Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Departamentul PSNA

Pelivan Dionis

PROIECT
Importanța eficienței energetice în planificarea urbană

Cluj-Napoca
2020
Cuprins
1 GENERALITĂȚI....................................................................................................................................... 3
2 MICRONIVEL .......................................................................................................................................... 4
2.1 MODEL URBAN.................................................................................................................................... 4
3 PLANIFICAREA URBANĂ ............................................................................................................................. 5
4 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................. 9
1 GENERALITĂȚI

Anul 2007 a fost unul semnificativ pentru omenire datorită faptului că jumate de
populație trăia în orașe, în anul 2020 acest raport a crescut până la 55%. Această urbanizare
rapidă are loc mai ales în țările în parcurs de dezvoltare.
În ultimii 50 de ani orașele și teritoriul din jurul lor au crescut cu o rată accelerată.
Drumuri și alte sisteme de transport au fost construite în tandem pentru a susține creșterea fizică.
Pământurile agricole valoroase au fost folosite pentru expansiune și dependența de automobile
doar a crescut. Cele mai optimiste statistici prognozează o creștere de 2 miliarde la populațiile
urbane, iar 95% vor avea loc în țările în parcurs de dezvoltare.
Un oraș de succes trebuie să balanseze nevoile sociale, economice și de mediu: el trebuie
să răspundă la factori de risc din toate părțile. El trebuie să ofere investitorilor securitate,
infrastructură(inclusiv apă și energie) și eficiență. Pe lângă asta el trebuie să pună nevoile
cetățenilor în fața tuturor deciziilor.
Orașele moderne sunt un produs al tehnologiei combustibililor fosili – majoritatea
energiei din lume este folosită de orașe și de sistemele de agricultură, industrie și transport care
le țin în viață. Viața urbană modernă depinde de o aprovizionare constantă cu energie. Sistemele
mondiale de transport se încep și se termină în orașe, ele sunt nodurile prin care emanează
mobilitatea, iar prețurile mici de transport au făcut orice distanță irelevantă, astfel unind practic
orice oraș de pe pământ.
Populația globului crește cu o rată geometrică, multe orașe întrecând media de 2%, iar
asta agravează nevoia de energie. Consumul total de energie pe glob este de 580 de milioane de
terajouli, iar în anul 2040 consumul va crește la 740 milioane de terajouli, cu 30% mai mult. Asta
va plasa o presiune semnificativă asupra infrastructurii energetice curente și va dăuna mediul
prin emisii de CO,CO2,SO2,NO. Pentru a găsi soluții noi trebuie să privim pe un termen lung la
o infrastructură sustenabilă și cu potențial de creștere în armonie cu populațiile orașelor.
Viața mai bună și consumul de energie sunt 2 indicatori foarte similari cu o creștere
similară, astfel 25% din populația lumii consumă 75% din energie.
2 MICRONIVEL

În cercetările legate de planificare este presupus că designul și locația zonelor rezidențiale


au consecințe importante asupra utilizării energiei la nivel casnic și de transport. Astfel se
presupune că o planificare și design fizic pot atinge un model sustenabil de dezvoltare în
consumul de energie.
Există 3 categorii principale și distincte:
 folosirea energiei pentru încălzirea și răcirea casei;
 folosirea energiei pentru transport în fiecare zi;
 folosirea energiei pentru transport de lungă distanță în vacanță cu avionul/mașina.

2.1 MODEL URBAN


Într-un studiu făcut de Holden și Norland despre legătura între planificare urbană și consumul de
energie sa pus intrebarea: ce influență are morfologia urbană cu frecvența și lungimea
călătoriilor, astfel cu consumul de energie?
Această întrebare nu este una cu răspuns clar, iar mulți cercetători au încercat să răspundă la el în
mod diferit:
 Noile descoperiri în tehnologiile de transport împreună cu impozitele pe benzină
și șofat sunt metode mai eficiente de a reduce consumul de energie decât
planificarea urbană(Gordon și Richardson 1989)
 Atitudinile socioeconomice ale oamenilor sunt factori mai importanți în
comportamentul de călătorit al oamenilor decât planificarea urbană
 Scepticism asuprea ideii că proximitatea de locul de muncă și alte servicii
necesare va reduce călătoria într-o societate mobilă
Acestea sunt doar câteva idei, dar în principiu există mai multe dovezi care imprimă ideea că
planificarea urbană este cel mai important factor de consum energetic. Acest punct de vedere
este susținut atât de teorie cât și de dovezi empirice.
Compact vs dispersat
Naess(1997) a concluzionat, când vine vorba despre utilizarea spațiului urban care
influențează transportul zilnic , există mai multe caracteristici favorabile pentru reducerea
consumului de energie per persoană:
 densitate înaltă a orașului în întregime,
 densitate înaltă în fiecare zonă rezidențială,
 așezare centrală a zonei rezidențiale,
 capacitate mică de parcare la lucru,
 concentrație decentralizată la nivel regional,
 o populație cât mai înaltă pentru fiecare oraș.
Principiul de bază la această gândire constă în dezvoltare de densitate înaltă în centrul
orașului cu prezența de domicilii, locuri de muncă și magazine. Asta favorizează locuințe semi-
detașate si cu mai multe familii. După acest principiu este interzisă dezvoltarea zonelor
rezidențiale la marginea orașului, și în particular locuințele pentru o singură familie. Mai mult ca
atât, așa tip de dezvoltare centrală de densitate înaltă poate susține un număr mai mare de factori
care sunt esențiali în consumul sustenabil de energie: consum redus de energie per casă și
transport zilnic, sisteme eficiente de încălzire/răcire, proximitatea la locul de muncă și la
serviciile esențiale și un sistem dezvoltat de transport public.
Susținătorii acestei teorii de urbanistică( Jacobs 1961, Newman 1989, CEC 1990, Elkin 1991)
cred că un oraș compact are avantaje energetice, de mediu și sociale.
Acestea sunt:
 un mediu de trai mai bun,
 transport public accesibil,
 potențial de îmbunătățire a calității de viați,
 cel mai important este un model energetic mai puțin activ.

