Sunteți pe pagina 1din 20

Dificultate - ușoare

PEDODONȚIE

Nr. ENUNŢ RĂSPUNS


1. Mica copilărie este reprezentată de perioada de vârstă cuprinsă între: E, Stomatologie
a) 3 și 6-7 ani comportamenta
b) 3 și 4-5 ani lă pediatrică, pg
c) 1-3 ani 28
d) 6-7 și 14-15 ani
e) 0-3 ani
2. Continuarea secvențială și finalizarea erupției dinților temporari are loc în: D,Stomatologie
a) etapa de copil școlar comportamenta
b) etapa de copil preșcolar lă pediatrică, pg
c) etapa de nou născut 38
d) etapa de copil ante-preșcolar
e) etapa de sugar
3. Etapa de vârstă propice inserării preocupărilor de igienă nutrițională, orală, C,Stomatologie
funcțională și a fluorizărilor topice este etapa de: comportamenta
a) 0-1 an lă pediatrică, pg
b) 5-6 ani 43
c) 1-3 ani
d) 4-6 ani
e) 7 ani
4. Perioada de vârstă 3-6-7 ani se mai numește și: A,Stomatologie
a) copilăria mijlocie comportamenta
b) mica copilărie lă pediatrică, pg
c) marea copilărie 43
d) perioada de copil școlar
e) perioada de pubertate
5. Perioada “de urâțenie” din punct de vedere al fizionomiei orale este A,Stomatologie
reprezentată de: comportamenta
a) etapa de vârstă 6-7 ani lă pediatrică, pg
b) etapa de vârstă 1-3 ani 51
c) etapa de vârstă 10-11 ani
d) adolescenta
e) nicio variantă nu este corectă
6. Marea copilărie este reprezentată de perioada de vârstă cuprinsă între: D,Stomatologie
a) 3 și 6-7 ani comportamenta
b) 3 și 4-5 ani lă pediatrică, pg
c) 1-3 ani 51
d) 6-7 și 14-15 ani
e) 16-18 ani
7. Sub aspectul preocupărilor sanogenetice stomatologice adolescentul: E, Stomatologie
a) poate fi capabil de a-și întreține o corectă igiena orală și nutrițională comportamenta
b) poate fi capabil de a discerne asupra unei corecte igiene orale și lă pediatrică, pg
nutriționale 56
c) poate accepta eventuale proceduri stomatologice mai complexe
d) poate accepta eventuale proceduri stomatologice de durata
e) toate variantele sunt corecte
8. Copilul începe să-și afirme personalitatea în jurul vârstei de: D,Stomatologie
a) 5 ani comportamenta
b) 6 ani lă pediatrică, pg

1
Dificultate - ușoare

c) 4 ani 84
d) 3 ani
e) 2 ani
9. După Adams și Hillmann (1994) factorii de risc biologici sunt: D,Stomatologie
a) mame cu grad redus de școlarizare comportamenta
b) familii uniparentale lă pediatrică, pg
c) educație maternă deficitară 89
d) afecțiuni ale S.N.C.
e) familii destrămate în totaliate
10. După Adams și Hillmann (1994) factorii de risc din mediul înconjurător sunt: C,Stomatologie
a) anomalii genetice comportamenta
b) greutatea mică la naștere lă pediatrică, pg
c) familii uniparentale 89-90
d) afecțiuni ale sistemului endocrin
e) afecțiuni ale S.N.C.
11. Stresul medicului este: a, Stomatologie
a) psihosomatic comportamenta
b) somato-psihic lă pediatrică, pg
c) secundar 104
d) generat de iresponsabilitatea sa profesională
e) generat de sentimentul de nesiguranță, în cazul unui medic bine
pregătit profesional
12. Din tipologiile comportamentale individualizate de M. Schapira în 1970 NU B,Stomatologie
face parte următoarea: comportamenta
a) copiii fricoși lă pediatrică, pg
b) copiii neîncăpațânați 134-135
c) copiii rafinați
d) copiii încăpățânați
e) copiii răsfățați
13. În clasa I din scala valorilor comportamentale a lui Frankl: B,Stomatologie
a) copilul este interesat în procedurile stomatologice comportamenta
b) copilul refuză tratamentul lă pediatrică, pg
c) copilul acceptă tratamentul 136
d) copilul este necooperant
e) toate afirmațiile sunt adevărate
14. În clasa IV din scara valorilor comportamentale a lui Frankl, copilul: A,Stomatologie
a) este interesat în procedurile stomatologice comportamenta
b) este plângăcios lă pediatrică, pg
c) este necooperant 137
d) acceptă greu tratamentul
e) toate afirmațiile sunt adevărate
15. Prima programare a copilului la stomatolog se face la vârsta de: A,Stomatologie
a) 2-3 ani comportamenta
b) 4 ani lă pediatrică, pg
c) 4-5 ani 145
d) 5 ani
e) 6 ani
16. Pentru vârsta 2-3 ani, întâlnirile cu stomatologul nu trebuie să depășească mai E, Stomatologie
mult de: comportamenta
a) 5 minute lă pediatrică, pg
b) 15 minute 147
c) 10 minute

2
Dificultate - ușoare

d) 30 minute
e) 20 minute
17. Pentru copiii de peste 5 ani, întâlnirile cu stomatologul vor fi de maxim: D,Stomatologie
a) 20 minute comportamenta
b) 15 minute lă pediatrică, pg
c) 50 minute 147
d) 30-45 minute
e) 50-60 minute
18. La cabinetul stomatologic copilul nu trebuie să aștepte mai mult de: D,Stomatologie
a) 5 minute comportamenta
b) 15 minute lă pediatrică, pg
c) 10 minute 149
d) 20 minute
e) 30 minute
19. După G. Z. Wright, “triunghiul tratamentului pedodontic” include: D,Stomatologie
a) medicul stomatolog – pacientul copil – asistentul de stomatologie comportamenta
b) medicul stomatolog – pacientul copil lă pediatrică, pg
c) medicul stomatolog – asistentul de stomatologie – tatăl pacientului 151
copil
d) medicul stomatolog – pacientul copil – familie
e) medicul stomatolog – familie – asistentul de stomatologie
20. După Bennet (1984) se individualizează următoarele metode de control a E, Stomatologie
durerii: comportamenta
a) metode psihosomatice lă pediatrică, pg
b) depresia sistemului nervos central 167
c) eliminarea cauzei
d) ridicarea pragului de reacție la durere
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevarate
21. Prin sedare în stomatologia pediatrică se realizează: D,Stomatologie
a) creșterea excitabilității reflexe comportamenta
b) creșterea secreției salivare lă pediatrică, pg
c) creșterea efectelor toxice ale subsanțelor anestezice 171
d) creșterea pragului de excitabiiltate nervoasă
e) creșterea mucusului bronșic
22. Efectele secundare ale analgeziei relative sunt: A,Stomatologie
a) dureri de cap inconstante, pasagere (de scurtă durată) comportamenta
b) afecțiuni cardicace complicate lă pediatrică, pg
c) afecțiuni pulmonare 175
d) infecții ale căilor respiratorii superioare
e) afecțiuni renale
23. Erupţia dentară este: C,
a) un fenomen biologic simplu Elemente
b) un fenomen în cadrul căruia are loc o migrare bidimensională a introductive în
dintelui pedodonție, pg .
c) un fenomen în cadrul căruia are loc o migrare tridirecțională a dintelui 64
d) un fenomen chimic complex
e) este determinată doar de un singur factor
24. Erupţia dentară: A,
a) are un mecanism încă neelucidat Elemente
b) are un mecanism bine elucidat introductive în
c) prezintă un ritm constant pedodonție, pg.
d) cunoştinţele despre amplitudinea fiecărei forţe eruptive sunt bine 64

