atât mai mare, cu cât ritmul
este mai rapid
- ECG
 În locul undelor P apar undele f de fibrilație, cu frecvență > 350 b/min (bine vizibile în V1)
 Complexe QRS de tip supraventricular (durata < 0,12 s), la intervale neregulate
- FA cronică = FA > 3 săptămâni
- Duce la IVS, scăderea DC, EPA în cazuri grave

FLUTTERUL ATRIAL
- Frecvența atrială ridicată (de obicei, 300 b/min) și BAV (de obicei, AV = 150 b/min, regulată)
- De obicei, apare la bolnavii cu boală cardiacă subiacentă (este o aritmie mai puțin întalnită decat FA)
- Debut brusc, cu palpitații, amețeli, fatigabilitate, lipotimii sau sincope
- ECG
 În locul undelor P apar undele F, în dinți de fierăstrău, cu frecvența de 250-350 b/min (vizibile în orice
derivație
 Fără linie izoelectrică între ele
 Complexe QRS de tip supraventricular (durata < 0,12 s)
 BAV de grad: 2/1 (AV = 150 b/min), 3/1 (AV = 100 b/min), 4/1 (AV=75 b/min)
 AV este regulată, cu excepția BAV de grad ¼

TAHICARDIA PAROXISTICĂ SUPRAVENTRICULARĂ (TPSV)


- Frecvență ventriculară rapidă (150-230 b/min), dar regulată ( puls rapid, regulat, depresibil)
- Debut brusc cu palpitații, anxietate, senzația de sufocare, amețeli, slăbiciune și mai rar – dispnee (până la EPA),
angină pectorală, hTA, sincopă, IC congestivă
- Poliurie la sfârșitul crizei de TPSV
- Cedează la manevrele vagale
- ECG
 Complexe QRS normale (îngust, de tip supraventricular) sau patologice (BRD/BRS) cu frecvența de
ridicată (150-230 b/min)
 Unde P absente (dacă există, ele se pot afla și după complexul QRS)

SINDROMUL WPW (WOLFF-PARKINSON-WHITE)


- Cel mai frecvent sdr. de preexcitație (de activare prematură a ventriculilor prin căi de conducere accesorii, care
ocolesc NAV)
- Impulsul sinusal este condus simultan prin fasciculul Kent (conducere rapidă)  unda  și prin NAV (conducere
lentă)  restul QRS-ului
- Se manifeste încă din copilărie prin crize de TPSV
- Risc de FA
Interval PR Scurt ( 0,12 s)
WPW tip A:  pozitivă în V1, V2
Unda 
WPW tip B:  negativă în V1, V2
Normale
Complexe QRS WPW tip A (preexcitație ventriculară stângă): QRS pozitiv (unda R amplă) în V1, V2
WPW tip B (preexcitație ventriculară dreaptă): QRS negativ (unda S amplă) în V1, V2
Seg ST Supra- / subdenivelat
Unda T În opoziție de fază față de 
ARITMIILE VENTRICULARE

TAHICARDIA VENTRICULARĂ (TV)


- O succesiune de cel putin 3 ESV (extrasistole ventriculare) cu o frecvență, de obicei, de 150-200 b/min
- Principala cauză este cardiopatia ischemică (TV poate anunța un IMA)
- Manevrele vagale sunt ineficiente, dar utile pentru dg. diferențial cu TPSV-ul
- TV nesusținută (durata < 30 s): amețeli, tulburări de vedere, dureri precordiale sau dispnee
- TV susținută (durata > 30 s) – evoluează frecvent spre FV: palpitații, anxietate, agitație, spaimă, semne de DC
scăzut (scăderea TA, extremități reci, cianotice, oligurie); pot apărea semne de IVS până la EPA
- ECG
 Complexe QRS largi (> 0,12 s), cu frecvență (150-200 b/min), dar la intervale regulate
 Unde P absente
 Seg ST scurt sau absent
 Unda T largă, în opoziție de fază cu QRS-ul extrasistolei

FLUTTERUL ȘI FIBRILAȚIA VENTRICULARĂ (FV)


- Apare în stadiul final al unei afecțiuni cardiace sau extracardiace severe
- Flutterul degenerează rapid in FV
- FV se manifestă prin STOP CARDIAC (cordul nu mai pompează sânge): pierderea conștienței, cianoză, absența
pulsului, a TA și a zgomotelor cardiace  decesul după 5 min.
- ECG – flutter ventricular
 Unde de amplitudine mare, monomorfe, regulate
 Fără linie izoelectrică între ele
 AV = 180-250 b/min
- ECG – FV
 Traseu ondulatoriu
 Unde cu amplitudini diferite, polimorfe, neregulate
 AV = 250-400 b/min