3 PLANIFICAREA URBANĂ
La nivel global, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din totalul
consumului anual de energie anual. Cel mai mare parte din această energie este destinată
furnizării de iluminat, încălzire, răcire și aer condiționat.Un mod de a reduce consumul de
energie al clădirilor este de a proiecta clădiri care sunt mai economice în utilizarea lor de energie
pentru încălzire, iluminare, răcire, ventilație și alimentare cu apă caldă. Măsuri pasive, în special
naturale sau ventilația hibridă, mai degrabă decât aerul condiționat, poate reduce dramatic
consumul de energie primară.
In orice caz,exploatarea energiei regenerabile în clădiri și sere agricole poate contribui,
de asemenea, în mod semnificativ spre reducerea dependenței de combustibili fosili. Prin urmare,
promovarea aplicațiilor inovatoare regenerabile și consolidarea pieței energiei regenerabile va
contribui la conservarea ecosistemului prin reducerea emisiilor la nivel local și global. Acest
lucru va contribui, de asemenea, la ameliorarea condițiilor de mediu prin înlocuirea combustibili
convenționali cu energii regenerabile care nu produc poluarea aerului sau gaze cu efect de seră.
Menținerea unui mediu intern calitativ și confortabil , în același timp, obținerea de
energie și funcționare rentabilă a instalațiilor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) din
clădiri reprezintă o problemă multi-variantă. Confortul locatarilor depinde de mulți parametri de
mediu, inclusiv viteza, temperatura, umiditatea relativă și calitatea de iluminare și zgomot.
Obiectivul general este de a oferi un nivel ridicat de performanță a clădirii , care poate fi
definit ca fiind calitatea mediului înconjurător , eficiența energetică și eficiența costurilor .
Calitatea mediului înconjurător este condiția percepută de confort pe care o au locatarii clădirii
din cauza condițiilor fizice și psihologice la care sunt expuși de împrejurimile lor.
Condițiile fizice care afectează mediul înconjurător sunt viteza, temperatura, umiditatea
relativă și calitatea aerului. Eficiența energetică este legată de asigurarea condițiilor de mediu
dorite în timp ce se consumă cantitatea minimă de energie. Eficiența costurilor reprezintă
cheltuielile financiare cu energie în raport cu nivelul de confort și productivitate de mediu pe
care ocupanții clădirii au obținut. Eficiența generală a costurilor poate fi îmbunătățită prin
îmbunătățirea mediului interior calitatea și eficiența energetică a unei clădiri.

Planificarea urbană are un impact considerabil asupra eficienței energetice viitoare a


clădirilor și a planificatorilor pentru susținerea deciziilor lor.
Un studiu a fost realizat prezentând o nouă metodă bazată pe un algoritm genetic care
este capabil să caute forme urbane optime în medii de latitudine medie (35-50 °). Aici, forme
urbane mai eficiente din punct de vedere energetic sunt definite ca fiind cele care au o absorbție
ridicată a clădirilor pe timp de iarnă și o absorbție scăzută a clădirilor din vară. Aceste
formularele pot fi proiectate alegând printre geometriile obișnuite ale clădirii tridimensionale cu
un indice de spațiu fix, care poate fi parametrizat prin ajustarea următoarelor variabile: numărul
de etaje, raportul lungimii clădirii, și raportul aspectului pe ambele direcții. (Figura 1)

Rezultatele obținute arată că o planificare urbană adecvată, pe baza considerației


condițiilor de radiație locală ca o funcție a latitudinii, poate rezulta semnificativ mai bine
construirea performanței termice. În special, sa ajuns la concluzia că latitudinile cele mai înalte
restrâng mai mult soluțiile optime: pavilioanele (blocuri pătrate în secțiune transversală) sunt
cele mai bune soluții pentru latitudinea de 50 ° și terasele (blocuri cu lungime infinită) sunt
preferate pentru 45 °.
Pentru latitudinile inferioare, toate formele urbane sunt posibile. În ceea ce privește
unghiul grilei cu direcția cardinală, se concluzionează că unghiul trebuie să rămână între -15 ° și
+ 15 °, cu excepția latitudinii de 50 ° unde poate varia de la -45 ° la + 45 °. Pentru lespezi și
terase forme urbane, distanța dintre blocurile din nord - direcția spre sud ar trebui maximizată,
cuantificată printr-un raport dintre înălțime și înălțime-stradă (aspect) care scade cu creșterea
latitudinii, variind de la 0,6 pentru o latitudine de 35 °, până la 0,4 pentru o latitudine de 45 °.
Pentru pavilioane, nord-sud este independentă de latitudine și ar trebui să rămână aproape de 0,7.
Pavilionul este forma urbană care permite un număr mai mare de etaje. (Figura 2)

PROGRAMULUI DE ÎMBUNATĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE


4 BIBLIOGRAFIE
1. Heba Allah, Energy Efficiency Strategies in Urban Planning of Cites, 7th International Energy
Conversion Engineering Conference,2009
2. Girardet, H., “Urban Planning and Sustainable Energy: Theory and Practice,” Forum Barcelona
2004
3. Omer, A.M., “Energy, Environment and Sustainable Development,” Renewable and Sustainable
Energy Reviews, Vol.12, No. 9, 2008
4. United Nations Environment Programme, Activities: Urban - Energy for Cities, Cited: May 14,
2009, http://www.unep.or.jp/Ietc/Activities/Urban/energy_city.asp.