3
Dificultate - ușoare

determinate
e) cunoştinţele despre amplitudinea fiecărei forţe rezistente sunt bine
determinate
25. Teoriile care încearcă explicarea mecanismului erupției dentare susțin că: E,
a) dintele este împins spre suprafață doar de creșterea osului alveolar Elemente
b) dintele este împins spre suprafață doar de creșterea rădăcinii introductive în
c) dintele este împins spre suprafață doar de presiunea sangvină și a pedodonție, pg.
fluidului tisular 64
d) dintele este împins spre suprafață doar de proliferarea celulară din
pulpa dentară primitivă
e) dintele este împins spre suprafață doar de rezultanta tuturor forțelor
generate la baza și în jurul acestuia de către toate cele enumerate mai
sus
26. În generarea forțelor de erupție NU e implicată: D,
a) activitatea fibroblastelor periodontale prin contractilitatea lor Elemente
b) activitatea fibroblastelor periodontale prin mobilitatea lor introductive în
c) presiunea hidrostatică vasculară din jurul dintelui pedodonție, pg.
d) activitatea fagocitelor periodontale 65
e) presiunea hidrostatică tisulară din jurul dintelui
27. Didactic, printre etapele erupției dentare NU se numără: E,
a) etapa pre-eruptivă Elemente
b) etapa pre-funcțională introductive în
c) etapa funcțională pedodonție, pg.
d) etapa ocluzală 65-66
e) etapa de stabilitate a dintelui
28. Etapa pre-funcțională: B,
a) cuprinde deplasările pe care le face dintele din zona de formare până Elemente
la atingerea mucoasei introductive în
b) are loc între momentul perforării cu o muchie, vârf de cuspid, a fibro- pedodonție, pg.
mucoasei gingivale și până cand dintele contactează cel puțin cu o 68
muchie sau cuspid planul de ocluzie
c) este o etapă intraosoasă
d) este legată de atingerea planului de ocluzie și intrarea în
funcționalitate a dintelui
e) vectorial direcția de migrare exclusivă și preponderentă este
transversală
29. În etapa pre-funcțională: B,
a) are loc unirea celulelor din stratul intern al epiteliului adamantin redus Elemente
cu cele din stratul bazal introductive în
b) o dată cu expunerea unei porțiuni mai mari din coroană se formează pedodonție, pg.
gingia cervicală 68
c) o dată cu expunerea unei porțiuni mai mari din rădăcină se formează
gingia atașată
d) la dinții erupți epiteliul adamantin redus nu este atașat la porțiunea
neeruptă a coroanei
e) elementul determinat al deplasării dentare este reprezentat de
mezenchimul pulpar
30. Una din următoarele afirmații cu privire la resorbția radiculară a dinților E,
temporari NU este adevărată: Elemente
a) nu este un proces continuu introductive în
b) există și perioade de pauză pedodonție, pg.
c) în perioadele de pauză se poate forma țesut de reparație, asemănător 68

4
Dificultate - ușoare

cementului
d) poate avea loc reatașarea ligamentului parodontal
e) nu se formează niciodată țesut de reparație, asemănător cementului
31. Etapa pre-funcțională NU se caracterizează prin: B,
a) continuarea organogenezei radiculare Elemente
b) urcarea inserției epiteliale introductive în
c) configurarea sulcusului gingival pedodonție, pg.
d) protejarea coroanei de către cuticula epitelială protectoare 68
e) coborârea inserției epiteliale
32. Mișcarea dintelui în etapa pre-funcțională este: C,
a) dominant transversală Elemente
b) dominant laterală introductive în
c) dominat axială pedodonție, pg.
d) uneori axială 69
e) aleatorie
33. Etapa prefuncțională NU este caracterizată de una din următoarele afirmații: E,
a) rădăcina încă nu este formată Elemente
b) apexul este larg deschis introductive în
c) dintele nu contactează cu antagonistul pedodonție, pg.
d) coroana clinică nu este încă egală cu cea anatomică 69
e) rădăcina este edificată
34. Există mai multe grade de erupție clinică, cu excepția: D,
a) gradul 1: vârful cuspidului ce perforează mucoasa Elemente
b) gradul 2: 1/2 din coroană a erupt introductive în
c) gradul 3: 2/3 din coroană a erupt pedodonție, pg.
d) gradul 4: 3/4 din coroană a erupt 69
e) gradul 4: etapa funcțională
35. În procesul erupției dentare NU intervin: B,
a) tiparul genetic Elemente
b) factorii sociali introductive în
c) factorii ontogenetici pedodonție, pg.
d) factorii congenitali 70
e) factorii ecologici
36. În procesul erupției dentare NU intervin: D,
a) factorii locali Elemente
b) factorii loco-regionali introductive în
c) factorii funcționali pedodonție, pg.
d) factorii psiho-comportamentali 70
e) factorii ecologici
37. În etapa funcțională, intervin următorii factori locali cu excepția: A,
a) factorii congenitali Elemente
b) poziția mugurelui introductive în
c) grosimea țesuturilor pe care le străbate dintele pedodonție, pg.
d) structura țesuturilor pe care le străbate dintele 70
e) integritatea țesuturilor pe care le străbate dintele
38. În etapa funcțională, intervin următorii factori locali cu excepția: D,
a) dinților limitrofi Elemente
b) obstacolelor introductive în
c) traumatismelor locale pedodonție, pg.
d) factorilor ecologici 70
e) poziția mugurelui
39. Cronologia și secvențializarea erupției dentare a dinților temporari sunt D,

