Sunteți pe pagina 1din 2

Spațiile publice și „caracterul public”: ceva se schimbă

Principalele caracteristici ale spațiilor publice constau în faptul că sunt publice (nu
private), au acces liber și sunt utilizate de mai multe persoane într-un scop comun. Dar
acest ideal de spațiu public, deschis pentru toată lumea, mai există el în realitate? Nu
cumva există un potențial de dominație din partea anumitor grupuri? În zilele noastre,
spațiul public este privit ca un câmp de luptă conflictual și contestat de și pentru putere.

Accesibile, dar filtrate

Piețele publice sunt încă importante. Fizic, sunt ușor accesibile, la intersecția străzilor și la „hub-
urile” fluxurilor de transport, de persoane, de bunuri, de lumini și sunete ale orașelor. Cu toate
acestea, sunt filtrate şi delimitate într-un mod invizibil, dar foarte strict. Pieţele nu sunt accesibile
pentru toată lumea: camerele video, poliția și securitatea privată se uită și selectează cine
„merită” să aibă acces în aceste spații.

Subiecte ale privirii, şi nu ale trăirii?

Multă vreme, privatizarea a fost considerată principala amenințare la adresa spațiului public. Şi
totuşi, acesta este amenințat nu doar de privatizare, ci și de individualism. Pericolul nu stă doar
în interesul cuiva în însușirea spațiului public pentru interese private, de exemplu de afaceri - o
altă tendință este lipsa de interes a indivizilor faţă de preocupările publice. Așa cum a spus
Alexis de Tocqueville, „Individul este cel mai rău dușman al cetățeanului”. O tendință clară a
stilului de viață modern dominația relațiilor de piață și comercializarea totală a vieţii sociale -
are consecințe şi asupra esteticii şi aspectului vizual al orașelor și piețelor publice. Acest lucru a
dus, de exemplu, la proliferarea panourilor publicitare în diferite forme și dimensiuni - a se vedea
recentele blog-uri URBACT aici și aici. Pieţele, în calitate de chintesență a spațiului public, au
suportat transformări semnificative și au devenit subiect de „aşteptare pasivă” – subiect al
privirii, şi nu al trăirii.

Spaţiu al locuirii vs. spaţiu de trecere

În orice caz, există o rezistență față de comercializarea totală. De exemplu, unele spații publice
rămân dedicate expresiei culturale și a identităţii, pe când altele sunt preluate de tineret și de alte
subculturi. Pieţele încă mai au ceva spațiu pentru plimbări tihnite, fără legătură cu consumul.

Spațiul public este asociat cu „sociabilitate”, cu potențialul de întâlnire și de comunicare între


străini. Acest lucru implică faptul că oamenii vin în spațiul public și rămân acolo pentru a se
întâlni unii cu alţii, folosesc spaţiul pentru întrunire și ca o etapă pentru anumite interacțiuni
sociale. Dar astăzi „spațiul locuirii” este înlocuit tot mai des cu „spațiul de trecere” (Castells,
1989). Spaţiile publice au devenit locuri pline cu oameni din altă parte, care merg în altă parte.
Întrunirile, în orașele contemporane, sunt temporare și înlocuite cu evenimente. Pieţele devin
spaţii ale provizoratului, oamenii vin aici nu pentru a fi împreună, ci ca să îşi aştepte prietenii cu
care vor merge apoi la mall sau la un pub.
De ce ar trebui spațiile publice să fie considerate permanente, în contextul de locuirii și al
stabilităţii? Ar putea deveni temporare, flexibile, mobile, rămânând în continuare publice?
Putem lega aceste concepte noi de spațiu și de locuire cu noţiunea originală de spațiu public?

Ar trebui să ne schimbăm modul de gândire privind spaţiul public?

Trebuie să recunoaștem că spațiul public în orașe nu este un scop în sine, ci un mijloc de


realizare a vieții publice. Deci, spațiul public are sens doar ca o condiție, pentru a fi utilizat de
către „public”. Dar ce este publicul? Și care parte din el se regăsește în spațiul public, în aceste
vremuri de mobilitate și individualism?
Ar trebui să ne schimbăm modul de a gândi spațiile publice? Ar trebui să percepem spațiul public
urban ca „evenimente” și „procese”, mai degrabă decât „locuri”? Ar trebui să luăm în
considerare schimbarea realităților vieții moderne și să încercăm o nouă abordare pentru
„caracterul public” ca să înţelegem spațiile publice în orașele noastre de astăzi.

Citiţi mai multe despre experienţele de explorare a spaţiului public în reţeaua USER!

Fernando Barreiro (Expert-coordonator în proiectul USER)