Sunteți pe pagina 1din 13

Au fost făcute publice primele

d
Cercetătorul chinez He Jiankui a folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks
njdsg njd un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru vindecarea unei multitudini de maladii
genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este
folosit direct asupra genomului uman.

la anunţul existenţei embrionilor


Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa
Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.

folosit CRISPR pentru a face doi bebeluşi rezistenţi la HIV.sjdkbgjsdkbgjks njdsg njd dar nu pa

Tehnologia de editare genetică CRISPR are un potenţial enorm, medicii sperând să o folosească pentru
vindecarea unei multitudini de maladii genetice. Totuşi, un asemenea potenţial aduce şi o serie de
provocări etice, mai ales în acele cazuri în care este folosit direct asupra genomului uman.
la anunţul existenţei embrionilor
Dr. Jiankui şi echipa condusă de către acesta au editat gena CCR, despre se ştie că joacă un rol important în
modul în care virusul HIV se inserează în celulele umane. Cercetătorii au încercat să reproducă o variantă a
acestei gene: CCR5 Δ32, care apare în mod natural în populaţia generală şi care oferă o rezistenţă naturală la
HIV.

De ce a eşuat geneticianul chinez în reproducerea cu CRISPR


Cercetătorii au încercat să reproducă cu ajutorul CRISPR mutaţia CCR5 Δ32, dar, după cum spun unele
rapoarte, ei au eşuat, iar oamenii de ştiinţă au câteva teorii legate de cum a avut loc acest eşec. În primul rând,
echipa dr. Jiankui nu a creat o genă CCR5 Δ32, ci a transformat, pe cât posibil, o genă CCR5 în CCR5 Δ32. Ce
înseamnă asta? O serie de oameni de ştiinţă de top sunt de părere că asta va duce la o serie de mutaţii
secundare ale căror efecte sunt încă necunoscute. Iar în ceea ce priveşte eficienţa împotriva HIV, din păcate,
aceasta nu poate fi încă determinată.
În al doilea rând, erorile acestui proces de editare genetică ar putea să rezulte din numărul de celule editate.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind
editate. Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi
mai mult posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.
În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
ştiinţă sunt de părere că procedura nu a fost total eficientă, o parte din celulele embrionilor nefiind editate.
Acest „mozaic”, aşa cum îl numesc cercetătorii, cuprinde celule editate şi needitate, ceea ce scade şi mai mult
posibilitatea ca editarea celulelor să ofere rezistenţă împotriva HIV.

În al treilea rând, cercetătorii avertizează cu privire la riscul editărilor nedorite pe care CRISPR le poate face.
Astfel, atunci când această tehnică de editare genetică este folosită, secvenţa de ARN care „ghidează” proteina
Cas-9 poate să ducă la deteriorarea unor secvenţe similare celei vizate. Cercetătorii au testat celulele
embrionilor şi au descoperit o singură astfel de editare accidentală.