5
Dificultate - ușoare

supuse următorilor factori cu excepția: Elemente


a) tiparului genetic introductive în
b) factorilor rasiali pedodonție, pg.
c) factorilor metabolici 71
d) factorilor psiho-comportamentali
e) factorilor endocrini
40. Una din afirmațiile următoare cu privire la perioada activă de erupție a A,
dinților temporari NU este adevărată: Elemente
a) se conturează forma arcadelor dentare temporare (semieliptice) introductive în
b) se realizează punctele de contact interdentar pedodonție, pg.
c) se prefigurează raportul de continuitate dento-dentară 72
d) inter-arcadic are loc prima înălțare fizilogică a ocluziei
e) în sens vertical se prefigurează un anumit grad de supraacoperire
41. Privitor la perioada de instabilitate a dintelui temporar, una din afirmațiile B,
următoare NU este adevărată: Elemente
a) arcadele alveolare se dezvoltă pregnant sagital și trasversal introductive în
b) arcadele alveolare se dezvoltă pregnant sagital și vertical pedodonție, pg.
c) apare o explozie de leziuni carioase aproximale 72
d) uzura fiziologică, atriția va determina a 2-a mezializare a ocluziei
e) apare dezavantajul rapoartelor în suprafață
42. Una din afirmațiile următoare cu privire la perioada de instabilitate a dintelui C,
temporar este adevărată: Elemente
a) în această perioadă nu apare rizaliza introductive în
b) în această etapă nu are loc resorbția fiziologică a rădăcinii temporare pedodonție, pg.
c) apare câmpul retromolar între molarul 2 temporar și marginea 72
anterioară a ramului ascendent mandibular
d) apare câmpul retro-molar între molarul 1 temporar si marginea
posterioară a ramului ascendent mandibular
e) apare câmpul retromolar între molarul 2 temporar și marginea
posterioară a ramului ascendent mandibular
43. Factorul determinat al resorbției radiculare a dinților temporari este considerat E,
a fi: Elemente
a) uzura fiziologică a dinților temporari introductive în
b) apariția câmpului retromolar pedodonție, pg.
c) punctele de contact interdentar 73
d) perioada activă de erupție
e) mugurele dintelui permanent succesional aflat în erupție
44. În apariția rizalizei NU este implicat: B,
a) mugurele dintelui permanent ssuccesional Elemente
b) secreția matricii organice introductive în
c) presiunea generată de mugurele dintelui permanent care determină liză pedodonție, pg.
osoasă 73
d) pachetul enzimatic
e) hialuronidaza
45. Erupția retardată poate apare în următoarele situații, cu excepția: A,
a) febrelor eruptive Elemente
b) hipofuncției glandelor endocrine introductive în
c) disostozei craniene pedodonție, pg.
d) anomaliilor cromozomiale 75
e) rahitismului
46. Erupția prematură NU se asociază cu: E,
a) dinți natali Elemente

6
Dificultate - ușoare

b) dinți neonatali introductive în


c) foliculita expulsivă Capdepont pedodonție, pg.
d) febrele eruptive 75
e) rahitismul
47. NU este adevărat că dinții temporari se deosebesc de cei permanenți prin: D, pg. 81
a) culoarea lor alb-albăstruie
b) formă
c) volum redus cu aproximativ 1/3
d) volum redus cu aproximativ 1/2
e) rădăcinile mai gracile
48. Pentru forma dinților temporari NU este caracteristică una din afirmațiile de B, pg. 81
mai jos:
a) forma mai rotunjită
b) rădăcinile relativ mai scurte în comparație cu coroanele
c) coroanele relativ scurte și mai late
d) rădăcinile relativ mai lungi în comparație cu coroanele
e) rădăcinile mai gracile
49. În cazul dinților temporari, smalțul proemină vizibil vestibular, cu precădere B, pg. 81
la nivelul:
a) primului premolar superior
b) primului molar superior
c) celui de al doilea molar superipor
d) caninului superior
e) primului molar inferior
50. Dentația temporară deține roluri foarte importante pentru perioada în care este E, pg. 82
prezentă în cavitatea bucală, cu excepția:
a) rolului biologic
b) rolului psiho-social
c) rolului în dezvoltarea generală somatică și psihică a copilului
d) rolului în conservarea spațiului pentru erupția normală dinților
permanenți
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate
51. Despre coroana dinților temporari următoarea afirmație NU este adevărată: C, pg. 82
a) este mai mică decât cea a dinților permanenți
b) are fața ocluzală mai îngustă decât a dinților permanenți
c) este mai convergentă spre ocluzal, comparativ cu dintele permanent
d) smalțul și dentina sunt mai subțiri în dentația temporară
e) are culoarea mai deschisă decât cea a dinților permanenți
52. Despre coroana dinților temporari următoarea afirmație este adevărat că: B, pg. 82
a) ariile de contactdintre molarii temporari sunt punctiforme
b) are conținutul mineral asemănător cu cel din dentația permanentă
c) prismele de smalț din treimea cervicală se extind în direcție ușor
cervicală dinspre joncțiunea cemento-dentinară
d) este mai mare decât a dinților permanenți
e) conținutul mineral al celor două dentații este diferit
53. Pulpa dinților temporari NU are: E, pg. 82
a) dimensiuni mai mari decât a dintelui permanent, în raport cu volumul
coroanei
b) coarnele pulpare mai aproape de suprafața dintelui în comparație cu
cele ale dintelui permanent
c) camera pulpară a molarilor inferiori mai mare decât a molarilor
superiori

7
Dificultate - ușoare

d) forma camerei pulpare care să schițeaze suprafața coroanei


e) coarnele distale mai aproape de suprafață decât cele meziale
54. Una din următoarele afirmații despre dinții temporari NU este adevărată: C, pg. 83
a) incisivii temporari au o formă asemănătoare cu cea a permanenților
b) incisivul central inferior este aplatizat simetric dinspre partea
vestibulară
c) coroana incisivilor temporari are o lungime de 1/2 din lungimea
rădăcinii
d) unghiul distal al incisivului lateral inferior este mai rotunjit decât a
incisivului central
e) suprafețele de contact ale incisivilor temporari se întind din zona
treimii incizale pană la treimea cervicală
55. Despre caninul temporar inferior NU este adevărată următoarea afirmație: E, pg. 83
a) are în ansamblu dimensiuni mult mai reduse decât antagonistul său
b) rădăcina este de două ori mai lungă decât coroana
c) este un dinte lung și îngust
d) punctul de contact este aproape de treimea cervicală a dintelui
e) creasta distală este mai mare decât cea mezială
56. Următoarea afirmație despre molarul unu temporar superior NU este D, pg. 83
adevărată:
a) suprafața ocluzală este constituită din 3 cuspizi
b) seamănă mai mult cu un premolar decît cu un molar
c) seamănă mai puțin cu un molar
d) în dreptul fiecărui cuspid există două rădăcini
e) creasta vestibulară cervicală este foarte pronunțată
57. Despre molarul doi temporar inferior sunt adevărate următoarele afirmații cu A, pg. 84
excepția:
a) este o copie la scară redusă a primilor molari superiori permanenți
b) cuspizii sunt în număr de cinci
c) grosimea smalțului este uniformă de aproximativ 1,2mm
d) rădăcinile sunt înguste mezio-distal
e) rădăcinile sunt aplatizate vestibulo-oral
58. Incisivul central superior temporar prezintă următoarele caracteristici cu A, pg. 84
excepția uneia:
a) fața mezială este mai redusă decât fața distală
b) fața vestibulară este ușor convexă
c) convexitatea maximă a fețelor aproximale este în treimea ocluzală
d) stratul de smalț accentuează convexitățile, dându-i un aspect globulos
e) coroana este turtită în sens vestibulo-oral
59. Leziunea carioasă apare în urma interacțiunii simultane a următorilor factori: e, (Luca, pg 5)
a) placa bacteriană
b) substratul nutritiv
c) momentul acțiunii factorilor implicați
d) calitatea structurilor dure dentare
e) toate răspunsurile sunt corecte
60. Smalțul: c (Luca, pg 6)
a) este o structură solidă, amorfă
b) suferă o dizolvare ireversibilă
c) se comportă ca o matrice de difuziune
d) este o structura semisolidă
e) toate răspunsurile sunt corecte
61. Cea mai mare demineralizare la nivelul smalțului sub acțiunea acizilor b (Luca, pg 7)

8
Dificultate - ușoare

produși de placa bacterianăse produce:


a) la suprafață
b) sub stratul superficial
c) la nivelul joncțiunii smalț-dentină
d) la suprafața dentinei
e) toate răspunsurile sunt corecte
62. Timpul necesar remineralizării smalțului demineralizat de acizii produși de e (Luca, pg 7)
placa bacteriană depinde de:
a) vârsta plăcii bacteriene
b) tipul de hidrocarbonate consummate
c) prezența fluorului
d) absența fluorului
e) toate răspunsurile sunt corecte
63. Procesul lezional carios este reversibil: D (Luca, pg 7)
a) atâta timp cât stratul superficial de smalț ramas e afectat
b) dacă nu există posibilitatea remineralizării leziunii
c) dacă este o carie avansată în evoluție
d) atâta timp cât stratul superficial de smalț rămas relativ intact acoperă
stratul demineralizat subiacent
e) nici un răspuns nu este corect
64. Sursa nutritivă pentru microorganismele implicate în etiopatogenia cariei d (Luca, pg 12)
dentare este reprezentată de:
a) hidrocarbonatele rafinate
b) mai ales sucroza
c) zaharoza
d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
e) nici un răspuns nu este corect
65. Printre factorii favorizanți ai apariției cariei la copil se pot număra: e (Luca, pg 12)
a) morfologia dentară
b) pozitia uneori anormală a dinților pe arcadă
c) deficiențe în perioada de formare a organului dentar care generează
hipoplazii sau hipocalcifieri
d) imaturitatea dinților recent erupți
e) toate raspunsurile sunt corecte
66. După consumul de hidrocarbonate, pH-ul plăcii rămâne la nivel cariogen timp c (Luca, pg 13)
de:
a) 10 minute
b) 20 minute
c) 30 minute
d) 40 de minute
e) 50 de minute
67. În cazul producerii leziunii incipiente (prezența “petei albe”) la nivelul A (Luca, pg 16)
suprafețelor netede dentare, tratamentul constă în:
a) asigurarea condițiilor pentru remineralizare
b) asigurarea condițiilor pentru demineralizare
c) obturarea cu materiale pe bază de glassionomer
d) obturarea cu rășini composite
e) obturarea cu amalgam
68. Cei mai folositi agenți mineralizanți sunt reprezentați de: C (Luca, pg 17
a) ionii de calciu
b) ionii de fosfat
c) fluoruri

9
Dificultate - ușoare

d) xylitol
e) ionii mercur
69. Morbiditatea prin carie dentară poate fi evaluată printr-o serie de indicatori. c (Luca, pg 21)
Dintre aceștia în mod curent se calculează:
a) indici de gravitate
b) indici de structură
c) indicatorii de frecvență și indicatorii de intensitate
d) indici dinamici in lant
e) indicatori de gravitate și structură
70. Cariile localizate pe suprafețele proximale ale molarilor temporar devin d (Luca, pg 41)
evidente la vârsta de:
a) 2-3 ani
b) 3-4 ani
c) 4-5 ani
d) 5-6 ani
e) 6-7 ani
71. În funcție de structurile dure interesate și de profunzimea afectării se descriu d (Luca, pg 44)
următoarele tipuri de carii la dinții temporari:
a) carii superficiale
b) carii medii
c) carii profunde
d) răspuns corect a și c
e) răspuns corect a și b
72. La inspecția cariei simple la dinții temporari NU se poate evidenția: E,
a) modificare de culoare Luca pg. 81
b) lipsă de substanță
c) prezenta dentinei alterate
d) o modificare de culoare sub forma unei pete albe în cazul leziunii
active
e) o modificare de culoare sub forma unei pete brune în cazul leziunii
active
73. Percuția în ax în cazul cariei simple la dinții temporari: B,
a) este pozitivă Luca pg. 81
b) este negativă
c) la această modalitate de examinare copilul poate da un răspuns corect
d) nu se realizează în cazul cariei simple la dinții temporari
e) nici un răspuns nu este corect
74. Diagnosticul pozitiv de carie simplă la dinții temporari se poate pune pe baza B,
următoarelor semne: Luca pg. 82
a) nu există modificare de culoare
b) lipsa de substanță dură dentară
c) camera pulpară este deschisa
d) vitalitatea dentară este absentă
e) absența dentinei alterate
75. Următoarea afirmație cu privire la finisarea marginilor de smalț ale cavității la B,
dinții temporari este adevărată: Luca pg. 86
a) presupune realizarea unor unghiuri din smalț ascuțite
b) constă numai într-o simplă netezire
c) în cazul folosirii materialelor compozite nu se face bizotare
d) se realizează la fel ca în cazul cavităților la dinții permanenți
e) nici un răspuns nu este corect
76. Cavitatea de clasa a III-a la dinții temporari: C,

10
Dificultate - ușoare

a) se prepară foarte des, deoarece unghiul incizal se fracturează destul de Luca


repede pg. 90
b) se prepară mai rar, deoarece unghiul incizal nu se fracturează
c) se prepară mai rar, deoarece unghiul incizal se fracturează destul de
repede
d) fractura unghiului incizal nu este favorizată de grosimea redusă a
smalțului
e) nici o varianta de mai sus nu este corectă
77. In prepararea cavităților pe dinții temporari se pot utiliza: B,
a) instrumentar rotativ acționat la turație mică Luca pg.91
b) instrumentar rotativ acționat la turație înaltă sau convențională
c) instrumentar rotativ acționat doar la turație înaltă
d) instrumentar rotativ acționat doar la turație convențională
e) nici o variantă de mai sus nu este corectă
78. Tehnica ART: D,
a) reprezintă o modalitate de tratament care utilizează aparatura uzuală Luca pg.92
b) necesită utilizarea instrumentarului rotativ
c) necesită anumite condiții specifice de lucru
d) reprezintă o modalitate de tratament care nu utilizeaza aparatura
uzuală
e) pentru obturararea cavității preparate se folosește material de tip
compozit
79. Metoda ART se practică în țările dezvoltate din punct de vedere industrial în A,
următoarele situații: Luca pg.92
a) la copiii foarte mici
b) la copiii de vârsta medie
c) la adolescenți
d) la pacienții care nu au teamă față de manevrele stomatologice
e) la pacienții sănătoși din punct de vedere mental și / sau fizic
80. În alegerea materialelor de obturație în prepararea cavităților la dinții C,
temporari se ține cont de: Luca pg. 94
a) vârsta psiho-ontogenă
b) vârsta osoasă
c) vârsta dentară
d) vârsta psiho-mentală
e) nici o variantă de mai sus nu este corectă
81. Pentru refacerea morfologiei coronare a dinților temporari afectați de carie E,
simplă, se pot utiliza următoarele tipuri de materiale: Luca pg. 94
a) amalgamele de argint
b) compozitele
c) compomerii
d) glassionomerii conventionali de tip II.1 si II.2
e) toate variantele de mai sus sunt corecte
82. În cazul dinților temporari, în pregătirea cavității, glass-ionomerii prezintă D,
următoarele adaptări: Luca pg. 96
a) nu necesită nici un fel de cavitate de retenție
b) necesită protecție pulpară numai în cavitățile superficiale
c) necesită protecție pulpară în cavitățile medii
d) necesită cavitate de retenție în cazul cariilor aproximale de pe molarii
temporari
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
83. Pentru obținerea cavităților de clasa III și IV la dinții temporari se utilizează: B,

11
Dificultate - ușoare

a) matrice metalică atunci când se obturează cu compozit cavitatea Luca pg. 97


vestibulară a caninului
b) matrice metalică atunci când se obturează cu amalgam cavitatea
distală a caninului
c) matrice metalică atunci când se obturează cu compozit cavitatea
palatinală a caninului
d) matrice Tofflemire si Siqueland cu dimensiuni pentru adult
e) nici o varianta de mai sus nu este corecta
84. După JOHNESEN D.C., în afară de tiparele obișnuite de carie, există și unele E,
forme particulare, caracteristice copiilor preșcolari: Luca pg. 45
a) cariile de biberon
b) cariile grefate pe hipoplazii de smalț
c) cariile galopante
d) cariile dezvoltate la copiii cu despicături labio-palatine
e) toate variantele de mai sus sunt corecte
85. Despre caria de pe suprafețele netede ale dinților temporari, este adevărată A,
afirmația următoare: Luca pg. 46
a) localizarea cea mai frecventă este reprezentată de suprafețele
aproximale, mai ales suprafețele aproximale ale molarilor
b) localizarea cea mai frecventă este reprezentată de suprafețele
aproximale, mai ales suprafețele aproximale ale caninilor
c) localizarea cea mai frecventă este reprezentată de suprafețele orale ale
incisivilor superiori
d) localizarea cea mai frecventă este reprezentată de suprafețele orale ale
incisivilor inferiori
e) nici un răspuns nu este corect
86. Caria aproximală la nivelul frontalilor temporari: B,
a) este foarte frecventă Luca pg. 48
b) se însoțește de fractura unghiului incizal de cele mai multe ori
c) la incisivii superiori procesul carios are localizare preponderent orală
pe incisivii centrali
d) la incisivii superiori procesul carios are localizare preponderent la
colet pe incisivii laterali
e) nici o varianta de răspuns nu este corectă
87. Din tabloul clinic al cariei de biberon NU face parte următoarul: E,
a) primele semne ale îmbolnăvirii apar în jurul vârstei de 20-22 de luni la Luca pg. 59
nivelul incisivilor maxilari
b) leziunile sunt localizate pe fețele vestibulare sau orale în apropierea
coletului
c) leziunile sunt localizate pe suprafețele aproximale
d) marginea incizala nu este neinteresată, cel puțin la început
e) primele semne ale îmbolnăvirii apar în jurul vârstei de 36-48 de luni la
nivelul molarilor maxilari
88. Despre caria dinților temporari grefată pe hipoplazia smalțului este adevărată B,
următoarea afirmație: Luca pg. 71
a) este localizată pe incisivi la nivelul coletului
b) este localizată pe incisivi la nivelul marginii incizale
c) defectele hipoplazice se întalnesc mai frecvent la incisivii mandibulari
decât la cei maxilari
d) defectele hipoplazice se întâlnesc mai frecvent la canini
e) interesează în special molarii primi permanenți
89. Caria rampantă: E,

12
Dificultate - ușoare

a) este specifică dinților temporari Luca pg. 66


b) se intalneste doar în dentația temporară
c) se intalneste doar în dentația permanentă
d) este un tip de carie cu debut lent
e) nu este specifică dinților temporari
90. Un element de diagnostic diferențial al cariei de biberon cu caria rampanta îl D,
poate constitui: Luca pg. 60
a) neafectarea molarilor unu temporari superiori
b) neafectarea molarilor unu temporari inferiori
c) neafectare molarilor doi temporari superiori
d) neafectarea incisivilor inferiori
e) neafectarea incisivilor superiori
91. Dinții permanenți pot fi protejați de leziuni prin măsuri simple, precum: E
a) controlul igienei și regimului alimentar E.Bratu,
b) prevenirea traumatismelor F.Glavan-
c) aplicații topice de fluor “Practica
d) sigilarea șanturilor și fosetelor Pedodontica”(E
e) toate afirmațiile anterioare sunt corecte ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag 252
92. Următorii factori fac ca procesul carios la dinții permanenți tineri să se B
instaleze mai rapid: E.Bratu,
a) smalțul matur F.Glavan-
b) smalțul imatur “Practica
c) dentina cu canaliculi mai largi și închiși Pedodontica”(E
d) dentina cu canaliculi mai îngusti și deschiși ditia a-III-a),
e) dentina cu canaliculi mai înguști și închiși Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag 251
93. În ceea ce privește apariția leziunilor carioase la nivelul dinților permanenți A
tineri, este valabilă afirmația următoare: E.Bratu,
a) unul dintre dinții cei mai afectați în primii ani de la erupție este F.Glavan-
molarul prim permanent “Practica
b) între 9-10 ani sunt afectați incisivii pe fețele proximale Pedodontica”(E
c) între 8-9 ani sunt afectați incisivii la foramen cecum ditia a-III-a),
d) între 12-13 ani apar leziuni carioase la nivelul premolarilor Ed.Orizonturi
e) între 11-12 ani apar leziuni carioase la nivelul premolarilor univ,Timisoara
2015 pag 252
94. În ceea ce priveste aparitia leziunilor carioase la nivelul dinților permanenți E
tineri, este valabilă afirmația următoare: E.Bratu,
a) unul dintre dinții cei mai afectați în primii ani de la erupție este F.Glavan-
molarul prim permanent “Practica
b) între 10-12 ani sunt afectați incisivii pe fețele proximale Pedodontica”(E
c) între 10-12 ani sunt afectati incisivii la foramen cecum ditia a-III-a),
d) între 13-14 ani apar leziunile carioase la nivelul premolarilor Ed.Orizonturi
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate univ,Timisoara
2015 pag 252
95. La nivelul dinților permanenți tineri, caria de suprafață se situează preferențial E
pe: E.Bratu,
a) fețele vestibulare ale incisivilor F.Glavan-
b) fețele vestibulare ale caninilor “Practica

13
Dificultate - ușoare

c) la coletul vestibular al premolarilor Pedodontica”(E


d) la coletul vestibular al molarilor ditia a-III-a),
e) toate afirmațiile de mai sus sunt adevarate Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag 252
96. În caz de decelare în stadiul inițial al leziunilor carioase la nivelul dinților E
permanenți tineri, se va urmări: E .Bratu,
a) perfecționarea tehnicii periajului F.Glavan-
b) netezirea leziunilor de debut cu o pastă fluorurată “Practica
c) obținerea unor suprafețe plate cu zone de retenție diminuată Pedodontica”(E
d) aplicări topice repetate de fluoruri ditia a-III-a),
e) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
97. Procedeul restaurativ odontal în cazul cariei șanțurilor și fisurilor la nivelul E
dinților permanenți tineri, include: E .Bratu,
a) îndepartarea țesuturilor alterate F.Glavan-
b) realizarea unei cavități capabile să ofere rezistență viitoarei restaurări “Practica
c) realizarea unei cavități capabile să ofere retenție viitoarei restaurări Pedodontica”(E
d) obturarea cu un material corespunzător ditia a-III-a),
e) toate afirmatiile de mai sus sunt adevărate Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
98. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe: C
a) fețele vestibulare E .Bratu,
b) fețele proximale si vestibulare F.Glavan-
c) fețele proximale si ocluzale “Practica
d) fețele orale Pedodontica”(E
e) fețele ocluzale si orale ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
99. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe: D
a) fețele vestibulare E .Bratu,
b) fețele proximale si vestibulare F.Glavan-
c) fețele orale “Practica
d) fețele proximale si ocluzale Pedodontica”(E
e) fețele ocluzale si orale ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.253
100. În cazul tratamentului cariei dinților permanenți tineri prin cavități de clasa a- C
III-a, accesul se va realiza pe cât posibil de pe: E.Bratu,
a) fața meziala F.Glavan-
b) fața distala “Practica
c) fața palatinala Pedodontica”(E
d) fața vestibulara ditia a-III-a),
e) toate variantele de mai sus sunt corecte Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.256
101. În cazul tratamentului cariei dinților permanenți tineri prin cavități de clasa a- D
III-a, accesul se va realiza pe cât posibil de pe: E .Bratu,

14
Dificultate - ușoare

a) fața vestibulara F.Glavan-


b) fața distala “Practica
c) fața meziala Pedodontica”(E
d) fața palatinala ditia a-III-a),
e) toate variantele de mai sus sunt corecte Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.256
102. În cazul dinților permanenți tineri, pentru toaleta cavității vom folosi: C
a) apa oxigenată E.Bratu,
b) solutie NaOCl F.Glavan-
c) ser fiziologic “Practica
d) alcool Pedodontica”(E
e) impregnări ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.257
103. În cazul dinților permanenți tineri, pentru toaleta cavității vom folosi: A
a) ser fiziologic E.Bratu,
b) solutie NaOCl F.Glavan-
c) apa oxigenată “Practica
d) alcool Pedodontica”(E
e) impregnări ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.257
104. În cazul dinților permanenți tineri, pentru toaleta cavității vom folosi: E
a) impregnari E.Bratu,
b) solutie NaOCl F.Glavan-
c) apa oxigenată “Practica
d) alcool Pedodontica”(E
e) ser fiziologic ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.257
105. În cazul dinților permanenți tineri, pentru toaleta cavității vom folosi: D
a) impregnări E.Bratu,
b) solutie NaOCl F.Glavan-
c) apa oxigenată “Practica
d) ser fiziologic Pedodontica”(E
e) alcool ditia a-III-a),
Ed.Orizonturi
univ,Timisoara
2015 pag.257
106. Dinții temporari prezintă o serie de caracteristici morfo-funcționale: e,
a) camera pulpară e redusă Practica
b) dentina are o permeabilitate redusă pedodontică pg
c) structurile dure dentare au o grosime mai mare 219
d) structurile dure dentare au o mineralizare calitativ superioară
e) există numeroase comunicări pulpo-parodontale aberante la nivelul
planșeului camerei pulpare și a zonei apicale
107. Dinții temporari prezintă o serie de caracteristici morfo-funcționale: b,
a) dentina are o permeabilitate crescută datorită canaliculelor dentinare Practica

15
Dificultate - ușoare

înguste pedodontică pg
b) camera pulpară e voluminoasă 219
c) există puține comunicări pulpo-parodontale aberante
d) dentina are o permeabilitate crescută datorită canaliculelor dentinare
largi și mai reduse numeric la joncțiunea amelo-dentinară
e) nicio afirmație nu este corectă
108. Factorii etiologici incriminați în geneza pulpopatiilor dinților temporari sunt a,
următorii, cu o excepție: Practica
a) tratamentele incorecte (mai ales în cariile superficiale) pedodontică pg
b) traumatismele cronice (mici și repetate) 221
c) traumatismele acute
d) caria dentară netratată
e) tratamentele incorecte (mai ales în cariile profunde)
109. Din clasificarea clasică a pulpopatiilor după EULER și MEYER nu face parte d,
urmatoarea: Practica
a) pulpita purulentă parțială pedodontică pg
b) pulpita cronică deschisă ulceroasă 222
c) pulpita cronică închisă
d) necroza pulpară
e) pulpita purulentă totală
110. După FORTIER J.M. și DEMARS C. patologia pulpară și pulpo-parodontală c,
a dinților temporari îmbracă următoarele formele clinice, cu excepția: Practica
a) pulpitelor (pasagere) pedodontică pg
b) necrozei pulpare fără patologie parodontală 222
c) sindromului dentar Turner
d) sindromului de sept
e) necrozei pulpare cu patologie parodontală
111. După autorii scandinavi G.KOCH, T. MODEER și S. POULSEN la dinții e,
temporari deosebim unul din tipurile de inflamații pulpare de mai jos: Practica
a) sindrom de sept pedodontică pg
b) patologia furcației 223
c) pulpă nesănătoasă
d) pulpită acută totală
e) pulpită cronică totală
112. În simptomatologia subiectivă din îmbolnăvirile pulpei dinților temporari, e,
simptomul principal este reprezentat de durere, care are următoarele Practica
caracteristici, cu o excepție: pedodontică pg
a) este ștearsă 223
b) este imprecisă, nelocalizată
c) poate fi provocată
d) poate fi spontană
e) este stabilă
113. Despre pulpita acută seroasă totală a dinților temporari se poate face a,
următoarea afirmație: Practica
a) simptomatologia subiectivă e marcată de prezența durerii de scurtă pedodontică pg
durată (2-3 ore) 226
b) e mai ușor de surprins datorită duratei ei
c) este mai frecvent întâlnită
d) simptomatologia subiectivă e marcată de prezența durerii de
intensitate redusă
e) simptomatologia subiectivă e marcată de prezența durerii diminuată de
excitanți termici (rece)

16
Dificultate - ușoare

114. Dintre pulpopatiile dinților temporari, forma clinică dominantă la copilul mic c,
este: Practica
a) necroza pulpară septică pedodontică pg
b) pulpita acută seroasă parțială 226
c) pulpita purulentă totală
d) pulpita seroasă totală
e) sindromul de sept
115. În pulpita purulentă totală a dinților temporari, pacientul acuză o durere: d,
a) provocată Practica
b) calmată la cald pedodontică pg
c) cu caracter discontinuu 226
d) cu caracter pulsatil (concordantă cu pulsul)
e) de scurtă durată
116. În pulpita purulentă totală a dinților temporari, înțeparea pulpei după d,
deschiderea camerei pulpare, duce la: Practica
a) accentuarea fenomenelor dureroase pedodontică pg
b) apariția unei picături de sânge 226
c) apariția unei picături de sânge urmată de accentuarea durerii
d) apariția picăturilor de puroi urmată de sângerare
e) apariția unei picături de puroi și accentuarea durerii
117. Semnele clinice obiective în sindromul de sept sunt următoarele: a,
a) dinții prezintă carii aproximale cu localizare preferențială între cei doi Practica
molari temporari pedodontică pg
b) papila nu este inflamată, congestivă 227
c) atingerea carioasă este mare
d) atingerea carioasă este de obieci tip staționar
e) dinții nu prezintă carii aproximale
118. Semnele subiective în sindromul de sept sunt următoarele, cu o excepție: b,
a) durere exacerbată în general după masă Practica
b) durerea are caracter șters pedodontică pg
c) durere localizabilă (între doi dinți) 227
d) durerea se poate extinde la o hemiarcadă
e) durerea este vie
119. Printre complicațiile caracteristice gangrenei dinților temporari se numără și c,
următoarea: Practica
a) parodontita apicală acută pedodontică pg
b) pulpita seroasă totală 229
c) sindromul dentar turner
d) parodontita apicală hiperemică
e) pulpita cronică deschisă
120. La dinții temporari, coafajul pulpar direct este un tratament: d,
a) de necesitate Practica
b) de urgență pedodontică, pg
c) uzual 235
d) de excepție
e) toate afirmațiile sunt corecte
121. Contraindicațiile pulpotomiei la dinții temporari sunt următoarele, cu o C,
excepție: Practica
a) dinte pe cale de a-și termina exfolierea pedodontică, pg
b) dinți monoradiculari 236
c) dinte vital, cu expunere mecanică (iatrogenă sau traumatică) cu
suprafașă de deschidere mare

17
Dificultate - ușoare

d) dinte cu o carie ce a penetrat planșeul camerei pulpare


e) copil a cărui părinți au o atitudine ignorantă față de sănătatea dinților
și conservarea lor (doar dacă atitudinea nu poate fi modificată)
122. Indicațiile pulpotomiei la dinții temporari sunt următoarele, cu o excepție: b, Practica
a) pacient cu tulburări de coagulare la care o extracșie ar presupune pedodontică, pg
internarea în spital 236
b) dinte cu distrucție coronară extinsă
c) pacient cooperant
d) dinte cu inflamație pulpară coronară la care resorbția radicularaă este
în curs de desfășurare
e) eșecul metodelor de conservare în totalitate a vitalității pulpare
123. Printre timpii operatori ai pulpotomiei vitale cu formocrezol la dinții c,
temporari NU se numără următorul: Practica
a) prepararea cavității pedodontică, pg
b) controlul sângerării prin aplicarea unor bulete de vată sterile 240-242
c) îndepărtarea parțială a tavanului camerei pulpare
d) îndepărtarea în totalitate a dentinei ramolite dn procesul carios
e) aplicarea unei bulete sterile umezite cu soluție diluată de formocrezol
(20%)
124. Pulpotomia devitală la dinții temporari NU este indicată în: e,
a) pulpită parțială Practica
b) eșecul coafajului pulpar pedodontică, pg
c) copii necooperanți (care nu acceptă anestezia) 243
d) dinte vital cu expunere carioasă sau accidentală, cu orificiul de
deschidere larg
e) pulpită totală
125. Indicațiile pulpectomiei la dinții temporari sunt: c,
a) dinte ce nu poate fi restaurat Practica
b) infecții periapicale extinse la dintele permanent pedodontică, pg
c) eșecul pulpotomiilor 245
d) dinte temporar în stadiul 1
e) boli cronice ca: leucemie, afecțiuni cardiace congenitale sau
reumatice, afecţiuni renale cronice, etc.
126. Între timpii operatori ai pulpectomiei într-o ședință (pulpectomia vitală) a E,
dinților temporari, NU se numără și: Practica
a) izolarea dintelui pedodontică, pg
b) extirparea pulpei radiculare 247
c) spălarea canalelor radiculare cu hipoclorit de sodiu și apă oxigenată
d) îndepărtarea tavanului camerei pulpare și a pulpei coronare (ca la
pulpotomie)
e) obturarea canalelor radiculare cu pastă și conuri de gutapercă
127. Copiii la care s-au efectuat pulpectomii ale dinților temporari trebuie ținuți d,
sub observație și rechemați pentru control la: Practica
a) 2 luni pedodontică, pg
b) 1 lună 248
c) 3 luni
d) 6 luni
e) nu trebuiesc rechemați la control
128. Succesul apexogenezei la dinții permanenți tineri este evidențiat clinic și A (Bratu/275)
radiologic prin:
a) prezenţa mobilităţii dentare
b) prezenţa osteitei periapicale

18
Dificultate - ușoare

c) absenţa durerii spontane, absenţa modificărilor de părţi moi sau osoase


d) rădăcina oprită în dezvoltare
e) prezenţa fistulei
129. Succesul apexogenezei la dinții permanenți tineri este evidențiat clinic și C (Bratu/275)
radiologic prin:
a) absenţa durerii la percuție axială
b) prezența granulomului periapical
c) prezența resorbţiei interne
d) absența durerii la percuție laterală
e) închiderea incompletă a zonei apicale
130. Pentru a diminua gradul de resorbţie a hidroxidului de calciu, Frank propune C (Bratu/275)
următoarea formulă:
a) endometazonă cu iodoform
b) iodoform cu oxid de zinc
c) hidroxid de claciu + pasta Walchoff + metilceluloză
d) ampicilină + iodoform
e) endometazonă + oxid de zinc
131. Despre hidroxidul de calciu folosit în tratamentul endodontic la dinții D (Bratu/275)
permanenți tineri NU este adevărată următoarea afirmație:
a) datorită pH-ului alcalin este un puternic bactericid
b) se resoarbe ușor în caz de depășire a apexului
c) are acțiune antitoxic
d) datorită pH-ului acid este un puternic bactericid
e) oprește secrețiile persistente din canale
132. Indicațiile pulpotomiei la dinţii permanenţi tineri sunt următoarele, cu E (Bratu/271)
excepția:
a) eșecurilor terapiei de conservare a pulpei prin coafaje
b) hiperemiei pulpare
c) pulpitei seroase parțiale
d) pulpitei purulente parțiale
e) pulpitei purulente totale
133. Printre contraindicațiile pulpotomiei la dinţii permanenţi tineri NU se numără E (Bratu/271)
următoarea:
a) pacienți necooperanți
b) afecțiuni generale debilizante care scad potențialul de apărare și
regenerare
c) boli congenitale de inimă
d) febra reumatoidă
e) pulpita seroasă parțială
134. La dintții permanenți tineri, pulpotomia este indicată în expuneri mai vechi B (Bratu/271)
de:
a) 2 ore
b) 6 ore
c) 1 oră
d) 4 ore
e) 3 ore
135. Coafajul pulpar direct în terapia pulpară a dinţilor permanenţi tineri este A (Bratu/270)
indicat în:
a) deschiderea accidentală a camerei pulpare în timpul preparării cavității
b) durere provocată la percuţia în ax
c) colagenoze
d) mialgii faciale

19
Dificultate - ușoare

e) patologie pulpară și mobilitate dentară


136. Coafajul pulpar direct în terapia pulpară a dinţilor permanenţi tineri este D (Bratu/271)
contraindicat în:
A. caria simplă superficială
B. granulomul periapical
C. fractura ramului orizontal al mandibulei
D. dinţi permanenţi tineri cu patologie pulpară şi antecedente dureroase
(pulpite seroase totale și pulpite purulente totale, pulpite cronice)
E. avitaminoze
137. Printre contraindicațiile coafajului pulpar direct la dinții permanenți tineri se A (Bratu/271)
numără următoarea:
a) expunere pulpară mai mare de 2 mm2 și cu o vechime mai mare de 6
ore
b) dinți fără patologie pulpară
c) expunere pulpară mai mare de 1 mm2 și cu o vechime mai mare de 2
ore
d) expunere pulpară mai mare de 2 mm2 și cu o vechime mai mare de 1
oră
e) dinți fără mobilitate dentară
138. Coafajul pulpar indirect la dinţii permanenţi tineri este indicat la: C (Bratu/269)
a) deschiderea accidentală a camerei pulpare
b) fractură coronară treimea cevicală
c) dinţi permanenți tineri cu procese carioase profunde şi dinți
permanenți tineri cu simptomatologie de hiperemie pulpară sau pulpită
seroasă parțială
d) pulpite cronice deschise
e) parodontită marginală cronică superficială
139. Coafajul pulpar indirect la dinţii permanenţi tineri este contraindicat în E (Bratu/269)
următoarele situațiiclinice, cu o excepție:
a) Pulpite purulente parțiale
b) Pulpite purulente totale
c) Pulpita seroasă parțială
d) pulpite cronice
e) dinți permanenți tineri cu procese carioase profunde

20